BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 6

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 6

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului (35−35:7)⋅3(35 - 35 : 7) \cdot 3 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor: se efectuează mai întâi operația de împărțire din paranteză: 35:7=535 : 7 = 5

  • Efectuăm scăderea din paranteză: 35−5=3035 - 5 = 30

  • Efectuăm înmulțirea finală: 30⋅3=9030 \cdot 3 = 90

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 9090.

(5p)


2. Numărul care reprezintă două treimi din 6060 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a determina fracția 23\frac{2}{3} dintr-un număr natural dat, înmulțim fracția cu numărul respectiv: 23⋅60\frac{2}{3} \cdot 60

  • Simplificăm factorul 6060 cu numitorul 33: 23⋅60=2⋅603=2⋅20=40\frac{2}{3} \cdot 60 = 2 \cdot \frac{60}{3} = 2 \cdot 20 = 40

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 4040.

(5p)


3. Cel mai mic număr din mulțimea A={0,−23,32,−4,53}A = \left\{ 0, -\frac{2}{3}, \frac{3}{2}, -4, \frac{5}{3} \right\} este …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Comparăm numerele din mulțimea AA:

    • Numerele strict negative din mulțime sunt −23-\frac{2}{3} și −4-4.
    • Aducem la același numitor sau comparăm valorile: −4=−123-4 = -\frac{12}{3}. Deoarece −123<−23-\frac{12}{3} < -\frac{2}{3}, rezultă: −4<−23-4 < -\frac{2}{3}
    • Numerele pozitive și zero satisfac: −4<−23<0<32<53-4 < -\frac{2}{3} < 0 < \frac{3}{2} < \frac{5}{3}
  • Prin urmare, cel mai mic număr din mulțimea AA este −4-4.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este −4-4.

(5p)


4. Triunghiul dreptunghic ABCABC are catetele AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și AC=10 cmAC = 10\text{ cm}. Aria acestui triunghi este egală cu … cm2\dots\text{ cm}^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aria unui triunghi dreptunghic este egală cu semiprodusul lungimilor celor două catete: A△ABC=c1⋅c22=AB⋅AC2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{c_1 \cdot c_2}{2} = \frac{AB \cdot AC}{2}

  • Înlocuim datele din ipoteză (AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și AC=10 cmAC = 10\text{ cm}): A△ABC=12⋅102=1202=60 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{12 \cdot 10}{2} = \frac{120}{2} = 60\text{ cm}^2

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 6060.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDEFGHABCDEFGH. Măsura unghiului dreptelor BFBF și EGEG este egală cu …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În cubul ABCDEFGHABCDEFGH, muchia laterală BFBF este perpendiculară pe planul bazei superioare: BF⊥(EFGH)BF \perp (EFGH)

  • Diagonala EGEG este situată în planul bazei superioare: EG⊂(EFGH)EG \subset (EFGH)

  • Deoarece o dreaptă perpendiculară pe un plan este perpendiculară pe orice dreaptă inclusă în acel plan, rezultă direct: BF⊥EG  ⟹  m(∠(BF,EG))=90∘BF \perp EG \implies m(\angle(BF, EG)) = 90^\circ

(Alternativ, deoarece muchiile verticale sunt paralele, BF∥AEBF \parallel AE, unghiul dintre dreptele BFBF și EGEG este unghiul dintre AEAE și EGEG, adică ∠AEG=90∘\angle AEG = 90^\circ).

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 9090.

(5p)


6. În diagrama următoare sunt prezentate informații despre temperatura, în ∘C^\circ\text{C}, înregistrată în fiecare dintre zilele unei săptămâni.

Diagrama temperaturilor

Conform informațiilor din diagramă, diferența dintre temperatura înregistrată sâmbătă și cea înregistrată marți este egală cu …∘C\dots^\circ\text{C}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Citim valorile temperaturilor din diagrama grafică:

    • Temperatura înregistrată sâmbătă: tsaˆmba˘ta˘=6∘Ct_{\text{sâmbătă}} = 6^\circ\text{C}.
    • Temperatura înregistrată marți: tmarți=−10∘Ct_{\text{marți}} = -10^\circ\text{C}.
  • Calculăm diferența cerută dintre temperatura de sâmbătă și cea de marți: Δt=tsaˆmba˘ta˘−tmarți=6−(−10)=6+10=16∘C\Delta t = t_{\text{sâmbătă}} - t_{\text{marți}} = 6 - (-10) = 6 + 10 = 16^\circ\text{C}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1616.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, un triunghi isoscel ABCABC, dreptunghic în AA. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Se trasează un triunghi dreptunghic cu catetele congruente AB=ACAB = AC, având unghiul drept format în vârful comun AA (m(∠BAC)=90∘m(\angle BAC) = 90^\circ). (4p)

  • Se notează corespunzător vârfurile triunghiului: AA (vârful unghiului drept), respectiv BB și CC pentru extremitățile ipotenuzei. (1p)


2. Numerele naturale aa, bb, cc sunt direct proporționale cu 22, 33, 55. Determinați numerele aa, bb și cc, știind că (a−b)2+(b−c)2+(c−a)2=126(a - b)^2 + (b - c)^2 + (c - a)^2 = 126 (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Exprimarea numerelor în funcție de coeficientul de proporționalitate:

    • Din relația de proporționalitate directă a numerelor a,b,ca, b, c cu 2,3,52, 3, 5, există un coeficient de proporționalitate k∈Nk \in \mathbb{N} astfel încât: a2=b3=c5=k\frac{a}{2} = \frac{b}{3} = \frac{c}{5} = k
    • Deducem: a=2k,b=3k,c=5ka = 2k,\quad b = 3k,\quad c = 5k

    (2p)

  2. Înlocuirea în ecuație și determinarea lui kk:

    • Înlocuim expresiile lui a,b,ca, b, c în relația din ipoteză: (2k−3k)2+(3k−5k)2+(5k−2k)2=126(2k - 3k)^2 + (3k - 5k)^2 + (5k - 2k)^2 = 126
    • Calculăm termenii din paranteze: (−k)2+(−2k)2+(3k)2=126(-k)^2 + (-2k)^2 + (3k)^2 = 126 k2+4k2+9k2=126k^2 + 4k^2 + 9k^2 = 126 14k2=12614k^2 = 126
    • Aflăm k2k^2: k2=12614=9k^2 = \frac{126}{14} = 9
    • Cum a,b,ca, b, c sunt numere naturale, coeficientul kk este natural: k=9=3k = \sqrt{9} = 3
  3. Calculul numerelor aa, bb, cc: a=2⋅3=6a = 2 \cdot 3 = 6 b=3⋅3=9b = 3 \cdot 3 = 9 c=5⋅3=15c = 5 \cdot 3 = 15

    (3p)


3. Dublul unui număr real este cu 66 mai mare decât jumătatea acestui număr. Determinați acest număr. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Modelarea algebrică a problemei:

    • Fie x∈Rx \in \mathbb{R} numărul căutat.
    • Dublul numărului este 2x2x, iar jumătatea sa este x2\frac{x}{2}.
    • Relația din enunț („dublul este cu 66 mai mare decât jumătatea”) se transpune în ecuația: 2x=x2+62x = \frac{x}{2} + 6

    (2p)

  2. Rezolvarea ecuației:

    • Înmulțim ambii membri ai ecuației cu 22 pentru a elimina numitorul: 4x=x+124x = x + 12
    • Trecem termenul xx în membrul stâng cu semn schimbat: 4x−x=124x - x = 12 3x=123x = 12
    • Obținem: x=123=4x = \frac{12}{3} = 4

    Numărul căutat este 44.

    (3p)


4. Se consideră numerele reale x=(212+927+6108)⋅(13)−1x = \left( \frac{2}{\sqrt{12}} + \frac{9}{\sqrt{27}} + \frac{6}{\sqrt{108}} \right) \cdot \left(\frac{1}{\sqrt{3}}\right)^{-1} și y=(56)3⋅253:1258y = (5^6)^3 \cdot 25^3 : 125^8

a) Arătați că x=5x = 5. (5p)

b) Arătați că media aritmetică a numerelor xx și yy este un număr natural prim. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Scoaterea factorilor de sub radical și raționalizarea sau simplificarea fiecărui termen:

    • 12=4⋅3=23\sqrt{12} = \sqrt{4 \cdot 3} = 2\sqrt{3}, deci: 212=223=13=33\frac{2}{\sqrt{12}} = \frac{2}{2\sqrt{3}} = \frac{1}{\sqrt{3}} = \frac{\sqrt{3}}{3}
    • 27=9⋅3=33\sqrt{27} = \sqrt{9 \cdot 3} = 3\sqrt{3}, deci: 927=933=33=333=3\frac{9}{\sqrt{27}} = \frac{9}{3\sqrt{3}} = \frac{3}{\sqrt{3}} = \frac{3\sqrt{3}}{3} = \sqrt{3}
    • 108=36⋅3=63\sqrt{108} = \sqrt{36 \cdot 3} = 6\sqrt{3}, deci: 6108=663=13=33\frac{6}{\sqrt{108}} = \frac{6}{6\sqrt{3}} = \frac{1}{\sqrt{3}} = \frac{\sqrt{3}}{3}
  2. Calculul sumei din paranteză: 212+927+6108=13+33+13=53\frac{2}{\sqrt{12}} + \frac{9}{\sqrt{27}} + \frac{6}{\sqrt{108}} = \frac{1}{\sqrt{3}} + \frac{3}{\sqrt{3}} + \frac{1}{\sqrt{3}} = \frac{5}{\sqrt{3}} (sau prin numitor comun 33: 33+333+33=533\frac{\sqrt{3}}{3} + \frac{3\sqrt{3}}{3} + \frac{\sqrt{3}}{3} = \frac{5\sqrt{3}}{3}).

    (3p)

  3. Efectuarea înmulțirii finale:

    • Calculăm termenul (13)−1\left(\frac{1}{\sqrt{3}}\right)^{-1}: (13)−1=113=3\left(\frac{1}{\sqrt{3}}\right)^{-1} = \frac{1}{\frac{1}{\sqrt{3}}} = \sqrt{3}
    • Înlocuim în expresia lui xx: x=53⋅3=5x = \frac{5}{\sqrt{3}} \cdot \sqrt{3} = 5

    (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Aducerea numărului yy la aceeași bază 55:

    • Exprimăm fiecare putere ca putere a bazei 55: (56)3=56⋅3=518(5^6)^3 = 5^{6 \cdot 3} = 5^{18} 253=(52)3=52⋅3=5625^3 = (5^2)^3 = 5^{2 \cdot 3} = 5^6 1258=(53)8=53⋅8=524125^8 = (5^3)^8 = 5^{3 \cdot 8} = 5^{24}
    • Înlocuim în expresia lui yy: y=518⋅56:524y = 5^{18} \cdot 5^6 : 5^{24}
    • Aplicăm regulile de calcul cu puteri: y=518+6:524=524:524=524−24=50=1y = 5^{18 + 6} : 5^{24} = 5^{24} : 5^{24} = 5^{24 - 24} = 5^0 = 1

    (2p)

  2. Calculul mediei aritmetice mam_a și justificarea primalității:

    • Formula mediei aritmetice pentru două numere este: ma=x+y2m_a = \frac{x + y}{2}
    • Înlocuim x=5x = 5 și y=1y = 1: ma=5+12=62=3m_a = \frac{5 + 1}{2} = \frac{6}{2} = 3
    • Numărul 33 este natural și are exact doi divizori pozitivi (11 și 33), deci este un număr natural prim.

    (3p)


5. Se consideră expresia E(x)=2(x+3)2−(2+x)(x−2)−2(5x+7)E(x) = 2(x + 3)^2 - (2 + x)(x - 2) - 2(5x + 7) unde xx este număr real. Demonstrați că E(x)≥7E(x) \ge 7, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Dezvoltarea expresiilor algebrice:

    • Dezvoltăm pătratul binomului: 2(x+3)2=2(x2+6x+9)=2x2+12x+182(x + 3)^2 = 2(x^2 + 6x + 9) = 2x^2 + 12x + 18
    • Aplicăm formula diferenței de pătrate (x+2)(x−2)=x2−4(x + 2)(x - 2) = x^2 - 4: −(2+x)(x−2)=−(x2−4)=−x2+4-(2 + x)(x - 2) = -(x^2 - 4) = -x^2 + 4
    • Desfacem ultima paranteză distribuind factorul −2-2: −2(5x+7)=−10x−14-2(5x + 7) = -10x - 14

    (2p)

  2. Reducerea termenilor asemenea:

    • Însumăm toți termenii dezvoltați: E(x)=2x2+12x+18−x2+4−10x−14E(x) = 2x^2 + 12x + 18 - x^2 + 4 - 10x - 14
    • Grupăm după puterile lui xx: E(x)=(2x2−x2)+(12x−10x)+(18+4−14)E(x) = (2x^2 - x^2) + (12x - 10x) + (18 + 4 - 14) E(x)=x2+2x+8E(x) = x^2 + 2x + 8
  3. Restrângerea ca pătrat perfect și finalizarea demonstrației:

    • Scriem termenul liber sub forma 8=1+78 = 1 + 7: E(x)=x2+2x+1+7=(x+1)2+7E(x) = x^2 + 2x + 1 + 7 = (x + 1)^2 + 7
    • Deoarece pătratul oricărui număr real este nenegativ: (x+1)2≥0,∀x∈R(x + 1)^2 \ge 0,\quad \forall x \in \mathbb{R}
    • Adunând 77 în ambii membri ai inegalității, obținem: (x+1)2+7≥7  ⟺  E(x)≥7(x + 1)^2 + 7 \ge 7 \iff E(x) \ge 7 pentru orice număr real xx.

    (3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un trapez isoscel ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD, AC⊥BDAC \perp BD, AB=8 mAB = 8\text{ m}, CD=4 mCD = 4\text{ m}. Punctele MM, NN, PP și QQ sunt mijloacele laturilor ABAB, BCBC, CDCD, respectiv DADA și OO este punctul de intersecție a diagonalelor trapezului.

Figura 2

a) Arătați că linia mijlocie a trapezului ABCDABCD are lungimea egală cu 6 m6\text{ m}. (5p)

b) Arătați că AD=210 mAD = 2\sqrt{10}\text{ m}. (5p)

c) Demonstrați că patrulaterul MNPQMNPQ este pătrat. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Linia mijlocie a unui trapez este segmentul care unește mijloacele laturilor neparalele (QNQN) și are lungimea egală cu semisuma bazelor trapezului: Lm=AB+CD2L_m = \frac{AB + CD}{2}

    (3p)

  2. Înlocuim lungimile bazelor date în ipoteză (AB=8 mAB = 8\text{ m} și CD=4 mCD = 4\text{ m}): Lm=8+42=122=6 mL_m = \frac{8 + 4}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ m}

    (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Determinarea segmentelor formate de diagonale:

    • Trapezul ABCDABCD fiind isoscel cu AB∥CDAB \parallel CD, triunghiurile △AOB\triangle AOB și △COD\triangle COD determinate de diagonale sunt triunghiuri isoscele.
    • Deoarece diagonalele sunt perpendiculare (AC⊥BDAC \perp BD), unghiul ∠AOB\angle AOB este drept (m(∠AOB)=90∘m(\angle AOB) = 90^\circ).
    • Triunghiul △AOB\triangle AOB este dreptunghic isoscel cu ipotenuza AB=8 mAB = 8\text{ m}, deci: OA=OB=AB2=82=42 mOA = OB = \frac{AB}{\sqrt{2}} = \frac{8}{\sqrt{2}} = 4\sqrt{2}\text{ m}
    • Triunghiul △COD\triangle COD este dreptunghic isoscel cu ipotenuza CD=4 mCD = 4\text{ m}, deci: OC=OD=CD2=42=22 mOC = OD = \frac{CD}{\sqrt{2}} = \frac{4}{\sqrt{2}} = 2\sqrt{2}\text{ m}

    (2p)

  2. Calculul lungimii laturii ADAD:

    • Unghiul format de segmentele OAOA și ODOD este drept (m(∠AOD)=90∘m(\angle AOD) = 90^\circ).
    • Aplicăm Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △AOD\triangle AOD: AD2=OA2+OD2AD^2 = OA^2 + OD^2
    • Înlocuim valorile obținute: AD2=(42)2+(22)2=32+8=40AD^2 = (4\sqrt{2})^2 + (2\sqrt{2})^2 = 32 + 8 = 40 AD=40=210 mAD = \sqrt{40} = 2\sqrt{10}\text{ m}

    (3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  1. Demonstrarea faptului că patrulaterul MNPQMNPQ este paralelogram (romb):

    • În △ABC\triangle ABC, MM este mijlocul laturii ABAB și NN este mijlocul laturii BCBC, deci MNMN este linie mijlocie: MN∥ACșiMN=AC2MN \parallel AC \quad \text{și} \quad MN = \frac{AC}{2}
    • În △ADC\triangle ADC, QQ este mijlocul laturii ADAD și PP este mijlocul laturii CDCD, deci QPQP este linie mijlocie: QP∥ACșiQP=AC2QP \parallel AC \quad \text{și} \quad QP = \frac{AC}{2}
    • Deducem că MN∥QPMN \parallel QP și MN=QPMN = QP, ceea ce demonstrează că MNPQMNPQ este paralelogram.
    • Similar, NPNP este linie mijlocie în △BCD\triangle BCD, deci NP∥BDNP \parallel BD și NP=BD2NP = \frac{BD}{2}, iar MQMQ este linie mijlocie în △ABD\triangle ABD, deci MQ∥BDMQ \parallel BD și MQ=BD2MQ = \frac{BD}{2}.
    • Deoarece trapezul ABCDABCD este isoscel, diagonalele sale sunt congruente: AC=BDAC = BD.
    • Rezultă că toate cele patru laturi sunt congruente: MN=NP=PQ=QM=AC2MN = NP = PQ = QM = \frac{AC}{2} deci MNPQMNPQ este romb.

    (3p)

  2. Demonstrarea existenței unui unghi drept (finalizarea demonstrării pătratului):

    • Avem MN∥ACMN \parallel AC și NP∥BDNP \parallel BD.
    • Din ipoteză, diagonalele sunt perpendiculare: AC⊥BDAC \perp BD.
    • Deducem că laturile consecutive MNMN și NPNP sunt perpendiculare: MN⊥NP  ⟹  m(∠MNP)=90∘MN \perp NP \implies m(\angle MNP) = 90^\circ
    • Un paralelogram (romb) care are un unghi drept este pătrat, prin urmare patrulaterul MNPQMNPQ este pătrat.

    (2p)


2. În Figura 3 este reprezentat un paralelipiped dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=15 cmAB = 15\text{ cm} și BC=AA′=63 cmBC = AA' = 6\sqrt{3}\text{ cm}. Punctul MM este situat pe latura CDCD astfel încât CM=9 cmCM = 9\text{ cm} și punctul NN este mijlocul laturii BCBC.

Figura 3

a) Arătați că aria patrulaterului ABB′A′ABB'A' este egală cu 903 cm290\sqrt{3}\text{ cm}^2. (5p)

b) Arătați că distanța de la punctul NN la dreapta C′D′C'D' este egală cu 315 cm3\sqrt{15}\text{ cm}. (5p)

c) Determinați măsura unghiului dintre dreapta MNMN și planul (AMA′)(AMA'). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Fața ABB′A′ABB'A' a paralelipipedului dreptunghic este un dreptunghi cu lungimea AB=15 cmAB = 15\text{ cm} și lățimea AA′=63 cmAA' = 6\sqrt{3}\text{ cm}. AABB′A′=AB⋅AA′\mathcal{A}_{ABB'A'} = AB \cdot AA'

    (3p)

  2. Calculăm produsul dimensiunilor: AABB′A′=15⋅63=903 cm2\mathcal{A}_{ABB'A'} = 15 \cdot 6\sqrt{3} = 90\sqrt{3}\text{ cm}^2

    (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Identificarea distanței de la NN la dreapta C′D′C'D':

    • Dreapta C′D′C'D' este perpendiculară pe fața laterală (BCC′B′)(BCC'B'): C′D′⊥CC′șiC′D′⊥B′C′  ⟹  C′D′⊥(BCC′B′)C'D' \perp CC' \quad \text{și} \quad C'D' \perp B'C' \implies C'D' \perp (BCC'B')
    • Punctul NN aparține muchiei BC⊂(BCC′B′)BC \subset (BCC'B'), deci segmentul NC′NC' este inclus în planul feței (BCC′B′)(BCC'B'): NC′⊂(BCC′B′)NC' \subset (BCC'B')
    • Rezultă că C′D′⊥NC′C'D' \perp NC', deci distanța de la punctul NN la dreapta C′D′C'D' este lungimea segmentului NC′NC': d(N,C′D′)=NC′d(N, C'D') = NC'

    (3p)

  2. Calculul lungimii segmentului NC′NC':

    • Punctul NN este mijlocul muchiei BC=63 cmBC = 6\sqrt{3}\text{ cm}, deci: NC=BC2=632=33 cmNC = \frac{BC}{2} = \frac{6\sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{3}\text{ cm}
    • Muchia laterală este CC′=AA′=63 cmCC' = AA' = 6\sqrt{3}\text{ cm}.
    • În triunghiul dreptunghic △NCC′\triangle NCC' (m(∠NCC′)=90∘m(\angle NCC') = 90^\circ), aplicăm Teorema lui Pitagora: NC′2=NC2+CC′2NC'^2 = NC^2 + CC'^2 NC′2=(33)2+(63)2=27+108=135NC'^2 = (3\sqrt{3})^2 + (6\sqrt{3})^2 = 27 + 108 = 135
    • Extragem radicalul: NC′=135=9⋅15=315 cmNC' = \sqrt{135} = \sqrt{9 \cdot 15} = 3\sqrt{15}\text{ cm}

    (2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  1. Perpendicularitatea dreptei AA′AA' pe MNMN:

    • Muchia laterală AA′AA' este perpendiculară pe planul bazei: AA′⊥(ABCD)AA' \perp (ABCD)
    • Segmentul MNMN este inclus în planul bazei MN⊂(ABCD)MN \subset (ABCD), deci: AA′⊥MNAA' \perp MN

    (1p)

  2. Demonstrarea faptului că MN⊥AMMN \perp AM în planul bazei (ABCD)(ABCD):

    • Baza ABCDABCD este dreptunghi cu dimensiunile AB=CD=15 cmAB = CD = 15\text{ cm} și AD=BC=63 cmAD = BC = 6\sqrt{3}\text{ cm}.
    • Punctul M∈CDM \in CD are CM=9 cmCM = 9\text{ cm}, deci: DM=CD−CM=15−9=6 cmDM = CD - CM = 15 - 9 = 6\text{ cm}
    • În triunghiul dreptunghic △ADM\triangle ADM (m(∠ADM)=90∘m(\angle ADM) = 90^\circ): tg(∠AMD)=ADDM=636=3  ⟹  m(∠AMD)=60∘\text{tg}(\angle AMD) = \frac{AD}{DM} = \frac{6\sqrt{3}}{6} = \sqrt{3} \implies m(\angle AMD) = 60^\circ
    • În triunghiul dreptunghic △MCN\triangle MCN (m(∠MCN)=90∘m(\angle MCN) = 90^\circ), unde NC=33 cmNC = 3\sqrt{3}\text{ cm} și MC=9 cmMC = 9\text{ cm}: tg(∠CMN)=NCMC=339=33  ⟹  m(∠CMN)=30∘\text{tg}(\angle CMN) = \frac{NC}{MC} = \frac{3\sqrt{3}}{9} = \frac{\sqrt{3}}{3} \implies m(\angle CMN) = 30^\circ
    • Deoarece punctele D,M,CD, M, C sunt coliniare în această ordine, unghiul ∠DMC\angle DMC este alungit (180∘180^\circ): m(∠AMN)=180∘−m(∠AMD)−m(∠CMN)=180∘−60∘−30∘=90∘m(\angle AMN) = 180^\circ - m(\angle AMD) - m(\angle CMN) = 180^\circ - 60^\circ - 30^\circ = 90^\circ
    • Rezultă că: MN⊥AMMN \perp AM

    (3p)

  3. Determinarea măsurii unghiului dintre dreapta MNMN și planul (AMA′)(AMA'):

    • Am arătat că dreapta MNMN este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (AMA′)(AMA'): MN⊥AMșiMN⊥AA′MN \perp AM \quad \text{și} \quad MN \perp AA' cu AM∩AA′={A}AM \cap AA' = \{A\} și AM,AA′⊂(AMA′)AM, AA' \subset (AMA').
    • Conform teoremei de perpendicularitate pe un plan, o dreaptă perpendiculară pe două drepte concurente dintr-un plan este perpendiculară pe întregul plan: MN⊥(AMA′)MN \perp (AMA')
    • O dreaptă perpendiculară pe un plan formează cu acel plan un unghi de 90∘90^\circ.
    • Prin urmare, măsura unghiului dintre dreapta MNMN și planul (AMA′)(AMA') este egală cu 90∘90^\circ.

    (1p)