BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 5

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 5

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 15−15:315 - 15 : 3 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor: se efectuează mai întâi operația de împărțire: 15:3=515 : 3 = 5

  • Efectuăm scăderea: 15−5=1015 - 5 = 10

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1010.

(5p)


2. Dacă 10%10\% dintr-o sumă reprezintă 60 de lei60\text{ de lei}, atunci suma este … de lei\dots\text{ de lei}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu SS suma inițială de bani (S>0S > 0).

  • Scriem ecuația corespunzătoare procentului: 10100⋅S=60  ⟺  110⋅S=60\frac{10}{100} \cdot S = 60 \iff \frac{1}{10} \cdot S = 60

  • Aflăm suma totală prin înmulțire: S=60⋅10=600 leiS = 60 \cdot 10 = 600\text{ lei}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 600600.

(5p)


3. Cel mai mare număr prim din intervalul [2,11)[2, 11) este …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Identificăm numerele prime (numere naturale mai mari decât 11 care au exact doi divizori: 11 și ele însele): 2,3,5,7,11,13,…2, 3, 5, 7, 11, 13, \dots

  • Verificăm apartenența la intervalul [2,11)[2, 11):

    • Intervalul este închis la stânga și deschis la dreapta, deci conține numerele reale xx cu 2≤x<112 \le x < 11.
    • Numărul 1111 nu aparține intervalului (11∉[2,11)11 \notin [2, 11)).
    • Numerele prime din interval sunt: 2,3,5,72, 3, 5, 7
  • Cel mai mare număr prim din acest interval este: 77

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 77.

(5p)


4. Punctele MM și NN sunt mijloacele laturilor ABAB, respectiv ACAC ale unui triunghi ABCABC cu BC=24 cmBC = 24\text{ cm}. Lungimea segmentului MNMN este egală cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece MM este mijlocul laturii ABAB și NN este mijlocul laturii ACAC, segmentul MNMN este linie mijlocie în triunghiul △ABC\triangle ABC.

  • Teorema liniei mijlocii afirmă că linia mijlocie a unui triunghi este paralelă cu a treia latură și are lungimea egală cu jumătate din lungimea acesteia: MN=BC2MN = \frac{BC}{2}

  • Înlocuim lungimea laturii BC=24 cmBC = 24\text{ cm}: MN=242=12 cmMN = \frac{24}{2} = 12\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1212.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDEFGHABCDEFGH. Măsura unghiului determinat de dreptele ABAB și EGEG este egală cu …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În cubul ABCDEFGHABCDEFGH, baza inferioară ABCDABCD și baza superioară EFGHEFGH sunt pătrate situate în plane paralele.

  • Muchiile corespunzătoare ale celor două baze sunt paralele și congruente (AB∥EFAB \parallel EF, BC∥FGBC \parallel FG, etc.), ceea ce implică faptul că diagonalele corespunzătoare sunt de asemenea paralele: EG∥ACEG \parallel AC

  • Măsura unghiului determinat de două drepte necoplanare se reduce la măsura unghiului format de una dintre drepte cu o paralelă la cealaltă: ∠(AB,EG)=∠(AB,AC)=∠BAC\angle(AB, EG) = \angle(AB, AC) = \angle BAC

  • În pătratul ABCDABCD, diagonala ACAC este bisectoarea unghiului drept ∠BAD=90∘\angle BAD = 90^\circ: m(∠BAC)=90∘2=45∘m(\angle BAC) = \frac{90^\circ}{2} = 45^\circ

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 4545.

(5p)


6. În tabelul următor sunt prezentate informații despre media de admitere la un liceu, în ultimii trei ani.

Anul201720182019
Cea mai mare medie9,579,859,74
Cea mai mică medie6,256,405,86

Conform tabelului, media de admitere 9,859{,}85 a fost înregistrată la acest liceu, în anul …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Căutăm valoarea 9,859{,}85 în tabelul statistic:
    • Pe rândul „Cea mai mare medie”, observăm valorile 9,579{,}57 (pentru anul 2017), 9,859{,}85 (pentru anul 2018) și 9,749{,}74 (pentru anul 2019).
    • Valoarea 9,859{,}85 corespunde coloanei anului 20182018.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 20182018.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, o piramidă patrulateră regulată cu vârful VV și baza ABCDABCD. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Se desenează în perspectivă cavaleră o piramidă patrulateră regulată:
    • Baza pătrată ABCDABCD se reprezintă convențional sub forma unui paralelogram, cu muchiile din spate ADAD și DCDC desenate cu linie punctată (fiind muchii nevăzute), iar muchiile din față ABAB și BCBC desenate cu linie continuă.
    • Se fixează punctul OO ca intersecție a diagonalelor bazei (reprezentate punctat) și se ridică pe verticală înălțimea piramidei VOVO.
    • Vârful VV se unește cu toate cele patru vârfuri ale bazei: muchiile laterale văzute VAVA, VBVB, VCVC se trasează cu linie continuă, iar muchia laterală nevăzută VDVD se trasează cu linie punctată. (4p)
  • Se notează corect piramida: vârful VV și vârfurile bazei A,B,C,DA, B, C, D în sens trigonometric. (1p)

2. Arătați că media geometrică a numerelor a=2⋅3a = 2 \cdot 3 și b=2⋅33b = 2 \cdot 3^3 este cu 1212 mai mică decât media lor aritmetică. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Calculul valorilor numerice ale lui aa și bb: a=2⋅3=6a = 2 \cdot 3 = 6 b=2⋅33=2⋅27=54b = 2 \cdot 3^3 = 2 \cdot 27 = 54

  2. Calculul mediei aritmetice (mam_a): ma=a+b2=6+542=602=30m_a = \frac{a + b}{2} = \frac{6 + 54}{2} = \frac{60}{2} = 30

    (2p)

  3. Calculul mediei geometrice (mgm_g): mg=a⋅b=(2⋅3)⋅(2⋅33)=22⋅34=2⋅32=2⋅9=18m_g = \sqrt{a \cdot b} = \sqrt{(2 \cdot 3) \cdot (2 \cdot 3^3)} = \sqrt{2^2 \cdot 3^4} = 2 \cdot 3^2 = 2 \cdot 9 = 18

    (sau mg=6⋅54=324=18m_g = \sqrt{6 \cdot 54} = \sqrt{324} = 18)

  4. Verificarea diferenței dintre cele două medii: ma−mg=30−18=12m_a - m_g = 30 - 18 = 12

    Diferența este egală cu 1212, ceea ce demonstrează că media geometrică este cu 1212 mai mică decât media aritmetică.

    (3p)


3. Oana cheltuiește o sumă de bani în trei zile. În prima zi Oana cheltuiește jumătate din sumă, a doua zi cheltuiește jumătate din suma rămasă, iar a treia zi restul de 100 lei100\text{ lei}. Calculați suma totală cheltuită de Oana în cele trei zile. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Modelarea algebrică a problemei:

    • Fie xx suma totală cheltuită de Oana în cele trei zile (x>0x > 0).
    • În prima zi, Oana cheltuiește jumătate din sumă: Ziua I=x2\text{Ziua I} = \frac{x}{2}
    • Suma rămasă după prima zi este: x−x2=x2x - \frac{x}{2} = \frac{x}{2}
    • În a doua zi, cheltuiește jumătate din suma rămasă: Ziua II=12⋅x2=x4\text{Ziua II} = \frac{1}{2} \cdot \frac{x}{2} = \frac{x}{4}
    • În a treia zi, cheltuiește restul de 100 lei100\text{ lei}: Ziua III=100 lei\text{Ziua III} = 100\text{ lei}
    • Scriem ecuația sumei totale: x2+x4+100=x\frac{x}{2} + \frac{x}{4} + 100 = x

    (3p)

  2. Rezolvarea ecuației:

    • Aducem fracțiile la numitorul comun 44: 2x4+x4+100=x  ⟺  3x4+100=x\frac{2x}{4} + \frac{x}{4} + 100 = x \iff \frac{3x}{4} + 100 = x
    • Trecem termenul cu xx în membrul drept: x−3x4=100  ⟺  4x−3x4=100  ⟺  x4=100x - \frac{3x}{4} = 100 \iff \frac{4x - 3x}{4} = 100 \iff \frac{x}{4} = 100
    • Aflăm valoarea lui xx: x=100⋅4=400 leix = 100 \cdot 4 = 400\text{ lei}

    (2p)

Metodă alternativă (Mersul invers): Dacă în a doua zi a cheltuit jumătate din suma rămasă, restul de 100 lei100\text{ lei} din a treia zi reprezintă cealaltă jumătate a acestei sume. Astfel, suma rămasă după prima zi era 100⋅2=200 lei100 \cdot 2 = 200\text{ lei}. Aceasta reprezenta jumătate din suma totală (deoarece în prima zi a cheltuit prima jumătate), deci suma totală este 200⋅2=400 lei200 \cdot 2 = 400\text{ lei}.


4. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x−4f(x) = 2x - 4.

a) Reprezentați grafic funcția ff într-un sistem de coordonate xOyxOy. (5p)

b) Arătați că triunghiul determinat de graficul funcției ff și axele sistemului de coordonate xOyxOy are aria egală cu 44. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Graficul unei funcții de gradul I este o dreaptă. Pentru trasarea acesteia în sistemul cartezian xOyxOy, determinăm două puncte distincte (de regulă, intersecțiile cu axele de coordonate):

    • Intersecția cu axa absciselor (OxOx): y=0  ⟺  f(x)=0  ⟺  2x−4=0  ⟺  2x=4  ⟺  x=2y = 0 \iff f(x) = 0 \iff 2x - 4 = 0 \iff 2x = 4 \iff x = 2 Punctul de intersecție este M(2,0)∈GfM(2, 0) \in G_f. (2p)
    • Intersecția cu axa ordonatelor (OyOy): x=0  ⟹  f(0)=2⋅0−4=−4x = 0 \implies f(0) = 2 \cdot 0 - 4 = -4 Punctul de intersecție este N(0,−4)∈GfN(0, -4) \in G_f. (2p)
  2. Reprezentăm punctele M(2,0)M(2, 0) și N(0,−4)N(0, -4) în reperul cartezian xOyxOy și trasăm dreapta care trece prin ele, reprezentând graficul funcției ff. (1p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Graficul funcției intersectează axele de coordonate în punctele M(2,0)M(2, 0) și N(0,−4)N(0, -4).

  2. Triunghiul format de grafic și axele de coordonate este △MON\triangle MON, unde O(0,0)O(0, 0) este originea sistemului de coordonate.

  3. Deoarece axele de coordonate sunt perpendiculare (Ox⊥OyOx \perp Oy), triunghiul △MON\triangle MON este dreptunghic în OO (m(∠MON)=90∘m(\angle MON) = 90^\circ).

  4. Calculăm lungimile catetelor triunghiului: OM=∣xM∣=∣2∣=2OM = |x_M| = |2| = 2 (2p) ON=∣yN∣=∣−4∣=4ON = |y_N| = |-4| = 4

  5. Calculăm aria triunghiului dreptunghic △MON\triangle MON: A△MON=OM⋅ON2=2⋅42=4\mathcal{A}_{\triangle MON} = \frac{OM \cdot ON}{2} = \frac{2 \cdot 4}{2} = 4

    Aria triunghiului determinat de graficul funcției și axele sistemului de coordonate este egală cu 44.

    (3p)


5. Se consideră expresia E(x)=(x+3)2−(x+1)2x2−4:4x−2E(x) = \frac{(x + 3)^2 - (x + 1)^2}{x^2 - 4} : \frac{4}{x - 2} unde xx este număr real, x≠−2x \neq -2 și x≠2x \neq 2. Arătați că E(x)=1E(x) = 1, pentru orice xx număr real, x≠−2x \neq -2 și x≠2x \neq 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Calculul și simplificarea primei fracții:

    • Dezvoltăm pătratele sumelor de la numărător: (x+3)2=x2+6x+9(x + 3)^2 = x^2 + 6x + 9 (x+1)2=x2+2x+1(x + 1)^2 = x^2 + 2x + 1
    • Efectuăm scăderea la numărător: (x+3)2−(x+1)2=(x2+6x+9)−(x2+2x+1)=x2+6x+9−x2−2x−1=4x+8=4(x+2)(x + 3)^2 - (x + 1)^2 = (x^2 + 6x + 9) - (x^2 + 2x + 1) = x^2 + 6x + 9 - x^2 - 2x - 1 = 4x + 8 = 4(x + 2) (sau aplicăm direct formula diferenței de pătrate: a2−b2=(a−b)(a+b)  ⟹  [(x+3)−(x+1)][(x+3)+(x+1)]=2⋅(2x+4)=4(x+2)a^2 - b^2 = (a - b)(a + b) \implies [(x + 3) - (x + 1)][(x + 3) + (x + 1)] = 2 \cdot (2x + 4) = 4(x + 2))
    • Descompunem numitorul folosind formula diferenței de pătrate: x2−4=(x−2)(x+2)x^2 - 4 = (x - 2)(x + 2)
    • Obținem forma simplificată a primei fracții: (x+3)2−(x+1)2x2−4=4(x+2)(x−2)(x+2)=4x−2\frac{(x + 3)^2 - (x + 1)^2}{x^2 - 4} = \frac{4(x + 2)}{(x - 2)(x + 2)} = \frac{4}{x - 2}

    (3p)

  2. Efectuarea operației de împărțire:

    • Împărțirea a două fracții se realizează prin înmulțirea primei fracții cu inversa celei de-a doua: E(x)=4x−2:4x−2=4x−2⋅x−24E(x) = \frac{4}{x - 2} : \frac{4}{x - 2} = \frac{4}{x - 2} \cdot \frac{x - 2}{4}
    • Simplificăm factorii comuni 44 și (x−2)(x - 2): E(x)=1E(x) = 1 pentru orice x∈R∖{−2,2}x \in \mathbb{R} \setminus \{-2, 2\}.

    (2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un dreptunghi ABCDABCD cu AB=7 cmAB = 7\text{ cm} și AD=5 cmAD = 5\text{ cm}. Punctul MM este situat pe latura CDCD astfel încât AM=ABAM = AB. Bisectoarea unghiului BAMBAM intersectează dreapta CDCD în punctul EE.

Figura 2

a) Arătați că perimetrul dreptunghiului ABCDABCD este egal cu 24 cm24\text{ cm}. (5p)

b) Demonstrați că lungimea segmentului MCMC este mai mare decât 2 cm2\text{ cm}. (5p)

c) Demonstrați că patrulaterul AMEBAMEB este romb. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Scriem formula perimetrului dreptunghiului ABCDABCD: PABCD=2⋅(AB+AD)\mathcal{P}_{ABCD} = 2 \cdot (AB + AD)

    (3p)

  2. Înlocuim dimensiunile date în ipoteză (AB=7 cmAB = 7\text{ cm} și AD=5 cmAD = 5\text{ cm}): PABCD=2⋅(7+5)=2⋅12=24 cm\mathcal{P}_{ABCD} = 2 \cdot (7 + 5) = 2 \cdot 12 = 24\text{ cm}

    (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Calculul lungimii segmentului DMDM:

    • Deoarece ABCDABCD este dreptunghi, unghiul ∠ADC\angle ADC este drept (m(∠ADC)=90∘m(\angle ADC) = 90^\circ).
    • Punctul MM se află pe latura CDCD, deci triunghiul △ADM\triangle ADM este dreptunghic în DD.
    • Din ipoteză avem AM=AB=7 cmAM = AB = 7\text{ cm} și AD=5 cmAD = 5\text{ cm}.
    • Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul △ADM\triangle ADM: AM2=AD2+DM2  ⟹  DM2=AM2−AD2AM^2 = AD^2 + DM^2 \implies DM^2 = AM^2 - AD^2 DM2=72−52=49−25=24DM^2 = 7^2 - 5^2 = 49 - 25 = 24 DM=24=26 cmDM = \sqrt{24} = 2\sqrt{6}\text{ cm}
  2. Calculul lungimii segmentului MCMC:

    • Segmentul DC=AB=7 cmDC = AB = 7\text{ cm}, iar M∈CDM \in CD, deci: MC=DC−DM=7−26 cmMC = DC - DM = 7 - 2\sqrt{6}\text{ cm}

    (3p)

  3. Demonstrarea inegalității MC>2 cmMC > 2\text{ cm}:

    • Inegalitatea de demonstrat este: 7−26>2  ⟺  7−2>26  ⟺  5>267 - 2\sqrt{6} > 2 \iff 7 - 2 > 2\sqrt{6} \iff 5 > 2\sqrt{6}
    • Deoarece ambele numere sunt strict pozitive, inegalitatea este echivalentă cu inegalitatea pătratelor lor: 52>(26)2  ⟺  25>4⋅6  ⟺  25>245^2 > (2\sqrt{6})^2 \iff 25 > 4 \cdot 6 \iff 25 > 24
    • Inegalitatea 25>2425 > 24 este evident adevărată, deci deducem că: MC>2 cmMC > 2\text{ cm}

    (2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  1. Demonstrarea faptului că triunghiul △MEA\triangle MEA este isoscel:

    • În dreptunghiul ABCDABCD, laturile opuse sunt paralele: CD∥ABCD \parallel AB.
    • Deoarece punctele MM și EE se află pe dreapta CDCD, avem ME∥ABME \parallel AB.
    • Considerăm secanta AEAE. Unghiurile alterne interne formate de secantă cu dreptele paralele MEME și ABAB sunt congruente: ∠MEA≡∠BAE\angle MEA \equiv \angle BAE
    • Din ipoteză, dreapta AEAE este bisectoarea unghiului ∠BAM\angle BAM, prin urmare: ∠BAE≡∠MAE\angle BAE \equiv \angle MAE
    • Comparând cele două relații de congruență, obținem: ∠MEA≡∠MAE\angle MEA \equiv \angle MAE
    • Triunghiul △MEA\triangle MEA are două unghiuri congruente, deci este triunghi isoscel cu baza AEAE, de unde rezultă: ME=AMME = AM

    (2p)

  2. Demonstrarea faptului că AMEBAMEB este romb:

    • Din ipoteză știm că AM=ABAM = AB.
    • Împreună cu ME=AMME = AM, obținem: ME=ABME = AB
    • Patrulaterul convex AMEBAMEB are două laturi opuse paralele și congruente (ME∥ABME \parallel AB și ME=ABME = AB), ceea ce demonstrează că AMEBAMEB este paralelogram.
    • Într-un paralelogram cu două laturi adiacente congruente (AM=ABAM = AB), toate cele patru laturi sunt congruente (AM=ME=EB=BA=7 cmAM = ME = EB = BA = 7\text{ cm}).
    • Prin urmare, patrulaterul AMEBAMEB este romb.

    (3p)


2. În Figura 3 este reprezentată o prismă dreaptă ABCA′B′C′ABCA'B'C' cu baza triunghi echilateral, AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, AA′=123 cmAA' = 12\sqrt{3}\text{ cm} și punctul MM este mijlocul segmentului A′BA'B.

Figura 3

a) Arătați că aria patrulaterului ABB′A′ABB'A' este egală cu 1443 cm2144\sqrt{3}\text{ cm}^2. (5p)

b) Determinați măsura unghiului dintre dreapta A′BA'B și planul (ABC)(ABC). (5p)

c) Demonstrați că distanța de la punctul MM la planul (ABC)(ABC) este egală cu 63 cm6\sqrt{3}\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Prisma ABCA′B′C′ABCA'B'C' fiind dreaptă, toate fețele sale laterale sunt dreptunghiuri perpendiculare pe planele bazelor.

  2. În particular, fața laterală ABB′A′ABB'A' este un dreptunghi cu lungimea AA′=123 cmAA' = 12\sqrt{3}\text{ cm} și lățimea AB=12 cmAB = 12\text{ cm}: AABB′A′=AB⋅AA′\mathcal{A}_{ABB'A'} = AB \cdot AA'

    (3p)

  3. Efectuăm calculul ariei: AABB′A′=12⋅123=1443 cm2\mathcal{A}_{ABB'A'} = 12 \cdot 12\sqrt{3} = 144\sqrt{3}\text{ cm}^2

    (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Determinarea proiecției dreptei A′BA'B pe planul (ABC)(ABC):

    • Muchia laterală A′AA'A este perpendiculară pe planul bazei: A′A⊥(ABC)A'A \perp (ABC)
    • Punctul AA aparține planului bazei (A∈(ABC)A \in (ABC)), așadar proiecția ortogonală a vârfului A′A' pe planul (ABC)(ABC) este punctul AA: pr(ABC)A′=A\text{pr}_{(ABC)} A' = A
    • Punctul BB aparține planului bazei (B∈(ABC)B \in (ABC)), deci proiecția sa este chiar el însuși: pr(ABC)B=B\text{pr}_{(ABC)} B = B
    • Prin urmare, proiecția ortogonală a segmentului A′BA'B pe planul (ABC)(ABC) este segmentul ABAB: pr(ABC)A′B=AB\text{pr}_{(ABC)} A'B = AB
  2. Identificarea unghiului:

    • Măsura unghiului dintre o dreaptă și un plan este măsura unghiului dintre acea dreaptă și proiecția ei ortogonală pe plan: ∠(A′B,(ABC))=∠(A′B,AB)=∠A′BA\angle(A'B, (ABC)) = \angle(A'B, AB) = \angle A'BA

    (2p)

  3. Calculul măsurii unghiului ∠A′BA\angle A'BA:

    • Triunghiul △A′AB\triangle A'AB este dreptunghic în AA, deoarece A′A⊥ABA'A \perp AB.
    • Aplicăm funcția trigonometrică tangentă în triunghiul dreptunghic △A′AB\triangle A'AB: tg(∠A′BA)=cateta opusa˘cateta ala˘turata˘=A′AAB\text{tg}(\angle A'BA) = \frac{\text{cateta opusă}}{\text{cateta alăturată}} = \frac{A'A}{AB}
    • Înlocuim lungimile laturilor: tg(∠A′BA)=12312=3\text{tg}(\angle A'BA) = \frac{12\sqrt{3}}{12} = \sqrt{3}
    • Deoarece tg(∠A′BA)=3\text{tg}(\angle A'BA) = \sqrt{3} și măsura este ascuțită (0∘<m(∠A′BA)<90∘0^\circ < m(\angle A'BA) < 90^\circ), rezultă: m(∠A′BA)=60∘m(\angle A'BA) = 60^\circ

    Măsura unghiului dintre dreapta A′BA'B și planul (ABC)(ABC) este de 60∘60^\circ.

    (3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  1. Construcția geometrică și linia mijlocie:

    • Fie NN mijlocul muchiei ABAB.
    • În triunghiul △A′AB\triangle A'AB, punctul MM este mijlocul laturii A′BA'B (din ipoteză), iar NN este mijlocul laturii ABAB.
    • Rezultă că segmentul MNMN este linie mijlocie în triunghiul △A′AB\triangle A'AB.
    • Conform proprietăților liniei mijlocii: MN∥A′AșiMN=A′A2MN \parallel A'A \quad \text{și} \quad MN = \frac{A'A}{2}
  2. Calculul lungimii segmentului MNMN: MN=1232=63 cmMN = \frac{12\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm}

    (2p)

  3. Demonstrarea perpendicularității pe plan:

    • Știm că prisma este dreaptă, deci muchia laterală este perpendiculară pe planul bazei: A′A⊥(ABC)A'A \perp (ABC)
    • Dacă o dreaptă este paralelă cu o dreaptă perpendiculară pe un plan, atunci și ea este perpendiculară pe acel plan: {MN∥A′AA′A⊥(ABC)  ⟹  MN⊥(ABC)\begin{cases} MN \parallel A'A \\ A'A \perp (ABC) \end{cases} \implies MN \perp (ABC)
    • Deoarece N∈AB⊂(ABC)N \in AB \subset (ABC), punctul NN este chiar piciorul perpendicularei duse din MM pe planul (ABC)(ABC).
    • Prin urmare, distanța de la punctul MM la planul (ABC)(ABC) este egală cu lungimea segmentului MNMN: d(M,(ABC))=MN=63 cmd(M, (ABC)) = MN = 6\sqrt{3}\text{ cm}

    (3p)