BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 4

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 4

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 90−90:1090 - 90 : 10 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor: se efectuează mai întâi operația de împărțire, urmată de scădere: 90:10=990 : 10 = 9
  • Efectuăm scăderea: 90−9=8190 - 9 = 81

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 8181.

(5p)


2. Opt kilograme de cartofi costă 16 lei16\text{ lei}. Patru kilograme de cartofi de același fel costă … lei\dots\text{ lei}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Metoda reducerii la unitate:
    • Aflăm prețul unui kilogram de cartofi împărțind costul total la numărul de kilograme: 16:8=2 lei/kg16 : 8 = 2\text{ lei/kg}
    • Calculăm costul a 4 kg4\text{ kg} de cartofi: 4⋅2=8 lei4 \cdot 2 = 8\text{ lei}
  • Metoda proporțiilor (raționament direct):
    • Cantitatea de 4 kg4\text{ kg} este jumătate din cantitatea de 8 kg8\text{ kg} (4=8:24 = 8 : 2), deci și prețul va fi jumătate: 16:2=8 lei16 : 2 = 8\text{ lei}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 88.

(5p)


3. Cel mai mare număr natural divizibil cu 33 din mulțimea A={1,2,3,4,5,6,7,8}A = \{1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8\} este …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Căutăm numerele naturale din mulțimea AA care sunt divizibile cu 33 (multipli ai lui 33): 3 și 63 \text{ și } 6
  • Dintre aceste două numere, cel mai mare este: 6>36 > 3

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 66.

(5p)


4. Perimetrul paralelogramului ABCDABCD este de 24 cm24\text{ cm}. Dacă AB=8 cmAB = 8\text{ cm}, atunci lungimea laturii ADAD este egală cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-un paralelogram, laturile opuse sunt congruente două câte două: CD=AB=8 cmșiBC=ADCD = AB = 8\text{ cm} \quad \text{și} \quad BC = AD
  • Formula perimetrului paralelogramului este: PABCD=2⋅(AB+AD)\mathcal{P}_{ABCD} = 2 \cdot (AB + AD)
  • Înlocuim datele cunoscute în formulă: 2⋅(8+AD)=24  ⟹  8+AD=12  ⟹  AD=12−8=4 cm2 \cdot (8 + AD) = 24 \implies 8 + AD = 12 \implies AD = 12 - 8 = 4\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 44.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCDVABCD. Unghiul determinat de dreptele ACAC și BDBD are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Prin definiția piramidei patrulatere regulate, baza sa ABCDABCD este un pătrat.
  • Dreptele ACAC și BDBD sunt diagonalele pătratului ABCDABCD.
  • Una dintre proprietățile fundamentale ale pătratului este că diagonalele sale sunt perpendiculare: AC⊥BDAC \perp BD
  • Două drepte perpendiculare formează un unghi drept, așadar măsura unghiului determinat de ele este de: 90∘90^\circ

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 9090.

(5p)


6. În tabelul de mai jos este prezentată situația statistică a notelor obținute de elevii unei clase a VIII-a la teza de matematică pe semestrul I.

Nota la teză12345678910
Număr de elevi0002456544

Conform tabelului, în semestrul I, media notelor obținute de elevii clasei a VIII-a la teza de matematică este egală cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm numărul total al elevilor din clasă însumând frecvențele notelor: N=0+0+0+2+4+5+6+5+4+4=30 eleviN = 0 + 0 + 0 + 2 + 4 + 5 + 6 + 5 + 4 + 4 = 30\text{ elevi}
  • Calculăm suma notelor ponderate cu numărul de elevi: S=1⋅0+2⋅0+3⋅0+4⋅2+5⋅4+6⋅5+7⋅6+8⋅5+9⋅4+10⋅4S = 1 \cdot 0 + 2 \cdot 0 + 3 \cdot 0 + 4 \cdot 2 + 5 \cdot 4 + 6 \cdot 5 + 7 \cdot 6 + 8 \cdot 5 + 9 \cdot 4 + 10 \cdot 4 S=0+0+0+8+20+30+42+40+36+40=216S = 0 + 0 + 0 + 8 + 20 + 30 + 42 + 40 + 36 + 40 = 216
  • Calculăm media aritmetică ponderată: ma=SN=21630=7210=7,2m_a = \frac{S}{N} = \frac{216}{30} = \frac{72}{10} = 7{,}2

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 7,27{,}2 (sau 7,27,2).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Se desenează în perspectivă cavaleră un cub:
    • Baza inferioară ABCDABCD se reprezintă ca un paralelogram, cu muchiile din spate ADAD și DCDC desenate cu linie punctată (fiind muchii nevăzute).
    • Muchiile laterale verticale AA′AA', BB′BB', CC′CC', DD′DD' sunt paralele și congruente (muchia DD′DD' din spate se desenează cu linie punctată).
    • Baza superioară A′B′C′D′A'B'C'D' este un paralelogram identic cu baza inferioară, cu toate muchiile trasate cu linie continuă. (4p)
  • Se notează corect toate cele opt vârfuri ale cubului: baza inferioară A,B,C,DA, B, C, D (în sens trigonometric) și baza superioară corespunzătoare A′,B′,C′,D′A', B', C', D'. (1p)

2. Arătați că media aritmetică a numerelor x=(818+62)⋅213x = \left(\frac{8}{\sqrt{18}} + \frac{6}{\sqrt{2}}\right) \cdot \frac{\sqrt{2}}{13} și y=(13−5147):314y = \left(\frac{1}{\sqrt{3}} - \frac{5}{\sqrt{147}}\right) : \frac{\sqrt{3}}{14} este egală cu 11. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Calculul numărului xx:

    • Descompunem radicalul 18\sqrt{18}: 18=9⋅2=32\sqrt{18} = \sqrt{9 \cdot 2} = 3\sqrt{2}
    • Raționalizăm numitorii sau aducem fracțiile la o formă simplificată: 818=832=823⋅2=423\frac{8}{\sqrt{18}} = \frac{8}{3\sqrt{2}} = \frac{8\sqrt{2}}{3 \cdot 2} = \frac{4\sqrt{2}}{3} 62=622=32=923\frac{6}{\sqrt{2}} = \frac{6\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2} = \frac{9\sqrt{2}}{3}
    • Efectuăm adunarea din paranteză: 818+62=423+923=1323\frac{8}{\sqrt{18}} + \frac{6}{\sqrt{2}} = \frac{4\sqrt{2}}{3} + \frac{9\sqrt{2}}{3} = \frac{13\sqrt{2}}{3}
    • Înmulțim cu factorul exterior 213\frac{\sqrt{2}}{13}: x=1323⋅213=13⋅23⋅13=23x = \frac{13\sqrt{2}}{3} \cdot \frac{\sqrt{2}}{13} = \frac{13 \cdot 2}{3 \cdot 13} = \frac{2}{3} (2p)
  2. Calculul numărului yy:

    • Descompunem radicalul 147\sqrt{147}: 147=49⋅3=72⋅3  ⟹  147=73147 = 49 \cdot 3 = 7^2 \cdot 3 \implies \sqrt{147} = 7\sqrt{3}
    • Aducem fracțiile din paranteză la același numitor comun (737\sqrt{3}): 13−5147=773−573=273\frac{1}{\sqrt{3}} - \frac{5}{\sqrt{147}} = \frac{7}{7\sqrt{3}} - \frac{5}{7\sqrt{3}} = \frac{2}{7\sqrt{3}}
    • Efectuăm împărțirea prin înmulțire cu inversa fracției: y=273:314=273⋅143=2⋅147⋅3=2⋅23=43y = \frac{2}{7\sqrt{3}} : \frac{\sqrt{3}}{14} = \frac{2}{7\sqrt{3}} \cdot \frac{14}{\sqrt{3}} = \frac{2 \cdot 14}{7 \cdot 3} = \frac{2 \cdot 2}{3} = \frac{4}{3} (2p)
  3. Calculul mediei aritmetice:

    • Aplicăm formula mediei aritmetice: ma=x+y2=23+432=632=22=1m_a = \frac{x + y}{2} = \frac{\frac{2}{3} + \frac{4}{3}}{2} = \frac{\frac{6}{3}}{2} = \frac{2}{2} = 1 (1p)

3. La o florărie, vânzătoarea observă că, dacă grupează toate florile câte 1515 și toate florile câte 2121, îi rămâne de fiecare dată câte o floare. Determinați câte flori sunt în florărie, știind că numărul lor este cuprins între 550550 și 710710. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Scrierea relațiilor matematice:

    • Fie nn numărul total de flori din florărie (n∈Nn \in \mathbb{N}).
    • Conform teoremei împărțirii cu rest: n=15⋅c1+1  ⟹  n−1=15⋅c1n = 15 \cdot c_1 + 1 \implies n - 1 = 15 \cdot c_1 n=21⋅c2+1  ⟹  n−1=21⋅c2n = 21 \cdot c_2 + 1 \implies n - 1 = 21 \cdot c_2 unde c1,c2∈Nc_1, c_2 \in \mathbb{N}.
    • Deducem că numărul n−1n - 1 este divizibil atât cu 1515, cât și cu 2121, adică este un multiplu comun al acestora.
  2. Aflarea celui mai mic multiplu comun:

    • Descompunem numerele în factori primi: 15=3⋅515 = 3 \cdot 5 21=3⋅721 = 3 \cdot 7
    • Cel mai mic multiplu comun este: [15,21]=3⋅5⋅7=105[15, 21] = 3 \cdot 5 \cdot 7 = 105
    • Prin urmare, n−1n - 1 este un multiplu al lui 105105: n−1=105⋅k  ⟹  n=105k+1,cu k∈N∗n - 1 = 105 \cdot k \implies n = 105k + 1, \quad \text{cu } k \in \mathbb{N}^* (3p)
  3. Determinarea numărului de flori din intervalul dat:

    • Numărul nn este cuprins între 550550 și 710710: 550<105k+1<710  ⟺  549<105k<709550 < 105k + 1 < 710 \iff 549 < 105k < 709
    • Împărțind prin 105105, obținem: 549105≈5,22<k<709105≈6,75\frac{549}{105} \approx 5{,}22 < k < \frac{709}{105} \approx 6{,}75
    • Deoarece kk este număr natural, singura valoare posibilă este: k=6k = 6
    • Calculăm valoarea lui nn: n=105⋅6+1=630+1=631 florin = 105 \cdot 6 + 1 = 630 + 1 = 631\text{ flori}

În florărie sunt 631631 de flori.

(2p)


4. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x+9f(x) = 3x + 9.

a) Reprezentați grafic funcția ff într-un sistem de coordonate xOyxOy. (5p)

b) În sistemul de coordonate xOyxOy, determinați abscisa punctului care aparține graficului funcției ff, știind că punctul are ordonata egală cu 33. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Graficul funcției liniare f(x)=3x+9f(x) = 3x + 9 este o dreaptă. Pentru a trasa dreapta în reperul cartezian xOyxOy, determinăm coordonatele a două puncte distincte (de regulă, intersecțiile cu axele de coordonate):

    • Intersecția cu axa ordonatelor (OyOy): x=0  ⟹  f(0)=3⋅0+9=9  ⟹  A(0,9)∈Gfx = 0 \implies f(0) = 3 \cdot 0 + 9 = 9 \implies A(0, 9) \in G_f (2p)
    • Intersecția cu axa absciselor (OxOx): f(x)=0  ⟹  3x+9=0  ⟺  3x=−9  ⟺  x=−3  ⟹  B(−3,0)∈Gff(x) = 0 \implies 3x + 9 = 0 \iff 3x = -9 \iff x = -3 \implies B(-3, 0) \in G_f (2p)
  2. Reprezentăm punctele A(0,9)A(0, 9) și B(−3,0)B(-3, 0) în sistemul cartezian de coordonate xOyxOy și trasăm dreapta care trece prin aceste două puncte, obținând graficul funcției ff. (1p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Fie P(a,3)P(a, 3) punctul care aparține graficului funcției ff, unde aa este abscisa căutată, iar ordonata este 33.
  2. Condiția ca un punct să aparțină graficului este ca imaginea abscisei sale prin funcție să fie egală cu ordonata sa: P(a,3)∈Gf  ⟺  f(a)=3P(a, 3) \in G_f \iff f(a) = 3 (1p)
  3. Înlocuim x=ax = a în legea de corespondență a funcției: 3a+9=33a + 9 = 3 (2p)
  4. Rezolvăm ecuația liniară: 3a=3−9  ⟺  3a=−6  ⟺  a=−63=−23a = 3 - 9 \iff 3a = -6 \iff a = \frac{-6}{3} = -2

Abscisa punctului căutat este a=−2a = -2 (punctul este P(−2,3)P(-2, 3)).

(2p)


5. Se consideră expresia E(x)=1x−1−(x+1x−1+x−1x+1−2):4x+1E(x) = \frac{1}{x - 1} - \left(\frac{x + 1}{x - 1} + \frac{x - 1}{x + 1} - 2\right) : \frac{4}{x + 1} unde xx este număr real, x≠−1x \neq -1 și x≠1x \neq 1. Arătați că E(x)=0E(x) = 0, pentru orice xx număr real, x≠−1x \neq -1 și x≠1x \neq 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Calculul expresiei din paranteza rotundă:

    • Numitorul comun pentru cele trei fracții este (x−1)(x+1)=x2−1(x - 1)(x + 1) = x^2 - 1: x+1x−1+x−1x+1−2=(x+1)2+(x−1)2−2(x−1)(x+1)(x−1)(x+1)\frac{x + 1}{x - 1} + \frac{x - 1}{x + 1} - 2 = \frac{(x + 1)^2 + (x - 1)^2 - 2(x - 1)(x + 1)}{(x - 1)(x + 1)}
    • Dezvoltăm pătratele și produsele de la numărător: (x+1)2=x2+2x+1(x + 1)^2 = x^2 + 2x + 1 (x−1)2=x2−2x+1(x - 1)^2 = x^2 - 2x + 1 2(x−1)(x+1)=2(x2−1)=2x2−22(x - 1)(x + 1) = 2(x^2 - 1) = 2x^2 - 2
    • Reducem termenii asemenea: (x2+2x+1)+(x2−2x+1)−(2x2−2)=2x2+2−2x2+2=4(x^2 + 2x + 1) + (x^2 - 2x + 1) - (2x^2 - 2) = 2x^2 + 2 - 2x^2 + 2 = 4 (sau recunoaștem formula pătratului diferenței: [(x+1)−(x−1)]2=22=4[(x + 1) - (x - 1)]^2 = 2^2 = 4)
    • Obținem: x+1x−1+x−1x+1−2=4(x−1)(x+1)\frac{x + 1}{x - 1} + \frac{x - 1}{x + 1} - 2 = \frac{4}{(x - 1)(x + 1)} (3p)
  2. Efectuarea împărțirii și a scăderii finale:

    • Transformăm împărțirea în înmulțire cu inversa fracției împărțitor: (x+1x−1+x−1x+1−2):4x+1=4(x−1)(x+1)⋅x+14\left(\frac{x + 1}{x - 1} + \frac{x - 1}{x + 1} - 2\right) : \frac{4}{x + 1} = \frac{4}{(x - 1)(x + 1)} \cdot \frac{x + 1}{4}
    • Simplificăm factorul comun 44 și binomul (x+1)(x + 1): 4(x−1)(x+1)⋅x+14=1x−1\frac{4}{(x - 1)(x + 1)} \cdot \frac{x + 1}{4} = \frac{1}{x - 1}
    • Înlocuim în expresia completă E(x)E(x): E(x)=1x−1−1x−1=0E(x) = \frac{1}{x - 1} - \frac{1}{x - 1} = 0 pentru orice număr real xx cu x≠−1x \neq -1 și x≠1x \neq 1. (2p)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 sunt reprezentate un pătrat ABCDABCD și un triunghi dreptunghic isoscel AEBAEB cu m(∠AEB)=90∘m(\angle AEB) = 90^\circ și AE=42 cmAE = 4\sqrt{2}\text{ cm}. Punctul FF este simetricul punctului CC față de punctul DD.

Figura 2

a) Arătați că AB=8 cmAB = 8\text{ cm}. (5p)

b) Demonstrați că punctele EE, AA și FF sunt coliniare. (5p)

c) Arătați că, dacă PP este punctul de intersecție a dreptelor ACAC și DEDE, atunci PP este mijlocul segmentului DEDE. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. În triunghiul △AEB\triangle AEB, unghiul ∠AEB\angle AEB este drept (m(∠AEB)=90∘m(\angle AEB) = 90^\circ) și triunghiul este isoscel, deci catetele sunt congruente: BE=AE=42 cmBE = AE = 4\sqrt{2}\text{ cm}
  2. Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △AEB\triangle AEB pentru a determina ipotenuza ABAB: AB2=AE2+EB2AB^2 = AE^2 + EB^2 (3p)
  3. Înlocuim lungimile catetelor: AB2=(42)2+(42)2=32+32=64AB^2 = (4\sqrt{2})^2 + (4\sqrt{2})^2 = 32 + 32 = 64 AB=64=8 cmAB = \sqrt{64} = 8\text{ cm} (2p)

Rezolvare Subpunctul b):

  1. Calculul unghiului ∠BAE\angle BAE:

    • Triunghiul △AEB\triangle AEB este dreptunghic isoscel cu ipotenuza ABAB, prin urmare unghiurile ascuțite sunt congruente și au măsura de 45∘45^\circ: m(∠BAE)=45∘m(\angle BAE) = 45^\circ (1p)
  2. Calculul unghiului ∠FAD\angle FAD:

    • Punctul FF este simetricul lui CC față de punctul DD, ceea ce înseamnă că punctul DD este mijlocul segmentului CFCF, deci: FD=DCFD = DC
    • Deoarece ABCDABCD este pătrat cu latura de 8 cm8\text{ cm}, avem DC=AD=8 cmDC = AD = 8\text{ cm}, de unde: FD=AD=8 cmFD = AD = 8\text{ cm}
    • Unghiul ∠ADC\angle ADC este unghi al pătratului (m(∠ADC)=90∘m(\angle ADC) = 90^\circ), iar punctele F,D,CF, D, C sunt coliniare, deci suplementul său este de asemenea unghi drept: m(∠FDA)=180∘−m(∠ADC)=180∘−90∘=90∘m(\angle FDA) = 180^\circ - m(\angle ADC) = 180^\circ - 90^\circ = 90^\circ
    • Rezultă că triunghiul △AFD\triangle AFD este dreptunghic isoscel cu catetele FD=AD=8 cmFD = AD = 8\text{ cm}, așadar unghiurile ascuțite au măsura de 45∘45^\circ: m(∠FAD)=45∘m(\angle FAD) = 45^\circ (2p)
  3. Demonstrarea coliniarității:

    • Calculăm măsura unghiului ∠FAE\angle FAE prin însumarea unghiurilor adiacente formate în jurul vârfului AA: m(∠FAE)=m(∠FAD)+m(∠DAB)+m(∠BAE)m(\angle FAE) = m(\angle FAD) + m(\angle DAB) + m(\angle BAE)
    • Știind că unghiul pătratului este m(∠DAB)=90∘m(\angle DAB) = 90^\circ: m(∠FAE)=45∘+90∘+45∘=180∘m(\angle FAE) = 45^\circ + 90^\circ + 45^\circ = 180^\circ
    • Deoarece unghiul ∠FAE\angle FAE este un unghi alungit (180∘180^\circ), punctele EE, AA și FF sunt coliniare. (2p)

Rezolvare Subpunctul c):

  1. Paralelismul dreptelor AEAE și BDBD:

    • În pătratul ABCDABCD, diagonala BDBD este și bisectoarea unghiului drept ∠ABC\angle ABC, deci: m(∠ABD)=45∘m(\angle ABD) = 45^\circ
    • Știm că m(∠EAB)=45∘m(\angle EAB) = 45^\circ.
    • Unghiurile alterne interne ∠ABD\angle ABD și ∠EAB\angle EAB formate de secanta ABAB cu dreptele AEAE și BDBD sunt congruente: ∠ABD≡∠EAB  ⟹  AE∥BD\angle ABD \equiv \angle EAB \implies AE \parallel BD
  2. Proprietatea de paralelogram a patrulaterului ADOEADOE:

    • Fie {O}=AC∩BD\{O\} = AC \cap BD centrul pătratului ABCDABCD (punctul de intersecție a diagonalelor).
    • Diagonala pătratului are lungimea: BD=AB2=82 cmBD = AB\sqrt{2} = 8\sqrt{2}\text{ cm}
    • Punctul OO este mijlocul diagonalei BDBD, deci: DO=BD2=822=42 cmDO = \frac{BD}{2} = \frac{8\sqrt{2}}{2} = 4\sqrt{2}\text{ cm}
    • Dar din ipoteză avem AE=42 cmAE = 4\sqrt{2}\text{ cm}. Rezultă: AE∥DOșiAE=DO=42 cmAE \parallel DO \quad \text{și} \quad AE = DO = 4\sqrt{2}\text{ cm}
    • Un patrulater convex cu două laturi opuse paralele și congruente este un paralelogram, deci ADOEADOE este paralelogram. (3p)
  3. Identificarea punctului PP ca mijloc al lui DEDE:

    • În paralelogramul ADOEADOE, segmentele DEDE și AOAO sunt diagonale.
    • Punctul PP este intersecția dreptelor ACAC și DEDE. Deoarece A,P,O,CA, P, O, C sunt pe aceeași dreaptă diagonală, avem: {P}=DE∩AO\{P\} = DE \cap AO
    • Într-un paralelogram, diagonalele se înjumătățesc reciproc.
    • Prin urmare, PP este mijlocul segmentului DEDE (și de asemenea mijlocul segmentului AOAO). (2p)

2. În Figura 3 este reprezentat un paralelipiped dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=20 cmAB = 20\text{ cm}, AD=10 cmAD = 10\text{ cm} și AA′=10 cmAA' = 10\text{ cm}. Punctele MM, NN, PP, QQ sunt mijloacele segmentelor ABAB, DCDC, D′C′D'C' și, respectiv, A′B′A'B'.

Figura 3

a) Arătați că volumul paralelipipedului dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' este egal cu 2000 cm32000\text{ cm}^3. (5p)

b) Determinați lungimea segmentului AC′AC'. (5p)

c) Demonstrați că unghiul dintre planele (AMQ)(AMQ) și (ANP)(ANP) are măsura de 45∘45^\circ. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Volumul unui paralelipiped dreptunghic este dat de produsul celor trei dimensiuni ale sale (lungime, lățime, înălțime): Vparalelipiped=AB⋅AD⋅AA′\mathcal{V}_{\text{paralelipiped}} = AB \cdot AD \cdot AA' (3p)
  2. Înlocuim datele din ipoteză: V=20⋅10⋅10=2000 cm3\mathcal{V} = 20 \cdot 10 \cdot 10 = 2000\text{ cm}^3 (2p)

Rezolvare Subpunctul b):

  1. Perpendicularitatea muchiei laterale pe bază:

    • Muchia laterală CC′CC' este perpendiculară pe planul bazei: CC′⊥(ABC)CC' \perp (ABC)
    • Deoarece segmentul ACAC este inclus în planul bazei (AC⊂(ABC)AC \subset (ABC)), rezultă că: CC′⊥AC  ⟹  m(∠ACC′)=90∘CC' \perp AC \implies m(\angle ACC') = 90^\circ (2p)
  2. Calculul diagonalei bazei ACAC:

    • În dreptunghiul de bază ABCDABCD, unghiul ∠B\angle B este drept (m(∠ABC)=90∘m(\angle ABC) = 90^\circ).
    • Aplicăm teorema lui Pitagora în △ABC\triangle ABC: AC=AB2+BC2=202+102=400+100=500=105 cmAC = \sqrt{AB^2 + BC^2} = \sqrt{20^2 + 10^2} = \sqrt{400 + 100} = \sqrt{500} = 10\sqrt{5}\text{ cm}
  3. Calculul diagonalei paralelipipedului AC′AC':

    • În triunghiul dreptunghic △ACC′\triangle ACC', aplicăm teorema lui Pitagora: AC′2=AC2+CC′2AC'^2 = AC^2 + CC'^2
    • Știind că CC′=AA′=10 cmCC' = AA' = 10\text{ cm}: AC′=(105)2+102=500+100=600=106 cmAC' = \sqrt{(10\sqrt{5})^2 + 10^2} = \sqrt{500 + 100} = \sqrt{600} = 10\sqrt{6}\text{ cm} (sau direct prin formula diagonalei paralelipipedului: d=L2+l2+h2=202+102+102=600=106 cmd = \sqrt{L^2 + l^2 + h^2} = \sqrt{20^2 + 10^2 + 10^2} = \sqrt{600} = 10\sqrt{6}\text{ cm})

Lungimea segmentului AC′AC' este 106 cm10\sqrt{6}\text{ cm}.

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  1. Determinarea dreptei de intersecție a celor două plane:

    • Punctele MM și QQ sunt mijloacele muchiilor ABAB și A′B′A'B', deci dreapta MQMQ aparține feței din față ABB′A′ABB'A', iar planul (AMQ)(AMQ) coincide cu planul feței (ABB′A′)(ABB'A'). În particular, muchia AA′AA' este inclusă în acest plan: AA′⊂(AMQ)AA' \subset (AMQ)
    • Punctele NN și PP sunt mijloacele muchiilor paralele DCDC și D′C′D'C', deci segmentul NPNP este paralel și congruent cu DD′DD' și AA′AA' (NP∥AA′NP \parallel AA').
    • Deoarece AA aparține planului (ANP)(ANP) și NP∥AA′NP \parallel AA', rezultă că întreaga dreaptă AA′AA' este inclusă în planul (ANP)(ANP): AA′⊂(ANP)AA' \subset (ANP)
    • Prin urmare, dreapta comună (intersecția) celor două plane este dreapta AA′AA': (AMQ)∩(ANP)=AA′(AMQ) \cap (ANP) = AA'
  2. Identificarea unghiului plan corespunzător unghiului diedru:

    • Muchia laterală AA′AA' este perpendiculară pe planul bazei ABCDABCD: AA′⊥(ABCD)AA' \perp (ABCD)
    • Segmentele AMAM și ANAN sunt ambele incluse în planul bazei (AM,AN⊂(ABCD)AM, AN \subset (ABCD)), de unde deducem: AA′⊥AM,cu AM⊂(AMQ)AA' \perp AM, \quad \text{cu } AM \subset (AMQ) AA′⊥AN,cu AN⊂(ANP)AA' \perp AN, \quad \text{cu } AN \subset (ANP)
    • Cum ambele drepte AMAM și ANAN sunt perpendiculare în punctul comun AA pe muchia diedrului AA′AA', măsura unghiului dintre plane este egală cu măsura unghiului dintre aceste două drepte: m((AMQ),(ANP))=m(∠MAN)m((AMQ), (ANP)) = m(\angle MAN) (3p)
  3. Calculul măsurii unghiului ∠MAN\angle MAN:

    • În baza dreptunghiulară ABCDABCD, avem AB∥CDAB \parallel CD, deci AM∥DNAM \parallel DN.
    • MM este mijlocul segmentului AB=20 cmAB = 20\text{ cm}, deci AM=AB2=10 cmAM = \frac{AB}{2} = 10\text{ cm}.
    • NN este mijlocul segmentului CD=20 cmCD = 20\text{ cm}, deci DN=CD2=10 cmDN = \frac{CD}{2} = 10\text{ cm}.
    • De asemenea, latura AD=10 cmAD = 10\text{ cm} și m(∠DAM)=90∘m(\angle DAM) = 90^\circ.
    • Patrulaterul AMNDAMND are laturile opuse AMAM și DNDN paralele și congruente (AM∥DNAM \parallel DN și AM=DN=10 cmAM = DN = 10\text{ cm}), deci este un paralelogram.
    • Având unghiul drept ∠DAM=90∘\angle DAM = 90^\circ și două laturi consecutive congruente (AD=AM=10 cmAD = AM = 10\text{ cm}), patrulaterul AMNDAMND este un pătrat.
    • În pătratul AMNDAMND, segmentul ANAN este o diagonală, așadar ANAN este bisectoarea unghiului drept ∠DAM\angle DAM.
    • Rezultă că: m(∠MAN)=90∘2=45∘m(\angle MAN) = \frac{90^\circ}{2} = 45^\circ
    • În concluzie, măsura unghiului dintre planele (AMQ)(AMQ) și (ANP)(ANP) este de 45∘45^\circ. (2p)