BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 3

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 3

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 15−15:515 - 15 : 5 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea operațiilor: se efectuează mai întâi operația de împărțire, urmată de scădere: 15:5=315 : 5 = 3
  • Efectuăm scăderea: 15−3=1215 - 3 = 12

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1212.

(5p)


2. Numărul care reprezintă 50%50\% din 10001000 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fracția procentuală de 50%50\% reprezintă jumătatea unui număr: 50%=50100=1250\% = \frac{50}{100} = \frac{1}{2}
  • Calculăm 50%50\% din 10001000: 50100⋅1000=12⋅1000=500\frac{50}{100} \cdot 1000 = \frac{1}{2} \cdot 1000 = 500

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 500500.

(5p)


3. Produsul numerelor întregi din intervalul [−3,3)[-3, 3) este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele întregi aparținând intervalului [−3,3)[-3, 3) (interval închis la stânga și deschis la dreapta) sunt: {−3,−2,−1,0,1,2}\{-3, -2, -1, 0, 1, 2\} (observăm că 33 nu aparține intervalului din cauza parantezei rotunde).
  • Produsul acestor numere include factorul 00: (−3)⋅(−2)⋅(−1)⋅0⋅1⋅2=0(-3) \cdot (-2) \cdot (-1) \cdot 0 \cdot 1 \cdot 2 = 0

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 00.

(5p)


4. Pătratul ABCDABCD are perimetrul de 8 cm8\text{ cm}. Latura acestui pătrat este de … cm\dots\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Perimetrul unui pătrat cu latura ll este dat de formula: P=4⋅l\mathcal{P} = 4 \cdot l
  • Egalăm cu valoarea dată în ipoteză: 4⋅l=8 cm  ⟹  l=84=2 cm4 \cdot l = 8\text{ cm} \implies l = \frac{8}{4} = 2\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 22.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentată o prismă dreaptă ABCA′B′C′ABCA'B'C' cu baza triunghi echilateral. Unghiul determinat de dreptele A′B′A'B' și BCBC are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În prisma dreaptă ABCA′B′C′ABCA'B'C', fața laterală ABB′A′ABB'A' este dreptunghi, deci muchiile bazelor sunt paralele: A′B′∥ABA'B' \parallel AB
  • Unghiul determinat de două drepte necoplanare A′B′A'B' și BCBC este egal cu unghiul format de paralelele duse printr-un punct comun, adică unghiul determinat de dreptele ABAB și BCBC: ∢(A′B′,BC)=∢(AB,BC)=∠ABC\sphericalangle(A'B', BC) = \sphericalangle(AB, BC) = \angle ABC
  • Baza ABCABC este un triunghi echilateral, prin urmare toate unghiurile sale au măsura de 60∘60^\circ: m(∠ABC)=60∘m(\angle ABC) = 60^\circ

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 6060.

(5p)


6. În diagrama de mai jos este prezentat numărul de probleme de matematică rezolvate de un elev în cinci zile dintr-o săptămână.

Diagrama problemelor rezolvate

Conform informațiilor din diagramă, numărul de probleme rezolvate joi, de acest elev, este mai mare decât numărul de probleme rezolvate marți cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Citim din diagramă valorile corespunzătoare celor două zile:
    • Numărul de probleme rezolvate joi este 1212.
    • Numărul de probleme rezolvate marți este 77.
  • Calculăm diferența dintre numărul problemelor rezolvate joi și cel al problemelor rezolvate marți: 12−7=512 - 7 = 5

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 55.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, o piramidă triunghiulară regulată, cu vârful VV și baza triunghiul ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Etape de Desenare și Notare:

  1. Desenarea bazei triunghiulare:

    • Se desenează baza ABCABC ca un triunghi reprezentat în perspectivă cavaleră, cu latura din față ABAB orizontală (linie continuă), latura BCBC înclinată spre dreapta (linie continuă) și latura din spate ACAC desenată de regulă cu linie întreruptă (sau continuă, conform convenției didactice). (2p)
  2. Poziționarea vârfului VV:

    • Se marchează centrul cercului circumscris / centrul de greutate al bazei OO și se ridică perpendiculara pe planul bazei, stabilind vârful piramidei VV. (2p)
  3. Trasarea muchiilor laterale și notarea:

    • Se unesc vârful VV cu punctele AA, BB și CC prin muchiile laterale VAVA, VBVB (linii continue) și VCVC (linie continuă sau întreruptă).
    • Se notează vârful VV și vârfurile bazei A,B,CA, B, C. (1p)

2. Se consideră numerele reale: a=2⋅(12+2)+2a = \sqrt{2} \cdot \left(\frac{1}{\sqrt{2}} + \sqrt{2}\right) + 2 și b=3⋅(43−3)+4b = \sqrt{3} \cdot \left(\frac{4}{\sqrt{3}} - \sqrt{3}\right) + 4

Arătați că a=ba = b. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Calculăm valoarea numărului aa:

    • Distribuim factorul 2\sqrt{2} în paranteză: 2⋅(12+2)=2⋅12+2⋅2=1+2=3\sqrt{2} \cdot \left(\frac{1}{\sqrt{2}} + \sqrt{2}\right) = \sqrt{2} \cdot \frac{1}{\sqrt{2}} + \sqrt{2} \cdot \sqrt{2} = 1 + 2 = 3
    • Adunăm termenul liber: a=3+2=5a = 3 + 2 = 5 (2p)
  2. Calculăm valoarea numărului bb:

    • Distribuim factorul 3\sqrt{3} în paranteză: 3⋅(43−3)=3⋅43−3⋅3=4−3=1\sqrt{3} \cdot \left(\frac{4}{\sqrt{3}} - \sqrt{3}\right) = \sqrt{3} \cdot \frac{4}{\sqrt{3}} - \sqrt{3} \cdot \sqrt{3} = 4 - 3 = 1
    • Adunăm termenul liber: b=1+4=5b = 1 + 4 = 5 (2p)
  3. Concluzia:

    • Deoarece am obținut a=5a = 5 și b=5b = 5, rezultă că: a=ba = b (1p)

3. Determinați trei numere naturale, știind că acestea sunt direct proporționale cu numerele 33, 55, respectiv 77 și că suma dintre cel mai mic și cel mai mare dintre ele este egală cu 320320. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Scriem relația de proporționalitate directă:

    • Fie x,y,zx, y, z cele trei numere naturale căutate.
    • Deoarece numerele sunt direct proporționale cu 33, 55, respectiv 77, avem: x3=y5=z7=k,k∈N∗\frac{x}{3} = \frac{y}{5} = \frac{z}{7} = k, \quad k \in \mathbb{N}^*
    • Exprimăm numerele în funcție de coeficientul de proporționalitate kk: x=3k,y=5k,z=7kx = 3k, \quad y = 5k, \quad z = 7k (2p)
  2. Identificăm cel mai mic și cel mai mare număr și determinăm kk:

    • Dintre cele trei numere, cel mai mic este x=3kx = 3k, iar cel mai mare este z=7kz = 7k.
    • Suma lor este: x+z=320  ⟹  3k+7k=320  ⟹  10k=320  ⟹  k=32x + z = 320 \implies 3k + 7k = 320 \implies 10k = 320 \implies k = 32 (1p)
  3. Calculăm cele trei numere: x=3⋅32=96x = 3 \cdot 32 = 96 y=5⋅32=160y = 5 \cdot 32 = 160 z=7⋅32=224z = 7 \cdot 32 = 224 Cele trei numere naturale căutate sunt 9696, 160160 și 224224. (2p)


4. Se consideră funcția f:R→Rf : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+1f(x) = 2x + 1.

a) Reprezentați grafic funcția ff într-un sistem de coordonate xOyxOy. (5p)

b) Arătați că numărul N=f(0)+f(1)+⋯+f(10)N = f(0) + f(1) + \dots + f(10) este pătratul unui număr natural. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Determinarea a două puncte de pe grafic:

    • Pentru x=0x = 0: f(0)=2⋅0+1=1  ⟹  A(0,1)∈Gff(0) = 2 \cdot 0 + 1 = 1 \implies A(0, 1) \in G_f (2p)
    • Pentru x=1x = 1: f(1)=2⋅1+1=3  ⟹  B(1,3)∈Gff(1) = 2 \cdot 1 + 1 = 3 \implies B(1, 3) \in G_f (2p)
  2. Trasarea graficului:

    • Fixăm punctele A(0,1)A(0, 1) și B(1,3)B(1, 3) în reperul cartezian xOyxOy și trasăm dreapta care trece prin cele două puncte, aceasta fiind reprezentarea grafică a funcției ff. (1p)

Rezolvare Subpunctul b):

  1. Calculul sumei NN:

    • Exprimăm termenii sumei folosind legea funcției f(x)=2x+1f(x) = 2x + 1: N=(2⋅0+1)+(2⋅1+1)+(2⋅2+1)+⋯+(2⋅10+1)N = (2 \cdot 0 + 1) + (2 \cdot 1 + 1) + (2 \cdot 2 + 1) + \dots + (2 \cdot 10 + 1)
    • Grupăm termenii ce conțin coeficientul 22 și termenii constanți egali cu 11: N=2⋅(0+1+2+⋯+10)+(1+1+⋯+1)⏟11 termeniN = 2 \cdot (0 + 1 + 2 + \dots + 10) + \underbrace{(1 + 1 + \dots + 1)}_{11 \text{ termeni}} (2p)
  2. Aplicăm formula sumei lui Gauss:

    • Suma primelor 1010 numere naturale nenule este: 1+2+⋯+10=10⋅112=551 + 2 + \dots + 10 = \frac{10 \cdot 11}{2} = 55
    • Înlocuim în expresia lui NN: N=2⋅55+11⋅1=110+11=121N = 2 \cdot 55 + 11 \cdot 1 = 110 + 11 = 121 (2p)
  3. Verificarea condiției de pătrat perfect:

    • Numărul 121121 se poate scrie ca: 121=112121 = 11^2
    • Așadar, N=112N = 11^2 este pătratul numărului natural 1111. (1p)

5. Se consideră expresia: E(x)=xx2+3x−(1x−3−1x+3):6x−3E(x) = \frac{x}{x^2 + 3x} - \left(\frac{1}{x - 3} - \frac{1}{x + 3}\right) : \frac{6}{x - 3} unde xx este număr real, x≠−3x \neq -3, x≠0x \neq 0 și x≠3x \neq 3.

Arătați că E(x)=0E(x) = 0, pentru orice xx număr real, x≠−3x \neq -3, x≠0x \neq 0 și x≠3x \neq 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Simplificarea primei fracții:

    • Descompunem numitorul dând factor comun pe xx: x2+3x=x(x+3)x^2 + 3x = x(x + 3)
    • Simplificăm prin xx (deoarece x≠0x \neq 0): xx2+3x=xx(x+3)=1x+3\frac{x}{x^2 + 3x} = \frac{x}{x(x + 3)} = \frac{1}{x + 3} (1p)
  2. Calculul diferenței din paranteza rotundă:

    • Numitorul comun este (x−3)(x+3)(x - 3)(x + 3): 1x−3−1x+3=(x+3)−(x−3)(x−3)(x+3)\frac{1}{x - 3} - \frac{1}{x + 3} = \frac{(x + 3) - (x - 3)}{(x - 3)(x + 3)}
    • Reducem termenii asemenea la numărător: (x+3)−(x−3)=x+3−x+3=6(x + 3) - (x - 3) = x + 3 - x + 3 = 6
    • Obținem: 1x−3−1x+3=6(x−3)(x+3)\frac{1}{x - 3} - \frac{1}{x + 3} = \frac{6}{(x - 3)(x + 3)} (2p)
  3. Efectuarea împărțirii și a scăderii finale:

    • Transformăm împărțirea în înmulțire cu inversa fracției: (1x−3−1x+3):6x−3=6(x−3)(x+3)⋅x−36\left(\frac{1}{x - 3} - \frac{1}{x + 3}\right) : \frac{6}{x - 3} = \frac{6}{(x - 3)(x + 3)} \cdot \frac{x - 3}{6}
    • Simplificăm factorii 66 și (x−3)(x - 3): 6(x−3)(x+3)⋅x−36=1x+3\frac{6}{(x - 3)(x + 3)} \cdot \frac{x - 3}{6} = \frac{1}{x + 3}
    • Înlocuim în expresia E(x)E(x): E(x)=1x+3−1x+3=0E(x) = \frac{1}{x + 3} - \frac{1}{x + 3} = 0 pentru orice x∈R∖{−3,0,3}x \in \mathbb{R} \setminus \{-3, 0, 3\}. (2p)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un trapez dreptunghic ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD, AB=18 cmAB = 18\text{ cm}, CD=12 cmCD = 12\text{ cm} și m(∠ABC)=60∘m(\angle ABC) = 60^\circ. Punctul EE este situat pe latura ABAB, astfel încât CE⊥ABCE \perp AB.

Figura 2

a) Arătați că BE=6 cmBE = 6\text{ cm}. (5p)

b) Calculați aria trapezului ABCDABCD. (5p)

c) Știind că punctul FF este mijlocul segmentului AEAE, demonstrați că dreptele CFCF și BDBD sunt perpendiculare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Deoarece ABCDABCD este un trapez dreptunghic cu AB∥CDAB \parallel CD, unghiurile drepte sunt ∠DAB\angle DAB și ∠ADC\angle ADC, adică m(∠DAB)=m(∠ADC)=90∘m(\angle DAB) = m(\angle ADC) = 90^\circ.
  2. Segmentul CE⊥ABCE \perp AB reprezintă înălțimea trapezului dusă din vârful CC, deci m(∠CEA)=90∘m(\angle CEA) = 90^\circ.
  3. Patrulaterul AECDAECD are trei unghiuri drepte (∠A\angle A, ∠D\angle D, ∠E\angle E), deci AECDAECD este un dreptunghi.
  4. Într-un dreptunghi, laturile opuse sunt congruente: AE=CD=12 cmAE = CD = 12\text{ cm} (3p)
  5. Punctul EE aparține segmentului ABAB, prin urmare: BE=AB−AE=18−12=6 cmBE = AB - AE = 18 - 12 = 6\text{ cm} (2p)

Rezolvare Subpunctul b):

  1. Calculul înălțimii CECE:

    • În triunghiul dreptunghic △CEB\triangle CEB (m(∠CEB)=90∘m(\angle CEB) = 90^\circ), avem: m(∠ECB)=90∘−m(∠ABC)=90∘−60∘=30∘m(\angle ECB) = 90^\circ - m(\angle ABC) = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ
    • Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuză: BE=BC2  ⟹  BC=2⋅BE=2⋅6=12 cmBE = \frac{BC}{2} \implies BC = 2 \cdot BE = 2 \cdot 6 = 12\text{ cm}
    • Aplicăm teorema lui Pitagora în △CEB\triangle CEB (sau folosim formula CE=BE⋅3CE = BE \cdot \sqrt{3}): CE=BC2−BE2=122−62=144−36=108=63 cmCE = \sqrt{BC^2 - BE^2} = \sqrt{12^2 - 6^2} = \sqrt{144 - 36} = \sqrt{108} = 6\sqrt{3}\text{ cm} (3p)
  2. Calculul ariei trapezului ABCDABCD:

    • Folosim formula standard pentru aria trapezului: AABCD=(AB+CD)⋅CE2\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{(AB + CD) \cdot CE}{2}
    • Înlocuim lungimile cunoscute: AABCD=(18+12)⋅632=30⋅632=30⋅33=903 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{(18 + 12) \cdot 6\sqrt{3}}{2} = \frac{30 \cdot 6\sqrt{3}}{2} = 30 \cdot 3\sqrt{3} = 90\sqrt{3}\text{ cm}^2 (2p)

Rezolvare Subpunctul c):

  1. Determinarea lungimii segmentului FBFB:

    • Punctul FF este mijlocul segmentului AEAE, deci: FE=AE2=122=6 cmFE = \frac{AE}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}
    • Segmentul FBFB este compus din segmentele FEFE și EBEB: FB=FE+EB=6+6=12 cmFB = FE + EB = 6 + 6 = 12\text{ cm} (2p)
  2. Demonstrarea că patrulaterul FBCDFBCD este romb:

    • Știm că AB∥CDAB \parallel CD, iar punctele FF și BB sunt situate pe dreapta ABAB, deci FB∥CDFB \parallel CD.
    • De asemenea, FB=12 cmFB = 12\text{ cm} și CD=12 cmCD = 12\text{ cm}, așadar segmentele FBFB și CDCD sunt paralele și congruente.
    • Rezultă că patrulaterul FBCDFBCD este un paralelogram.
    • În plus, am determinat că BC=12 cmBC = 12\text{ cm}, deci două laturi consecutive ale paralelogramului sunt congruente: CD=BC=12 cmCD = BC = 12\text{ cm}
    • Un paralelogram cu două laturi consecutive congruente este un romb, așadar FBCDFBCD este romb.
  3. Perpendicularitatea diagonalelor:

    • Într-un romb, diagonalele sunt perpendiculare.
    • Deoarece segmentele CFCF și BDBD sunt chiar diagonalele rombului FBCDFBCD, deducem că: CF⊥BDCF \perp BD (3p)

2. În Figura 3 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=10 cmAB = 10\text{ cm}. Punctul OO este intersecția dreptelor ACAC și BDBD, iar punctul MM este intersecția dreptelor B′CB'C și BC′BC'.

Figura 3

a) Arătați că aria patrulaterului ABCDABCD este egală cu 100 cm2100\text{ cm}^2. (5p)

b) Determinați distanța de la punctul D′D' la dreapta ABAB. (5p)

c) Demonstrați că dreapta OMOM este paralelă cu planul (C′DA′)(C'DA'). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. În cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', fața de bază ABCDABCD este un pătrat cu lungimea laturii AB=10 cmAB = 10\text{ cm}. (3p)
  2. Aria pătratului este dată de formula: AABCD=AB2=102=100 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB^2 = 10^2 = 100\text{ cm}^2 (2p)

Rezolvare Subpunctul b):

  1. Determinarea perpendicularei din D′D' pe dreapta ABAB:

    • Deoarece ADD′A′ADD'A' este pătrat, avem AD⊥ABAD \perp AB și A′A⊥ABA'A \perp AB.
    • Muchia ABAB este perpendiculară pe două drepte concurente din planul feței laterale din stânga: AB⊥AD,AB⊥AA′,AD∩AA′={A}  ⟹  AB⊥(ADD′A′)AB \perp AD, \quad AB \perp AA', \quad AD \cap AA' = \{A\} \implies AB \perp (ADD'A')
    • Dreapta D′AD'A este inclusă în planul (ADD′A′)(ADD'A'): D′A⊂(ADD′A′)D'A \subset (ADD'A')
    • Deoarece o dreaptă perpendiculară pe un plan este perpendiculară pe orice dreaptă din acel plan, rezultă că: AB⊥D′A  ⟺  D′A⊥ABAB \perp D'A \iff D'A \perp AB
    • Prin urmare, distanța de la punctul D′D' la dreapta ABAB este lungimea segmentului D′AD'A: d(D′,AB)=D′Ad(D', AB) = D'A (3p)
  2. Calculul lungimii diagonalei D′AD'A:

    • Segmentul D′AD'A este diagonala pătratului ADD′A′ADD'A' cu latura de 10 cm10\text{ cm}.
    • Aplicând teorema lui Pitagora în △D′DA\triangle D'DA (sau formula diagonalei pătratului d=l2d = l\sqrt{2}): D′A=AD2+DD′2=102+102=102 cmD'A = \sqrt{AD^2 + DD'^2} = \sqrt{10^2 + 10^2} = 10\sqrt{2}\text{ cm}
    • Așadar, distanța de la punctul D′D' la dreapta ABAB este: d(D′,AB)=102 cmd(D', AB) = 10\sqrt{2}\text{ cm} (2p)

Rezolvare Subpunctul c):

  1. Identificarea liniei mijlocii în triunghiul △BDC′\triangle BDC':

    • Punctul OO este punctul de intersecție a diagonalelor pătratului ABCDABCD, deci OO este mijlocul segmentului BDBD.
    • Punctul MM este punctul de intersecție a diagonalelor feței pătratice BCC′B′BCC'B', deci MM este mijlocul segmentului BC′BC'.
    • În triunghiul △BDC′\triangle BDC', segmentul OMOM unește mijloacele laturilor BDBD și BC′BC', prin urmare OMOM este linie mijlocie. (2p)
  2. Paralelismul cu o dreaptă din plan:

    • Conform proprietății liniei mijlocii, segmentul OMOM este paralel cu a treia latură a triunghiului: OM∥C′DOM \parallel C'D
    • Dreapta C′DC'D unește vârfurile C′C' și DD, ambele aparținând planului (C′DA′)(C'DA'): C′D⊂(C′DA′)C'D \subset (C'DA') (2p)
  3. Concluzia:

    • Dacă o dreaptă exterioară unui plan (OM⊄(C′DA′)OM \not\subset (C'DA')) este paralelă cu o dreaptă inclusă în acel plan (C′D⊂(C′DA′)C'D \subset (C'DA')), atunci dreapta este paralelă cu planul: OM∥(C′DA′)OM \parallel (C'DA') (1p)