BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 2

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 2

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 40−20:540 - 20 : 5 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea operațiilor: se efectuează mai întâi împărțirea, apoi scăderea: 20:5=420 : 5 = 4
  • Efectuăm scăderea: 40−4=3640 - 4 = 36

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 3636.

(5p)


2. Dacă x4=3\frac{x}{4} = 3, atunci numărul xx este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a afla necunoscuta xx, înmulțim ambii membri ai ecuației cu numitorul 44: x=3⋅4x = 3 \cdot 4 x=12x = 12

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1212.

(5p)


3. Cel mai mare număr par din mulțimea M={2,3,4,5,6,7,8,9}M = \{2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\} este …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Identificăm numerele pare (divizibile cu 22) din mulțimea dată: Mpare={2,4,6,8}M_{\text{pare}} = \{2, 4, 6, 8\}
  • Dintre acestea, cel mai mare număr este 88.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 88.

(5p)


4. Dreptunghiul ABCDABCD are AB=8 cmAB = 8\text{ cm} și BC=6 cmBC = 6\text{ cm}. Lungimea diagonalei ACAC este egală cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În dreptunghiul ABCDABCD, unghiul ∠ABC\angle ABC este drept (m(∠ABC)=90∘m(\angle ABC) = 90^\circ).
  • Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △ABC\triangle ABC: AC2=AB2+BC2AC^2 = AB^2 + BC^2 AC2=82+62=64+36=100AC^2 = 8^2 + 6^2 = 64 + 36 = 100 AC=100=10 cmAC = \sqrt{100} = 10\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1010.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Unghiul determinat de dreptele ACAC și D′CD'C are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dreptele ACAC și D′CD'C sunt concurente în punctul CC, așadar unghiul format de ele este unghiul ∠ACD′\angle ACD' (sau suplementul său dacă măsura ar fi mai mare de 90∘90^\circ).
  • Construim segmentul AD′AD' și analizăm triunghiul △ACD′\triangle ACD':
    • ACAC este diagonala pătratului de bază ABCDABCD, deci AC=l2AC = l\sqrt{2}.
    • D′CD'C este diagonala feței laterale CDD′C′CDD'C', deci D′C=l2D'C = l\sqrt{2}.
    • AD′AD' este diagonala feței laterale ADD′A′ADD'A', deci AD′=l2AD' = l\sqrt{2}.
  • Toate cele trei laturi ale triunghiului △ACD′\triangle ACD' sunt egale: AC=D′C=AD′=l2AC = D'C = AD' = l\sqrt{2} prin urmare triunghiul △ACD′\triangle ACD' este echilateral.
  • Într-un triunghi echilateral, toate unghiurile au măsura de 60∘60^\circ: m(∠ACD′)=60∘m(\angle ACD') = 60^\circ

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 6060.

(5p)


6. În diagrama de mai jos sunt prezentate temperaturile medii înregistrate la o stație meteo, pentru fiecare dintre lunile unui an.

Diagrama temperaturilor medii lunare

Conform informațiilor din diagramă, diferența dintre cea mai mare temperatură și cea mai mică temperatură înregistrate în lunile din acel an este egală cu …∘C\dots^\circ\text{C}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Citim de pe axa verticală temperaturile extreme înregistrate pe parcursul anului:
    • Cea mai mare temperatură este atinsă în luna iulie: Tmax=25∘CT_{\text{max}} = 25^\circ\text{C}.
    • Cea mai mică temperatură este atinsă în luna ianuarie: Tmin=−10∘CT_{\text{min}} = -10^\circ\text{C}.
  • Calculăm diferența dintre cea mai mare și cea mai mică temperatură: ΔT=Tmax−Tmin=25−(−10)=25+10=35∘C\Delta T = T_{\text{max}} - T_{\text{min}} = 25 - (-10) = 25 + 10 = 35^\circ\text{C}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 3535.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, o piramidă triunghiulară regulată, cu vârful VV și baza triunghiul ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Etape de Desenare și Notare:

  1. Trasarea bazei:

    • Se desenează un triunghi ABCABC în perspectivă (cu latura din față ABAB orizontală, iar vârful CC situat în spate-dreapta).
    • Muchiile vizibile din față (ABAB, BCBC) se trasează cu linie continuă, iar muchia ACAC (aflată în planul din spate) se desenează de regulă punctată. (2p)
  2. Identificarea înălțimii și a vârfului:

    • Se fixează centrul bazei OO (punctul de intersecție a medianelor bazei).
    • Din punctul OO se ridică un segment vertical VO⊥(ABC)VO \perp (ABC), stabilind vârful piramidei VV. (2p)
  3. Trasarea muchiilor laterale și notarea completă:

    • Se unesc vârful VV cu vârfurile bazei prin segmentele VAVA, VBVB (linie continuă) și VCVC (sau muchia interioară punctată).
    • Se notează corespunzător literele: vârful VV și baza ABCABC. (1p)

2. Arătați că media aritmetică a numerelor: x=25⋅(12+232)x = \frac{\sqrt{2}}{5} \cdot \left(\frac{1}{\sqrt{2}} + \frac{2}{3\sqrt{2}}\right) și y=(12−232):152y = \left(\frac{1}{\sqrt{2}} - \frac{2}{3\sqrt{2}}\right) : \frac{1}{5\sqrt{2}} este egală cu 11. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Calculăm numărul xx:

    • Aducem fracțiile din paranteză la numitorul comun 323\sqrt{2} (amplificăm prima fracție cu 33): 12+232=332+232=3+232=532\frac{1}{\sqrt{2}} + \frac{2}{3\sqrt{2}} = \frac{3}{3\sqrt{2}} + \frac{2}{3\sqrt{2}} = \frac{3 + 2}{3\sqrt{2}} = \frac{5}{3\sqrt{2}}
    • Efectuăm înmulțirea: x=25⋅532x = \frac{\sqrt{2}}{5} \cdot \frac{5}{3\sqrt{2}}
    • Simplificăm factorii 55 și 2\sqrt{2}: x=13x = \frac{1}{3} (2p)
  2. Calculăm numărul yy:

    • Efectuăm scăderea din paranteză: 12−232=332−232=3−232=132\frac{1}{\sqrt{2}} - \frac{2}{3\sqrt{2}} = \frac{3}{3\sqrt{2}} - \frac{2}{3\sqrt{2}} = \frac{3 - 2}{3\sqrt{2}} = \frac{1}{3\sqrt{2}}
    • Împărțirea la o fracție este echivalentă cu înmulțirea cu inversa acesteia: y=132:152=132⋅521=5232=53y = \frac{1}{3\sqrt{2}} : \frac{1}{5\sqrt{2}} = \frac{1}{3\sqrt{2}} \cdot \frac{5\sqrt{2}}{1} = \frac{5\sqrt{2}}{3\sqrt{2}} = \frac{5}{3} (2p)
  3. Calculăm media aritmetică mam_a: ma=x+y2=13+532=632=22=1m_a = \frac{x + y}{2} = \frac{\frac{1}{3} + \frac{5}{3}}{2} = \frac{\frac{6}{3}}{2} = \frac{2}{2} = 1 (1p)


3. Irina cheltuiește o sumă de bani în două zile. În prima zi cheltuiește 37\frac{3}{7} din sumă, iar în a doua zi restul de 3636 de lei. Determinaţi suma totală cheltuită de Irina în cele două zile. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Stabilirea ecuației:

    • Notăm cu xx suma totală de bani cheltuită de Irina în cele două zile (x>0x > 0).
    • În prima zi cheltuiește 37\frac{3}{7} din sumă, adică 37x\frac{3}{7}x.
    • În a doua zi cheltuiește restul de 3636 de lei.
    • Suma cheltuielilor din cele două zile este egală cu suma totală: 37x+36=x\frac{3}{7}x + 36 = x (2p)
  2. Rezolvarea ecuației:

    • Trecem termenul cu xx în membrul drept: x−37x=36x - \frac{3}{7}x = 36 7x−3x7=36  ⟺  47x=36\frac{7x - 3x}{7} = 36 \iff \frac{4}{7}x = 36
    • Aflăm xx prin împărțire la 47\frac{4}{7}: x=36⋅74=9⋅7=63 leix = 36 \cdot \frac{7}{4} = 9 \cdot 7 = 63\text{ lei}

Suma totală cheltuită de Irina este de 6363 de lei.

(3p)


4. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+3f(x) = 2x + 3.

a) Reprezentați grafic funcția ff într-un sistem de coordonate xOyxOy. (5p)

b) În sistemul de coordonate xOyxOy, determinați coordonatele punctului care aparține graficului funcției ff, știind că punctul are abscisa de două ori mai mare decât ordonata. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Graficul funcției liniare ff este o dreaptă determinată de două puncte distincte.
  2. Alegem două valori pentru variabila xx și calculăm imaginile corespunzătoare:
    • Pentru x=0x = 0: f(0)=2⋅0+3=3  ⟹  A(0,3)∈Gff(0) = 2 \cdot 0 + 3 = 3 \implies A(0, 3) \in G_f (2p)
    • Pentru x=−1x = -1: f(−1)=2(−1)+3=−2+3=1  ⟹  B(−1,1)∈Gff(-1) = 2(-1) + 3 = -2 + 3 = 1 \implies B(-1, 1) \in G_f (2p)
  3. Reprezentăm punctele A(0,3)A(0, 3) și B(−1,1)B(-1, 1) în sistemul de axe ortogonale xOyxOy și trasăm dreapta ABAB, care reprezintă graficul funcției ff. (1p)

Rezolvare Subpunctul b):

  1. Fie P(x,y)P(x, y) punctul căutat de pe graficul funcției ff.

    • Condiția ca abscisa să fie de două ori mai mare decât ordonata se scrie: x=2yx = 2y
    • Notând ordonata cu aa, punctul are coordonatele P(2a,a)P(2a, a). (2p)
  2. Punctul P(2a,a)P(2a, a) aparține graficului funcției ff dacă și numai dacă f(2a)=af(2a) = a: 2(2a)+3=a2(2a) + 3 = a 4a+3=a4a + 3 = a 4a−a=−3  ⟺  3a=−3  ⟹  a=−14a - a = -3 \iff 3a = -3 \implies a = -1 (2p)

  3. Determinăm coordonatele punctului: x=2a=2(−1)=−2x = 2a = 2(-1) = -2 y=a=−1y = a = -1

Așadar, punctul căutat este P(−2,−1)P(-2, -1).

(1p)


5. Se consideră expresia: E(x)=(1x−2−1x+2−1(x−2)(x+2)):(x2−1x2−4−1)E(x) = \left(\frac{1}{x - 2} - \frac{1}{x + 2} - \frac{1}{(x - 2)(x + 2)}\right) : \left(\frac{x^2 - 1}{x^2 - 4} - 1\right) unde xx este număr real, x≠−2x \neq -2 și x≠2x \neq 2.

Arătați că E(x)=1E(x) = 1, pentru orice xx număr real, x≠−2x \neq -2 și x≠2x \neq 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Calculăm expresia din prima paranteză:

    • Numitorul comun al fracțiilor este (x−2)(x+2)=x2−4(x - 2)(x + 2) = x^2 - 4: 1x−2−1x+2−1(x−2)(x+2)=(x+2)−(x−2)−1(x−2)(x+2)\frac{1}{x - 2} - \frac{1}{x + 2} - \frac{1}{(x - 2)(x + 2)} = \frac{(x + 2) - (x - 2) - 1}{(x - 2)(x + 2)}
    • Desfacem parantezele la numărător cu atenție la semne: (x+2)−(x−2)−1=x+2−x+2−1=3(x + 2) - (x - 2) - 1 = x + 2 - x + 2 - 1 = 3
    • Fracția devine: 3(x−2)(x+2)=3x2−4\frac{3}{(x - 2)(x + 2)} = \frac{3}{x^2 - 4} (3p)
  2. Calculăm expresia din a doua paranteză:

    • Aducem la același numitor comun x2−4x^2 - 4: x2−1x2−4−1=x2−1−(x2−4)x2−4=x2−1−x2+4x2−4=3x2−4\frac{x^2 - 1}{x^2 - 4} - 1 = \frac{x^2 - 1 - (x^2 - 4)}{x^2 - 4} = \frac{x^2 - 1 - x^2 + 4}{x^2 - 4} = \frac{3}{x^2 - 4} (1p)
  3. Efectuăm împărțirea: E(x)=3x2−4:3x2−4=3x2−4⋅x2−43=1E(x) = \frac{3}{x^2 - 4} : \frac{3}{x^2 - 4} = \frac{3}{x^2 - 4} \cdot \frac{x^2 - 4}{3} = 1 pentru orice număr real x∈R∖{−2,2}x \in \mathbb{R} \setminus \{-2, 2\}. (1p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Figura 2 este schiţa unui teren agricol în formă de dreptunghi ABCDABCD cu AB=600 mAB = 600\text{ m} şi AD=400 mAD = 400\text{ m}. Punctul EE este mijlocul laturii ABAB, punctul FF este mijlocul laturii CDCD și punctul MM este mijlocul segmentului CECE.

Figura 2

a) Arătați că perimetrul dreptunghiului ABCDABCD este egal cu 2000 m2000\text{ m}. (5p)

b) Demonstrați că punctele BB, MM și FF sunt coliniare. (5p)

c) Arătați că aria patrulaterului AEMFAEMF este de trei ori mai mare decât aria triunghiului CFMCFM. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Perimetrul unui dreptunghi cu lungimea L=ABL = AB și lățimea l=ADl = AD este dat de formula: PABCD=2(AB+AD)\mathcal{P}_{ABCD} = 2(AB + AD) (3p)

  2. Înlocuim dimensiunile date în enunț: PABCD=2(600+400)=2⋅1000=2000 m\mathcal{P}_{ABCD} = 2(600 + 400) = 2 \cdot 1000 = 2000\text{ m} (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Punctul EE este mijlocul laturii ABAB, prin urmare: BE=AB2=6002=300 mBE = \frac{AB}{2} = \frac{600}{2} = 300\text{ m}
  2. Punctul FF este mijlocul laturii CDCD, prin urmare: CF=CD2=6002=300 mCF = \frac{CD}{2} = \frac{600}{2} = 300\text{ m}
  3. Deoarece ABCDABCD este dreptunghi, laturile opuse sunt paralele: AB∥CDAB \parallel CD, de unde rezultă că segmentele suport sunt paralele: BE∥CFBE \parallel CF
  4. Deoarece BE∥CFBE \parallel CF și BE=CF=300 mBE = CF = 300\text{ m}, patrulaterul BCFEBCFE are două laturi opuse paralele și congruente, așadar BCFEBCFE este paralelogram. (2p)
  5. Într-un paralelogram, diagonalele se taie în segmente congruente (au același mijloc).
    • Diagonalele paralelogramului BCFEBCFE sunt CECE și BFBF.
    • Conform ipotezei, punctul MM este mijlocul diagonalei CECE.
    • Rezultă că punctul MM este și mijlocul diagonalei BFBF, fiind punctul de intersecție a diagonalelor.
    • Deoarece M∈BFM \in BF, conchidem că punctele BB, MM și FF sunt coliniare. (3p)

Rezolvare Subpunctul c):

  1. Paralelogramul AECFAECF:

    • Avem AE=AB2=300 mAE = \frac{AB}{2} = 300\text{ m} și CF=CD2=300 mCF = \frac{CD}{2} = 300\text{ m}, deci AE=CFAE = CF.
    • Cum AE∥CFAE \parallel CF, patrulaterul AECFAECF este un paralelogram.
    • Diagonala EFEF împarte paralelogramul AECFAECF în două triunghiuri congruente: △AEF≡△CFE  ⟹  A△AEF=A△CFE\triangle AEF \equiv \triangle CFE \implies \mathcal{A}_{\triangle AEF} = \mathcal{A}_{\triangle CFE} (1p)
  2. Relația dintre ariile triunghiurilor △EMF\triangle EMF și △CFM\triangle CFM:

    • În triunghiul △CFE\triangle CFE, segmentul FMFM este mediană corespunzătoare laturii CECE (MM fiind mijlocul lui CECE).
    • Mediana împarte triunghiul în două triunghiuri echivalente (de arii egale): A△EMF=A△CFM=12A△CFE\mathcal{A}_{\triangle EMF} = \mathcal{A}_{\triangle CFM} = \frac{1}{2}\mathcal{A}_{\triangle CFE}
    • De aici deducem: A△CFE=2A△CFM\mathcal{A}_{\triangle CFE} = 2\mathcal{A}_{\triangle CFM} și implicit: A△AEF=2A△CFM\mathcal{A}_{\triangle AEF} = 2\mathcal{A}_{\triangle CFM} (2p)
  3. Calculul ariei patrulaterului AEMFAEMF:

    • Patrulaterul AEMFAEMF se descompune în reuniunea triunghiurilor △AEF\triangle AEF și △EMF\triangle EMF, care nu au puncte interioare comune: AAEMF=A△AEF+A△EMF\mathcal{A}_{AEMF} = \mathcal{A}_{\triangle AEF} + \mathcal{A}_{\triangle EMF}
    • Înlocuim relațiile stabilite anterior în funcție de aria triunghiului △CFM\triangle CFM: AAEMF=2A△CFM+A△CFM=3A△CFM\mathcal{A}_{AEMF} = 2\mathcal{A}_{\triangle CFM} + \mathcal{A}_{\triangle CFM} = 3\mathcal{A}_{\triangle CFM}

Așadar, am demonstrat că aria patrulaterului AEMFAEMF este de trei ori mai mare decât aria triunghiului CFMCFM.

(2p)


2. În Figura 3 este reprezentată o prismă dreaptă ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu baza pătratul ABCDABCD. Punctul OO este intersecția dreptelor ACAC și BDBD, AB=8 cmAB = 8\text{ cm} și AA′=82 cmAA' = 8\sqrt{2}\text{ cm}.

Figura 3

a) Arătați că aria bazei ABCDABCD este egală cu 64 cm264\text{ cm}^2. (5p)

b) Demonstrați că dreptele A′CA'C și AC′AC' sunt perpendiculare. (5p)

c) Demonstrați că dreapta OB′OB' este paralelă cu planul (A′C′D)(A'C'D). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Baza ABCDABCD este un pătrat cu lungimea laturii AB=8 cmAB = 8\text{ cm}. (3p)

  2. Aria pătratului se calculează cu formula: AABCD=AB2\mathcal{A}_{ABCD} = AB^2 AABCD=82=64 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 8^2 = 64\text{ cm}^2 (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. În pătratul bazei ABCDABCD, diagonala ACAC are lungimea: AC=AB2=82 cmAC = AB\sqrt{2} = 8\sqrt{2}\text{ cm} (2p)

  2. Deoarece ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' este o prismă dreaptă, muchiile laterale sunt perpendiculare pe planele bazelor: AA′⊥(ABCD)  ⟹  AA′⊥ACAA' \perp (ABCD) \implies AA' \perp AC De asemenea, AA′∥CC′AA' \parallel CC' și AA′=CC′=82 cmAA' = CC' = 8\sqrt{2}\text{ cm}.

  3. Patrulaterul ACC′A′ACC'A' este un dreptunghi având două laturi consecutive congruente: AC=82 cmșiAA′=82 cm  ⟹  AC=AA′AC = 8\sqrt{2}\text{ cm} \quad \text{și} \quad AA' = 8\sqrt{2}\text{ cm} \implies AC = AA' Prin urmare, dreptunghiul ACC′A′ACC'A' este un pătrat.

  4. Într-un pătrat, diagonalele sunt perpendiculare. Diagonalele pătratului ACC′A′ACC'A' sunt segmentele A′CA'C și AC′AC', rezultă deci: A′C⊥AC′A'C \perp AC' (3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  1. Notăm cu O′O' centrul bazei superioare A′B′C′D′A'B'C'D', adică {O′}=A′C′∩B′D′\{O'\} = A'C' \cap B'D'.

    • Punctul OO este mijlocul diagonalei BDBD, iar O′O' este mijlocul diagonalei B′D′B'D'.
    • În dreptunghiul BDD′B′BDD'B', muchiile laterale sunt paralele și congruente: DD′∥BB′DD' \parallel BB' și DD′=BB′DD' = BB'.
    • Punctele OO și O′O' sunt mijloacele segmentelor paralele și egale BDBD și B′D′B'D', deci: DO=BD2șiO′B′=B′D′2DO = \frac{BD}{2} \quad \text{și} \quad O'B' = \frac{B'D'}{2} Cum BD=B′D′BD = B'D' și BD∥B′D′BD \parallel B'D', rezultă că DO∥O′B′DO \parallel O'B' și DO=O′B′DO = O'B'. (2p)
  2. Paralelogramul DOB′O′DOB'O':

    • Deoarece DO∥O′B′DO \parallel O'B' și DO=O′B′DO = O'B', patrulaterul DOB′O′DOB'O' este un paralelogram.
    • Într-un paralelogram, celelalte două laturi opuse sunt paralele: OB′∥DO′OB' \parallel DO' (1p)
  3. Paralelismul dreptei cu planul:

    • Punctul DD aparține planului (A′C′D)(A'C'D).
    • Punctul O′O' este mijlocul diagonalei A′C′A'C', deci O′∈A′C′⊂(A′C′D)O' \in A'C' \subset (A'C'D).
    • Rezultă că întreaga dreaptă DO′DO' este inclusă în plan: DO′⊂(A′C′D)DO' \subset (A'C'D)
    • Deoarece dreapta OB′OB' este paralelă cu o dreaptă din plan (OB′∥DO′OB' \parallel DO') și OB′⊄(A′C′D)OB' \not\subset (A'C'D), conform teoremei de paralelism între o dreaptă și un plan obținem: OB′∥(A′C′D)OB' \parallel (A'C'D) (2p)