BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 1

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 1

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 6+4⋅106 + 4 \cdot 10 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea operațiilor: se efectuează mai întâi înmulțirea, apoi adunarea: 4⋅10=404 \cdot 10 = 40
  • Efectuăm adunarea: 6+40=466 + 40 = 46

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 4646.

(5p)


2. Numărul care reprezintă 25%25\% din 100100 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm procentul 25%25\% din numărul 100100: 25% din 100=25100⋅100=2525\% \text{ din } 100 = \frac{25}{100} \cdot 100 = 25

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 2525.

(5p)


3. Suma numerelor întregi din intervalul I=(−2,2]I = (-2, 2] este egală cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele întregi din intervalul semi-deschis la stânga și închis la dreapta I=(−2,2]I = (-2, 2] sunt numerele x∈Zx \in \mathbb{Z} care verifică inegalitatea dublă: −2<x≤2-2 < x \le 2
  • Acestea sunt: x∈{−1,0,1,2}x \in \{-1, 0, 1, 2\}
  • Calculăm suma numerelor întregi din interval: S=(−1)+0+1+2=2S = (-1) + 0 + 1 + 2 = 2

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 22.

(5p)


4. Dreptunghiul ABCDABCD are AB=8 cmAB = 8\text{ cm} și BC=5 cmBC = 5\text{ cm}. Aria acestui dreptunghi este egală cu … cm2\dots\text{ cm}^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula ariei unui dreptunghi cu lungimea LL și lățimea ll este: AABCD=L⋅l=AB⋅BC\mathcal{A}_{ABCD} = L \cdot l = AB \cdot BC
  • Înlocuim dimensiunile date: AABCD=8⋅5=40 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 8 \cdot 5 = 40\text{ cm}^2

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 4040.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Unghiul determinat de dreptele ADAD și CC′CC' are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', muchiile laterale verticale sunt paralele între ele: CC′∥DD′CC' \parallel DD'
  • Prin urmare, unghiul determinat de dreptele necoplanare ADAD și CC′CC' este unghiul determinat de dreapta ADAD și paralela DD′DD' la CC′CC', adică unghiul ∠ADD′\angle ADD': ∠(AD,CC′)=∠(AD,DD′)=∠ADD′\angle(AD, CC') = \angle(AD, DD') = \angle ADD'
  • În cub, fața laterală ADD′A′ADD'A' este pătrat, deci muchia ADAD este perpendiculară pe muchia DD′DD': AD⊥DD′  ⟹  m(∠ADD′)=90∘AD \perp DD' \implies m(\angle ADD') = 90^\circ

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 9090.

(5p)


6. În tabelul de mai jos este dată o dependenţă funcţională.

xx−2-20022
y=2x+3y = 2x + 3−1-133mm

Conform informațiilor din tabel, numărul real mm este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Conform legii de dependență funcțională din tabel, y=2x+3y = 2x + 3.
  • Pentru valoarea x=2x = 2, determinăm numărul real mm: m=2⋅2+3=4+3=7m = 2 \cdot 2 + 3 = 4 + 3 = 7

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 77.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenaţi, pe foaia de examen, o prismă dreaptă ABCDEFABCDEF cu baza triunghiul echilateral ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Etape de Desenare și Notare:

  1. Reprezentarea bazei inferioare: Se desenează baza inferioară ca un triunghi ABCABC în perspectivă (de regulă cu latura frontală ABAB linie continuă, iar latura ACAC sau BCBC poziționată în spate).
  2. Muchiile laterale verticale: Din fiecare vârf al bazei inferioare (AA, BB, CC) se ridică segmente verticale paralele și congruente (ADAD, BEBE, CFCF), reprezentând muchiile laterale ale prismei drepte. Muchiile vizibile se trasează cu linie continuă, iar muchiile ascunse (dacă există) cu linie punctată.
  3. Baza superioară: Se unesc vârfurile superioare DD, EE, FF, formând triunghiul congruent bazei inferioare.
  4. Notarea: Se notează corespunzător toate cele 66 vârfuri ale prismei: A,B,CA, B, C la baza inferioară și D,E,FD, E, F la baza superioară, astfel încât muchiile laterale să fie ADAD, BEBE, CFCF.

(4p pentru desenarea corectă a prismei drepte cu baza triunghi echilateral, 1p pentru notarea completă a prismei ABCDEF)


2. Se consideră numerele: a=(13+15):12a = \left(\frac{1}{3} + \frac{1}{5}\right) : \frac{1}{2} și b=12⋅(13−15)b = \frac{1}{2} \cdot \left(\frac{1}{3} - \frac{1}{5}\right) Arătați că numărul aa este de 1616 ori mai mare decât numărul bb. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

  1. Calculăm valoarea numărului aa:

    • Aducem fracțiile din paranteză la numitorul comun 1515: 13+15=515+315=5+315=815\frac{1}{3} + \frac{1}{5} = \frac{5}{15} + \frac{3}{15} = \frac{5 + 3}{15} = \frac{8}{15}
    • Efectuăm împărțirea la 12\frac{1}{2} prin înmulțire cu inversa fracției: a=815:12=815⋅21=1615a = \frac{8}{15} : \frac{1}{2} = \frac{8}{15} \cdot \frac{2}{1} = \frac{16}{15} (2p)
  2. Calculăm valoarea numărului bb:

    • Aducem fracțiile din paranteză la numitorul comun 1515: 13−15=515−315=5−315=215\frac{1}{3} - \frac{1}{5} = \frac{5}{15} - \frac{3}{15} = \frac{5 - 3}{15} = \frac{2}{15}
    • Înmulțim cu 12\frac{1}{2}: b=12⋅215=115b = \frac{1}{2} \cdot \frac{2}{15} = \frac{1}{15} (2p)
  3. Comparăm numerele aa și bb:

    • Calculăm raportul ab\frac{a}{b}: ab=1615115=1615⋅151=16\frac{a}{b} = \frac{\frac{16}{15}}{\frac{1}{15}} = \frac{16}{15} \cdot \frac{15}{1} = 16
    • Din ab=16\frac{a}{b} = 16 rezultă: a=16ba = 16b
    • Prin urmare, numărul aa este de 1616 ori mai mare decât numărul bb. (1p)

3. După o reducere cu 30%30\%, prețul unui obiect devine 6363 de lei. Determinați prețul obiectului înainte de reducere. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

  1. Notăm cu xx prețul inițial al obiectului, înainte de reducere (x>0x > 0).

  2. Reducerea cu 30%30\% din prețul inițial reprezintă: 30%⋅x=30100⋅x=310x=0,3x30\% \cdot x = \frac{30}{100} \cdot x = \frac{3}{10}x = 0{,}3x

  3. Prețul după reducere devine: x−30%⋅x=63x - 30\% \cdot x = 63 x−0,3x=63  ⟺  0,7x=63  ⟺  710x=63x - 0{,}3x = 63 \iff 0{,}7x = 63 \iff \frac{7}{10}x = 63 (3p)

  4. Rezolvăm ecuația pentru a afla prețul xx: x=63:710=63⋅107=9⋅10=90 leix = 63 : \frac{7}{10} = 63 \cdot \frac{10}{7} = 9 \cdot 10 = 90\text{ lei}

Prețul obiectului înainte de reducere a fost de 9090 de lei.

(2p)


4. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x−3f(x) = x - 3.

a) Reprezentați grafic funcția ff într-un sistem de coordonate xOyxOy. (5p)

b) Determinați numărul real mm, știind că punctul A(m,2m)A(m, 2m) aparține graficului funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Graficul funcției de gradul I f(x)=x−3f(x) = x - 3 este o dreaptă. Pentru a reprezenta dreapta în sistemul de coordonate xOyxOy, determinăm două puncte distincte ale graficului:

    • Pentru x=0x = 0, calculăm ordonata: f(0)=0−3=−3  ⟹  P(0,−3)∈Gf(intersecția cu axa Oy)f(0) = 0 - 3 = -3 \implies P(0, -3) \in G_f \quad (\text{intersecția cu axa } Oy) (2p)
    • Pentru f(x)=0f(x) = 0, determinăm abscisa: x−3=0  ⟺  x=3  ⟹  Q(3,0)∈Gf(intersecția cu axa Ox)x - 3 = 0 \iff x = 3 \implies Q(3, 0) \in G_f \quad (\text{intersecția cu axa } Ox) (2p)
  2. Reprezentăm punctele P(0,−3)P(0, -3) și Q(3,0)Q(3, 0) în sistemul cartezian de coordonate xOyxOy și trasăm dreapta care trece prin ele, obținând reprezentarea grafică a funcției ff. (1p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Punctul A(m,2m)A(m, 2m) aparține graficului funcției ff dacă și numai dacă coordonatele sale verifică ecuația funcției: A(m,2m)∈Gf  ⟺  f(m)=2mA(m, 2m) \in G_f \iff f(m) = 2m (1p)

  2. Înlocuim x=mx = m în formula funcției f(x)=x−3f(x) = x - 3: m−3=2mm - 3 = 2m (2p)

  3. Rezolvăm ecuația: m−2m=3  ⟺  −m=3  ⟺  m=−3m - 2m = 3 \iff -m = 3 \iff m = -3

Numărul real căutat este m=−3m = -3.

(2p)


5. Se consideră expresia: E(x)=xx2+x−(xx−1−xx+1):2xx−1E(x) = \frac{x}{x^2 + x} - \left(\frac{x}{x - 1} - \frac{x}{x + 1}\right) : \frac{2x}{x - 1} unde xx este număr real, x≠−1x \neq -1, x≠0x \neq 0 și x≠1x \neq 1. Arătați că E(x)=0E(x) = 0, pentru orice xx număr real, x≠−1x \neq -1, x≠0x \neq 0 şi x≠1x \neq 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

  1. Simplificăm prima fracție a expresiei:

    • Descompunem numitorul dând factor comun pe xx: x2+x=x(x+1)x^2 + x = x(x + 1)
    • Deoarece x≠0x \neq 0, simplificăm prin xx: xx2+x=xx(x+1)=1x+1\frac{x}{x^2 + x} = \frac{x}{x(x + 1)} = \frac{1}{x + 1} (1p)
  2. Efectuăm calculul din paranteza rotundă:

    • Aducem fracțiile xx−1\frac{x}{x - 1} și xx+1\frac{x}{x + 1} la numitorul comun (x−1)(x+1)(x - 1)(x + 1): xx−1−xx+1=x(x+1)−x(x−1)(x−1)(x+1)\frac{x}{x - 1} - \frac{x}{x + 1} = \frac{x(x + 1) - x(x - 1)}{(x - 1)(x + 1)}
    • Desfacem parantezele la numărător: x(x+1)−x(x−1)=x2+x−(x2−x)=x2+x−x2+x=2xx(x + 1) - x(x - 1) = x^2 + x - (x^2 - x) = x^2 + x - x^2 + x = 2x
    • Obținem: xx−1−xx+1=2x(x−1)(x+1)\frac{x}{x - 1} - \frac{x}{x + 1} = \frac{2x}{(x - 1)(x + 1)} (2p)
  3. Efectuăm împărțirea și calculăm forma finală a expresiei E(x)E(x):

    • Împărțirea la fracția 2xx−1\frac{2x}{x - 1} se transformă în înmulțire cu inversa acesteia: (xx−1−xx+1):2xx−1=2x(x−1)(x+1)⋅x−12x\left(\frac{x}{x - 1} - \frac{x}{x + 1}\right) : \frac{2x}{x - 1} = \frac{2x}{(x - 1)(x + 1)} \cdot \frac{x - 1}{2x}
    • Simplificăm factorii comuni 2x2x (deoarece x≠0x \neq 0) și x−1x - 1 (deoarece x≠1x \neq 1): =1x+1= \frac{1}{x + 1}
    • Înlocuim rezultatele obținute în expresia inițială E(x)E(x): E(x)=1x+1−1x+1=0E(x) = \frac{1}{x + 1} - \frac{1}{x + 1} = 0
    • Așadar, E(x)=0E(x) = 0 pentru orice x∈R∖{−1,0,1}x \in \mathbb{R} \setminus \{-1, 0, 1\}. (2p)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un trapez dreptunghic ABCDABCD cu AD⊥ABAD \perp AB și AB∥CDAB \parallel CD. Semidreapta (BD(BD este bisectoarea unghiului ABCABC, AB=16 cmAB = 16\text{ cm} și CD=10 cmCD = 10\text{ cm}.

Figura 2

a) Arătați că lungimea liniei mijlocii a trapezului ABCDABCD este egală cu 13 cm13\text{ cm}. (5p)

b) Arătați că BC=10 cmBC = 10\text{ cm}. (5p)

c) Știind că PP este punctul de intersecție a laturii ABAB cu perpendiculara din CC pe dreapta BDBD, demonstrați că DP∥BCDP \parallel BC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Linia mijlocie a unui trapez este segmentul care unește mijloacele laturilor neparalele, având lungimea egală cu semisuma lungimilor bazelor: Lm=AB+CD2L_m = \frac{AB + CD}{2} (3p)

  2. Înlocuim lungimile bazelor AB=16 cmAB = 16\text{ cm} și CD=10 cmCD = 10\text{ cm}: Lm=16+102=262=13 cmL_m = \frac{16 + 10}{2} = \frac{26}{2} = 13\text{ cm} (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Semidreapta (BD(BD este bisectoarea unghiului ∠ABC\angle ABC, prin urmare: ∠ABD≡∠CBD\angle ABD \equiv \angle CBD (2p)

  2. Deoarece bazele trapezului sunt paralele (AB∥CDAB \parallel CD), iar dreapta BDBD este secantă, unghiurile alterne interne ∠ABD\angle ABD și ∠CDB\angle CDB sunt congruente: ∠ABD≡∠CDB\angle ABD \equiv \angle CDB

  3. Din congruențele ∠CBD≡∠ABD\angle CBD \equiv \angle ABD și ∠CDB≡∠ABD\angle CDB \equiv \angle ABD, rezultă prin tranzitivitate: ∠CBD≡∠CDB\angle CBD \equiv \angle CDB

  4. Triunghiul △BCD\triangle BCD are două unghiuri congruente, deci este un triunghi isoscel de bază BDBD. Laturile opuse unghiurilor congruente sunt congruente: BC=CDBC = CD Cum CD=10 cmCD = 10\text{ cm}, obținem: BC=10 cmBC = 10\text{ cm} (3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  1. Considerăm triunghiul △BCP\triangle BCP:

    • Semidreapta (BD(BD este bisectoarea unghiului ∠PBC\angle PBC (care este chiar unghiul ∠ABC\angle ABC).
    • Conform ipotezei, CP⊥BDCP \perp BD, deci segmentul de dreaptă determinat de bisectoare este și înălțime în triunghiul △BCP\triangle BCP.
    • Într-un triunghi în care bisectoarea unui unghi coincide cu înălțimea corespunzătoare laturii opuse, triunghiul este isoscel cu vârful în BB: △BCP este isoscel cu BP=BC\triangle BCP \text{ este isoscel cu } BP = BC (2p)
  2. Deoarece am demonstrat la subpunctul b) că BC=10 cmBC = 10\text{ cm}, rezultă: BP=10 cmBP = 10\text{ cm} Cum CD=10 cmCD = 10\text{ cm}, avem: BP=CDBP = CD (1p)

  3. Punctul PP se află pe latura ABAB, iar AB∥CDAB \parallel CD, ceea ce înseamnă că dreptele suport sunt paralele: BP∥CDBP \parallel CD

  4. Patrulaterul BCDPBCDP are două laturi opuse paralele și de lungimi egale (BP∥CDBP \parallel CD și BP=CDBP = CD), prin urmare BCDPBCDP este un paralelogram. (1p)

  5. Într-un paralelogram, laturile opuse sunt paralele două câte două, așadar: DP∥BCDP \parallel BC (1p)


2. În Figura 3 este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCDVABCD cu VA=AB=10 cmVA = AB = 10\text{ cm}. Punctul OO este intersecția dreptelor ACAC și BDBD.

Figura 3

a) Arătați că aria bazei piramidei VABCDVABCD este egală cu 100 cm2100\text{ cm}^2. (5p)

b) Demonstrați că înălțimea piramidei este de 52 cm5\sqrt{2}\text{ cm}. (5p)

c) Determinați măsura unghiului dintre dreapta VAVA și planul (VBD)(VBD). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Piramida VABCDVABCD este regulată, deci baza sa ABCDABCD este un pătrat cu latura AB=10 cmAB = 10\text{ cm}. (3p)

  2. Aria pătratului ABCDABCD se calculează cu formula: AABCD=AB2\mathcal{A}_{ABCD} = AB^2 AABCD=102=100 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 10^2 = 100\text{ cm}^2 (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. În pătratul ABCDABCD, diagonala ACAC are lungimea: AC=AB2=102 cmAC = AB\sqrt{2} = 10\sqrt{2}\text{ cm}

  2. Punctul OO este punctul de intersecție a diagonalelor pătratului, adică mijlocul segmentului ACAC: OA=AC2=1022=52 cmOA = \frac{AC}{2} = \frac{10\sqrt{2}}{2} = 5\sqrt{2}\text{ cm} (2p)

  3. În piramida patrulateră regulată VABCDVABCD, înălțimea piramidei este segmentul VOVO, unde VO⊥(ABCD)VO \perp (ABCD).

    • Deoarece VO⊥(ABCD)VO \perp (ABCD) și OA⊂(ABCD)OA \subset (ABCD), rezultă că: VO⊥OAVO \perp OA
    • Prin urmare, triunghiul △VOA\triangle VOA este dreptunghic în OO.
  4. Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △VOA\triangle VOA: VO2+OA2=VA2VO^2 + OA^2 = VA^2 VO2+(52)2=102VO^2 + (5\sqrt{2})^2 = 10^2 VO2+50=100  ⟹  VO2=100−50=50VO^2 + 50 = 100 \implies VO^2 = 100 - 50 = 50 VO=50=52 cmVO = \sqrt{50} = 5\sqrt{2}\text{ cm}

Înălțimea piramidei este VO=52 cmVO = 5\sqrt{2}\text{ cm}.

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  1. Determinăm proiecția ortogonală a dreptei VAVA pe planul (VBD)(VBD):

    • Punctul VV aparține planului (VBD)(VBD), deci: pr(VBD)(V)=V\text{pr}_{(VBD)}(V) = V
    • Determinăm proiecția punctului AA pe planul (VBD)(VBD):
      • Diagonalele pătratului ABCDABCD sunt perpendiculare: AO⊥BDAO \perp BD
      • Înălțimea VOVO este perpendiculară pe planul bazei, deci este perpendiculară pe orice dreaptă din planul (ABCD)(ABCD): VO⊥(ABCD) și AO⊂(ABCD)  ⟹  AO⊥VOVO \perp (ABCD) \text{ și } AO \subset (ABCD) \implies AO \perp VO
      • Dreptele BDBD și VOVO sunt două drepte concurente din planul (VBD)(VBD) (BD∩VO={O}BD \cap VO = \{O\}).
      • Deoarece dreapta AOAO este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (VBD)(VBD), rezultă că dreapta AOAO este perpendiculară pe întregul plan: AO⊥(VBD)AO \perp (VBD)
      • În consecință, proiecția ortogonală a punctului AA pe planul (VBD)(VBD) este punctul OO: pr(VBD)(A)=O\text{pr}_{(VBD)}(A) = O
    • Proiecția ortogonală a segmentului VAVA pe planul (VBD)(VBD) este segmentul VOVO: pr(VBD)(VA)=VO\text{pr}_{(VBD)}(VA) = VO (3p)
  2. Unghiul format de dreapta VAVA cu planul (VBD)(VBD) este unghiul format de VAVA cu proiecția sa VOVO: ∠(VA,(VBD))=∠(VA,VO)=∠AVO\angle(VA, (VBD)) = \angle(VA, VO) = \angle AVO

  3. Calculăm măsura unghiului ∠AVO\angle AVO:

    • În triunghiul △VOA\triangle VOA, măsura unghiului ∠VOA\angle VOA este de 90∘90^\circ (VO⊥OAVO \perp OA).
    • Catetele triunghiului dreptunghic au lungimile: VO=52 cmșiOA=52 cmVO = 5\sqrt{2}\text{ cm} \quad \text{și} \quad OA = 5\sqrt{2}\text{ cm}
    • Deoarece catetele sunt egale (VO=OAVO = OA), triunghiul dreptunghic △VOA\triangle VOA este isoscel.
    • Unghiurile ascuțite ale unui triunghi dreptunghic isoscel au fiecare măsura de 45∘45^\circ: m(∠AVO)=45∘m(\angle AVO) = 45^\circ

Măsura unghiului dintre dreapta VAVA și planul (VBD)(VBD) este de 45∘45^\circ.

(2p)