BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Sesiune Specială

Evaluare Națională 2020 — Sesiune Specială

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 20−20:420 - 20 : 4 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Se respectă ordinea efectuării operațiilor: mai întâi se efectuează împărțirea, apoi scăderea: 20:4=520 : 4 = 5
  • Efectuăm scăderea: 20−5=1520 - 5 = 15

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1515.

(5p)


2. Dacă x6=73\frac{x}{6} = \frac{7}{3}, atunci numărul real xx este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-o proporție, produsul mezilor este egal cu produsul extremilor: 3⋅x=6⋅73 \cdot x = 6 \cdot 7 3x=423x = 42
  • Determinăm valoarea numărului necunoscut xx: x=423=14x = \frac{42}{3} = 14

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1414.

(5p)


3. Dacă A={0,2,4,6,8}A = \{0, 2, 4, 6, 8\}, B={0,3,6}B = \{0, 3, 6\} și A∩B={0,n}A \cap B = \{0, n\}, atunci nn este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Intersecția a două mulțimi conține elementele comune ambelor mulțimi: A∩B={0,6}A \cap B = \{0, 6\}
  • Din ipoteză știm că: A∩B={0,n}A \cap B = \{0, n\}
  • Prin identificarea elementelor obținem: n=6n = 6

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 66.

(5p)


4. Aria pătratului ABCDABCD este egală cu 36 cm236\text{ cm}^2. Lungimea laturii acestui pătrat este egală cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm lungimea laturii pătratului cu ll. Formula ariei unui pătrat este: AABCD=l2\mathcal{A}_{ABCD} = l^2
  • Înlocuim aria dată: l2=36l^2 = 36 l=36=6 cml = \sqrt{36} = 6\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 66.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Unghiul dreptelor A′DA'D și BCBC are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', fețele opuse sunt pătrate paralele, deci muchia BCBC este paralelă cu muchia ADAD: BC∥ADBC \parallel AD
  • Măsura unghiului dintre dreptele necoplanare A′DA'D și BCBC este egală cu măsura unghiului dintre dreapta A′DA'D și paralela la BCBC dusă prin DD (adică dreapta ADAD): ∢(A′D,BC)=∢(A′D,AD)=m(∠A′DA)\sphericalangle(A'D, BC) = \sphericalangle(A'D, AD) = m(\angle A'DA)
  • Fața ADD′A′ADD'A' este pătrat, iar segmentul A′DA'D este diagonala acestui pătrat.
  • Diagonala unui pătrat formează cu laturile un unghi de 45∘45^\circ: m(∠A′DA)=45∘m(\angle A'DA) = 45^\circ

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 4545.

(5p)


6. În tabelul de mai jos este prezentat numărul de elevi ai unei școli, care participă la olimpiada de matematică.

Clasaa V-aa VI-aa VII-aa VIII-a
Număr de elevi50241610

Conform informațiilor din tabel, procentul din numărul total de participanți la olimpiada de matematică, reprezentat de numărul elevilor de clasa a V-a este …%\dots\%. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm numărul total de elevi participanți la olimpiada de matematică: Ntotal=50+24+16+10=100 eleviN_{\text{total}} = 50 + 24 + 16 + 10 = 100\text{ elevi}
  • Numărul elevilor de clasa a V-a este 5050.
  • Calculăm procentul p%p\% reprezentat de aceștia din numărul total de participanți: p%=50100⋅100%=50%p\% = \frac{50}{100} \cdot 100\% = 50\%

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 5050.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, un paralelipiped dreptunghic ABCDEFGHABCDEFGH. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Etape de Desenare și Notare:

  1. Reprezentarea bazei inferioare: Se desenează un paralelogram ABCDABCD în perspectivă cavaleră, cu muchia frontală ABAB orizontală (linie continuă) și muchia din spate ADAD sau CDCD trasată punctat (linie întreruptă).
  2. Muchiile laterale verticale: Din fiecare vârf al bazei inferioare (AA, BB, CC, DD) se ridică segmente verticale de lungimi egale (AEAE, BFBF, CGCG, DHDH). Muchiile văzute se desenează cu linie continuă, iar muchia interioară din spate (DHDH) se desenează cu linie întreruptă.
  3. Baza superioară: Se unesc vârfurile superioare EE, FF, GG, HH formând paralelogramul congruent EFGHEFGH (toate laturile cu linie continuă).
  4. Notarea: Se notează corespunzător toate cele 88 vârfuri: A,B,C,DA, B, C, D la baza inferioară și E,F,G,HE, F, G, H la baza superioară.

(4p pentru desenul corect cu respectarea convențiilor de linii văzute/nevăzute, 1p pentru notarea completă a vârfurilor)


2. Se consideră numerele reale: a=(35−12):110a = \left(\frac{3}{5} - \frac{1}{2}\right) : \frac{1}{10} și b=22⋅(53−12−16)b = 2^2 \cdot \left(\frac{5}{3} - \frac{1}{2} - \frac{1}{6}\right) Arătați că b=4ab = 4a. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

  1. Calculăm valoarea numărului real aa:

    • Aducem fracțiile din paranteză la numitorul comun 1010: 35−12=3⋅2−1⋅510=6−510=110\frac{3}{5} - \frac{1}{2} = \frac{3 \cdot 2 - 1 \cdot 5}{10} = \frac{6 - 5}{10} = \frac{1}{10}
    • Efectuăm împărțirea: a=110:110=1a = \frac{1}{10} : \frac{1}{10} = 1 (2p)
  2. Calculăm valoarea numărului real bb:

    • Calculăm puterea: 22=42^2 = 4.
    • Aducem fracțiile din paranteză la numitorul comun 66: 53−12−16=5⋅2−1⋅3−16=10−3−16=66=1\frac{5}{3} - \frac{1}{2} - \frac{1}{6} = \frac{5 \cdot 2 - 1 \cdot 3 - 1}{6} = \frac{10 - 3 - 1}{6} = \frac{6}{6} = 1
    • Obținem: b=4⋅1=4b = 4 \cdot 1 = 4 (2p)
  3. Concluzia:

    • Cum a=1a = 1, avem: 4a=4⋅1=44a = 4 \cdot 1 = 4
    • Deoarece b=4b = 4 și 4a=44a = 4, rezultă că: b=4ab = 4a (1p)

3. Vlad a parcurs un traseu în trei zile. În prima zi, Vlad a parcurs un sfert din lungimea traseului, în a doua zi, Vlad a parcurs dublul distanței parcurse în prima zi, iar în a treia zi restul de 10 km10\text{ km}. Determinați lungimea traseului parcurs de Vlad. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

  1. Notăm cu xx lungimea totală a traseului parcurs în cele trei zile, exprimată în kilometri (x>0x > 0).

  2. Exprimăm distanțele parcurse în fiecare zi:

    • În prima zi: Vlad parcurge un sfert din traseu, adică 14⋅x=x4 km\frac{1}{4} \cdot x = \frac{x}{4}\text{ km}.
    • În a doua zi: Vlad parcurge dublul distanței din prima zi: 2⋅x4=x2 km2 \cdot \frac{x}{4} = \frac{x}{2}\text{ km}
    • În a treia zi: Vlad parcurge restul de 10 km10\text{ km}.
  3. Scriem ecuația pe baza sumei distanțelor zilnice: x4+2⋅x4+10=x\frac{x}{4} + 2 \cdot \frac{x}{4} + 10 = x x4+2x4+10=x  ⟺  3x4+10=x\frac{x}{4} + \frac{2x}{4} + 10 = x \iff \frac{3x}{4} + 10 = x (3p)

  4. Rezolvăm ecuația: x−3x4=10x - \frac{3x}{4} = 10 4x−3x4=10  ⟺  x4=10\frac{4x - 3x}{4} = 10 \iff \frac{x}{4} = 10 x=10⋅4=40 kmx = 10 \cdot 4 = 40\text{ km}

Lungimea totală a traseului parcurs de Vlad este de 40 km40\text{ km}.

(2p)


4. Se consideră numerele reale: x=102−318x = 10\sqrt{2} - 3\sqrt{18} și y=(25+220−7125):855y = \left(\frac{2}{\sqrt{5}} + \frac{2}{\sqrt{20}} - \frac{7}{\sqrt{125}}\right) : \frac{8}{5\sqrt{5}}

a) Arătați că x=2x = \sqrt{2}. (5p)

b) Calculați (y−x2)2020(y - x\sqrt{2})^{2020}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Scoatem factorii de sub radical pentru 18\sqrt{18}: 18=9⋅2=32\sqrt{18} = \sqrt{9 \cdot 2} = 3\sqrt{2} 318=3⋅32=923\sqrt{18} = 3 \cdot 3\sqrt{2} = 9\sqrt{2} (3p)

  2. Efectuăm scăderea în expresia lui xx: x=102−92=(10−9)2=2x = 10\sqrt{2} - 9\sqrt{2} = (10 - 9)\sqrt{2} = \sqrt{2} (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Simplificăm radicalii de la numitorii termenilor din paranteză:

    • 20=4⋅5=25  ⟹  220=225=15\sqrt{20} = \sqrt{4 \cdot 5} = 2\sqrt{5} \implies \frac{2}{\sqrt{20}} = \frac{2}{2\sqrt{5}} = \frac{1}{\sqrt{5}}
    • 125=25⋅5=55  ⟹  7125=755\sqrt{125} = \sqrt{25 \cdot 5} = 5\sqrt{5} \implies \frac{7}{\sqrt{125}} = \frac{7}{5\sqrt{5}}
  2. Calculăm expresia din paranteză, aducând fracțiile la numitorul comun 555\sqrt{5}: 25+15−755=35−755=3⋅5−755=15−755=855\frac{2}{\sqrt{5}} + \frac{1}{\sqrt{5}} - \frac{7}{5\sqrt{5}} = \frac{3}{\sqrt{5}} - \frac{7}{5\sqrt{5}} = \frac{3 \cdot 5 - 7}{5\sqrt{5}} = \frac{15 - 7}{5\sqrt{5}} = \frac{8}{5\sqrt{5}}

  3. Împărțim rezultatul la 855\frac{8}{5\sqrt{5}}: y=855:855=1y = \frac{8}{5\sqrt{5}} : \frac{8}{5\sqrt{5}} = 1 (3p)

  4. Calculăm expresia cerută: y−x2=1−2⋅2=1−2=−1y - x\sqrt{2} = 1 - \sqrt{2} \cdot \sqrt{2} = 1 - 2 = -1 (y−x2)2020=(−1)2020=1(y - x\sqrt{2})^{2020} = (-1)^{2020} = 1 (deoarece exponentul 20202020 este par). (2p)


5. Se consideră expresia: E(x)=(2x+1)2+(2x−1)(4x+2)+(2x−1)2E(x) = (2x+1)^2 + (2x-1)(4x+2) + (2x-1)^2 unde xx este număr real. Determinați numerele reale xx, știind că media aritmetică a numerelor E(x)E(x) și E(−x)E(-x) este egală cu media geometrică a numerelor E(1)E(1) și E(−1)E(-1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

  1. Prelucrăm expresia E(x)E(x):

    • Observăm factorul comun 22 în paranteza (4x+2)(4x + 2): 4x+2=2(2x+1)4x + 2 = 2(2x + 1)
    • Rescriem termenul din mijloc: (2x−1)(4x+2)=2(2x+1)(2x−1)(2x - 1)(4x + 2) = 2(2x + 1)(2x - 1)
    • Expresia devine o sumă de pătrate restrânsă după formula (a+b)2=a2+2ab+b2(a + b)^2 = a^2 + 2ab + b^2, unde a=2x+1a = 2x + 1 și b=2x−1b = 2x - 1: E(x)=(2x+1)2+2(2x+1)(2x−1)+(2x−1)2E(x) = (2x+1)^2 + 2(2x+1)(2x-1) + (2x-1)^2 E(x)=[(2x+1)+(2x−1)]2=(4x)2=16x2E(x) = [(2x+1) + (2x-1)]^2 = (4x)^2 = 16x^2 pentru orice număr real xx. (3p)
  2. Calculăm media aritmetică a numerelor E(x)E(x) și E(−x)E(-x): E(−x)=16(−x)2=16x2E(-x) = 16(-x)^2 = 16x^2 ma=E(x)+E(−x)2=16x2+16x22=16x2m_a = \frac{E(x) + E(-x)}{2} = \frac{16x^2 + 16x^2}{2} = 16x^2

  3. Calculăm media geometrică a numerelor E(1)E(1) și E(−1)E(-1): E(1)=16⋅12=16E(1) = 16 \cdot 1^2 = 16 E(−1)=16⋅(−1)2=16E(-1) = 16 \cdot (-1)^2 = 16 mg=E(1)⋅E(−1)=16⋅16=16m_g = \sqrt{E(1) \cdot E(-1)} = \sqrt{16 \cdot 16} = 16

  4. Egalăm media aritmetică cu media geometrică: ma=mg  ⟺  16x2=16  ⟺  x2=1m_a = m_g \iff 16x^2 = 16 \iff x^2 = 1 x=−1saux=1x = -1 \quad \text{sau} \quad x = 1

Numerele reale căutate sunt x∈{−1,1}x \in \{-1, 1\}.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un pătrat ABCDABCD cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm}. Punctul EE aparține dreptei ABAB astfel încât B∈(AE)B \in (AE) și BE=4 cmBE = 4\text{ cm}, iar punctul FF este situat pe latura ADAD astfel încât DF=AD3DF = \frac{AD}{3}.

Figura 2

a) Arătați că DF=4 cmDF = 4\text{ cm}. (5p)

b) Arătați că aria patrulaterului AECFAECF este egală cu 144 cm2144\text{ cm}^2. (5p)

c) Perpendiculara din CC pe dreapta EFEF intersectează dreapta ABAB în MM. Demonstrați că punctul MM este mijlocul segmentului ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Patrulaterul ABCDABCD este pătrat cu latura AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, prin urmare toate laturile sunt egale: AD=AB=12 cmAD = AB = 12\text{ cm} (3p)

  2. Folosind relația din ipoteză, calculăm lungimea segmentului DFDF: DF=AD3=123=4 cmDF = \frac{AD}{3} = \frac{12}{3} = 4\text{ cm} (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Comparăm triunghiurile △DCF\triangle DCF și △BCE\triangle BCE:

    • ABCDABCD este pătrat, deci m(∠ADC)=90∘m(\angle ADC) = 90^\circ și m(∠ABC)=90∘m(\angle ABC) = 90^\circ.
    • Unghiul ∠CBE\angle CBE este suplementul unghiului intern ∠ABC\angle ABC: m(∠CBE)=180∘−90∘=90∘m(\angle CBE) = 180^\circ - 90^\circ = 90^\circ
    • Prin urmare, ambele triunghiuri sunt dreptunghice: △DCF\triangle DCF (dreptunghic în DD) și △BCE\triangle BCE (dreptunghic în BB).
    • Laturile corespunzătoare au lungimile: DC=BC=12 cm(laturile pa˘tratului)DC = BC = 12\text{ cm} \quad (\text{laturile pătratului}) DF=BE=4 cm(din ipoteza˘)DF = BE = 4\text{ cm} \quad (\text{din ipoteză})
    • Conform cazului de congruență C.C. (Catetă-Catetă): △DCF≡△BCE\triangle DCF \equiv \triangle BCE
    • Rezultă că cele două triunghiuri au aceeași arie: A△DCF=A△BCE\mathcal{A}_{\triangle DCF} = \mathcal{A}_{\triangle BCE} (3p)
  2. Calculăm aria patrulaterului AECFAECF:

    • Descompunem aria figurii raportat la aria pătratului ABCDABCD: AAECF=AABCD−A△DCF+A△BCE\mathcal{A}_{AECF} = \mathcal{A}_{ABCD} - \mathcal{A}_{\triangle DCF} + \mathcal{A}_{\triangle BCE}
    • Deoarece A△DCF=A△BCE\mathcal{A}_{\triangle DCF} = \mathcal{A}_{\triangle BCE}, termenii se reduc reciproc: AAECF=AABCD\mathcal{A}_{AECF} = \mathcal{A}_{ABCD}
    • Calculăm aria pătratului: AABCD=AB2=122=144 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB^2 = 12^2 = 144\text{ cm}^2
    • În consecință: AAECF=144 cm2\mathcal{A}_{AECF} = 144\text{ cm}^2 (2p)

Rezolvare Subpunctul c):

  1. Demonstrăm că triunghiul △CFE\triangle CFE este isoscel:

    • În triunghiul dreptunghic △DCF\triangle DCF, cu catetele DC=12 cmDC = 12\text{ cm} și DF=4 cmDF = 4\text{ cm}, aplicăm teorema lui Pitagora: CF2=DC2+DF2=122+42=144+16=160  ⟹  CF=160=410 cmCF^2 = DC^2 + DF^2 = 12^2 + 4^2 = 144 + 16 = 160 \implies CF = \sqrt{160} = 4\sqrt{10}\text{ cm}
    • În triunghiul dreptunghic △BCE\triangle BCE, cu catetele BC=12 cmBC = 12\text{ cm} și BE=4 cmBE = 4\text{ cm}, aplicăm teorema lui Pitagora: CE2=BC2+BE2=122+42=144+16=160  ⟹  CE=160=410 cmCE^2 = BC^2 + BE^2 = 12^2 + 4^2 = 144 + 16 = 160 \implies CE = \sqrt{160} = 4\sqrt{10}\text{ cm}
    • Deoarece CF=CECF = CE, triunghiul △CFE\triangle CFE este isoscel cu vârful în CC.
  2. Calculăm lungimea segmentului EFEF:

    • Segmentul AE=AB+BE=12+4=16 cmAE = AB + BE = 12 + 4 = 16\text{ cm}.
    • Segmentul AF=AD−DF=12−4=8 cmAF = AD - DF = 12 - 4 = 8\text{ cm}.
    • În triunghiul dreptunghic △EAF\triangle EAF (dreptunghic în AA), aplicăm teorema lui Pitagora: EF=AE2+AF2=162+82=256+64=320=85 cmEF = \sqrt{AE^2 + AF^2} = \sqrt{16^2 + 8^2} = \sqrt{256 + 64} = \sqrt{320} = 8\sqrt{5}\text{ cm}
  3. Determinăm poziția punctului de intersecție NN:

    • Fie {N}=CM∩EF\{N\} = CM \cap EF.
    • Dreapta CMCM este perpendiculară pe EFEF (CM⊥EFCM \perp EF), deci CNCN este înălțime în triunghiul isoscel △CFE\triangle CFE.
    • Într-un triunghi isoscel, înălțimea corespunzătoare bazei este și mediană, deci NN este mijlocul segmentului EFEF: EN=EF2=852=45 cmEN = \frac{EF}{2} = \frac{8\sqrt{5}}{2} = 4\sqrt{5}\text{ cm} (3p)
  4. Stabilim asemănarea triunghiurilor △EMN\triangle EMN și △EFA\triangle EFA:

    • m(∠ENM)=90∘=m(∠EAF)m(\angle ENM) = 90^\circ = m(\angle EAF)
    • Unghiul ∠AEF\angle AEF este unghi comun.
    • Conform cazului U.U. (Unghi-Unghi): △EMN∼△EFA\triangle EMN \sim \triangle EFA
    • Scriem raportul de asemănare al laturilor: EMEF=ENEA\frac{EM}{EF} = \frac{EN}{EA} EM=EF⋅ENEA=85⋅4516=32⋅516=2⋅5=10 cmEM = \frac{EF \cdot EN}{EA} = \frac{8\sqrt{5} \cdot 4\sqrt{5}}{16} = \frac{32 \cdot 5}{16} = 2 \cdot 5 = 10\text{ cm}
  5. Demonstrăm că MM este mijlocul segmentului ABAB:

    • Punctul BB este situat pe segmentul EMEM (B∈(EM)B \in (EM)), deci: MB=EM−BE=10−4=6 cmMB = EM - BE = 10 - 4 = 6\text{ cm}
    • Comparăm cu lungimea laturii AB=12 cmAB = 12\text{ cm}: MB=6 cm=122=AB2MB = 6\text{ cm} = \frac{12}{2} = \frac{AB}{2}
    • În concluzie, punctul MM este mijlocul segmentului ABAB. (2p)

2. În Figura 3 este reprezentată o piramidă patrulateră VABCDVABCD cu VB=35 cmVB = 3\sqrt{5}\text{ cm} și baza pătratul ABCDABCD, AB=6 cmAB = 6\text{ cm}. Punctul OO este intersecția dreptelor ACAC și BDBD, iar dreapta VOVO este perpendiculară pe planul (ABC)(ABC). Punctul MM este mijlocul muchiei VAVA, punctul GG este situat pe segmentul VOVO astfel încât VGGO=2\frac{VG}{GO} = 2 și punctul NN este intersecția dreptelor VBVB și DGDG.

Figura 3

a) Arătați că perimetrul pătratului ABCDABCD este egal cu 24 cm24\text{ cm}. (5p)

b) Demonstrați că dreapta MNMN este paralelă cu planul (ABC)(ABC). (5p)

c) Demonstrați că distanța de la punctul MM la planul (ABC)(ABC) este egală cu 332 cm\frac{3\sqrt{3}}{2}\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Baza ABCDABCD este pătrat cu lungimea laturii AB=6 cmAB = 6\text{ cm}. (3p)

  2. Calculăm perimetrul pătratului: PABCD=4⋅AB=4⋅6=24 cm\mathcal{P}_{ABCD} = 4 \cdot AB = 4 \cdot 6 = 24\text{ cm} (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. În triunghiul △VBD\triangle VBD:

    • Punctul OO este intersecția diagonalelor pătratului ABCDABCD, deci OO este mijlocul segmentului BDBD.
    • Rezultă că segmentul VOVO este mediană în triunghiul △VBD\triangle VBD.
  2. Punctul GG este situat pe mediana VOVO astfel încât: VGGO=2  ⟺  VG=2GO\frac{VG}{GO} = 2 \iff VG = 2 GO Conform proprietății centrului de greutate al unui triunghi (situat pe fiecare mediană la 23\frac{2}{3} de vârf și 13\frac{1}{3} de bază), punctul GG este centrul de greutate al triunghiului △VBD\triangle VBD.

  3. Dreapta DGDG trece prin vârful DD și centrul de greutate GG, deci este dreapta medianei din DD:

    • Cum {N}=VB∩DG\{N\} = VB \cap DG, rezultă că segmentul DNDN este mediană în triunghiul △VBD\triangle VBD.
    • Prin urmare, punctul NN este mijlocul muchiei laterale VBVB. (2p)
  4. Analizăm triunghiul △VAB\triangle VAB:

    • Punctul MM este mijlocul muchiei VAVA (din ipoteză).
    • Punctul NN este mijlocul muchiei VBVB (demonstrat anterior).
    • Rezultă că segmentul MNMN este linie mijlocie în triunghiul △VAB\triangle VAB, deci: MN∥ABMN \parallel AB
  5. Justificăm paralelismul dreptei cu planul:

    • Muchia ABAB este inclusă în planul bazei: AB⊂(ABC)AB \subset (ABC)
    • Dreapta MNMN nu este inclusă în planul (ABC)(ABC) (MN⊄(ABC)MN \not\subset (ABC)).
    • Deoarece dreapta MNMN este paralelă cu o dreaptă inclusă în planul (ABC)(ABC), rezultă că: MN∥(ABC)MN \parallel (ABC) (3p)

Rezolvare Subpunctul c):

  1. Deoarece dreapta MNMN este paralelă cu planul (ABC)(ABC), distanța de la orice punct al dreptei MNMN la plan este constantă: d(M,(ABC))=d(N,(ABC))d(M, (ABC)) = d(N, (ABC))

  2. Determinăm proiecția punctului NN pe planul (ABC)(ABC):

    • În planul triunghiului △VOB\triangle VOB, fie P∈BOP \in BO astfel încât NP⊥BONP \perp BO.
    • Știm că VO⊥(ABC)VO \perp (ABC), iar dreapta BOBO este inclusă în planul (ABC)(ABC), deci VO⊥BOVO \perp BO.
    • Deoarece în planul (VBD)(VBD) avem NP⊥BONP \perp BO și VO⊥BOVO \perp BO, rezultă că: NP∥VONP \parallel VO
    • Cum VO⊥(ABC)VO \perp (ABC) și NP∥VONP \parallel VO, rezultă: NP⊥(ABC)NP \perp (ABC)
    • În consecință, distanța de la punctul NN la planul (ABC)(ABC) este lungimea segmentului NPNP: d(N,(ABC))=NPd(N, (ABC)) = NP (2p)
  3. Calculăm lungimea înălțimii piramidei VOVO:

    • Diagonala pătratului bazei cu latura AB=6 cmAB = 6\text{ cm} este: BD=AB2=62 cmBD = AB\sqrt{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}
    • Segmentul BOBO reprezintă jumătate din diagonala BDBD: BO=BD2=622=32 cmBO = \frac{BD}{2} = \frac{6\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm}
    • Triunghiul △VOB\triangle VOB este dreptunghic în OO (VO⊥BOVO \perp BO).
    • Aplicăm teorema lui Pitagora în △VOB\triangle VOB: VO=VB2−BO2=(35)2−(32)2VO = \sqrt{VB^2 - BO^2} = \sqrt{(3\sqrt{5})^2 - (3\sqrt{2})^2} VO=45−18=27=33 cmVO = \sqrt{45 - 18} = \sqrt{27} = 3\sqrt{3}\text{ cm}
  4. Calculăm lungimea segmentului NPNP:

    • În triunghiul dreptunghic △VBO\triangle VBO, punctul NN este mijlocul ipotenuzei VBVB și NP∥VONP \parallel VO.
    • Rezultă că NPNP este linie mijlocie în triunghiul △VBO\triangle VBO.
    • Prin urmare: NP=VO2=332 cmNP = \frac{VO}{2} = \frac{3\sqrt{3}}{2}\text{ cm}
  5. Concluzie: d(M,(ABC))=d(N,(ABC))=NP=332 cmd(M, (ABC)) = d(N, (ABC)) = NP = \frac{3\sqrt{3}}{2}\text{ cm} (3p)