BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Rezervă

Evaluare Națională 2020 — Rezervă

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 18−18:618 - 18 : 6 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Se respectă ordinea efectuării operațiilor: mai întâi se efectuează împărțirea, apoi scăderea: 18:6=318 : 6 = 3
  • Efectuăm scăderea: 18−3=1518 - 3 = 15

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1515.

(5p)


2. Numărul care reprezintă 50%50\% din 100100 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fracția procentuală 50%50\% dintr-un număr se calculează prin înmulțire: 50% din 100=50100⋅100=5050\% \text{ din } 100 = \frac{50}{100} \cdot 100 = 50

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 5050.

(5p)


3. Produsul numerelor întregi din intervalul (−2,4](-2, 4] este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele întregi din intervalul deschis la stânga și închis la dreapta (−2,4](-2, 4] sunt: {−1,0,1,2,3,4}\{-1, 0, 1, 2, 3, 4\}
  • Produsul acestor numere conține factorul 00: (−1)⋅0⋅1⋅2⋅3⋅4=0(-1) \cdot 0 \cdot 1 \cdot 2 \cdot 3 \cdot 4 = 0

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 00.

(5p)


4. Pătratul ABCDABCD are perimetrul de 12 cm12\text{ cm}. Latura acestui pătrat este de … cm\dots\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula perimetrului pătratului de latură ll este: P=4l\mathcal{P} = 4l
  • Știind că P=12 cm\mathcal{P} = 12\text{ cm}, aflăm latura: l=P4=124=3 cml = \frac{\mathcal{P}}{4} = \frac{12}{4} = 3\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 33.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Unghiul dreptelor AD′AD' și B′CB'C are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', fețele opuse ADD′A′ADD'A' și BCC′B′BCC'B' sunt pătrate paralele și congruente.
  • Diagonala B′CB'C a feței din dreapta este paralelă cu diagonala A′DA'D a feței din stânga: B′C∥A′DB'C \parallel A'D
  • Astfel, măsura unghiului dintre dreptele necoplanare AD′AD' și B′CB'C este egală cu măsura unghiului format de dreptele concurente AD′AD' și A′DA'D: ∠(AD′,B′C)≡∠(AD′,A′D)\angle(AD', B'C) \equiv \angle(AD', A'D)
  • Deoarece ADD′A′ADD'A' este pătrat, diagonalele sale sunt perpendiculare: AD′⊥A′D  ⟹  m(∠(AD′,A′D))=90∘AD' \perp A'D \implies m(\angle(AD', A'D)) = 90^\circ
  • Rezultă că măsura unghiului dreptelor AD′AD' și B′CB'C este de 90∘90^\circ.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 9090.

(5p)


6. În tabelul următor sunt prezentate informații privind veniturile și cheltuielile unei firme, exprimate în mii lei, pentru fiecare dintre cele patru trimestre ale anului 2019.

PerioadaTrimestrul ITrimestrul al II-leaTrimestrul al III-leaTrimestrul al IV-lea
Venituri (mii lei)300400550600
Cheltuieli (mii lei)225350440550

Conform informațiilor din tabel, diferența dintre veniturile și cheltuielile acestei firme în trimestrul al II-lea este egală cu …\dots mii lei. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din coloana corespunzătoare Trimestrului al II-lea citim datele financiare:
    • Venituri: 400400 mii lei
    • Cheltuieli: 350350 mii lei
  • Calculăm diferența dintre venituri și cheltuieli: 400−350=50 mii lei400 - 350 = 50\text{ mii lei}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 5050.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, o piramidă patrulateră de vârf VV și bază ABCDABCD. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Etape de Desenare și Notare:

  1. Se desenează baza ABCDABCD în perspectivă cavaleră sub forma unui paralelogram, având muchiile din față ABAB și BCBC cu linie continuă, iar muchiile din spate ADAD și DCDC cu linie punctată (întreruptă).
  2. Se alege vârful VV deasupra bazei.
  3. Se unesc muchiile laterale: muchiile vizibile VAVA, VBVB, VCVC cu linie continuă, iar muchia ascunsă VDVD cu linie punctată.
  4. Se etichetează corect toate vârfurile: vârful VV și punctele bazei A,B,C,DA, B, C, D.

(4p pentru desenarea corectă a piramidei patrulatere, 1p pentru notarea vârfurilor)


2. Trei numere naturale au suma egală cu 240240 și sunt direct proporționale cu numerele 22, 33 și 55. Determinați cel mai mare dintre cele trei numere. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

  1. Fie x,y,zx, y, z cele trei numere naturale. Din enunț avem: {x,y,z} d.p. {2,3,5}  ⟹  x2=y3=z5=k\{x, y, z\} \text{ d.p. } \{2, 3, 5\} \implies \frac{x}{2} = \frac{y}{3} = \frac{z}{5} = k unde kk este coeficientul de proporționalitate (k∈Nk \in \mathbb{N}).

  2. Exprimăm fiecare număr în funcție de kk: x=2k,y=3k,z=5kx = 2k, \quad y = 3k, \quad z = 5k

  3. Folosim suma numerelor dată în ipoteză: x+y+z=240x + y + z = 240 2k+3k+5k=2402k + 3k + 5k = 240 10k=240  ⟹  k=2410k = 240 \implies k = 24 (3p)

  4. Determinăm valorile celor trei numere: x=2⋅24=48x = 2 \cdot 24 = 48 y=3⋅24=72y = 3 \cdot 24 = 72 z=5⋅24=120z = 5 \cdot 24 = 120

  • Cel mai mare dintre cele trei numere este z=120z = 120. (2p)

3. Dan și Cristina au, împreună, 120120 de lei. Dan observă că, dacă îi dă Cristinei 1010 lei din suma lui de bani, atunci suma de bani a Cristinei este de două ori mai mare decât suma de bani cu care rămâne el. Determinați suma inițială de bani a lui Dan. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

  1. Notăm cu xx suma inițială de bani a lui Dan (în lei).
  • Deoarece Dan și Cristina au împreună 120120 de lei, suma inițială de bani a Cristinei este: y=120−x leiy = 120 - x\text{ lei}
  1. Modelăm transferul a 1010 lei de la Dan la Cristina:

    • Suma cu care rămâne Dan este: x−10x - 10 lei.
    • Suma pe care o are Cristina devine: (120−x)+10=130−x(120 - x) + 10 = 130 - x lei.
  2. Scriem ecuația pe baza relației din enunț (suma Cristinei este dublul sumei lui Dan): 130−x=2(x−10)130 - x = 2(x - 10) 130−x=2x−20130 - x = 2x - 20 (3p)

  3. Rezolvăm ecuația liniară: 130+20=2x+x130 + 20 = 2x + x 3x=150  ⟹  x=1503=503x = 150 \implies x = \frac{150}{3} = 50

Suma inițială de bani a lui Dan este 5050 de lei.

(2p)


4. Se consideră numerele reale: x=12+13:23x = \frac{1}{2} + \frac{1}{3} : \frac{2}{3} y=(13⋅132⋅133⋅134⋅135)⋅814y = \left(\frac{1}{3} \cdot \frac{1}{3^2} \cdot \frac{1}{3^3} \cdot \frac{1}{3^4} \cdot \frac{1}{3^5}\right) \cdot 81^4

a) Arătați că x=1x = 1. (5p)

b) Determinați cel mai mare număr natural de trei cifre distincte care este divizibil cu media aritmetică a numerelor xx și yy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Respectăm ordinea operațiilor, efectuând mai întâi împărțirea fracțiilor ordinare: 13:23=13⋅32=12\frac{1}{3} : \frac{2}{3} = \frac{1}{3} \cdot \frac{3}{2} = \frac{1}{2} (3p)

  2. Adunăm rezultatul la primul termen: x=12+12=22=1x = \frac{1}{2} + \frac{1}{2} = \frac{2}{2} = 1 (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Calculăm valoarea numărului real yy:

    • Produsul puterilor de la numitor cu aceeași bază: 31⋅32⋅33⋅34⋅35=31+2+3+4+5=3153^1 \cdot 3^2 \cdot 3^3 \cdot 3^4 \cdot 3^5 = 3^{1 + 2 + 3 + 4 + 5} = 3^{15}
    • Fracția din paranteză devine: 13⋅132⋅133⋅134⋅135=1315\frac{1}{3} \cdot \frac{1}{3^2} \cdot \frac{1}{3^3} \cdot \frac{1}{3^4} \cdot \frac{1}{3^5} = \frac{1}{3^{15}}
    • Scriem 8181 ca putere a lui 33: 81=3481 = 3^4, deci: 814=(34)4=34⋅4=31681^4 = (3^4)^4 = 3^{4 \cdot 4} = 3^{16}
    • Obținem: y=1315⋅316=316−15=31=3y = \frac{1}{3^{15}} \cdot 3^{16} = 3^{16 - 15} = 3^1 = 3 (3p)
  2. Calculăm media aritmetică a numerelor xx și yy: ma=x+y2=1+32=42=2m_a = \frac{x + y}{2} = \frac{1 + 3}{2} = \frac{4}{2} = 2

  3. Căutăm cel mai mare număr natural de trei cifre distincte divizibil cu ma=2m_a = 2:

    • Fie numărul căutat abc‾\overline{abc} cu a,b,ca, b, c cifre distincte și a≠0a \neq 0.
    • Divizibilitatea cu 22 impune ca ultima cifră cc să fie pară: c∈{0,2,4,6,8}c \in \{0, 2, 4, 6, 8\}.
    • Pentru a maximiza valoarea numărului, alegem prima cifră cât mai mare: a=9a = 9.
    • Următoarea cifră distinctă maximă este b=8b = 8.
    • Pentru cifra unităților cc, alegem cea mai mare cifră pară disponibilă și diferită de 99 și 88: c=6c = 6 (deoarece 88 este deja utilizată).
    • Numărul căutat este 986986. (2p)

5. Se consideră expresia: E(x)=x(x−3)2+2(x−2)(x+2)+(2x+1)2−7(2x−1)E(x) = x(x-3)^2 + 2(x-2)(x+2) + (2x+1)^2 - 7(2x-1) unde xx este număr real. Arătați că, pentru orice număr natural nenul nn, numărul E(n)E(n) se scrie ca produs de trei numere naturale consecutive. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

  1. Dezvoltăm fiecare termen al expresiei E(x)E(x) folosind formulele de calcul prescurtat:

    • (x−3)2=x2−6x+9  ⟹  x(x−3)2=x3−6x2+9x(x - 3)^2 = x^2 - 6x + 9 \implies x(x - 3)^2 = x^3 - 6x^2 + 9x
    • (x−2)(x+2)=x2−4  ⟹  2(x−2)(x+2)=2x2−8(x - 2)(x + 2) = x^2 - 4 \implies 2(x - 2)(x + 2) = 2x^2 - 8
    • (2x+1)2=(2x)2+2⋅2x⋅1+12=4x2+4x+1(2x + 1)^2 = (2x)^2 + 2 \cdot 2x \cdot 1 + 1^2 = 4x^2 + 4x + 1
    • −7(2x−1)=−14x+7-7(2x - 1) = -14x + 7
  2. Însumăm toți termenii și reducem termenii asemenea: E(x)=(x3−6x2+9x)+(2x2−8)+(4x2+4x+1)+(−14x+7)E(x) = (x^3 - 6x^2 + 9x) + (2x^2 - 8) + (4x^2 + 4x + 1) + (-14x + 7) E(x)=x3+(−6x2+2x2+4x2)+(9x+4x−14x)+(−8+1+7)E(x) = x^3 + (-6x^2 + 2x^2 + 4x^2) + (9x + 4x - 14x) + (-8 + 1 + 7)

    • Coeficientul lui x3x^3: 11
    • Coeficientul lui x2x^2: −6+2+4=0-6 + 2 + 4 = 0
    • Coeficientul lui xx: 9+4−14=−19 + 4 - 14 = -1
    • Termenul liber: −8+1+7=0-8 + 1 + 7 = 0

    E(x)=x3−xE(x) = x^3 - x pentru orice număr real xx. (3p)

  3. Factorizăm expresia pentru un număr natural nenul n∈N∗n \in \mathbb{N}^*: E(n)=n3−n=n(n2−1)=n(n−1)(n+1)=(n−1)⋅n⋅(n+1)E(n) = n^3 - n = n(n^2 - 1) = n(n - 1)(n + 1) = (n - 1) \cdot n \cdot (n + 1)

  • Deoarece nn este număr natural nenul (n≥1n \ge 1), rezultă că n−1≥0n - 1 \ge 0, deci factorii n−1n - 1, nn și n+1n + 1 sunt trei numere naturale consecutive.
  • Prin urmare, E(n)E(n) se scrie ca produs de trei numere naturale consecutive. (2p)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un trapez dreptunghic ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD, AD⊥ABAD \perp AB, AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, AD=12 cmAD = 12\text{ cm} și DC=3 cmDC = 3\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul laturii ADAD și punctul NN este simetricul punctului CC față de punctul MM.

Figura 2

a) Arătați că aria trapezului ABCDABCD este egală cu 90 cm290\text{ cm}^2. (5p)

b) Demonstrați că punctele NN, AA și BB sunt coliniare. (5p)

c) Determinați distanța de la punctul MM la dreapta BCBC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Trapezul ABCDABCD este dreptunghic cu bazele AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, CD=3 cmCD = 3\text{ cm} și înălțimea perpendiculară pe baze AD=12 cmAD = 12\text{ cm}.

  2. Aplicăm formula ariei trapezului: AABCD=(AB+CD)⋅AD2\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{(AB + CD) \cdot AD}{2} AABCD=(12+3)⋅122=15⋅122=15⋅6=90 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{(12 + 3) \cdot 12}{2} = \frac{15 \cdot 12}{2} = 15 \cdot 6 = 90\text{ cm}^2 (3p formula și înlocuirea, 2p calculul final)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Conform ipotezei, punctul MM este mijlocul laturii ADAD, deci: AM=MD=122=6 cmAM = MD = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}

  2. Punctul NN este simetricul punctului CC față de MM, ceea ce înseamnă că MM este și mijlocul segmentului CNCN, adică: CM=MNCM = MN

  3. În patrulaterul ACDNACDN, diagonalele ADAD și CNCN au același mijloc, punctul MM.

  • Un patrulater ale cărui diagonale se înjumătățesc este paralelogram, deci: ACDN este paralelogramACDN \text{ este paralelogram} (3p)
  1. Proprietățile paralelogramului ACDNACDN implică paralelismul laturilor opuse: AN∥CDAN \parallel CD
  • Din ipoteză știm că bazele trapezului sunt paralele: AB∥CDAB \parallel CD
  • Conform axiomei paralelelor (postulatul lui Euclid), printr-un punct exterior unei drepte (A∉CDA \notin CD) trece o unică paralelă la acea dreaptă.
  • Deoarece atât dreapta ANAN, cât și dreapta ABAB trec prin punctul AA și sunt paralele cu dreapta CDCD, ele coincid: AN=ABAN = AB
  • În consecință, punctele NN, AA și BB sunt coliniare. (2p)

Rezolvare Subpunctul c):

  1. Calculăm lungimea laturii oblice BCBC:

    • Fie C′∈ABC' \in AB piciorul perpendicularei coborâte din CC pe ABAB (CC′⊥ABCC' \perp AB).
    • Deoarece AD⊥ABAD \perp AB, patrulaterul AC′CDAC'CD este dreptunghi, deci AC′=CD=3 cmAC' = CD = 3\text{ cm} și CC′=AD=12 cmCC' = AD = 12\text{ cm}.
    • Segmentul C′B=AB−AC′=12−3=9 cmC'B = AB - AC' = 12 - 3 = 9\text{ cm}.
    • În triunghiul dreptunghic △CC′B\triangle CC'B (dreptunghic în C′C'), aplicăm teorema lui Pitagora: BC=CC′2+C′B2=122+92=144+81=225=15 cmBC = \sqrt{CC'^2 + C'B^2} = \sqrt{12^2 + 9^2} = \sqrt{144 + 81} = \sqrt{225} = 15\text{ cm}
  2. Calculăm aria triunghiului △MBC\triangle MBC prin diferența de arii:

    • Aria trapezului este AABCD=90 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 90\text{ cm}^2.
    • Triunghiul △MCD\triangle MCD este dreptunghic în DD (deoarece AD⊥CDAD \perp CD): A△MCD=MD⋅CD2=6⋅32=9 cm2\mathcal{A}_{\triangle MCD} = \frac{MD \cdot CD}{2} = \frac{6 \cdot 3}{2} = 9\text{ cm}^2
    • Triunghiul △MAB\triangle MAB este dreptunghic în AA (deoarece AD⊥ABAD \perp AB): A△MAB=MA⋅AB2=6⋅122=36 cm2\mathcal{A}_{\triangle MAB} = \frac{MA \cdot AB}{2} = \frac{6 \cdot 12}{2} = 36\text{ cm}^2
    • Obținem: A△MBC=AABCD−A△MCD−A△MAB=90−9−36=45 cm2\mathcal{A}_{\triangle MBC} = \mathcal{A}_{ABCD} - \mathcal{A}_{\triangle MCD} - \mathcal{A}_{\triangle MAB} = 90 - 9 - 36 = 45\text{ cm}^2 (2p)
  3. Determinăm distanța de la punctul MM la dreapta BCBC:

    • Fie P∈BCP \in BC astfel încât MP⊥BCMP \perp BC, deci d(M,BC)=MPd(M, BC) = MP.
    • Aria triunghiului △MBC\triangle MBC se poate exprima și folosind baza BCBC și înălțimea MPMP: A△MBC=BC⋅d(M,BC)2\mathcal{A}_{\triangle MBC} = \frac{BC \cdot d(M, BC)}{2} 45=15⋅d(M,BC)245 = \frac{15 \cdot d(M, BC)}{2} 15⋅d(M,BC)=90  ⟹  d(M,BC)=9015=6 cm15 \cdot d(M, BC) = 90 \implies d(M, BC) = \frac{90}{15} = 6\text{ cm}

Distanța de la punctul MM la dreapta BCBC este de 6 cm6\text{ cm}.

(3p)


2. În Figura 3 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul laturii ABAB, punctul NN este mijlocul laturii A′D′A'D' și punctul PP este situat pe latura C′D′C'D' astfel încât C′PD′P=3\frac{C'P}{D'P} = 3.

Figura 3

a) Arătați că CM=65 cmCM = 6\sqrt{5}\text{ cm}. (5p)

b) Demonstrați că dreapta NPNP este paralelă cu planul (B′MC)(B'MC). (5p)

c) Demonstrați că distanța de la punctul PP la dreapta CMCM este egală cu 61455 cm\frac{6\sqrt{145}}{5}\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. În baza ABCDABCD (care este un pătrat cu latura de 12 cm12\text{ cm}), unghiul ∠B\angle B este drept: m(∠ABC)=90∘m(\angle ABC) = 90^\circ

  2. Punctul MM este mijlocul laturii ABAB, deci: BM=AB2=122=6 cmBM = \frac{AB}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm} și BC=12 cmBC = 12\text{ cm}.

  3. Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △CBM\triangle CBM: CM2=BC2+BM2CM^2 = BC^2 + BM^2 CM2=122+62=144+36=180CM^2 = 12^2 + 6^2 = 144 + 36 = 180 CM=180=36⋅5=65 cmCM = \sqrt{180} = \sqrt{36 \cdot 5} = 6\sqrt{5}\text{ cm} (3p formula, 2p calculul)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Analizăm poziția punctelor NN și PP pe fețele superioare ale cubului:

    • NN este mijlocul muchiei A′D′A'D', deci A′N=ND′=6 cmA'N = ND' = 6\text{ cm}.
    • Relația C′PD′P=3\frac{C'P}{D'P} = 3 implică C′P=3D′PC'P = 3 D'P. Cum D′P+C′P=C′D′=12 cmD'P + C'P = C'D' = 12\text{ cm}, avem: D′P+3D′P=12  ⟹  4D′P=12  ⟹  D′P=3 cmD'P + 3D'P = 12 \implies 4 D'P = 12 \implies D'P = 3\text{ cm} C′P=9 cmC'P = 9\text{ cm}
  2. Demonstrăm paralelismul dreptelor NPNP și CMCM:

    • Metoda liniilor mijlocii / paralelogramelor:
      • Fie FF mijlocul laturii C′D′C'D', deci D′F=6 cmD'F = 6\text{ cm}.
      • În triunghiul △D′A′F\triangle D'A'F, NN este mijlocul segmentului A′D′A'D' (D′N=6 cmD'N = 6\text{ cm}) și PP este mijlocul segmentului D′FD'F (deoarece D′P=3 cm=D′F2D'P = 3\text{ cm} = \frac{D'F}{2}).
      • Rezultă că NPNP este linie mijlocie în triunghiul △D′A′F\triangle D'A'F, prin urmare: NP∥A′FNP \parallel A'F
      • Fie EE mijlocul laturii A′B′A'B'. Deoarece A′B′∥C′D′A'B' \parallel C'D' și A′E=A′B′2=6 cmA'E = \frac{A'B'}{2} = 6\text{ cm}, C′F=C′D′2=6 cmC'F = \frac{C'D'}{2} = 6\text{ cm}, patrulaterul A′EC′FA'EC'F este paralelogram, deci: A′F∥C′EA'F \parallel C'E
      • Pe de altă parte, ME∥BB′ME \parallel BB' și ME=BB′ME = BB', iar BB′∥CC′BB' \parallel CC' și BB′=CC′BB' = CC', deci patrulaterul MCC′EMCC'E este paralelogram, de unde: C′E∥CMC'E \parallel CM
      • Din tranzitivitatea relației de paralelism rezultă: NP∥A′F∥C′E∥CM  ⟹  NP∥CMNP \parallel A'F \parallel C'E \parallel CM \implies NP \parallel CM (2p)
  3. Justificăm paralelismul dreptei cu planul:

    • Dreapta CMCM este inclusă în planul (B′MC)(B'MC): CM⊂(B′MC)CM \subset (B'MC)
    • Dreapta NPNP nu este inclusă în planul (B′MC)(B'MC) (NP⊄(B′MC)NP \not\subset (B'MC)).
    • Deoarece dreapta NPNP este paralelă cu o dreaptă din planul (B′MC)(B'MC), rezultă: NP∥(B′MC)NP \parallel (B'MC) (3p)

Rezolvare Subpunctul c):

  1. Coborâm perpendiculara din PP pe planul bazei (ABCD)(ABCD):

    • Fie Q∈CDQ \in CD situat astfel încât CQDQ=3\frac{CQ}{DQ} = 3, adică DQ=3 cmDQ = 3\text{ cm} și CQ=9 cmCQ = 9\text{ cm}.
    • Deoarece muchia D′DD'D este perpendiculară pe planul (ABCD)(ABCD) și PQ∥D′DPQ \parallel D'D, rezultă: PQ⊥(ABCD)șiPQ=12 cmPQ \perp (ABCD) \quad \text{și} \quad PQ = 12\text{ cm}
  2. Construim distanța folosind Teorema celor Trei Perpendiculare (T3P):

    • Fie T∈CMT \in CM astfel încât QT⊥CMQT \perp CM.
    • Avem: {PQ⊥(ABCD)QT⊥CMQT,CM⊂(ABCD)  ⟹  T3PPT⊥CM\begin{cases} PQ \perp (ABCD) \\ QT \perp CM \\ QT, CM \subset (ABCD) \end{cases} \overset{\text{T3P}}{\implies} PT \perp CM
    • Rezultă că distanța de la punctul PP la dreapta CMCM este lungimea segmentului PTPT: d(P,CM)=PTd(P, CM) = PT (2p)
  3. Calculăm lungimea segmentului QTQT în planul bazei ABCDABCD:

    • În pătratul ABCDABCD, unghiurile ∠QCT\angle QCT și ∠BMC\angle BMC au aceeași măsură:
      • În triunghiul dreptunghic △CBM\triangle CBM (cu ∠B=90∘\angle B = 90^\circ): sin⁡(∠BMC)=BCCM=1265=25=255\sin(\angle BMC) = \frac{BC}{CM} = \frac{12}{6\sqrt{5}} = \frac{2}{\sqrt{5}} = \frac{2\sqrt{5}}{5}
      • Dreapta CDCD este paralelă cu ABAB, deci altern-internele implică congruența unghiurilor ∠QCT≡∠BMC\angle QCT \equiv \angle BMC.
    • În triunghiul dreptunghic △QTC\triangle QTC (dreptunghic în TT): sin⁡(∠QCT)=QTQC\sin(\angle QCT) = \frac{QT}{QC} QT9=25  ⟹  QT=185=1855 cm\frac{QT}{9} = \frac{2}{\sqrt{5}} \implies QT = \frac{18}{\sqrt{5}} = \frac{18\sqrt{5}}{5}\text{ cm}
  4. Calculăm lungimea segmentului PTPT:

    • Deoarece PQ⊥(ABCD)PQ \perp (ABCD) și QT⊂(ABCD)QT \subset (ABCD), avem PQ⊥QTPQ \perp QT, deci triunghiul △PQT\triangle PQT este dreptunghic în QQ.
    • Aplicăm teorema lui Pitagora în △PQT\triangle PQT: PT=PQ2+QT2PT = \sqrt{PQ^2 + QT^2} PT2=122+(185)2=144+3245=720+3245=10445PT^2 = 12^2 + \left(\frac{18}{\sqrt{5}}\right)^2 = 144 + \frac{324}{5} = \frac{720 + 324}{5} = \frac{1044}{5} PT=10445=36⋅295=6295=61455 cmPT = \sqrt{\frac{1044}{5}} = \sqrt{\frac{36 \cdot 29}{5}} = \frac{6\sqrt{29}}{\sqrt{5}} = \frac{6\sqrt{145}}{5}\text{ cm}

Prin urmare, distanța de la punctul PP la dreapta CMCM este: d(P,CM)=61455 cmd(P, CM) = \frac{6\sqrt{145}}{5}\text{ cm}

(3p)