Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.
1. Rezultatul calculului 18⋅10−10:2 este egal cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Se respectă ordinea efectuării operațiilor: mai întâi efectuăm înmulțirea și împărțirea de la stânga la dreapta, apoi scăderea:
18⋅10=18010:2=5
Efectuăm scăderea:
180−5=175
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 175.
(5p)
2. Dacă 4x=8x+2, atunci numărul x este egal cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Într-o proporție, produsul extremilor este egal cu produsul mezilor:
8⋅x=4⋅(x+2)
Desfacem paranteza din membrul drept:
8x=4x+8
Trecem termenii care conțin pe x în membrul stâng:
8x−4x=8⟺4x=8
Împărțim prin 4:
x=48=2
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 2.
(5p)
3. Cel mai mare număr impar din mulțimea M={x∈Z∣3≤x≤8} este egal cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Determinăm elementele mulțimii M, fiind numere întregi cuprinse între 3 și 8, inclusiv:
M={3,4,5,6,7,8}
Numerele impare din mulțimea M sunt:
Mimpar={3,5,7}
Cel mai mare dintre acestea este 7.
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 7.
(5p)
4. Punctul M este mijlocul laturii BC a triunghiului ABC. Dacă aria triunghiului ABC este egală cu 36 cm2, atunci aria triunghiului ABM este egală cu … cm2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Într-un triunghi, orice mediană împarte triunghiul în două triunghiuri cu arii egale (triunghiuri echivalente), deoarece cele două triunghiuri au baze egale (BM=MC) și aceeași înălțime coborâtă din vârful A.
Deoarece M este mijlocul laturii BC, segmentul AM este mediană în △ABC:
AABM=2AABC=236=18 cm2
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 18.
(5p)
5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ cu latura bazei de 3 cm. Aria totală a acestui cub este egală cu … cm2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Cubul are 6 fețe pătratice congruente, fiecare având latura l=3 cm.
Aria unei fețe este:
Afața˘=l2=32=9 cm2
Aria totală a cubului este:
Atotala˘=6⋅l2=6⋅9=54 cm2
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 54.
(5p)
6. În tabelul următor sunt prezentate, pentru o pensiune, informații referitoare la numărul de camere și la numărul de paturi din fiecare tip de cameră:
Număr de camere
2
4
4
2
Număr de paturi în cameră
1
2
3
4
Conform tabelului, numărul total de paturi din această pensiune este egal cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm numărul de paturi pentru fiecare categorie de camere:
2 camere cu 1 pat: 2⋅1=2 paturi
4 camere cu 2 paturi: 4⋅2=8 paturi
4 camere cu 3 paturi: 4⋅3=12 paturi
2 camere cu 4 paturi: 2⋅4=8 paturi
Însumăm numărul de paturi din toate camerele pensiunii:
Npaturi=2+8+12+8=30 paturi
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 30.
(5p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.
1. Desenați, pe foaia de examen, un paralelipiped dreptunghic ABCDA′B′C′D′. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Etape de Desenare și Notare:
Reprezentarea bazei inferioare: Desenăm un paralelogram ABCD în perspectivă cavaleră, unde muchiile din spate/stânga (AD și CD) se trasează cu linie întreruptă dacă nu sunt direct vizibile, iar muchiile din față (AB și BC) cu linie continuă.
Ridicarea muchiilor verticale: Din fiecare vârf al bazei inferioare ridicăm segmente verticale egale: AA′, BB′, CC′, DD′, respectând convenția de vizibilitate (DD′ întreruptă).
Reprezentarea bazei superioare: Unim vârfurile superioare A′, B′, C′, D′ prin linii continue pentru a forma paralelogramul superior congruent cu baza.
Notarea vârfurilor: Notăm ordonat cele 8 vârfuri ale paralelipipedului dreptunghic: ABCDA′B′C′D′.
(4p pentru desenul corect în perspectivă, 1p pentru notația completă a vârfurilor)
2. Determinați numărul natural de două cifre care este de cinci ori mai mare decât suma cifrelor sale. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
Fie ab numărul căutat, unde a,b∈{0,1,2,…,9} și a=0 (fiind prima cifră).
Condiția din enunț se scrie sub forma:
ab=5(a+b)
Descompunem numărul în baza 10:
10a+b=5a+5b
Separăm termenii:
10a−5a=5b−b⟺5a=4b(2p)
Deoarece a și b sunt cifre și a=0:
Numărul 5a este divizibil cu 5, deci și 4b trebuie să fie divizibil cu 5.
Cum cmmdc(4,5)=1, rezultă că 5∣b.
Cifrele divizibile cu 5 sunt 0 și 5:
Dacă b=0, atunci 5a=0⟹a=0, ceea ce contrazice a=0.
Dacă b=5, atunci 5a=4⋅5=20⟹a=4.
Obținem cifrele a=4 și b=5, prin urmare numărul căutat este 45.
Verificare:45=5⋅(4+5)=5⋅9=45 (adevărat).
(3p)
3. Un corp de mobilă este format din trei părți. Prima parte cântărește 5 kg, a doua parte cântărește cât prima parte și jumătate din a treia parte împreună, iar a treia parte cântărește cât prima și a doua parte împreună. Determinați cât cântărește în total corpul de mobilă. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
Notăm masele celor trei părți:
Masa primei părți: m1=5 kg
Masa celei de-a doua părți: x (în kg)
Masa celei de-a treia părți: y (în kg)
Transpunem relațiile din enunț în ecuații:
x = 5 + \dfrac{y}{2} \\
y = 5 + x
\end{cases}$$
*(2p)*
Rezolvăm sistemul prin metoda substituției. Înlocuim expresia lui x din prima ecuație în a doua ecuație:
y=5+(5+2y)y=10+2yy−2y=10⟺2y=10⟹y=20 kg
Determinăm masa celei de-a doua părți:
x=5+220=5+10=15 kg
Masa totală a corpului de mobilă este suma maselor celor trei părți:
Mtotal=m1+x+y=5 kg+15 kg+20 kg=40 kg(3p)
4. Se consideră funcțiile f:R→R, f(x)=3x+m și g:R→R, g(x)=−2x+m, unde m este număr real nenul.
a) Pentru m=−3, reprezentați grafic funcția f într-un sistem de coordonate xOy. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 a)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
Pentru m=−3, legea de corespondență a funcției devine:
f(x)=3x−3
Graficul unei funcții de gradul I este o dreaptă. Pentru a o trasa, determinăm două puncte distincte care aparțin graficului (intersecțiile cu axele de coordonate):
Intersecția cu axa Oy (x=0):f(0)=3⋅0−3=−3⟹P(0,−3)∈Gf(2p pentru determinarea și reprezentarea primului punct)
Intersecția cu axa Ox (f(x)=0):3x−3=0⟺3x=3⟺x=1⟹Q(1,0)∈Gf(2p pentru determinarea și reprezentarea celui de-al doilea punct)
Trasarea graficului:
Într-un sistem de axe ortogonale xOy, poziționăm punctele P(0,−3) și Q(1,0) și trasăm dreapta care trece prin acestea.
(1p pentru trasarea dreptei graficului funcției)
b) În sistemul de coordonate xOy se consideră A și B, punctele de intersecție a graficului funcției f, respectiv a graficului funcției g, cu axa Ox și C punctul de intersecție a graficului funcției f cu graficul funcției g. Determinați numerele reale nenule m, știind că aria triunghiului ABC este egală cu 15. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 b)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
Determinăm coordonatele punctului A∈Gf∩Ox:f(x)=0⟺3x+m=0⟺3x=−m⟺xA=−3m
Deci A(−3m,0), iar distanța de la originea O la A este:
OA=∣xA∣=3∣m∣
Determinăm coordonatele punctului B∈Gg∩Ox:g(x)=0⟺−2x+m=0⟺2x=m⟺xB=2m
Deci B(2m,0), iar distanța de la originea O la B este:
OB=∣xB∣=2∣m∣
Determinăm coordonatele punctului de intersecție C∈Gf∩Gg:f(x)=g(x)⟺3x+m=−2x+m⟺5x=0⟺xC=0yC=f(0)=3⋅0+m=m
Deci punctul C are coordonatele C(0,m) și se situează pe axa Oy.
Distanța de la originea O la C este:
OC=∣yC∣=∣m∣
Lungimea bazei AB:
Deoarece xA=−3m și xB=2m au semne contrare pentru orice m=0, originea O(0,0) este situată între punctele A și B pe axa Ox:
AB=OA+OB=3∣m∣+2∣m∣=62∣m∣+3∣m∣=65∣m∣
Calculul ariei triunghiului ABC:
Punctul C(0,m) este pe axa Oy, iar segmentul AB este pe axa Ox. Cum Ox⊥Oy, înălțimea coborâtă din vârful C pe baza AB este chiar lungimea segmentului OC=∣m∣:
AABC=2AB⋅OC=265∣m∣⋅∣m∣=125m2(3p)
Rezolvarea ecuației:
Știind că AABC=15:
125m2=15⟺5m2=180⟺m2=36
De unde obținem valorile reale nenule:
m=−6saum=6(2p)
5. Se consideră expresia:
E(x)=((x−2)2x2−x−2−x2−44−x2+3x+2x2+2x+1):(x−2)(x+2)x
unde x este număr real, x=−2, x=−1, x=0 și x=2. Arătați că E(x)=4, pentru orice x număr real, x=−2, x=−1, x=0 și x=2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
Descompunem în factori numărătorii și numitorii fiecărei fracții din paranteză:
Pentru prima fracție:
x2−x−2=x2−2x+x−2=x(x−2)+(x−2)=(x−2)(x+1)
Numitorul este deja (x−2)2. Pentru x=2, simplificăm prin (x−2):
(x−2)2x2−x−2=(x−2)2(x−2)(x+1)=x−2x+1
Pentru a doua fracție:
x2−4=(x−2)(x+2)
deci fracția devine (x−2)(x+2)4.
Pentru a treia fracție:
x2+2x+1=(x+1)2x2+3x+2=x2+2x+x+2=x(x+2)+(x+2)=(x+1)(x+2)
Pentru x=−1, simplificăm prin (x+1):
x2+3x+2x2+2x+1=(x+1)(x+2)(x+1)2=x+2x+1(2p)
Efectuăm operațiile din paranteza rotundă:
Numitorul comun este (x−2)(x+2)=x2−4:
(x−2x+1−(x−2)(x+2)4−x+2x+1)=(x−2)(x+2)(x+1)(x+2)−4−(x+1)(x−2)
Dezvoltăm produsele de la numărător:
(x+1)(x+2)=x2+3x+2(x+1)(x−2)=x2−x−2
Numărătorul devine:
(x2+3x+2)−4−(x2−x−2)=x2+3x−2−x2+x+2=4x
Așadar, paranteza se restrânge la:
(x−2)(x+2)4x
Efectuăm împărțirea:
Împărțirea la o fracție revine la înmulțirea cu inversa acesteia:
E(x)=(x−2)(x+2)4x:(x−2)(x+2)x=(x−2)(x+2)4x⋅x(x−2)(x+2)
Simplificând factorii nenuli (x−2), (x+2) și x:
E(x)=x4x=4
pentru orice x∈R∖{−2,−1,0,2}.
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.
1. În Figura 2 este reprezentat un cerc, de diametru AB=8 cm și punctul T, situat pe cerc, diferit de punctele A și B. Punctul C este intersecția tangentei la cerc în punctul T cu tangenta la cerc în punctul A și punctul D este intersecția tangentei la cerc în punctul T cu tangenta la cerc în punctul B. Lungimea segmentului AC este de 2 cm.
a) Arătați că lungimea cercului de diametru AB este egală cu 8π cm. (5p)
b) Demonstrați că triunghiul ABD este isoscel. (5p)
c) Dreptele AT și OC se intersectează în punctul M și dreptele BT și OD se intersectează în punctul N. Demonstrați că aria patrulaterului MONT este egală cu 6,4 cm2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Raza cercului este jumătate din diametrul său:
R=2AB=28=4 cm
Lungimea cercului se calculează cu formula:
L=2πR(3p)
Înlocuind raza R=4 cm:
L=2π⋅4=8π cm(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Tangentele duse dintr-un punct exterior la un cerc sunt congruente:
Din punctul C, tangentele la cerc sunt CA și CT, deci:
TC=AC=2 cm
Din punctul D, tangentele la cerc sunt DT și DB, deci:
TD=BD
Lungimea segmentului CD este:
CD=TC+TD=AC+BD=2+BD(2p)
Deoarece AC și BD sunt tangente la cerc în capetele diametrului AB, avem:
AC⊥ABșiBD⊥AB
deci AC∥BD, iar patrulaterul ABDC este un trapez dreptunghic cu unghiurile drepte în A și B.
Construim perpendiculara CE⊥BD, cu E∈BD.
Patrulaterul ABCE are trei unghiuri drepte (m(∠A)=m(∠B)=m(∠E)=90∘), deci este dreptunghi. Rezultă:
CE=AB=8 cmșiBE=AC=2 cm
Segmentul DE are lungimea:
DE=BD−BE=BD−AC=BD−2
În triunghiul dreptunghic CED (m(∠CED)=90∘), aplicăm Teorema lui Pitagora:
CD2=CE2+DE2(BD+AC)2=82+(BD−AC)2(BD+2)2=64+(BD−2)2BD2+4BD+4=64+BD2−4BD+48BD=64⟹BD=8 cm
Deoarece AB=8 cm și BD=8 cm, segmentele AB și BD sunt congruente:
AB=BD=8 cm⟹△ABD este isoscel(3p)
Rezolvare Subpunctul c):
Unghiul ∠ATB:
Punctul T este situat pe cercul de diametru AB, deci triunghiul ATB este înscris într-un semicerc:
m(∠ATB)=90∘⟺AT⊥BT(1p)
Perpendicularitatea OC⊥AT și OD⊥BT:
Segmentele CA și CT sunt tangente egale din C (CA=CT), iar OA=OT=R=4 cm. Punctele O și C sunt egal depărtate de capetele segmentului AT, deci dreapta OC este mediatoarea segmentului AT. Rezultă:
OC⊥ATșiM este mijlocul lui AT⟹m(∠TMO)=90∘
Analog, DB=DT și OB=OT=R, deci dreapta OD este mediatoarea segmentului BT. Rezultă:
OD⊥BTșiN este mijlocul lui BT⟹m(∠TNO)=90∘
Patrulaterul MONT are trei unghiuri drepte (m(∠TMO)=90∘, m(∠TNO)=90∘, m(∠MTN)=90∘), deci MONT este un dreptunghi.
(2p)
Calculul dimensiunilor dreptunghiului MONT:
În triunghiul △OTC dreptunghic în T (CT este tangentă, deci CT⊥OT):
Catetele sunt TC=2 cm și OT=4 cm.
Ipotenuza OC este:
OC=TC2+OT2=22+42=4+16=20=25 cm
Segmentul TM este înălțime din vârful unghiului drept T pe ipotenuza OC (TM⊥OC):
TM=OCTC⋅OT=252⋅4=54=545 cm
Conform Teoremei catetei pentru cateta OT în △OTC:
OT2=OM⋅OC⟹OM=OCOT2=2542=2516=58=585 cm
2. În Figura 3 este reprezentată o piramidă patrulateră regulată cu VA=AB=12 cm. Punctul M este situat pe muchia CV astfel încât suma BM+DM are valoare minimă.
a) Arătați că aria laterală a piramidei VABCD este egală cu 1443 cm2. (5p)
b) Demonstrați că dreapta VA este paralelă cu planul (BMD). (5p)
c) Demonstrați că distanța de la punctul A la planul (BMD) este egală cu 6 cm. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Piramida VABCD fiind patrulateră regulată cu toate muchiile de 12 cm (VA=VB=VC=VD=AB=BC=CD=DA=12 cm), cele 4 fețe laterale sunt triunghiuri echilaterale congruente cu latura l=12 cm.
Aria laterală este de 4 ori aria unei fețe laterale:
Alaterala˘=4⋅A△VAB(2p)
Înălțimea triunghiului echilateral △VAB este h=2l3=2123=63 cm.