BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Model Oficial

Evaluare Națională 2020 — Model Oficial

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 18⋅10−10:218 \cdot 10 - 10 : 2 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Se respectă ordinea efectuării operațiilor: mai întâi efectuăm înmulțirea și împărțirea de la stânga la dreapta, apoi scăderea: 18⋅10=18018 \cdot 10 = 180 10:2=510 : 2 = 5
  • Efectuăm scăderea: 180−5=175180 - 5 = 175

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 175175.

(5p)


2. Dacă x4=x+28\frac{x}{4} = \frac{x + 2}{8}, atunci numărul xx este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-o proporție, produsul extremilor este egal cu produsul mezilor: 8⋅x=4⋅(x+2)8 \cdot x = 4 \cdot (x + 2)
  • Desfacem paranteza din membrul drept: 8x=4x+88x = 4x + 8
  • Trecem termenii care conțin pe xx în membrul stâng: 8x−4x=8  ⟺  4x=88x - 4x = 8 \iff 4x = 8
  • Împărțim prin 44: x=84=2x = \frac{8}{4} = 2

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 22.

(5p)


3. Cel mai mare număr impar din mulțimea M={x∈Z∣3≤x≤8}M = \{x \in \mathbb{Z} \mid 3 \le x \le 8\} este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm elementele mulțimii MM, fiind numere întregi cuprinse între 33 și 88, inclusiv: M={3,4,5,6,7,8}M = \{3, 4, 5, 6, 7, 8\}
  • Numerele impare din mulțimea MM sunt: Mimpar={3,5,7}M_{\text{impar}} = \{3, 5, 7\}
  • Cel mai mare dintre acestea este 77.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 77.

(5p)


4. Punctul MM este mijlocul laturii BCBC a triunghiului ABCABC. Dacă aria triunghiului ABCABC este egală cu 36 cm236\text{ cm}^2, atunci aria triunghiului ABMABM este egală cu … cm2\dots\text{ cm}^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-un triunghi, orice mediană împarte triunghiul în două triunghiuri cu arii egale (triunghiuri echivalente), deoarece cele două triunghiuri au baze egale (BM=MCBM = MC) și aceeași înălțime coborâtă din vârful AA.
  • Deoarece MM este mijlocul laturii BCBC, segmentul AMAM este mediană în △ABC\triangle ABC: AABM=AABC2=362=18 cm2\mathcal{A}_{ABM} = \frac{\mathcal{A}_{ABC}}{2} = \frac{36}{2} = 18\text{ cm}^2

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1818.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu latura bazei de 3 cm3\text{ cm}. Aria totală a acestui cub este egală cu … cm2\dots\text{ cm}^2. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Cubul are 66 fețe pătratice congruente, fiecare având latura l=3 cml = 3\text{ cm}.
  • Aria unei fețe este: Afața˘=l2=32=9 cm2\mathcal{A}_{\text{față}} = l^2 = 3^2 = 9\text{ cm}^2
  • Aria totală a cubului este: Atotala˘=6⋅l2=6⋅9=54 cm2\mathcal{A}_{\text{totală}} = 6 \cdot l^2 = 6 \cdot 9 = 54\text{ cm}^2

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 5454.

(5p)


6. În tabelul următor sunt prezentate, pentru o pensiune, informații referitoare la numărul de camere și la numărul de paturi din fiecare tip de cameră:

Număr de camere2442
Număr de paturi în cameră1234

Conform tabelului, numărul total de paturi din această pensiune este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm numărul de paturi pentru fiecare categorie de camere:
    • 22 camere cu 11 pat: 2⋅1=22 \cdot 1 = 2 paturi
    • 44 camere cu 22 paturi: 4⋅2=84 \cdot 2 = 8 paturi
    • 44 camere cu 33 paturi: 4⋅3=124 \cdot 3 = 12 paturi
    • 22 camere cu 44 paturi: 2⋅4=82 \cdot 4 = 8 paturi
  • Însumăm numărul de paturi din toate camerele pensiunii: Npaturi=2+8+12+8=30 paturiN_{\text{paturi}} = 2 + 8 + 12 + 8 = 30\text{ paturi}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 3030.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, un paralelipiped dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Etape de Desenare și Notare:

  1. Reprezentarea bazei inferioare: Desenăm un paralelogram ABCDABCD în perspectivă cavaleră, unde muchiile din spate/stânga (ADAD și CDCD) se trasează cu linie întreruptă dacă nu sunt direct vizibile, iar muchiile din față (ABAB și BCBC) cu linie continuă.
  2. Ridicarea muchiilor verticale: Din fiecare vârf al bazei inferioare ridicăm segmente verticale egale: AA′AA', BB′BB', CC′CC', DD′DD', respectând convenția de vizibilitate (DD′DD' întreruptă).
  3. Reprezentarea bazei superioare: Unim vârfurile superioare A′A', B′B', C′C', D′D' prin linii continue pentru a forma paralelogramul superior congruent cu baza.
  4. Notarea vârfurilor: Notăm ordonat cele 88 vârfuri ale paralelipipedului dreptunghic: ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'.

(4p pentru desenul corect în perspectivă, 1p pentru notația completă a vârfurilor)


2. Determinați numărul natural de două cifre care este de cinci ori mai mare decât suma cifrelor sale. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

  1. Fie ab‾\overline{ab} numărul căutat, unde a,b∈{0,1,2,…,9}a, b \in \{0, 1, 2, \dots, 9\} și a≠0a \neq 0 (fiind prima cifră).
  2. Condiția din enunț se scrie sub forma: ab‾=5(a+b)\overline{ab} = 5(a + b)
  3. Descompunem numărul în baza 1010: 10a+b=5a+5b10a + b = 5a + 5b
  4. Separăm termenii: 10a−5a=5b−b  ⟺  5a=4b10a - 5a = 5b - b \iff 5a = 4b (2p)
  5. Deoarece aa și bb sunt cifre și a≠0a \neq 0:
    • Numărul 5a5a este divizibil cu 55, deci și 4b4b trebuie să fie divizibil cu 55.
    • Cum cmmdc(4,5)=1\text{cmmdc}(4, 5) = 1, rezultă că 5∣b5 \mid b.
    • Cifrele divizibile cu 55 sunt 00 și 55:
      • Dacă b=0b = 0, atunci 5a=0  ⟹  a=05a = 0 \implies a = 0, ceea ce contrazice a≠0a \neq 0.
      • Dacă b=5b = 5, atunci 5a=4⋅5=20  ⟹  a=45a = 4 \cdot 5 = 20 \implies a = 4.
  6. Obținem cifrele a=4a = 4 și b=5b = 5, prin urmare numărul căutat este 4545.
    • Verificare: 45=5⋅(4+5)=5⋅9=4545 = 5 \cdot (4 + 5) = 5 \cdot 9 = 45 (adevărat). (3p)

3. Un corp de mobilă este format din trei părți. Prima parte cântărește 5 kg5\text{ kg}, a doua parte cântărește cât prima parte și jumătate din a treia parte împreună, iar a treia parte cântărește cât prima și a doua parte împreună. Determinați cât cântărește în total corpul de mobilă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

  1. Notăm masele celor trei părți:
    • Masa primei părți: m1=5 kgm_1 = 5\text{ kg}
    • Masa celei de-a doua părți: xx (în kg)
    • Masa celei de-a treia părți: yy (în kg)
  2. Transpunem relațiile din enunț în ecuații: x = 5 + \dfrac{y}{2} \\ y = 5 + x \end{cases}$$ *(2p)*
  3. Rezolvăm sistemul prin metoda substituției. Înlocuim expresia lui xx din prima ecuație în a doua ecuație: y=5+(5+y2)y = 5 + \left(5 + \frac{y}{2}\right) y=10+y2y = 10 + \frac{y}{2} y−y2=10  ⟺  y2=10  ⟹  y=20 kgy - \frac{y}{2} = 10 \iff \frac{y}{2} = 10 \implies y = 20\text{ kg}
  4. Determinăm masa celei de-a doua părți: x=5+202=5+10=15 kgx = 5 + \frac{20}{2} = 5 + 10 = 15\text{ kg}
  5. Masa totală a corpului de mobilă este suma maselor celor trei părți: Mtotal=m1+x+y=5 kg+15 kg+20 kg=40 kgM_{\text{total}} = m_1 + x + y = 5\text{ kg} + 15\text{ kg} + 20\text{ kg} = 40\text{ kg} (3p)

4. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x+mf(x) = 3x + m și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=−2x+mg(x) = -2x + m, unde mm este număr real nenul.

a) Pentru m=−3m = -3, reprezentați grafic funcția ff într-un sistem de coordonate xOyxOy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

  1. Pentru m=−3m = -3, legea de corespondență a funcției devine: f(x)=3x−3f(x) = 3x - 3
  2. Graficul unei funcții de gradul I este o dreaptă. Pentru a o trasa, determinăm două puncte distincte care aparțin graficului (intersecțiile cu axele de coordonate):
    • Intersecția cu axa OyOy (x=0x = 0): f(0)=3⋅0−3=−3  ⟹  P(0,−3)∈Gff(0) = 3 \cdot 0 - 3 = -3 \implies P(0, -3) \in G_f (2p pentru determinarea și reprezentarea primului punct)
    • Intersecția cu axa OxOx (f(x)=0f(x) = 0): 3x−3=0  ⟺  3x=3  ⟺  x=1  ⟹  Q(1,0)∈Gf3x - 3 = 0 \iff 3x = 3 \iff x = 1 \implies Q(1, 0) \in G_f (2p pentru determinarea și reprezentarea celui de-al doilea punct)
  3. Trasarea graficului:
    • Într-un sistem de axe ortogonale xOyxOy, poziționăm punctele P(0,−3)P(0, -3) și Q(1,0)Q(1, 0) și trasăm dreapta care trece prin acestea. (1p pentru trasarea dreptei graficului funcției)

b) În sistemul de coordonate xOyxOy se consideră AA și BB, punctele de intersecție a graficului funcției ff, respectiv a graficului funcției gg, cu axa OxOx și CC punctul de intersecție a graficului funcției ff cu graficul funcției gg. Determinați numerele reale nenule mm, știind că aria triunghiului ABCABC este egală cu 1515. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

  1. Determinăm coordonatele punctului A∈Gf∩OxA \in G_f \cap Ox: f(x)=0  ⟺  3x+m=0  ⟺  3x=−m  ⟺  xA=−m3f(x) = 0 \iff 3x + m = 0 \iff 3x = -m \iff x_A = -\frac{m}{3} Deci A(−m3,0)A\left(-\frac{m}{3}, 0\right), iar distanța de la originea OO la AA este: OA=∣xA∣=∣m∣3OA = |x_A| = \frac{|m|}{3}
  2. Determinăm coordonatele punctului B∈Gg∩OxB \in G_g \cap Ox: g(x)=0  ⟺  −2x+m=0  ⟺  2x=m  ⟺  xB=m2g(x) = 0 \iff -2x + m = 0 \iff 2x = m \iff x_B = \frac{m}{2} Deci B(m2,0)B\left(\frac{m}{2}, 0\right), iar distanța de la originea OO la BB este: OB=∣xB∣=∣m∣2OB = |x_B| = \frac{|m|}{2}
  3. Determinăm coordonatele punctului de intersecție C∈Gf∩GgC \in G_f \cap G_g: f(x)=g(x)  ⟺  3x+m=−2x+m  ⟺  5x=0  ⟺  xC=0f(x) = g(x) \iff 3x + m = -2x + m \iff 5x = 0 \iff x_C = 0 yC=f(0)=3⋅0+m=my_C = f(0) = 3 \cdot 0 + m = m Deci punctul CC are coordonatele C(0,m)C(0, m) și se situează pe axa OyOy. Distanța de la originea OO la CC este: OC=∣yC∣=∣m∣OC = |y_C| = |m|
  4. Lungimea bazei ABAB: Deoarece xA=−m3x_A = -\frac{m}{3} și xB=m2x_B = \frac{m}{2} au semne contrare pentru orice m≠0m \neq 0, originea O(0,0)O(0, 0) este situată între punctele AA și BB pe axa OxOx: AB=OA+OB=∣m∣3+∣m∣2=2∣m∣+3∣m∣6=5∣m∣6AB = OA + OB = \frac{|m|}{3} + \frac{|m|}{2} = \frac{2|m| + 3|m|}{6} = \frac{5|m|}{6}
  5. Calculul ariei triunghiului ABCABC: Punctul C(0,m)C(0, m) este pe axa OyOy, iar segmentul ABAB este pe axa OxOx. Cum Ox⊥OyOx \perp Oy, înălțimea coborâtă din vârful CC pe baza ABAB este chiar lungimea segmentului OC=∣m∣OC = |m|: AABC=AB⋅OC2=5∣m∣6⋅∣m∣2=5m212\mathcal{A}_{ABC} = \frac{AB \cdot OC}{2} = \frac{\frac{5|m|}{6} \cdot |m|}{2} = \frac{5m^2}{12} (3p)
  6. Rezolvarea ecuației: Știind că AABC=15\mathcal{A}_{ABC} = 15: 5m212=15  ⟺  5m2=180  ⟺  m2=36\frac{5m^2}{12} = 15 \iff 5m^2 = 180 \iff m^2 = 36 De unde obținem valorile reale nenule: m=−6saum=6m = -6 \quad \text{sau} \quad m = 6 (2p)

5. Se consideră expresia: E(x)=(x2−x−2(x−2)2−4x2−4−x2+2x+1x2+3x+2):x(x−2)(x+2)E(x) = \left( \frac{x^2 - x - 2}{(x - 2)^2} - \frac{4}{x^2 - 4} - \frac{x^2 + 2x + 1}{x^2 + 3x + 2} \right) : \frac{x}{(x - 2)(x + 2)} unde xx este număr real, x≠−2x \neq -2, x≠−1x \neq -1, x≠0x \neq 0 și x≠2x \neq 2. Arătați că E(x)=4E(x) = 4, pentru orice xx număr real, x≠−2x \neq -2, x≠−1x \neq -1, x≠0x \neq 0 și x≠2x \neq 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

  1. Descompunem în factori numărătorii și numitorii fiecărei fracții din paranteză:

    • Pentru prima fracție: x2−x−2=x2−2x+x−2=x(x−2)+(x−2)=(x−2)(x+1)x^2 - x - 2 = x^2 - 2x + x - 2 = x(x - 2) + (x - 2) = (x - 2)(x + 1) Numitorul este deja (x−2)2(x - 2)^2. Pentru x≠2x \neq 2, simplificăm prin (x−2)(x - 2): x2−x−2(x−2)2=(x−2)(x+1)(x−2)2=x+1x−2\frac{x^2 - x - 2}{(x - 2)^2} = \frac{(x - 2)(x + 1)}{(x - 2)^2} = \frac{x + 1}{x - 2}
    • Pentru a doua fracție: x2−4=(x−2)(x+2)x^2 - 4 = (x - 2)(x + 2) deci fracția devine 4(x−2)(x+2)\dfrac{4}{(x - 2)(x + 2)}.
    • Pentru a treia fracție: x2+2x+1=(x+1)2x^2 + 2x + 1 = (x + 1)^2 x2+3x+2=x2+2x+x+2=x(x+2)+(x+2)=(x+1)(x+2)x^2 + 3x + 2 = x^2 + 2x + x + 2 = x(x + 2) + (x + 2) = (x + 1)(x + 2) Pentru x≠−1x \neq -1, simplificăm prin (x+1)(x + 1): x2+2x+1x2+3x+2=(x+1)2(x+1)(x+2)=x+1x+2\frac{x^2 + 2x + 1}{x^2 + 3x + 2} = \frac{(x + 1)^2}{(x + 1)(x + 2)} = \frac{x + 1}{x + 2} (2p)
  2. Efectuăm operațiile din paranteza rotundă: Numitorul comun este (x−2)(x+2)=x2−4(x - 2)(x + 2) = x^2 - 4: (x+1x−2−4(x−2)(x+2)−x+1x+2)=(x+1)(x+2)−4−(x+1)(x−2)(x−2)(x+2)\left( \frac{x + 1}{x - 2} - \frac{4}{(x - 2)(x + 2)} - \frac{x + 1}{x + 2} \right) = \frac{(x + 1)(x + 2) - 4 - (x + 1)(x - 2)}{(x - 2)(x + 2)} Dezvoltăm produsele de la numărător: (x+1)(x+2)=x2+3x+2(x + 1)(x + 2) = x^2 + 3x + 2 (x+1)(x−2)=x2−x−2(x + 1)(x - 2) = x^2 - x - 2 Numărătorul devine: (x2+3x+2)−4−(x2−x−2)=x2+3x−2−x2+x+2=4x(x^2 + 3x + 2) - 4 - (x^2 - x - 2) = x^2 + 3x - 2 - x^2 + x + 2 = 4x Așadar, paranteza se restrânge la: 4x(x−2)(x+2)\frac{4x}{(x - 2)(x + 2)}

  3. Efectuăm împărțirea: Împărțirea la o fracție revine la înmulțirea cu inversa acesteia: E(x)=4x(x−2)(x+2):x(x−2)(x+2)=4x(x−2)(x+2)⋅(x−2)(x+2)xE(x) = \frac{4x}{(x - 2)(x + 2)} : \frac{x}{(x - 2)(x + 2)} = \frac{4x}{(x - 2)(x + 2)} \cdot \frac{(x - 2)(x + 2)}{x} Simplificând factorii nenuli (x−2)(x - 2), (x+2)(x + 2) și xx: E(x)=4xx=4E(x) = \frac{4x}{x} = 4 pentru orice x∈R∖{−2,−1,0,2}x \in \mathbb{R} \setminus \{-2, -1, 0, 2\}. (3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un cerc, de diametru AB=8 cmAB = 8\text{ cm} și punctul TT, situat pe cerc, diferit de punctele AA și BB. Punctul CC este intersecția tangentei la cerc în punctul TT cu tangenta la cerc în punctul AA și punctul DD este intersecția tangentei la cerc în punctul TT cu tangenta la cerc în punctul BB. Lungimea segmentului ACAC este de 2 cm2\text{ cm}.

Figura 2

a) Arătați că lungimea cercului de diametru ABAB este egală cu 8π cm8\pi\text{ cm}. (5p)

b) Demonstrați că triunghiul ABDABD este isoscel. (5p)

c) Dreptele ATAT și OCOC se intersectează în punctul MM și dreptele BTBT și ODOD se intersectează în punctul NN. Demonstrați că aria patrulaterului MONTMONT este egală cu 6,4 cm26{,}4\text{ cm}^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  • Raza cercului este jumătate din diametrul său: R=AB2=82=4 cmR = \frac{AB}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}
  • Lungimea cercului se calculează cu formula: L=2πR\mathcal{L} = 2\pi R (3p)
  • Înlocuind raza R=4 cmR = 4\text{ cm}: L=2π⋅4=8π cm\mathcal{L} = 2\pi \cdot 4 = 8\pi\text{ cm} (2p)

Rezolvare Subpunctul b):

  • Tangentele duse dintr-un punct exterior la un cerc sunt congruente:
    • Din punctul CC, tangentele la cerc sunt CACA și CTCT, deci: TC=AC=2 cmTC = AC = 2\text{ cm}
    • Din punctul DD, tangentele la cerc sunt DTDT și DBDB, deci: TD=BDTD = BD
  • Lungimea segmentului CDCD este: CD=TC+TD=AC+BD=2+BDCD = TC + TD = AC + BD = 2 + BD (2p)
  • Deoarece ACAC și BDBD sunt tangente la cerc în capetele diametrului ABAB, avem: AC⊥ABșiBD⊥ABAC \perp AB \quad \text{și} \quad BD \perp AB deci AC∥BDAC \parallel BD, iar patrulaterul ABDCABDC este un trapez dreptunghic cu unghiurile drepte în AA și BB.
  • Construim perpendiculara CE⊥BDCE \perp BD, cu E∈BDE \in BD.
  • Patrulaterul ABCEABCE are trei unghiuri drepte (m(∠A)=m(∠B)=m(∠E)=90∘m(\angle A) = m(\angle B) = m(\angle E) = 90^\circ), deci este dreptunghi. Rezultă: CE=AB=8 cmșiBE=AC=2 cmCE = AB = 8\text{ cm} \quad \text{și} \quad BE = AC = 2\text{ cm}
  • Segmentul DEDE are lungimea: DE=BD−BE=BD−AC=BD−2DE = BD - BE = BD - AC = BD - 2
  • În triunghiul dreptunghic CEDCED (m(∠CED)=90∘m(\angle CED) = 90^\circ), aplicăm Teorema lui Pitagora: CD2=CE2+DE2CD^2 = CE^2 + DE^2 (BD+AC)2=82+(BD−AC)2(BD + AC)^2 = 8^2 + (BD - AC)^2 (BD+2)2=64+(BD−2)2(BD + 2)^2 = 64 + (BD - 2)^2 BD2+4BD+4=64+BD2−4BD+4BD^2 + 4BD + 4 = 64 + BD^2 - 4BD + 4 8BD=64  ⟹  BD=8 cm8BD = 64 \implies BD = 8\text{ cm}
  • Deoarece AB=8 cmAB = 8\text{ cm} și BD=8 cmBD = 8\text{ cm}, segmentele ABAB și BDBD sunt congruente: AB=BD=8 cm  ⟹  △ABD este isoscelAB = BD = 8\text{ cm} \implies \triangle ABD \text{ este isoscel} (3p)

Rezolvare Subpunctul c):

  1. Unghiul ∠ATB\angle ATB: Punctul TT este situat pe cercul de diametru ABAB, deci triunghiul ATBATB este înscris într-un semicerc: m(∠ATB)=90∘  ⟺  AT⊥BTm(\angle ATB) = 90^\circ \iff AT \perp BT (1p)
  2. Perpendicularitatea OC⊥ATOC \perp AT și OD⊥BTOD \perp BT:
    • Segmentele CACA și CTCT sunt tangente egale din CC (CA=CTCA = CT), iar OA=OT=R=4 cmOA = OT = R = 4\text{ cm}. Punctele OO și CC sunt egal depărtate de capetele segmentului ATAT, deci dreapta OCOC este mediatoarea segmentului ATAT. Rezultă: OC⊥ATșiM este mijlocul lui AT  ⟹  m(∠TMO)=90∘OC \perp AT \quad \text{și} \quad M \text{ este mijlocul lui } AT \implies m(\angle TMO) = 90^\circ
    • Analog, DB=DTDB = DT și OB=OT=ROB = OT = R, deci dreapta ODOD este mediatoarea segmentului BTBT. Rezultă: OD⊥BTșiN este mijlocul lui BT  ⟹  m(∠TNO)=90∘OD \perp BT \quad \text{și} \quad N \text{ este mijlocul lui } BT \implies m(\angle TNO) = 90^\circ
    • Patrulaterul MONTMONT are trei unghiuri drepte (m(∠TMO)=90∘m(\angle TMO) = 90^\circ, m(∠TNO)=90∘m(\angle TNO) = 90^\circ, m(∠MTN)=90∘m(\angle MTN) = 90^\circ), deci MONTMONT este un dreptunghi. (2p)
  3. Calculul dimensiunilor dreptunghiului MONTMONT:
    • În triunghiul △OTC\triangle OTC dreptunghic în TT (CTCT este tangentă, deci CT⊥OTCT \perp OT):
      • Catetele sunt TC=2 cmTC = 2\text{ cm} și OT=4 cmOT = 4\text{ cm}.
      • Ipotenuza OCOC este: OC=TC2+OT2=22+42=4+16=20=25 cmOC = \sqrt{TC^2 + OT^2} = \sqrt{2^2 + 4^2} = \sqrt{4 + 16} = \sqrt{20} = 2\sqrt{5}\text{ cm}
    • Segmentul TMTM este înălțime din vârful unghiului drept TT pe ipotenuza OCOC (TM⊥OCTM \perp OC): TM=TC⋅OTOC=2⋅425=45=455 cmTM = \frac{TC \cdot OT}{OC} = \frac{2 \cdot 4}{2\sqrt{5}} = \frac{4}{\sqrt{5}} = \frac{4\sqrt{5}}{5}\text{ cm}
    • Conform Teoremei catetei pentru cateta OTOT în △OTC\triangle OTC: OT2=OM⋅OC  ⟹  OM=OT2OC=4225=1625=85=855 cmOT^2 = OM \cdot OC \implies OM = \frac{OT^2}{OC} = \frac{4^2}{2\sqrt{5}} = \frac{16}{2\sqrt{5}} = \frac{8}{\sqrt{5}} = \frac{8\sqrt{5}}{5}\text{ cm}
  4. Calculul ariei dreptunghiului MONTMONT: AMONT=TM⋅OM=45⋅85=325=6,4 cm2\mathcal{A}_{MONT} = TM \cdot OM = \frac{4}{\sqrt{5}} \cdot \frac{8}{\sqrt{5}} = \frac{32}{5} = 6{,}4\text{ cm}^2 (2p)

2. În Figura 3 este reprezentată o piramidă patrulateră regulată cu VA=AB=12 cmVA = AB = 12\text{ cm}. Punctul MM este situat pe muchia CVCV astfel încât suma BM+DMBM + DM are valoare minimă.

Figura 3

a) Arătați că aria laterală a piramidei VABCDVABCD este egală cu 1443 cm2144\sqrt{3}\text{ cm}^2. (5p)

b) Demonstrați că dreapta VAVA este paralelă cu planul (BMD)(BMD). (5p)

c) Demonstrați că distanța de la punctul AA la planul (BMD)(BMD) este egală cu 6 cm6\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  • Piramida VABCDVABCD fiind patrulateră regulată cu toate muchiile de 12 cm12\text{ cm} (VA=VB=VC=VD=AB=BC=CD=DA=12 cmVA = VB = VC = VD = AB = BC = CD = DA = 12\text{ cm}), cele 44 fețe laterale sunt triunghiuri echilaterale congruente cu latura l=12 cml = 12\text{ cm}.
  • Aria laterală este de 44 ori aria unei fețe laterale: Alaterala˘=4⋅A△VAB\mathcal{A}_{\text{laterală}} = 4 \cdot \mathcal{A}_{\triangle VAB} (2p)
  • Înălțimea triunghiului echilateral △VAB\triangle VAB este h=l32=1232=63 cmh = \frac{l\sqrt{3}}{2} = \frac{12\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm}.
  • Aria triunghiului △VAB\triangle VAB este: A△VAB=12⋅632=363 cm2\mathcal{A}_{\triangle VAB} = \frac{12 \cdot 6\sqrt{3}}{2} = 36\sqrt{3}\text{ cm}^2
  • Calculăm aria laterală: Alaterala˘=4⋅363=1443 cm2\mathcal{A}_{\text{laterală}} = 4 \cdot 36\sqrt{3} = 144\sqrt{3}\text{ cm}^2 (3p)

Rezolvare Subpunctul b):

  1. Poziția punctului MM:
    • Triunghiurile △VBC\triangle VBC și △VDC\triangle VDC sunt triunghiuri echilaterale congruente.
    • Pentru orice punct M∈CVM \in CV, avem △BCM≡△DCM\triangle BCM \equiv \triangle DCM (cazul L.U.L.: BC=DC=12 cmBC = DC = 12\text{ cm}, latura CMCM comună, ∠BCM≡∠DCM\angle BCM \equiv \angle DCM având ambele 60∘60^\circ).
    • Rezultă BM=DMBM = DM, prin urmare: BM+DM=2⋅BMBM + DM = 2 \cdot BM
    • Valoarea minimă a expresiei BM+DMBM + DM se obține atunci când lungimea segmentului BMBM este minimă.
    • Deoarece M∈CVM \in CV, distanța de la punctul BB la segmentul CVCV este minimă atunci când segmentul este perpendicular pe dreapta suport: BM⊥CVBM \perp CV
    • Într-un triunghi echilateral, înălțimea este și mediană, deci MM este mijlocul muchiei CVCV. (2p)
  2. Paralelismul VA∥(BMD)VA \parallel (BMD):
    • Fie OO punctul de intersecție a diagonalelor bazei ABCDABCD (AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\}). Punctul OO este mijlocul diagonalei ACAC.
    • În triunghiul diagonal △VAC\triangle VAC:
      • OO este mijlocul laturii ACAC
      • MM este mijlocul laturii CVCV
    • Rezultă că segmentul OMOM este linie mijlocie în △VAC\triangle VAC, ceea ce implică: OM∥VAOM \parallel VA
    • Punctul OO aparține diagonalei BDBD, deci O∈(BMD)O \in (BMD). Cum și M∈(BMD)M \in (BMD), deducem că dreapta OMOM este inclusă în planul (BMD)(BMD): OM⊂(BMD)OM \subset (BMD)
    • Deoarece VA∥OMVA \parallel OM și OM⊂(BMD)OM \subset (BMD), conform teoremei de paralelism între o dreaptă și un plan, obținem: VA∥(BMD)VA \parallel (BMD) (3p)

Rezolvare Subpunctul c):

  1. Reducerea distanței:
    • Deoarece dreapta VAVA este paralelă cu planul (BMD)(BMD), distanța de la orice punct al dreptei VAVA la planul (BMD)(BMD) este constantă: d(A,(BMD))=d(V,(BMD))d(A, (BMD)) = d(V, (BMD))
  2. Perpendicularitatea dreptei CVCV pe planul (BMD)(BMD):
    • În triunghiul echilateral △VBC\triangle VBC, BMBM este mediană, deci și înălțime: CV⊥BMCV \perp BM.
    • În triunghiul echilateral △VDC\triangle VDC, DMDM este mediană, deci și înălțime: CV⊥DMCV \perp DM.
    • Dreptele BMBM și DMDM sunt concurente în punctul MM (BM∩DM={M}BM \cap DM = \{M\}) și sunt conținute în planul (BMD)(BMD) (BM⊂(BMD),DM⊂(BMD)BM \subset (BMD), DM \subset (BMD)).
    • O dreaptă perpendiculară pe două drepte concurente dintr-un plan este perpendiculară pe plan: CV⊥(BMD)CV \perp (BMD) (2p)
  3. Determinarea distanței:
    • Deoarece CV⊥(BMD)CV \perp (BMD) și M∈(BMD)M \in (BMD), segmentul VMVM este chiar perpendiculara coborâtă din vârful VV pe planul (BMD)(BMD).
    • Prin urmare, distanța de la punctul VV la planul (BMD)(BMD) este lungimea segmentului VMVM: d(V,(BMD))=VMd(V, (BMD)) = VM
    • Punctul MM fiind mijlocul segmentului CVCV de lungime 12 cm12\text{ cm}: VM=CV2=122=6 cmVM = \frac{CV}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}
    • În concluzie: d(A,(BMD))=d(V,(BMD))=VM=6 cmd(A, (BMD)) = d(V, (BMD)) = VM = 6\text{ cm} (3p)