BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Sesiunea Iunie

Evaluare Națională 2020 — Sesiunea Iunie

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 60−20:260 - 20 : 2 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Se respectă ordinea operațiilor: mai întâi efectuăm împărțirea, apoi scăderea: 20:2=1020 : 2 = 10
  • Calculul final devine: 60−10=5060 - 10 = 50

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 5050.

(5p)


2. Numărul care reprezintă 14\frac{1}{4} din 120120 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fracția dintr-un număr se obține prin înmulțire: 14⋅120=1204=30\frac{1}{4} \cdot 120 = \frac{120}{4} = 30

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 3030.

(5p)


3. Cel mai mic număr natural din intervalul I=[10,20]I = [10, 20] este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele naturale din intervalul închis [10,20][10, 20] sunt: I∩N={10,11,12,…,20}I \cap \mathbb{N} = \{10, 11, 12, \dots, 20\}
  • Cel mai mic element al acestei mulțimi este capătul stâng al intervalului, adică 1010.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1010.

(5p)


4. Pătratul MNPQMNPQ are latura de 5 cm5\text{ cm}. Aria pătratului MNPQMNPQ este egală cu … cm2\dots\text{ cm}^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula ariei unui pătrat cu latura ll este: A=l2\mathcal{A} = l^2
  • Cu l=5 cml = 5\text{ cm}, obținem: A=52=25 cm2\mathcal{A} = 5^2 = 25\text{ cm}^2

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 2525.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un paralelipiped dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Unghiul dreptelor BCBC și DD′DD' are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Muchia DD′DD' este perpendiculară pe planul bazei (ABCD)(ABCD), deci DD′⊥(ABCD)DD' \perp (ABCD).
  • Deoarece dreapta BCBC este inclusă în planul bazei, BC⊂(ABCD)BC \subset (ABCD), rezultă că DD′DD' este perpendiculară pe orice dreaptă din acest plan, în particular: DD′⊥BCDD' \perp BC
  • Prin urmare, unghiul dreptelor BCBC și DD′DD' are măsura de 90∘90^\circ.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 9090.

(5p)


6. Într-un depozit sunt în total 100 kg100\text{ kg} de fructe. Repartiția procentuală a tipurilor de fructe din depozit este reprezentată în diagrama de mai jos.

Diagrama repartiției procentuale

Conform informațiilor din diagramă, cantitatea de gutui din acest depozit este de … kg\dots\text{ kg}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din diagrama circulară citim procentul corespunzător gutuilor: sectorul destinat gutuilor reprezintă 20%20\%.
  • Cantitatea totală de fructe este de 100 kg100\text{ kg}.
  • Calculăm cantitatea de gutui: 20% din 100 kg=20100⋅100 kg=20 kg20\% \text{ din } 100\text{ kg} = \frac{20}{100} \cdot 100\text{ kg} = 20\text{ kg}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 2020.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, un cub ABCDEFGHABCDEFGH. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Etape de Rezolvare și Notare:

  • Se desenează în perspectivă cavaleră baza inferioară ABCDABCD (un pătrat reprezentat ca paralelogram), cu muchiile vizibile AB,BCAB, BC continue și cele din spate AD,DCAD, DC punctate dacă nu sunt vizibile. (4p)
  • Se ridică cele 44 muchii laterale verticale congruente AE,BF,CG,DHAE, BF, CG, DH și se unesc vârfurile superioare EFGHEFGH.
  • Se notează corect toate cele opt vârfuri: A,B,C,D,E,F,G,HA, B, C, D, E, F, G, H. (1p)

2. Arătați că media aritmetică a numerelor raționale: a=(34−12):112a = \left( \frac{3}{4} - \frac{1}{2} \right) : \frac{1}{12} și b=3⋅(23−12+16)b = 3 \cdot \left( \frac{2}{3} - \frac{1}{2} + \frac{1}{6} \right) este egală cu 22. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

  1. Calculăm valoarea numărului rațional aa:

    • Aducem la numitor comun în paranteză (numitorul comun este 44): 34−12=34−24=14\frac{3}{4} - \frac{1}{2} = \frac{3}{4} - \frac{2}{4} = \frac{1}{4}
    • Împărțirea la fracția 112\frac{1}{12} devine înmulțire cu inversa: a=14:112=14⋅12=3a = \frac{1}{4} : \frac{1}{12} = \frac{1}{4} \cdot 12 = 3 (2p)
  2. Calculăm valoarea numărului rațional bb:

    • Aducem la numitor comun fracțiile din paranteză (numitorul comun este 66): 23−12+16=46−36+16=4−3+16=26=13\frac{2}{3} - \frac{1}{2} + \frac{1}{6} = \frac{4}{6} - \frac{3}{6} + \frac{1}{6} = \frac{4 - 3 + 1}{6} = \frac{2}{6} = \frac{1}{3}
    • Înmulțim cu factorul exterior: b=3⋅13=1b = 3 \cdot \frac{1}{3} = 1
  3. Calculăm media aritmetică a numerelor aa și bb: ma=a+b2=3+12=42=2m_a = \frac{a + b}{2} = \frac{3 + 1}{2} = \frac{4}{2} = 2 ceea ce demonstrează cerința. (3p)


3. Ana și Mihai au economisit, împreună, 140140 de lei. Determinați suma economisită de Ana, știind că 30%30\% din suma economisită de ea reprezintă două cincimi din suma economisită de Mihai. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

  • Fie xx suma economisită de Ana (exprimată în lei).
  • Deoarece împreună au economisit 140140 de lei, suma economisită de Mihai este: 140−x140 - x
  • Scriem relația din enunț: 30%30\% din suma Anei reprezintă 25\frac{2}{5} din suma lui Mihai: 30100⋅x=25⋅(140−x)\frac{30}{100} \cdot x = \frac{2}{5} \cdot (140 - x) (3p)
  • Simplificăm 30100=310\frac{30}{100} = \frac{3}{10} și înmulțim ecuația cu 1010 pentru a elimina numitorii: 310x=410(140−x)\frac{3}{10} x = \frac{4}{10} (140 - x) 3x=4(140−x)3x = 4(140 - x) 3x=560−4x3x = 560 - 4x
  • Adunăm 4x4x pe ambele părți: 7x=5607x = 560 x=5607=80x = \frac{560}{7} = 80
  • Deci suma economisită de Ana este de 8080 de lei (iar Mihai a economisit 140−80=60140 - 80 = 60 de lei). (2p)

4. Se consideră numerele reale: x=347:345−240:238x = 3^{47} : 3^{45} - 2^{40} : 2^{38} și y=(15+5)⋅5+(3−13):133y = \left( \frac{1}{\sqrt{5}} + \sqrt{5} \right) \cdot \sqrt{5} + \left( \sqrt{3} - \frac{1}{\sqrt{3}} \right) : \frac{1}{3\sqrt{3}}

a) Arătați că x=5x = 5. (5p)

b) Se consideră numărul natural N=y−x+12N = y - \frac{x+1}{2}. Determinați cel mai mic număr natural de două cifre care este divizibil cu NN. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Folosim proprietățile împărțirii puterilor cu aceeași bază (am:an=am−na^m : a^n = a^{m-n}): 347:345=347−45=32=93^{47} : 3^{45} = 3^{47 - 45} = 3^2 = 9 240:238=240−38=22=42^{40} : 2^{38} = 2^{40 - 38} = 2^2 = 4 (3p)
  • Calculăm diferența: x=9−4=5x = 9 - 4 = 5 (2p)

Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm numărul real yy:
    • Distribuim 5\sqrt{5} în prima paranteză: (15+5)⋅5=15⋅5+5⋅5=1+5=6\left( \frac{1}{\sqrt{5}} + \sqrt{5} \right) \cdot \sqrt{5} = \frac{1}{\sqrt{5}} \cdot \sqrt{5} + \sqrt{5} \cdot \sqrt{5} = 1 + 5 = 6
    • Calculăm al doilea termen: împărțirea la 133\frac{1}{3\sqrt{3}} înseamnă înmulțirea cu 333\sqrt{3}: (3−13):133=(3−13)⋅33=3⋅33−13⋅33=3⋅3−3=9−3=6\left( \sqrt{3} - \frac{1}{\sqrt{3}} \right) : \frac{1}{3\sqrt{3}} = \left( \sqrt{3} - \frac{1}{\sqrt{3}} \right) \cdot 3\sqrt{3} = \sqrt{3} \cdot 3\sqrt{3} - \frac{1}{\sqrt{3}} \cdot 3\sqrt{3} = 3 \cdot 3 - 3 = 9 - 3 = 6
    • Adunăm cele două rezultate: y=6+6=12y = 6 + 6 = 12 (3p)
  • Calculăm valoarea numărului natural NN: N=y−x+12=12−5+12=12−62=12−3=9N = y - \frac{x + 1}{2} = 12 - \frac{5 + 1}{2} = 12 - \frac{6}{2} = 12 - 3 = 9
  • Căutăm cel mai mic număr natural de două cifre divizibil cu N=9N = 9:
    • Multiplii pozitivi ai lui 99 sunt: 9,18,27,36,…9, 18, 27, 36, \dots
    • Cel mai mic multiplu de două cifre este 1818. (2p)

5. Se consideră expresia: E(x)=(2x+1)2−3(x−1)2−(x−1)(x+1)−6(x+1)E(x) = (2x+1)^2 - 3(x-1)^2 - (x-1)(x+1) - 6(x+1) unde xx este număr real. Determinați numerele naturale nn pentru care E(n)≤−1E(n) \le -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

  1. Dezvoltăm termenii expresiei folosind formulele de calcul prescurtat: (2x+1)2=4x2+4x+1(2x+1)^2 = 4x^2 + 4x + 1 (x−1)2=x2−2x+1  ⟹  −3(x−1)2=−3x2+6x−3(x-1)^2 = x^2 - 2x + 1 \implies -3(x-1)^2 = -3x^2 + 6x - 3 (x−1)(x+1)=x2−1  ⟹  −(x−1)(x+1)=−x2+1(x-1)(x+1) = x^2 - 1 \implies -(x-1)(x+1) = -x^2 + 1 −6(x+1)=−6x−6-6(x+1) = -6x - 6

  2. Însumăm toți termenii: E(x)=(4x2+4x+1)−(3x2−6x+3)−(x2−1)−(6x+6)E(x) = (4x^2 + 4x + 1) - (3x^2 - 6x + 3) - (x^2 - 1) - (6x + 6) E(x)=4x2−3x2−x2+4x+6x−6x+1−3+1−6E(x) = 4x^2 - 3x^2 - x^2 + 4x + 6x - 6x + 1 - 3 + 1 - 6

    • Coeficientul lui x2x^2: 4−3−1=04 - 3 - 1 = 0
    • Coeficientul lui xx: 4+6−6=44 + 6 - 6 = 4
    • Termenul liber: 1−3+1−6=−71 - 3 + 1 - 6 = -7 E(x)=4x−7E(x) = 4x - 7 pentru orice număr real xx. (3p)
  3. Rezolvăm inecuația E(n)≤−1E(n) \le -1 pentru n∈Nn \in \mathbb{N}: 4n−7≤−14n - 7 \le -1 4n≤64n \le 6 n≤64=32=1,5n \le \frac{6}{4} = \frac{3}{2} = 1{,}5

  • Deoarece nn este număr natural (n∈N={0,1,2,… }n \in \mathbb{N} = \{0, 1, 2, \dots\}), soluțiile posibile sunt: n∈{0,1}n \in \{0, 1\} adică n=0n = 0 sau n=1n = 1. (2p)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un paralelogram ABCDABCD cu AB=13 cmAB = 13\text{ cm}, BC=10 cmBC = 10\text{ cm} și m(∠BAD)<90∘m(\angle BAD) < 90^\circ. Se consideră punctul EE astfel încât DE∥ACDE \parallel AC, DE<ACDE < AC și segmentele BCBC și CECE sunt congruente.

Figura 2

a) Arătați că perimetrul paralelogramului ABCDABCD este egal cu 46 cm46\text{ cm}. (5p)

b) Demonstrați că segmentele ABAB și AEAE sunt congruente. (5p)

c) Demonstrați că, dacă măsura unghiului BCEBCE este de 60∘60^\circ, atunci aria patrulaterului ABCEABCE este egală cu (60+253) cm2(60 + 25\sqrt{3})\text{ cm}^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  • Într-un paralelogram, laturile opuse sunt congruente două câte două: CD=AB=13 cmCD = AB = 13\text{ cm} AD=BC=10 cmAD = BC = 10\text{ cm}
  • Perimetrul paralelogramului este dat de: PABCD=2(AB+BC)=2(13+10)=2⋅23=46 cm\mathcal{P}_{ABCD} = 2(AB + BC) = 2(13 + 10) = 2 \cdot 23 = 46\text{ cm} (5p: 3p formula și înlocuirea, 2p calculul)

Rezolvare Subpunctul b):

  • Din ipoteză avem BC=CEBC = CE.
  • În paralelogramul ABCDABCD, laturile opuse sunt congruente: AD=BCAD = BC.
  • Prin tranzitivitate, obținem: AD=CEAD = CE
  • În patrulaterul ACEDACED:
    • bazele sunt paralele: DE∥ACDE \parallel AC (din ipoteză)
    • laturile neparalele sunt congruente: AD=CEAD = CE
    • deoarece DE<ACDE < AC, patrulaterul ACEDACED este un trapez isoscel. (3p)
  • Într-un trapez isoscel, diagonalele sunt congruente: AE=CDAE = CD
  • Cum CD=ABCD = AB (laturi opuse în paralelogram), rezultă direct: AB=AEAB = AE deci segmentele ABAB și AEAE sunt congruente. (2p)

Rezolvare Subpunctul c):

  • Din ipoteză, m(∠BCE)=60∘m(\angle BCE) = 60^\circ și BC=CE=10 cmBC = CE = 10\text{ cm}.
    • Triunghiul △BCE\triangle BCE este isoscel cu un unghi de 60∘60^\circ, deci este un triunghi echilateral cu latura l=10 cml = 10\text{ cm}.
    • Aria triunghiului echilateral △BCE\triangle BCE este: A△BCE=l234=10234=10034=253 cm2\mathcal{A}_{\triangle BCE} = \frac{l^2 \sqrt{3}}{4} = \frac{10^2 \sqrt{3}}{4} = \frac{100\sqrt{3}}{4} = 25\sqrt{3}\text{ cm}^2 (2p)
  • Analizăm patrulaterul ABCEABCE:
    • Avem AB=AE=13 cmAB = AE = 13\text{ cm} (demonstrat la subpunctul b) și BC=CE=10 cmBC = CE = 10\text{ cm}.
    • Patrulaterul ABCEABCE este un zmeu (deltoid), având două perechi de laturi adiacente congruente.
    • Rezultă că diagonala ACAC este mediatoarea segmentului BEBE.
  • Fie FF punctul de intersecție al dreptelor ACAC și BEBE (F=AC∩BEF = AC \cap BE):
    • FF este mijlocul segmentului BEBE, deci BF=BE2=102=5 cmBF = \frac{BE}{2} = \frac{10}{2} = 5\text{ cm}.
    • AC⊥BEAC \perp BE, deci triunghiul △AFB\triangle AFB este dreptunghic în FF.
  • În triunghiul dreptunghic △AFB\triangle AFB, aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla înălțimea AFAF: AF=AB2−BF2=132−52=169−25=144=12 cmAF = \sqrt{AB^2 - BF^2} = \sqrt{13^2 - 5^2} = \sqrt{169 - 25} = \sqrt{144} = 12\text{ cm}
  • Aria triunghiului △ABE\triangle ABE este: A△ABE=BE⋅AF2=10⋅122=60 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABE} = \frac{BE \cdot AF}{2} = \frac{10 \cdot 12}{2} = 60\text{ cm}^2
  • Aria patrulaterului ABCEABCE este suma ariilor celor două triunghiuri: AABCE=A△ABE+A△BCE=60+253 cm2=(60+253) cm2\mathcal{A}_{ABCE} = \mathcal{A}_{\triangle ABE} + \mathcal{A}_{\triangle BCE} = 60 + 25\sqrt{3}\text{ cm}^2 = (60 + 25\sqrt{3})\text{ cm}^2 ceea ce demonstrează cerința. (3p)

2. În Figura 3 este reprezentat un dreptunghi ABCDABCD cu AB=24 cmAB = 24\text{ cm} și BC=10 cmBC = 10\text{ cm}. Punctul OO este intersecția dreptelor ACAC și BDBD, iar dreapta EOEO este perpendiculară pe planul (ABC)(ABC). Punctele M,NM, N și PP sunt mijloacele segmentelor AB,ADAB, AD, respectiv AEAE.

Figura 3

a) Arătați că aria dreptunghiului ABCDABCD este egală cu 240 cm2240\text{ cm}^2. (5p)

b) Demonstrați că planele (MNP)(MNP) și (BDE)(BDE) sunt paralele. (5p)

c) Arătați că distanța dintre planele (MNP)(MNP) și (BDE)(BDE) este egală cu 6013 cm\frac{60}{13}\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare în spațiu cu plane paralele și distanță

Rezolvare Subpunctul a):

  • Aria unui dreptunghi este produsul dintre lungime și lățime: AABCD=AB⋅BC\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot BC
  • Înlocuind valorile date în ipoteză (AB=24 cm,BC=10 cmAB = 24\text{ cm}, BC = 10\text{ cm}): AABCD=24⋅10=240 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 24 \cdot 10 = 240\text{ cm}^2 (5p: 3p formula, 2p calculul)

Rezolvare Subpunctul b):

  • În triunghiul △ABD\triangle ABD:
    • MM este mijlocul laturii ABAB, iar NN este mijlocul laturii ADAD.
    • Segmentul MNMN este linie mijlocie în triunghiul △ABD\triangle ABD, prin urmare: MN∥BDMN \parallel BD
  • În triunghiul △ABE\triangle ABE:
    • MM este mijlocul laturii ABAB, iar PP este mijlocul laturii AEAE.
    • Segmentul MPMP este linie mijlocie în triunghiul △ABE\triangle ABE, prin urmare: MP∥BEMP \parallel BE (2p)
  • Dreptele MNMN și MPMP sunt concurente în punctul MM, cu MN,MP⊂(MNP)MN, MP \subset (MNP).
  • Dreptele BDBD și BEBE sunt concurente în punctul BB, cu BD,BE⊂(BDE)BD, BE \subset (BDE).
  • Deoarece două drepte concurente din planul (MNP)(MNP) sunt respectiv paralele cu două drepte concurente din planul (BDE)(BDE): MN∥BDșiMP∥BE  ⟹  (MNP)∥(BDE)MN \parallel BD \quad \text{și} \quad MP \parallel BE \implies (MNP) \parallel (BDE) (3p)

Rezolvare Subpunctul c):

  1. Determinarea direcției perpendicularei comune:

    • În dreptunghiul ABCDABCD, ducem înălțimea AT⊥BDAT \perp BD, cu T∈BDT \in BD.
    • Deoarece EO⊥(ABC)EO \perp (ABC) și dreapta AT⊂(ABC)AT \subset (ABC), rezultă: EO⊥ATEO \perp AT
    • Dreapta ATAT este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (BDE)(BDE): AT⊥BDșiAT⊥EO,cu BD∩EO={O}AT \perp BD \quad \text{și} \quad AT \perp EO, \quad \text{cu } BD \cap EO = \{O\} rezultă că AT⊥(BDE)AT \perp (BDE). (2p)
  2. Poziționarea punctului de străpungere pe planul (MNP)(MNP):

    • Deoarece planele (MNP)(MNP) și (BDE)(BDE) sunt paralele, perpendiculara ATAT este perpendiculară și pe planul (MNP)(MNP).
    • Fie SS punctul de intersecție dintre dreapta ATAT și segmentul MNMN (S=AT∩MNS = AT \cap MN).
    • Deoarece NN este mijlocul lui ADAD și MN∥BD  ⟹  NS∥BDMN \parallel BD \implies NS \parallel BD, în triunghiul △ATD\triangle ATD segmentul NSNS trece prin mijlocul laturii ADAD și este paralel cu baza TDTD, deci NSNS este linie mijlocie în △ATD\triangle ATD.
    • Rezultă că SS este mijlocul segmentului ATAT, adică: TS=AS=AT2TS = AS = \frac{AT}{2}
    • Distanța dintre planele paralele (MNP)(MNP) și (BDE)(BDE) este lungimea segmentului TSTS: d((MNP),(BDE))=TSd((MNP), (BDE)) = TS (1p)
  3. Calculul numeric al lungimilor:

    • În triunghiul dreptunghic △ABD\triangle ABD (m(∠DAB)=90∘m(\angle DAB) = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla lungimea ipotenuzei BDBD: BD=AB2+AD2=242+102=576+100=676=26 cmBD = \sqrt{AB^2 + AD^2} = \sqrt{24^2 + 10^2} = \sqrt{576 + 100} = \sqrt{676} = 26\text{ cm}
    • Înălțimea ATAT corespunzătoare ipotenuzei BDBD este dată de raportul: AT=AB⋅ADBD=24⋅1026=24026=12013 cmAT = \frac{AB \cdot AD}{BD} = \frac{24 \cdot 10}{26} = \frac{240}{26} = \frac{120}{13}\text{ cm}
    • Lungimea segmentului TSTS este: TS=AT2=12⋅12013=6013 cmTS = \frac{AT}{2} = \frac{1}{2} \cdot \frac{120}{13} = \frac{60}{13}\text{ cm}
    • Prin urmare, distanța dintre planele (MNP)(MNP) și (BDE)(BDE) este: d((MNP),(BDE))=6013 cmd((MNP), (BDE)) = \frac{60}{13}\text{ cm} (2p)