Spațiu Publicitar (Google AdSense)Reclamele vor fi încărcate aici
Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.
A. MECANICĂ
Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Dacă asupra unui corp aflat în cădere acționează numai greutatea, atunci:
a. energia cinetică a corpului este constantă în timp
b. accelerația corpului este tot timpul nulă
c. energia potențială a corpului este constantă în timp
d. energia mecanică a corpului este constantă în timp (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, constanta elastică a unui fir elastic are expresia:
a.k=S⋅E⋅ℓ0
b.k=S−1⋅E⋅ℓ0
c.k=S⋅E−1⋅ℓ0
d.k=S⋅E⋅ℓ0−1(3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură a mărimii m⋅g⋅v este:
a.J
b.W
c.N⋅s
d.kg⋅m⋅s−2(3p)
4. Capătul superior al unui resort vertical, de constantă elastică k=30 N/m, este fixat. De celălalt capăt al resortului se agață un corp de masă m=270 g. În momentul în care corpul este în poziția de echilibru, alungirea resortului are valoarea:
a.9,0 cm
b.8,1 cm
c.0,9 cm
d.0,8 cm(3p)
5. Un corp se deplasează rectiliniu, astfel încât viteza acestuia variază în funcție de timp conform graficului alăturat.
Distanța parcursă de corp din momentul t=0 s până în momentul t=5 s are valoarea:
a.9 m
b.21 m
c.30 m
d.45 m(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I
Item 1: Răspuns d(3 puncte)
Asupra corpului acționează doar greutatea (forță conservativă), fără forțe disipative (rezistența aerului este neglijată).
În câmp conservativ, energia mecanică totală se conservă:
E=Ec+Ep=ct.
Corect: d.
Item 2: Răspuns d(3 puncte)
Din legea lui Hooke pentru fir/bară elastică supusă la tracțiune:
σ=E⋅ε⟹SF=E⋅ℓ0Δℓ⟹F=ℓ0E⋅S⋅Δℓ
Comparând cu F=k⋅Δℓ, rezultă:
k=ℓ0E⋅S=S⋅E⋅ℓ0−1
Corect: d.
Item 3: Răspuns b(3 puncte)
Analizăm unitatea de măsură:
[m⋅g⋅v]=[G⋅v]=[F⋅v]=N⋅sm=sJ=W
Produsul F⋅v reprezintă puterea mecanică instantanee, a cărei unitate de măsură în SI este watt-ul (W).
Corect: b.
Item 4: Răspuns a(3 puncte)
La echilibru pe verticală, forța elastică echilibrează greutatea corpului:
Fe=G⟹k⋅Δℓ=m⋅g
Exprimăm alungirea Δℓ:
Δℓ=km⋅g=30 N/m0,27 kg⋅10 m/s2=302,7 m=0,09 m=9,0 cm
Corect: a.
Item 5: Răspuns b(3 puncte)
Distanța parcursă reprezintă aria suprafeței de sub graficul vitezei v(t) între t=0 s și t=5 s:
Intervalul t∈[0,2] s: triunghi dreptunghic cu baza 2 s și înălțimea 6 m/s:
d1=22⋅6=6 m
Intervalul t∈[2,5] s: trapez dreptunghic (sau dreptunghi plus triunghi) cu bazele v(2)=6 m/s, v(5)=4 m/s și înălțimea Δt=3 s (decelerare lină de la 6 m/s la 4 m/s):
d2=26+4⋅3=5⋅3=15 m
Distanța totală parcursă:
d=d1+d2=6 m+15 m=21 m
Corect: b.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Un corp având masa m1=6,0 kg este prins la capătul unui fir inextensibil și de masă neglijabilă, ca în figura alăturată. La celălalt capăt al firului este atașată o găleată goală, de masă m2=1,0 kg. Firul este trecut peste un scripete fără frecări și lipsit de inerție.
a. Se toarnă în găleată o masă necunoscută de nisip. Sistemul este lăsat să se miște liber. Corpul m1 coboară accelerat, cu accelerația a=2,0 m/s2. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului având masa m1. (4p)
b. În condițiile de la punctul a., determinați valoarea T1 a tensiunii din fir. (3p)
c. Se adaugă suplimentar nisip în găleată astfel încât corpul m1 urcă accelerat cu accelerația a=2,0 m/s2. Calculați masa totală m a nisipului aflat în găleată. (4p)
d. Calculați valoarea forței de apăsare în axul scripetelui, în condițiile punctului c.(4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea
a. Reprezentarea forțelor pe corpul m1(4 puncte)
Asupra corpului de masă m1 acționează:
Greutatea corpului G1=m1g, verticală orientată în jos;
Tensiunea din fir T1, verticală orientată în sus.
Corpul coboară accelerat (a orientat în jos), așadar lungimea vectorului G1 este mai mare decât lungimea vectorului T1 (G1>T1).
(Conform barem: 4p pentru reprezentarea corectă a forțelor).
b. Tensiunea T1 din fir (3 puncte)
Scriem ecuația principiului al II-lea al mecanicii pentru corpul m1 proiectată pe direcția verticală orientată în sensul mișcării (în jos):
m1g−T1=m1a(2 puncte)
d. Forța de apăsare în axul scripetelui (4 puncte)
Tensiunea în fir în condițiile punctului c. este:
T2=m1(g+a)=6,0 kg⋅(10+2,0) m/s2=6,0⋅12=72 N(2 puncte)
Firul trece peste scripete, având ramurile paralele și verticale în jos. Asupra axului scripetelui ideal acționează rezultanta celor două ramuri de fir:
Fax=2⋅T2(1 punct)
Calcul numeric:
Fax=2⋅72 N=144 N(1 punct)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Un corp având masa m=2,0 kg, considerat punctiform, se află inițial în repaus în punctul A, situat la înălțimea H=1,8 m față de nivelul porțiunii orizontale BC, ca în figura alăturată. Corpul, lăsat să alunece liber de-a lungul suprafeței curbe AB, străbate pe orizontală distanța d=BC=2,5 m, se oprește prima dată pe porțiunea curbă CD după care se oprește definitiv într-un punct aflat pe porțiunea orizontală BC.
Pe porțiunea BC, coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și suprafață este μ=0,4. De-a lungul suprafețelor AB și CD, frecările sunt neglijabile. Determinați:
a. energia cinetică a corpului în punctul B; (4p)
b. valoarea vitezei corpului în punctul C; (4p)
c. lucrul mecanic efectuat de greutate din momentul inițial până în momentul primei opriri a corpului; (4p)
d. timpul scurs de la a doua trecere a corpului prin punctul C până la oprirea definitivă. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea
a. Energia cinetică a corpului în punctul B(4 puncte)
Pe porțiunea curbă AB frecările sunt neglijabile, deci energia mecanică a corpului se conservă:
EB=EA(1 punct)
Alegând planul orizontal BC ca nivel de referință pentru energia potențială gravitațională (EpB=0):
EA=m⋅g⋅H(1 punct)EB=EcB(1 punct)
Viteza în punctul C:
vC=2,0 kg2⋅16 J=16=4 m/s(1 punct)
c. Lucrul mecanic efectuat de greutate până la prima oprire (4 puncte)
De-a lungul porțiunii CD nu există frecare, deci corpul urcă până la o înălțime maximă h determinată prin conservarea energiei mecanice:
m⋅g⋅h=EcC=2mvC2=16 J⟹h=2⋅1016=0,8 m(1 punct)
Lucrul mecanic efectuat de greutate depinde exclusiv de poziția inițială și poziția finală pe verticală:
LG=m⋅g⋅(yi−yf)=m⋅g⋅(H−h)(2 puncte)
Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1, constanta gazelor ideale R=8,31 J/(mol⋅K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p⋅V=ν⋅R⋅T.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Simbolurile utilizate fiind cele din manualele de fizică, principiul întâi al termodinamicii este exprimat prin:
a.ΔU=Q−L
b.L+Q=U
c.Cp=Cv+R
d.Cv−R=Cp(3p)
2. Simbolurile utilizate fiind cele din manualele de fizică, în destinderea adiabatică a unei cantități date de gaz ideal:
a.L>0;Q>0
b.L>0;Q<0
c.L<0;ΔU>0
d.L>0;ΔU<0(3p)
3. Unitatea de măsură în S.I. a căldurii specifice este:
a.J⋅kg−1
b.J⋅mol−1
c.J⋅kg−1⋅K−1
d.J⋅mol−1⋅K−1(3p)
4. O cantitate dată de gaz ideal parcurge transformarea 1→2→3 reprezentată în coordonate p−V în figura alăturată.
Relația corectă dintre energiile interne U1, U2 și U3 ale gazului în cele trei stări este:
a.U1=U2=U3
b.U1>U2>U3
c.U3>U2>U1
d.U2>U1>U3(3p)
5. Masa molară a unui amestec gazos format din ν1=3 mol de azot cu masa molară μ1=28 g/mol și ν2=1 mol de oxigen cu masa molară μ2=32 g/mol, are valoarea:
a.28,8 g/mol
b.29 g/mol
c.29,8 g/mol
d.30 g/mol(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I
Item 1: Răspuns a(3 puncte)
Forma generală a principiului întâi al termodinamicii este Q=ΔU+L, ceea ce se rescrie:
ΔU=Q−L
Corect: a.
Item 2: Răspuns d(3 puncte)
În transformarea adiabatică, sistemul nu schimbă căldură cu mediul exterior: Q=0.
Într-o destindere, volumul crește (ΔV>0), deci lucrul mecanic este pozitiv: L>0.
Din principiul întâi: ΔU=−L<0.
Așadar: L>0 și ΔU<0.
Corect: d.
Item 3: Răspuns c(3 puncte)
Formula căldurii este Q=m⋅c⋅ΔT, de unde căldura specifică este c=m⋅ΔTQ.
Unitatea de măsură în SI:
[c]=kg⋅KJ=J⋅kg−1⋅K−1
Corect: c.
Item 4: Răspuns b(3 puncte)
Energia internă a unei cantități date de gaz ideal depinde liniar de temperatură: U=νCvT=RCv⋅(p⋅V).
Astfel, U este proporțională cu produsul p⋅V:
În starea 1: produsul p1V1 este maxim pe grafic (p1=3p0, V1=3V0⟹p1V1=9p0V0).
În starea 2: produsul p2V2 este intermediar.
În starea 3: produsul p3V3 este minim.
Prin urmare, U1>U2>U3.
Corect: b.
Item 5: Răspuns b(3 puncte)
Masa molară a amestecului este raportul dintre masa totală și numărul total de moli:
μam=νtotalmtotal=ν1+ν2ν1μ1+ν2μ2
O cantitate ν=0,2 mol de oxigen (μ=32 g/mol) este închisă etanș într-un cilindru orizontal, cu ajutorul unui piston subțire. Inițial pistonul se află în repaus la distanța ℓ=20 cm față de capătul închis al cilindrului, iar oxigenul se află la temperatura T=300 K și presiunea p0=1,0⋅105 Pa, aceeași cu presiunea aerului atmosferic din exteriorul cilindrului. Pistonul se poate deplasa fără frecări. Oxigenul este considerat gaz ideal.
a. Calculați densitatea oxigenului din cilindru în starea inițială. (4p)
b. Pistonul este deplasat lent spre capătul deschis al cilindrului, pe distanța d=5 cm (fără să iasă din cilindru). Temperatura gazului rămâne constantă. Calculați presiunea p1 la care a ajuns oxigenul în urma acestui proces. (4p)
c. În continuare, pistonul fiind menținut în poziția atinsă la punctul b., oxigenul se încălzește până la temperatura T2. Se eliberează apoi pistonul și se constată că acesta rămâne în repaus în aceeași poziție. Calculați temperatura T2 până la care a fost încălzit oxigenul. (4p)
d. Oxigenul este menținut la temperatura T2. Calculați cantitatea de gaz care trebuie eliminată din cilindru pentru ca pistonul să revină în poziția inițială. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea
a. Densitatea oxigenului în starea inițială (4 puncte)
Din ecuația termică de stare a gazului ideal scrisă sub forma cu densitate:
p0=μρ0RT⟹ρ0=R⋅Tp0⋅μ(3 puncte)
La eliberarea pistonului, acesta rămâne în repaus în poziția atinsă dacă presiunea interioară a gazului p2 echilibrează presiunea atmosferică exterioară p0:
p2=p0=1,0⋅105 Pa(1 punct)
Volumul fiind menținut constant pe parcursul încălzirii la valoarea V1 (transformare izocoră de la presiunea p1 și temperatura T la presiunea p2 și temperatura T2):
Tp1=T2p2(2 puncte)
Pentru ca pistonul să revină în poziția inițială (unde volumul este din nou V0), presiunea la echilibru cu exteriorul trebuie să fie p0, iar temperatura este menținută la T2.
Cantitatea finală de gaz ν′ rămasă în cilindru satisface ecuația de stare:
p0⋅V0=ν′⋅R⋅T2⟹ν′=R⋅T2p0⋅V0
Întrucât în starea inițială p0⋅V0=ν⋅R⋅T, avem:
ν′=ν⋅T2T=0,2 mol⋅375300=0,2⋅0,8=0,16 mol
Cantitatea de oxigen eliminată este variația:
Δν=ν−ν′=ν⋅(1−T2T)=ν−RT2p0V0(2 puncte)
O cantitate ν=0,24 mol≈8,312 mol de gaz ideal biatomic (Cv=2,5R) parcurge transformarea ciclică 1→2→3→1 reprezentată în coordonate presiune-volum ca în figura alăturată. În transformarea 3→1 temperatura gazului este constantă și are valoarea T1=400 K. Se consideră ln2≈0,7.
Observație din grafic: Transformarea 1→2 este o destindere izobară (p1=p2=p1), de la V1 la V2=2V1. Transformarea 2→3 este o răcire izocoră (V2=V3=2V1) până la o presiune p3 pe izoterma T1. Transformarea 3→1 este o comprimare izotermă (T1=ct.) de la volumul V3=2V1 la volumul V1.
Calculați:
a. lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 1→2; (4p)
b. variația energiei interne a gazului în transformarea 1→2; (4p)
c. căldura cedată de gaz pe parcursul unui ciclu; (4p)
d. randamentul unui motor termic care ar funcționa după acest ciclu. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea
a. Lucrul mecanic L12(4 puncte)
Transformarea 1→2 este izobară la presiunea p1, între volumele V1 și V2=2V1:
L12=p1(V2−V1)=p1(2V1−V1)=p1V1(2 puncte)
Din ecuația de stare în punctul 1:
p1V1=νRT1(1 punct)
Variația energiei interne a gazului ideal depinde doar de variația de temperatură:
ΔU12=νCv(T2−T1)(2 puncte)
În transformarea izobară 1→2, volumul se dublează la presiune constantă:
T1V1=T2V2⟹T2=T1⋅V1V2=2T1=800 K(1 punct)
Calcul numeric cu Cv=2,5R:
ΔU12=ν⋅(2,5R)⋅(2T1−T1)=2,5⋅(νRT1)=2,5⋅800 J=2000 J=2 kJ(1 punct)
c. Căldura cedată Qc pe parcursul unui ciclu (4 puncte)
Căldura este cedată în transformările unde gazul se răcește sau este comprimat izoterm:
Transformarea 2→3 este o răcire izocoră de la T2=2T1 la starea 3, care se află pe izoterma stării 1 (T3=T1):
Q23=νCv(T3−T2)=νCv(T1−2T1)=−νCvT1=−2,5⋅800 J=−2000 J=−2 kJ(1 punct)
Transformarea 3→1 este o comprimare izotermă la temperatura T1, de la V3=2V1 la V1:
Q31=L31=νRT1ln(V3V1)=−νRT1ln2(1 punct)
Calcul numeric pentru Q31:
Q31=−800 J⋅0,7=−560 J=−0,56 kJ
Căldura totală cedată de gaz este:
Qc=Q23+Q31=−2000 J−560 J=−2560 J=−2,56 kJ(1 punct pentru relație, 1 punct pentru rezultat final: Qc=−2,56 kJ).
d. Randamentul ciclului (3 puncte)
Căldura primită de gaz are loc doar pe ramura 1→2:
Qp=Q12=ΔU12+L12=2000 J+800 J=2800 J=2,8 kJ(1 punct)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Sensul convențional al curentului electric într-un circuit simplu este:
a. de la borna pozitivă la borna negativă, prin circuitul interior sursei
b. de la borna pozitivă la borna negativă, prin circuitul exterior sursei
c. sensul deplasării electronilor prin circuitul interior sursei
d. sensul deplasării electronilor prin circuitul exterior sursei (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, rezistența electrică a unui conductor metalic filiform poate fi exprimată prin relația:
a.R=ρ⋅Sℓ
b.R=ρ⋅ℓS
c.R=S⋅ℓρ
d.R=ρ⋅Sℓ(3p)
3. Unitatea de măsură a mărimii fizice exprimate prin produsul dintre puterea electrică și timp este:
a.Ω
b.W
c.J
d.A(3p)
4. Un circuit electric simplu este compus dintr-o sursă de tensiune și un consumator a cărui rezistență electrică poate fi modificată. În graficul alăturat este reprezentată dependența I=f(U), a intensității curentului electric din circuit în funcție de tensiunea electrică de la bornele sursei.
Atunci când intensitatea curentului electric din circuit are valoarea I=1 A, căderea de tensiune pe rezistența interioară a sursei are valoarea:
a.2 V
b.4 V
c.8 V
d.10 V(3p)
5. Un conductor electric liniar aflat la temperatura t0=0∘C are rezistența electrică R0=120Ω. Prin încălzirea lui la temperatura t=50∘C, rezistența electrică devine R=150Ω. Coeficientul termic al rezistivității electrice are valoarea:
a.2⋅10−3 K−1
b.3⋅10−3 K−1
c.4⋅10−3 K−1
d.5⋅10−3 K−1(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I
Item 1: Răspuns b(3 puncte)
Prin convenție istorică, sensul curentului electric continuu este de la borna pozitivă (+) spre borna negativă (−) în circuitul exterior sursei (și de la − la + în interiorul sursei).
Corect: b.
Item 2: Răspuns a(3 puncte)
Rezistența electrică a unui conductor omogen liniar depinde direct proporțional de lungimea ℓ, invers proporțional de aria secțiunii S și de natura materialului prin rezistivitatea ρ:
R=ρ⋅Sℓ
Corect: a.
Item 3: Răspuns c(3 puncte)
Produsul dintre putere și timp reprezintă energia electrică (lucrul mecanic al curentului):
W=P⋅t⟹[W]=[P]⋅[t]=W⋅s=J
Corect: c.
Item 4: Răspuns b(3 puncte)
Caracteristica externă a sursei este dată de relația U=E−I⋅r, de unde căderea internă de tensiune este:
u=I⋅r
Din graficul I(U): la mersul în gol (I=0), tensiunea la borne este E=12 V. La scurtcircuit (U=0), curentul este Isc=3 A.
Rezistența internă a sursei este:
r=IscE=3 A12 V=4Ω
Căderea internă de tensiune pentru I=1 A este:
u=I⋅r=1 A⋅4Ω=4 V
Corect: b.
Item 5: Răspuns d(3 puncte)
Legea variației rezistenței electrice cu temperatura este:
R=R0(1+α⋅t)
Exprimăm coeficientul termic al rezistivității α:
α=R0⋅tR−R0=120Ω⋅50∘C150Ω−120Ω=600030=2001=5⋅10−3 K−1
Corect: d.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
În circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată, sursele au tensiunile electromotoare E=E1=15 V și rezistențele electrice interioare r=r1=5Ω. Rezistoarele R1 și R2 au rezistențele electrice R1=10Ω și R2=6Ω, iar ampermetrul este ideal (RA=0Ω). Intensitatea curentului electric indicat de ampermetru are valoarea I1=0,2 A.
a. Calculați tensiunea electrică de la bornele sursei E1. (3p)
b. Calculați intensitatea curentului care trece prin sursa E. (4p)
c. Calculați tensiunea electrică de la bornele rezistorului R2. (4p)
d. Se înlocuiește ampermetrul ideal cu un voltmetru ideal (RV→∞). Determinați indicația voltmetrului. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea
a. Tensiunea la bornele sursei E1(3 puncte)
Prin ramura sursei (E1,r1) trece curentul indicat de ampermetru, I1=0,2 A.
Tensiunea la bornele sursei E1 este:
Ub1=E1−I1⋅r1(2 puncte)
Scriem teorema a II-a a lui Kirchhoff pe ochiul ce conține ramura sursei E1 și ramura principală cu sursa E:
E−E1=I⋅r−I1⋅r1+I1⋅R1(3 puncte)
Înlocuim valorile numerice (E=E1=15 V, r=r1=5Ω, R1=10Ω, I1=0,2 A):
15−15=I⋅5−0,2⋅5+0,2⋅100=5I−1+2⟹5I+1=0⟹I⋅r=−I1(R1−r1)=−0,2⋅5(Sau din ecuația ochiului orientat conform sursei: E1−E=I1(R1+r1)−Ir⟹I=…E−(E1−I1(R1+r1−…)))
Conform baremului oficial:
E−E1=Ir−I1r1+I1R1⟹I=rE1−(E1−I1r1)+I1R1=0,6 A(Relația exactă din barem: E−E1=Ir−I1r1+I1R1⟹5I=3⟹I=0,6 A)(1 punct)
c. Tensiunea la bornele rezistorului R2(4 puncte)
Curentul prin rezistorul R2 este suma curenților de nod:
I2=I+I1=0,6 A+0,2 A=0,8 A(1 punct)
Tensiunea la bornele rezistorului R2:
U2=I2⋅R2(2 puncte)
Calcul numeric:
U2=0,8 A⋅6Ω=4,8 V(1 punct)
d. Indicația voltmetrului ideal (4 puncte)
Înlocuind ampermetrul cu un voltmetru ideal (RV→∞), curentul prin ramura ce conține voltmetrul devine nul (IV=0).
Circuitul rămas este un circuit simplu închis format din sursa (E,r) și rezistoarele R2 și R3:
I0=R2+R3+rE(1 punct)
Tensiunea indicată de voltmetru rezultă din ecuația tensiunilor:
UV=E1−I0(R2+R3)E1=I1(r1+R1)+I0(R2+R3)⟹UV=3,75 V(Formulele din barem: E1=I0(R2+R3)+UV⟹UV=3,75 V).(Relații: 2p, Rezultat final: 1p):
UV=3,75 V
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Circuitul a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată este alcătuit dintr-o baterie cu tensiunea electromotoare E=16 V și rezistența electrică interioară r, un bec și un rezistor cu rezistența electrică R1=24Ω. Becul funcționează la parametrii săi nominali Ub=12 V și Ib=0,5 A.
Observație din schemă: Becul este conectat în paralel cu rezistorul R1, iar grupul lor este conectat în serie cu bateria (E,r).
a. Calculați puterea electrică furnizată de baterie circuitului exterior. (4p)
b. Calculați energia electrică totală produsă de baterie în intervalul de timp Δt=5 minute. (4p)
c. Calculați randamentul de transfer al energiei de la sursă la circuitul exterior. (4p)
d. Se decuplează bateria de la acest circuit și se reconectează la bornele unui reostat a cărui rezistență electrică poate fi modificată continuu în intervalul R∈[0;100]Ω. Calculați puterea electrică maximă pe care o poate debita bateria pe acest reostat. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea
a. Puterea furnizată circuitului exterior (4 puncte)
Becul și rezistorul R1 sunt conectate în paralel, ambele având la borne tensiunea nominală Ub=12 V.
Puterea absorbită de bec este:
Pb=Ub⋅Ib=12 V⋅0,5 A=6 W(1 punct)
Puterea disipată pe rezistorul R1 este:
P1=R1Ub2=24122=24144=6 W(1 punct)
Puterea totală furnizată circuitului exterior este:
Pext=Pb+P1(1 punct)
Calcul numeric:
Pext=6 W+6 W=12 W(1 punct)
b. Energia totală produsă de baterie în Δt=5 min(4 puncte)
Curentul prin rezistorul R1 este:
I1=R1Ub=24Ω12 V=0,5 A(1 punct)
Curentul total debitat de baterie este:
I=Ib+I1=0,5 A+0,5 A=1,0 A(1 punct)
Energia totală produsă de sursă în timpul Δt=5 min=300 s:
Wtotal=E⋅I⋅Δt(1 punct)
Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/s, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅s.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Un obiect liniar este așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subțiri convergente, între lentilă și focarul obiect al acesteia. Imaginea obiectului este:
a. reală, micșorată
b. virtuală, dreaptă
c. reală, răsturnată
d. virtuală, micșorată (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul λ⋅ν⋅n−1 este:
a.m−1
b.s
c.m⋅s−1
d.m(3p)
3. Două lentile subțiri convergente formează un sistem afocal. Distanța dintre lentile este D. Convergența primei lentile este C1. Expresia convergenței celei de-a doua lentile este:
a.C2=1+DC1C1
b.C2=C11−DC1
c.C2=C11+DC1
d.C2=DC1−1C1(3p)
4. Un fascicul de lumină cu lungimea de undă λ=440 nm cade pe suprafața unui catod caracterizat de lucrul mecanic de extracție Lext=3,7⋅10−19 J. Energia cinetică maximă a celui mai rapid fotoelectron extras este:
a.Ec=0,8⋅10−19 J
b.Ec=1,6⋅10−19 J
c.Ec=4,5⋅10−19 J
d.Ec=8,2⋅10−19 J(3p)
5. În graficul din figură este reprezentată dependența inversului măririi liniare transversale de distanța la care se află un obiect real față de o lentilă.
Distanța focală a lentilei are valoarea:
a.0,2 m
b.0,5 m
c.1,5 m
d.2,0 m(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I
Item 1: Răspuns b(3 puncte)
Când obiectul se află între focarul obiect și o lentilă convergentă (∣x1∣<f), lentila funcționează ca lupă.
Imaginea formată este virtuală, dreaptă și mărită.
Corect: b.
Item 2: Răspuns c(3 puncte)
Produsul λ⋅ν reprezintă viteza de fază v a undei luminoase în mediul cu indicele de refracție n:
λ⋅ν=v=nc
Așadar:
[λ⋅ν⋅n−1]=[v/n]=m⋅s−1
Corect: c.
Item 3: Răspuns d(3 puncte)
Un sistem afocal este un sistem optic fără convergență finită (f→∞), format prin suprapunerea focarului imagine al primei lentile cu focarul obiect al celei de-a doua lentile:
D=f1+f2=C11+C21
Ecuația fotoelectrică a lui Einstein este:
hν=Lext+Ecmax⟹λhc=Lext+Ecmax
Energia fotonului incident:
Ef=440⋅10−9 m6,6⋅10−34 J⋅s⋅3⋅108 m/s=4,4⋅10−719,8⋅10−26=4,5⋅10−19 J
Energia cinetică maximă:
Ec=Ef−Lext=4,5⋅10−19 J−3,7⋅10−19 J=0,8⋅10−19 J
Corect: a.
Item 5: Răspuns b(3 puncte)
Din formulele lentilelor subțiri:
x21−x11=f1⟹x2x1−1=fx1
Deoarece mărirea liniară transversală este β=x1x2, avem β1=x2x1=1+fx1.
Panta dependenței liniare este f1. Din grafic, pentru variația distanței Δ∣x1∣=1 m, variația Δ(1/β) este 2, de unde:
f1=2 m−1⟹f=0,5 m
Corect: b.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Un obiect liniar are înălțimea y1=10 mm și este așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subțiri. Imaginea clară a obiectului se formează pe un ecran situat la distanța d=45 cm față de obiect. Înălțimea imaginii este y2=5 mm.
a. Calculați mărirea liniară transversală dată de lentilă. (3p)
b. Determinați distanța dintre obiect și lentilă. (4p)
c. Determinați convergența lentilei. (4p)
d. În contact cu lentila se aduce o a doua lentilă, astfel încât cele două lentile formează un sistem optic centrat. Fără a modifica poziția obiectului și cea a ecranului, sistemul optic efectuează o mișcare de translație de-a lungul axei optice principale până când pe ecran se formează imaginea clară a obiectului. Se observă că, în această situație, sistemul optic se află la mijlocul distanței dintre obiect și ecran. Determinați distanța focală a celei de a doua lentile. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea
a. Mărirea liniară transversală β(3 puncte)
Imaginea fiind recepționată pe un ecran este o imagine reală, deci răsturnată (y2<0):
β=y1y2(1 punct)β=−h1h2(1 punct)
Calcul numeric cu h1=10 mm și h2=5 mm:
β=−10 mm5 mm=−0,5(1 punct)
b. Distanța dintre obiect și lentilă (4 puncte)
Distanța dintre obiectul real și ecran (imagine reală) este:
d=x2−x1(2 puncte)
Știind că β=x1x2=−0,5⟹x2=−0,5x1:
d=−0,5x1−x1=−1,5x1(1 punct)
Distanța căutată:
−1,5x1=45 cm⟹x1=−30 cm
Distanța dintre obiect și lentilă este ∣x1∣=30 cm (sau poziția x1=−30 cm).
(1 punct)
c. Convergența lentilei (4 puncte)
Poziția imaginii este:
x2=−0,5⋅(−30 cm)=15 cm=0,15 m
Aplicăm formula fundamentală a lentilelor subțiri:
x21−x11=f1=C(2 puncte)C=f1(1 punct)
Înlocuim în unități SI (x1=−0,3 m, x2=0,15 m):
C=0,15 m1−−0,30 m1=320+310=330=10 m−1=10δ(1 punct)
d. Distanța focală a celei de-a doua lentile (4 puncte)
Când sistemul este la mijlocul distanței dintre obiect și ecran:
∣x1′∣=x2′=2d=245 cm=22,5 cm⟹x1′=−22,5 cm,x2′=22,5 cm(1 punct)
Distanța focală a sistemului de lentile alipite:
fsistem1=x2′1−x1′1=22,51−−22,51=22,5 cm2=11,25 cm1(1 punct)
Pentru două lentile subțiri alipite (în contact):
fsistem1=f1+f′1(1 punct)
Distanța dintre fantele unui dispozitiv Young, plasat în aer, este 2ℓ=0,9 mm. Dispozitivul este iluminat utilizând o sursă punctiformă de lumină monocromatică și coerentă cu lungimea de undă λ=540 nm. Sursa este situată inițial pe axa de simetrie a dispozitivului. Distanța de la planul fantelor la ecran este D=2,5 m.
a. Calculați valoarea interfranjei. (3p)
b. Determinați distanța dintre a treia franjă întunecoasă aflată de o parte a franjei centrale și a doua franjă întunecoasă aflată de cealaltă parte a franjei centrale. (4p)
c. Determinați diferența de drum optic dintre două raze care ajung într-un punct aflat pe ecran la distanța x=7,5 mm față de maximul central. (4p)
d. Sursa de lumină se deplasează, paralel cu planul fantelor și perpendicular pe fante, cu distanța h=0,3 mm. Se observă că franja centrală s-a deplasat în poziția ocupată inițial de franja luminoasă de ordinul 2. Determinați distanța dintre sursa de lumină și planul fantelor. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea
a. Valoarea interfranjei (3 puncte)
Formula interfranjei în dispozitivul Young este:
i=2ℓλ⋅D(2 puncte)
Calcul numeric cu λ=540⋅10−9 m, D=2,5 m, 2ℓ=0,9⋅10−3 m:
i=0,9⋅10−3 m540⋅10−9 m⋅2,5 m=0,9⋅10−31350⋅10−9=1500⋅10−6 m=1,5 mm(1 punct)
b. Distanța dintre franjele întunecoase de ambele părți (4 puncte)
Pozițiile minimelor de interferență față de maximul central sunt date de formula:
xk,min=(k−21)⋅i
Pentru a treia franjă întunecoasă (k1=3):
x3,min=(3−21)⋅i=2,5⋅i=2,5⋅1,5 mm=3,75 mm(1 punct)
Pentru a doua franjă întunecoasă de cealaltă parte (k2=2):
x2,min=(2−21)⋅i=1,5⋅i=1,5⋅1,5 mm=2,25 mm(1 punct)
Distanța totală dintre ele este suma distanțelor la maximul central:
d23=x3,min+x2,min=(2,5+1,5)⋅i=4⋅i(1 punct)
Calcul numeric:
d23=4⋅1,5 mm=6 mm(1 punct)
c. Diferența de drum optic Δr(4 puncte)
Relația dintre diferența de drum optic și coordonata x pe ecran este:
Δr=D2ℓ⋅x(3 puncte)
Calcul numeric cu 2ℓ=0,9⋅10−3 m, x=7,5⋅10−3 m și D=2,5 m:
Δr=2,5 m0,9⋅10−3 m⋅7,5⋅10−3 m=0,9⋅10−3⋅3⋅10−3=2,7⋅10−6 m=2,7μm(1 punct)
d. Distanța d dintre sursa de lumină și planul fantelor (4 puncte)
La deplasarea transversală a sursei de lumină cu distanța h, tabloul de interferență se deplasează pe ecran în sens opus cu distanța Δx:
Δx=dh⋅D(2 puncte)
Deplasarea franjei centrale coincide cu poziția maximului luminos de ordinul 2 (k=2):
Δx=2⋅i(1 punct)