BACEduHub
fizicaTeoretică / RealAnul 2026Sesiunea August

Bacalaureat 2026 - Fizică Teoretică / Real - Sesiunea August (Toamnă)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Dacă modulul vitezei unui corp care se mișcă rectiliniu scade, iar accelerația corpului este constantă, atunci:

  • a. lucrul mecanic efectuat de forța rezultantă care acționează asupra corpului este negativ
  • b. lucrul mecanic efectuat de forța rezultantă care acționează asupra corpului este nul
  • c. modulul forței rezultante care acționează asupra corpului scade
  • d. modulul forței rezultante care acționează asupra corpului este nul (3p)

2. Asupra unui corp având masa mm, care se deplasează cu viteza vv, acționează o forță de tracțiune FF, care efectuează lucrul mecanic LL în intervalul de timp Δt\Delta t. Relația de definiție a puterii mecanice medii este:

  • a. P=m⋅vP = m \cdot v
  • b. P=L⋅ΔtP = L \cdot \Delta t
  • c. P=L⋅(Δt)−1P = L \cdot (\Delta t)^{-1}
  • d. P=F⋅ΔtP = F \cdot \Delta t (3p)

3. Dacă pp este impulsul mecanic al unui corp cu masa mm, atunci unitatea de măsură în S.I. a expresiei p2⋅m−1p^2 \cdot m^{-1} este:

  • a. N\text{N}
  • b. W\text{W}
  • c. m⋅s−2\text{m}\cdot\text{s}^{-2}
  • d. J\text{J} (3p)

4. Un corp cu masa m=3 kgm = 3\text{ kg} este suspendat de capătul inferior al unui fir elastic vertical fixat la capătul superior. Aria secțiunii transversale a firului este S=0,5 cm2S = 0{,}5\text{ cm}^2, iar masa acestuia este neglijabilă. Corpul se află în echilibru mecanic, iar alungirea relativă a firului este Δℓℓ0=2%\frac{\Delta \ell}{\ell_0} = 2\%. Modulul de elasticitate longitudinală EE are valoarea:

  • a. 3⋅107 N⋅m−23 \cdot 10^7\text{ N}\cdot\text{m}^{-2}
  • b. 3⋅106 N⋅m−23 \cdot 10^6\text{ N}\cdot\text{m}^{-2}
  • c. 3⋅105 N⋅m−23 \cdot 10^5\text{ N}\cdot\text{m}^{-2}
  • d. 3⋅104 N⋅m−23 \cdot 10^4\text{ N}\cdot\text{m}^{-2} (3p)

5. Un corp cu masa m=500 gm = 500\text{ g} se deplasează rectiliniu, astfel încât viteza acestuia variază în timp conform graficului din figura alăturată.

Grafic variație viteză v(t) corp de 500g

Forța rezultantă care acționează asupra corpului are modulul:

  • a. 0,5 N0{,}5\text{ N}
  • b. 0,7 N0{,}7\text{ N}
  • c. 1,2 N1{,}2\text{ N}
  • d. 1,4 N1{,}4\text{ N} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Justificare Itemii 1-5:

  1. Răspuns corect: a (3 puncte)

    • Conform teoremei de variație a energiei cinetice, Lrez=ΔEc=m(v2−v02)2L_{\text{rez}} = \Delta E_{\text{c}} = \frac{m(v^2 - v_0^2)}{2}.
    • Scăderea vitezei implică ΔEc<0\Delta E_{\text{c}} < 0, deci lucrul mecanic al rezultantei forțelor este negativ.
  2. Răspuns corect: c (3 puncte)

    • Puterea mecanică medie este raportul dintre lucrul mecanic transferat și intervalul de timp corespunzător:
    P=LΔt=L⋅(Δt)−1P = \frac{L}{\Delta t} = L \cdot (\Delta t)^{-1}
  3. Răspuns corect: d (3 puncte)

    • Energia cinetică se exprimă în funcție de impuls prin relația:
    Ec=p22m  ⟹  [p2m]SI=[Ec]SI=J (Joule)E_{\text{c}} = \frac{p^2}{2m} \implies \left[\frac{p^2}{m}\right]_{\text{SI}} = [E_{\text{c}}]_{\text{SI}} = \text{J}\ (\text{Joule})
  4. Răspuns corect: a (3 puncte)

    • La echilibru mecanic, forța elastică egalează forța de greutate: Fel=G=m⋅g=3 kg⋅10 m/s2=30 NF_{\text{el}} = G = m \cdot g = 3\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 = 30\text{ N}.
    • Legea lui Hooke formulată microscopic se scrie σ=E⋅ε  ⟺  FS=E⋅(Δℓℓ0)\sigma = E \cdot \varepsilon \iff \frac{F}{S} = E \cdot \left(\frac{\Delta \ell}{\ell_0}\right).
    • Modulul de elasticitate longitudinală este:
    E=FS⋅εE = \frac{F}{S \cdot \varepsilon}
    • Calcul numeric cu S=0,5 cm2=5⋅10−5 m2S = 0{,}5\text{ cm}^2 = 5 \cdot 10^{-5}\text{ m}^2 și ε=0,02\varepsilon = 0{,}02:
    E=30 N(5⋅10−5 m2)⋅0,02=3010−6=3⋅107 N⋅m−2E = \frac{30\text{ N}}{(5 \cdot 10^{-5}\text{ m}^2) \cdot 0{,}02} = \frac{30}{10^{-6}} = 3 \cdot 10^7\text{ N}\cdot\text{m}^{-2}
  5. Răspuns corect: b (3 puncte)

    • Din graficul vitezei în funcție de timp, accelerația este panta dreptei:
    a=ΔvΔt=7 m/s−05 s−0=1,4 m/s2a = \frac{\Delta v}{\Delta t} = \frac{7\text{ m/s} - 0}{5\text{ s} - 0} = 1{,}4\text{ m/s}^2
    • Modulul forței rezultante este dat de principiul fundamental al dinamicii:
    Frez=m⋅a=0,5 kg⋅1,4 m/s2=0,7 NF_{\text{rez}} = m \cdot a = 0{,}5\text{ kg} \cdot 1{,}4\text{ m/s}^2 = 0{,}7\text{ N}

Subiectul II (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentat un sistem mecanic format din două corpuri cu masele m=2 kgm = 2\text{ kg} și M=3 kgM = 3\text{ kg}, așezate pe un plan înclinat care formează cu orizontala unghiul α≈37∘\alpha \approx 37^\circ (sin⁡α=0,6\sin\alpha = 0{,}6; cos⁡α=0,8\cos\alpha = 0{,}8). Cele două corpuri sunt legate printr-un fir inextensibil, cu masa neglijabilă. Asupra corpului de masă MM acționează o forță orizontală de modul F=125 NF = 125\text{ N}, sub acțiunea căreia cele două corpuri urcă pe planul înclinat cu accelerația a=1 m/s2a = 1\text{ m/s}^2. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul de masă mm și planul înclinat este μ1=0,5\mu_1 = 0{,}5.

Sistem pe plan înclinat cu forță orizontală F

Determinați:

  • a. modulul forței de frecare la alunecare dintre corpul de masă mm și planul înclinat; (3p)
  • b. valoarea tensiunii din fir; (4p)
  • c. modulul reacțiunii normale exercitate de planul înclinat asupra corpului de masă MM; (4p)
  • d. coeficientul de frecare la alunecare μ2\mu_2 dintre corpul de masă MM și suprafața planului înclinat. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul II Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (3 puncte):
    • Reprezentarea didactică a forțelor care acționează asupra corpului mm pe planul înclinat:

Diagrama didactică a forțelor pe corpul m

  • Pentru corpul mm, pe direcția normală la planul înclinat avem echilibru mecanic:
N1=Gn1=m⋅g⋅cos⁡αN_1 = G_{\text{n}1} = m \cdot g \cdot \cos\alpha
  • Modulul forței de frecare la alunecare este:
Ff1=μ1⋅N1=μ1⋅m⋅g⋅cos⁡αF_{\text{f}1} = \mu_1 \cdot N_1 = \mu_1 \cdot m \cdot g \cdot \cos\alpha
  • Calcul numeric:
Ff1=0,5⋅2 kg⋅10 m/s2⋅0,8=8 NF_{\text{f}1} = 0{,}5 \cdot 2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0{,}8 = 8\text{ N}

(3 puncte)

  1. Rezolvare cerința b) (4 puncte):

    • Scriem ecuația fundamentală a mișcării pentru corpul mm de-a lungul planului înclinat în sensul urcării:
    T−Gt1−Ff1=m⋅a  ⟹  T=m⋅g⋅sin⁡α+Ff1+m⋅aT - G_{\text{t}1} - F_{\text{f}1} = m \cdot a \implies T = m \cdot g \cdot \sin\alpha + F_{\text{f}1} + m \cdot a
    • Calcul numeric:
    T=2 kg⋅10 m/s2⋅0,6+8 N+2 kg⋅1 m/s2=12+8+2=22 NT = 2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0{,}6 + 8\text{ N} + 2\text{ kg} \cdot 1\text{ m/s}^2 = 12 + 8 + 2 = 22\text{ N}

    (4 puncte)

  2. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Asupra corpului MM acționează forța orizontală F⃗\vec{F}. Proiecția forței F⃗\vec{F} pe direcția perpendiculară pe planul înclinat apasă asupra acestuia cu Fn=F⋅sin⁡αF_{\text{n}} = F \cdot \sin\alpha.
    • Componenta normală a greutății corpului MM este Gn2=M⋅g⋅cos⁡αG_{\text{n}2} = M \cdot g \cdot \cos\alpha.
    • Condiția de echilibru pe direcția normală la plan este:
    N2=M⋅g⋅cos⁡α+F⋅sin⁡αN_2 = M \cdot g \cdot \cos\alpha + F \cdot \sin\alpha
    • Calcul numeric cu M=3 kgM = 3\text{ kg} și F=125 NF = 125\text{ N}:
    N2=3 kg⋅10 m/s2⋅0,8+125 N⋅0,6=24 N+75 N=99 NN_2 = 3\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0{,}8 + 125\text{ N} \cdot 0{,}6 = 24\text{ N} + 75\text{ N} = 99\text{ N}

    (4 puncte)

  3. Rezolvare cerința d) (4 puncte):

    • Componenta forței F⃗\vec{F} paralelă cu planul înclinat în sus este Ft=F⋅cos⁡αF_{\text{t}} = F \cdot \cos\alpha.
    • Ecuația fundamentală a mișcării pentru corpul MM de-a lungul planului înclinat în sensul urcării este:
    F⋅cos⁡α−T−M⋅g⋅sin⁡α−Ff2=M⋅aF \cdot \cos\alpha - T - M \cdot g \cdot \sin\alpha - F_{\text{f}2} = M \cdot a
    • Forța de frecare pe corpul MM este Ff2=μ2⋅N2F_{\text{f}2} = \mu_2 \cdot N_2:
    μ2⋅N2=F⋅cos⁡α−T−M⋅g⋅sin⁡α−M⋅a\mu_2 \cdot N_2 = F \cdot \cos\alpha - T - M \cdot g \cdot \sin\alpha - M \cdot a
    • Calcul numeric:
    μ2⋅99=125⋅0,8−22−3⋅10⋅0,6−3⋅1=100−22−18−3=57 N\mu_2 \cdot 99 = 125 \cdot 0{,}8 - 22 - 3 \cdot 10 \cdot 0{,}6 - 3 \cdot 1 = 100 - 22 - 18 - 3 = 57\text{ N} μ2=5799=1933≈0,58\mu_2 = \frac{57}{99} = \frac{19}{33} \approx 0{,}58

    (4 puncte)


Subiectul III (15 puncte)

Un corp cu masa m=2 kgm = 2\text{ kg}, considerat punctiform, este lansat din vârful AA al unui plan înclinat, cu viteza v0=4 m/sv_0 = 4\text{ m/s} orientată spre punctul BB, ca în figura de mai jos. Planul înclinat ABAB formează cu orizontala unghiul α=30∘\alpha = 30^\circ și are înălțimea h=1 mh = 1\text{ m}. Corpul trece prin punctul BB cu viteza v1=5 m/sv_1 = 5\text{ m/s} și se oprește după ce parcurge pe orizontală distanța d=dBC=2,5 md = d_{BC} = 2{,}5\text{ m}. La trecerea corpului prin punctul BB modulul vitezei nu se modifică. Pe suprafața BCBC, coeficientul de frecare la alunecare este constant. Energia potențială gravitațională se consideră nulă la nivelul porțiunii BCBC.

Mișcare combinată plan înclinat și plan orizontal

Determinați:

  • a. energia mecanică a corpului în punctul AA; (4p)
  • b. lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare în timpul deplasării corpului pe porțiunea ABAB a planului înclinat; (4p)
  • c. coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și suprafața BCBC; (4p)
  • d. durata parcurgerii, de către corp, a distanței BCBC. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul III Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (4 puncte):

    • Energia mecanică totală în punctul AA este suma energiei cinetice și a energiei potențiale gravitaționale:
    EA=EcA+EpA=m⋅v022+m⋅g⋅hE_A = E_{\text{c}A} + E_{\text{p}A} = \frac{m \cdot v_0^2}{2} + m \cdot g \cdot h
    • Calcul numeric:
    EA=2 kg⋅(4 m/s)22+2 kg⋅10 m/s2⋅1 m=16 J+20 J=36 JE_A = \frac{2\text{ kg} \cdot (4\text{ m/s})^2}{2} + 2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 1\text{ m} = 16\text{ J} + 20\text{ J} = 36\text{ J}

    (4 puncte)

  2. Rezolvare cerința b) (4 puncte):

    • Energia mecanică la baza planului înclinat (punctul BB, unde hB=0h_B = 0) este pur cinetică:
    EB=EcB=m⋅v122=2 kg⋅(5 m/s)22=25 JE_B = E_{\text{c}B} = \frac{m \cdot v_1^2}{2} = \frac{2\text{ kg} \cdot (5\text{ m/s})^2}{2} = 25\text{ J}
    • Variația energiei mecanice este egală cu lucrul mecanic al forțelor neconservative (forța de frecare):
    LFf,AB=EB−EAL_{F_{\text{f}}, AB} = E_B - E_A
    • Calcul numeric:
    LFf,AB=25 J−36 J=−11 JL_{F_{\text{f}}, AB} = 25\text{ J} - 36\text{ J} = -11\text{ J}

    (4 puncte)

  3. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Pe suprafața orizontală BCBC, singura forță care efectuează lucru mecanic este forța de frecare Ff=μ⋅m⋅gF_{\text{f}} = \mu \cdot m \cdot g.
    • Aplicăm teorema variației energiei cinetice între punctul BB și punctul de oprire CC (vC=0v_C = 0):
    EcC−EcB=LFf,BC  ⟹  0−m⋅v122=−μ⋅m⋅g⋅dE_{\text{c}C} - E_{\text{c}B} = L_{F_{\text{f}}, BC} \implies 0 - \frac{m \cdot v_1^2}{2} = -\mu \cdot m \cdot g \cdot d
    • Deducem coeficientul de frecare μ\mu:
    μ=v122⋅g⋅d\mu = \frac{v_1^2}{2 \cdot g \cdot d}
    • Calcul numeric cu v1=5 m/sv_1 = 5\text{ m/s} și d=2,5 md = 2{,}5\text{ m}:
    μ=522⋅10⋅2,5=2550=0,5\mu = \frac{5^2}{2 \cdot 10 \cdot 2{,}5} = \frac{25}{50} = 0{,}5

    (4 puncte)

  4. Rezolvare cerința d) (3 puncte):

    • Mișcarea pe porțiunea orizontală BCBC este rectilinie uniform încetinită, cu accelerația de frânare a=μ⋅g=0,5⋅10=5 m/s2a = \mu \cdot g = 0{,}5 \cdot 10 = 5\text{ m/s}^2.
    • Din legea vitezei până la oprire (vC=v1−a⋅Δt=0v_C = v_1 - a \cdot \Delta t = 0):
    Δt=v1a=v1μ⋅g\Delta t = \frac{v_1}{a} = \frac{v_1}{\mu \cdot g}
    • Calcul numeric:
    Δt=5 m/s5 m/s2=1 s\Delta t = \frac{5\text{ m/s}}{5\text{ m/s}^2} = 1\text{ s}

    (3 puncte)


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_{\text{A}} = 6{,}02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J⋅mol−1⋅K−1R = 8{,}31\text{ J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p⋅V=ν⋅R⋅Tp \cdot V = \nu \cdot R \cdot T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. O cantitate constantă de gaz ideal se destinde lent într-un proces adiabatic. În acest proces:

  • a. temperatura gazului crește
  • b. presiunea gazului scade
  • c. gazul nu schimbă lucru mecanic cu mediul exterior
  • d. energia internă a gazului rămâne constantă (3p)

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia lucrului mecanic schimbat de o cantitate de gaz ideal cu mediul exterior în cursul unei transformări izobare poate fi scrisă sub forma:

  • a. ν⋅(Cp−CV)⋅ΔT\nu \cdot (C_p - C_V) \cdot \Delta T
  • b. ν⋅Cp⋅ΔT\nu \cdot C_p \cdot \Delta T
  • c. −ν⋅CV⋅ΔT-\nu \cdot C_V \cdot \Delta T
  • d. −ν⋅Cp⋅ΔT-\nu \cdot C_p \cdot \Delta T (3p)

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul Q⋅m−1⋅c−1Q \cdot m^{-1} \cdot c^{-1} este:

  • a. N⋅m−2\text{N}\cdot\text{m}^{-2}
  • b. J⋅K−1\text{J}\cdot\text{K}^{-1}
  • c. K\text{K}
  • d. mol\text{mol} (3p)

4. O cantitate ν=4 mol\nu = 4\text{ mol} de gaz ideal monoatomic (CV=1,5RC_V = 1{,}5 R) este supusă unei transformări izobare, în cursul căreia temperatura gazului se modifică de la valoarea t1=17∘Ct_1 = 17^\circ\text{C} la valoarea T2=280 KT_2 = 280\text{ K}. Căldura schimbată de gaz cu exteriorul în cursul transformării este:

  • a. 831 J831\text{ J}
  • b. 498 J498\text{ J}
  • c. −498 J-498\text{ J}
  • d. −831 J-831\text{ J} (3p)

5. O cantitate constantă de gaz ideal parcurge procesul 1−2−31-2-3 reprezentat în coordonate V−TV-T în figura alăturată.

Proces termodinamic 1-2-3 în coordonate V-T

Relația corectă dintre presiunile gazului în stările 1, 2 și 3 este:

  • a. p1>p2=p3p_1 > p_2 = p_3
  • b. p1<p2=p3p_1 < p_2 = p_3
  • c. p3>p2>p1p_3 > p_2 > p_1
  • d. p3<p2<p1p_3 < p_2 < p_1 (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Justificare Itemii 1-5:

  1. Răspuns corect: b (3 puncte)

    • În destinderea adiabatică (Q=0Q = 0), volumul crește. Din ecuația p⋅Vγ=ct.p \cdot V^\gamma = \text{ct.}, la creșterea volumului presiunea gazului scade.
  2. Răspuns corect: a (3 puncte)

    • Lucrul mecanic în transformarea izobară este L=p⋅ΔV=ν⋅R⋅ΔTL = p \cdot \Delta V = \nu \cdot R \cdot \Delta T.
    • Din relația lui Robert Mayer, R=Cp−CVR = C_p - C_V, obținem L=ν⋅(Cp−CV)⋅ΔTL = \nu \cdot (C_p - C_V) \cdot \Delta T.
  3. Răspuns corect: c (3 puncte)

    • Din relația căldurii Q=m⋅c⋅ΔTQ = m \cdot c \cdot \Delta T, expresia Q⋅m−1⋅c−1=Qm⋅c=ΔTQ \cdot m^{-1} \cdot c^{-1} = \frac{Q}{m \cdot c} = \Delta T reprezintă o variație de temperatură, având ca unitate de măsură în S.I. Kelvinul (K\text{K}).
  4. Răspuns corect: d (3 puncte)

    • Temperatura inițială este T1=17+273=290 KT_1 = 17 + 273 = 290\text{ K}, iar cea finală este T2=280 KT_2 = 280\text{ K}.
    • Variația de temperatură este ΔT=T2−T1=280 K−290 K=−10 K\Delta T = T_2 - T_1 = 280\text{ K} - 290\text{ K} = -10\text{ K}.
    • Căldura molară la presiune constantă este Cp=CV+R=1,5R+R=2,5RC_p = C_V + R = 1{,}5 R + R = 2{,}5 R.
    • Căldura schimbată este:
    Q=ν⋅Cp⋅ΔT=4 mol⋅(2,5⋅8,31 J/(mol⋅K))⋅(−10 K)=−831 JQ = \nu \cdot C_p \cdot \Delta T = 4\text{ mol} \cdot (2{,}5 \cdot 8{,}31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)}) \cdot (-10\text{ K}) = -831\text{ J}
  5. Răspuns corect: a (3 puncte)

    • În diagrama V−TV-T, panta razei vectoare duse din origine către un punct de stare este direct proporțională cu VT∼1p\frac{V}{T} \sim \frac{1}{p}. Punctele 2 și 3 se află pe aceeași dreaptă ce trece prin origine, deci p2=p3p_2 = p_3. Starea 1 are o pantă mai mică, ceea ce corespunde unei presiuni mai mari: p1>p2=p3p_1 > p_2 = p_3.

Subiectul II (15 puncte)

Un vas cilindric orizontal, închis la ambele capete, este împărțit în două compartimente, separate prin intermediul unui piston subțire, termoizolant, etanș, care se poate deplasa fără frecări. Inițial, pistonul este în echilibru mecanic. Primul compartiment are volumul V1=21 LV_1 = 21\text{ L} și conține o cantitate ν1=3 mol\nu_1 = 3\text{ mol} de azot (μ1=28 g/mol\mu_1 = 28\text{ g/mol}), la temperatura T1=400 KT_1 = 400\text{ K}. Al doilea compartiment are volumul V2=7 LV_2 = 7\text{ L} și conține argon (μ2=40 g/mol\mu_2 = 40\text{ g/mol}), la temperatura T2=320 KT_2 = 320\text{ K}. Ambele gaze sunt considerate ideale.

  • a. Calculați densitatea azotului. (4p)
  • b. Determinați numărul de molecule de azot din unitatea de volum. (3p)
  • c. Calculați masa de argon. (4p)
  • d. Din primul compartiment se scoate lent o cantitate ν′=2 mol\nu' = 2\text{ mol} de azot, temperaturile gazelor fiind menținute constante la valorile T1T_1, respectiv T2T_2. Determinați volumul ocupat de argon după eliminarea cantității de azot. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul II Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (4 puncte):

    • Masa azotului este m1=ν1⋅μ1=3 mol⋅28 g/mol=84 g=0,084 kgm_1 = \nu_1 \cdot \mu_1 = 3\text{ mol} \cdot 28\text{ g/mol} = 84\text{ g} = 0{,}084\text{ kg}.
    • Volumul primului compartiment este V1=21 L=0,021 m3V_1 = 21\text{ L} = 0{,}021\text{ m}^3.
    • Densitatea azotului este:
    ρ1=m1V1=0,084 kg0,021 m3=4 kg/m3\rho_1 = \frac{m_1}{V_1} = \frac{0{,}084\text{ kg}}{0{,}021\text{ m}^3} = 4\text{ kg/m}^3

    (4 puncte)

  2. Rezolvare cerința b) (3 puncte):

    • Concentrația moleculelor (numărul de molecule din unitatea de volum) este:
    n1=N1V1=ν1⋅NAV1n_1 = \frac{N_1}{V_1} = \frac{\nu_1 \cdot N_{\text{A}}}{V_1}
    • Calcul numeric:
    n1=3 mol⋅6,02⋅1023 molecule/mol21⋅10−3 m3≈8,6⋅1025 m−3n_1 = \frac{3\text{ mol} \cdot 6{,}02 \cdot 10^{23}\text{ molecule/mol}}{21 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3} \approx 8{,}6 \cdot 10^{25}\text{ m}^{-3}

    (3 puncte)

  3. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Pistonul fiind în echilibru mecanic inițial, presiunile celor două compartimente sunt egale: p1=p2p_1 = p_2.
    • Din ecuația Clapeyron-Mendeleev:
    ν1⋅R⋅T1V1=(m2μ2)⋅R⋅T2V2  ⟹  m2=μ2⋅ν1⋅T1T2⋅V2V1\frac{\nu_1 \cdot R \cdot T_1}{V_1} = \frac{\left(\frac{m_2}{\mu_2}\right) \cdot R \cdot T_2}{V_2} \implies m_2 = \mu_2 \cdot \nu_1 \cdot \frac{T_1}{T_2} \cdot \frac{V_2}{V_1}
    • Calcul numeric:
    m2=40 g/mol⋅3 mol⋅400 K320 K⋅7 L21 L=120⋅54⋅13=50 gm_2 = 40\text{ g/mol} \cdot 3\text{ mol} \cdot \frac{400\text{ K}}{320\text{ K}} \cdot \frac{7\text{ L}}{21\text{ L}} = 120 \cdot \frac{5}{4} \cdot \frac{1}{3} = 50\text{ g}

    (4 puncte)

  4. Rezolvare cerința d) (4 puncte):

    • Cantitatea de azot rămasă în compartimentul 1 este ν1f=ν1−ν′=3−2=1 mol\nu_{1\text{f}} = \nu_1 - \nu' = 3 - 2 = 1\text{ mol}.
    • Cantitatea de argon rămâne neschimbată: ν2=m2μ2=50 g40 g/mol=1,25 mol\nu_2 = \frac{m_2}{\mu_2} = \frac{50\text{ g}}{40\text{ g/mol}} = 1{,}25\text{ mol}.
    • La noul echilibru mecanic la aceleași temperaturi, presiunile finale sunt egale: p1f=p2fp_{1\text{f}} = p_{2\text{f}}:
    ν1f⋅R⋅T1V1f=ν2⋅R⋅T2V2f\frac{\nu_{1\text{f}} \cdot R \cdot T_1}{V_{1\text{f}}} = \frac{\nu_2 \cdot R \cdot T_2}{V_{2\text{f}}}
    • Volumul total al cilindrului se conservă: V1f+V2f=V1+V2=21 L+7 L=28 L  ⟹  V1f=28 L−V2fV_{1\text{f}} + V_{2\text{f}} = V_1 + V_2 = 21\text{ L} + 7\text{ L} = 28\text{ L} \implies V_{1\text{f}} = 28\text{ L} - V_{2\text{f}}.
    • Înlocuim datele:
    1 mol⋅400 K28−V2f=1,25 mol⋅320 KV2f=400V2f\frac{1\text{ mol} \cdot 400\text{ K}}{28 - V_{2\text{f}}} = \frac{1{,}25\text{ mol} \cdot 320\text{ K}}{V_{2\text{f}}} = \frac{400}{V_{2\text{f}}} 28−V2f=V2f  ⟹  2⋅V2f=28 L  ⟹  V2f=14 L28 - V_{2\text{f}} = V_{2\text{f}} \implies 2 \cdot V_{2\text{f}} = 28\text{ L} \implies V_{2\text{f}} = 14\text{ L}

    (4 puncte)


Subiectul III (15 puncte)

O cantitate constantă de gaz ideal, având căldura molară izocoră CV=3RC_V = 3 R, suferă transformarea ciclică 1−2−3−11-2-3-1, reprezentată în coordonate p−Vp-V în figura alăturată. În procesul 2−32-3 temperatura gazului este constantă. Parametrii gazului în starea 1 sunt p1=105 Pap_1 = 10^5\text{ Pa} și V1=2 LV_1 = 2\text{ L}. Presiunea gazului în starea 2 este p2=3p1p_2 = 3 p_1, iar volumul ocupat de gaz în starea 3 este V3=2V1V_3 = 2 V_1. Se consideră ln⁡2≈0,7\ln 2 \approx 0{,}7.

Transformare ciclică 1-2-3-1 în coordonate p-V

Determinați:

  • a. căldura schimbată de gaz cu exteriorul în procesul 1→21 \to 2; (3p)
  • b. lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior în procesul 1→2→31 \to 2 \to 3; (4p)
  • c. lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior în procesul 3→13 \to 1; (4p)
  • d. randamentul unui motor termic care ar funcționa după transformarea ciclică 1−2−3−11-2-3-1. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul III Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (3 puncte):

    • Procesul 1→21 \to 2 este o încălzire izocoră la volumul V1=2 L=2⋅10−3 m3V_1 = 2\text{ L} = 2 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3.
    • Căldura schimbată este:
    Q12=ν⋅CV⋅(T2−T1)=CVR⋅(p2⋅V1−p1⋅V1)=3⋅V1⋅(3p1−p1)=6⋅p1⋅V1Q_{12} = \nu \cdot C_V \cdot (T_2 - T_1) = \frac{C_V}{R} \cdot (p_2 \cdot V_1 - p_1 \cdot V_1) = 3 \cdot V_1 \cdot (3p_1 - p_1) = 6 \cdot p_1 \cdot V_1
    • Calcul numeric:
    Q12=6⋅(105 Pa)⋅(2⋅10−3 m3)=1200 J=1,2 kJQ_{12} = 6 \cdot (10^5\text{ Pa}) \cdot (2 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3) = 1200\text{ J} = 1{,}2\text{ kJ}

    (3 puncte)

  2. Rezolvare cerința b) (4 puncte):

    • În procesul izocor 1→21 \to 2, lucrul mecanic este nul: L12=0L_{12} = 0.
    • Procesul 2→32 \to 3 este o destindere izotermă la temperatura T2T_2, de la V2=2 LV_2 = 2\text{ L} la V3=4 LV_3 = 4\text{ L}:
    L23=ν⋅R⋅T2⋅ln⁡(V3V2)=p2⋅V2⋅ln⁡2L_{23} = \nu \cdot R \cdot T_2 \cdot \ln\left(\frac{V_3}{V_2}\right) = p_2 \cdot V_2 \cdot \ln 2
    • Calcul numeric cu p2=3⋅105 Pap_2 = 3 \cdot 10^5\text{ Pa}, V2=2⋅10−3 m3V_2 = 2 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 și ln⁡2≈0,7\ln 2 \approx 0{,}7:
    L23=(3⋅105)⋅(2⋅10−3)⋅0,7=600⋅0,7=420 JL_{23} = (3 \cdot 10^5) \cdot (2 \cdot 10^{-3}) \cdot 0{,}7 = 600 \cdot 0{,}7 = 420\text{ J}
    • Lucrul mecanic pe 1→2→31 \to 2 \to 3 este:
    L123=L12+L23=420 JL_{123} = L_{12} + L_{23} = 420\text{ J}

    (4 puncte)

  3. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • În starea 3, gazul aflat la temperatura izotermei are presiunea:
    p3=p2⋅V2V3=3⋅105 Pa⋅2 L4 L=1,5⋅105 Pap_3 = \frac{p_2 \cdot V_2}{V_3} = \frac{3 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 2\text{ L}}{4\text{ L}} = 1{,}5 \cdot 10^5\text{ Pa}
    • Transformarea 3→13 \to 1 fiind un segment de dreaptă în coordonate p−Vp-V parcurs în sensul micșorării volumului, lucrul mecanic este negativ și egal în modul cu aria trapezului de sub segment:
    L31=−p3+p12⋅(V3−V1)L_{31} = -\frac{p_3 + p_1}{2} \cdot (V_3 - V_1)
    • Calcul numeric:
    L31=−1,5⋅105 Pa+1⋅105 Pa2⋅(4⋅10−3 m3−2⋅10−3 m3)=−1,25⋅105⋅2⋅10−3=−250 JL_{31} = -\frac{1{,}5 \cdot 10^5\text{ Pa} + 1 \cdot 10^5\text{ Pa}}{2} \cdot (4 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 - 2 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3) = -1{,}25 \cdot 10^5 \cdot 2 \cdot 10^{-3} = -250\text{ J}

    (4 puncte)

  4. Rezolvare cerința d) (4 puncte):

    • Lucrul mecanic total efectuat de motor pe parcursul unui ciclu complet este:
    Ltot=L123+L31=420 J−250 J=170 JL_{\text{tot}} = L_{123} + L_{31} = 420\text{ J} - 250\text{ J} = 170\text{ J}
    • Căldura primită de gaz de la sursa caldă se absoarbe în procesele 1→21 \to 2 și 2→32 \to 3 (izoterma fiind destindere, Q23=L23>0Q_{23} = L_{23} > 0):
    Qprimit=Q12+Q23=1200 J+420 J=1620 JQ_{\text{primit}} = Q_{12} + Q_{23} = 1200\text{ J} + 420\text{ J} = 1620\text{ J}
    • Randamentul motorului termic este:
    η=LtotQprimit=170 J1620 J=17162≈0,105=10,5%\eta = \frac{L_{\text{tot}}}{Q_{\text{primit}}} = \frac{170\text{ J}}{1620\text{ J}} = \frac{17}{162} \approx 0{,}105 = 10{,}5\%

    (4 puncte)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. O grupare paralel formată din rezistoare identice este conectată la bornele unei baterii cu tensiune electromotoare constantă. Dacă acestei grupări i se adaugă în paralel un alt rezistor identic, atunci:

  • a. puterea electrică totală dezvoltată de baterie scade
  • b. puterea electrică totală dezvoltată de baterie rămâne nemodificată;
  • c. intensitatea curentului electric care străbate bateria crește;
  • d. intensitatea curentului electric care străbate bateria scade. (3p)

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia dependenței de temperatură a rezistenței electrice a unui fir metalic conductor poate fi scrisă sub forma:

  • a. R=R0⋅α⋅tR = R_0 \cdot \alpha \cdot t
  • b. R=R0+R0⋅α⋅tR = R_0 + R_0 \cdot \alpha \cdot t
  • c. R=R0−R0⋅α⋅tR = R_0 - R_0 \cdot \alpha \cdot t
  • d. R=R0⋅(1−α⋅t)R = R_0 \cdot (1 - \alpha \cdot t) (3p)

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii exprimate prin W⋅RΔt\sqrt{\frac{W \cdot R}{\Delta t}} este:

  • a. A⋅s\text{A}\cdot\text{s}
  • b. A\text{A}
  • c. V\text{V}
  • d. Ω\Omega (3p)

4. Un generator cu tensiunea electromotoare constantă alimentează un consumator a cărui rezistență electrică poate fi modificată. În graficul din figura alăturată este reprezentată variația puterii electrice disipate de consumator în funcție de valoarea rezistenței electrice a acestuia.

Grafic variație putere electrică pe consumator

Valoarea tensiunii electromotoare a generatorului este:

  • a. 36 V36\text{ V}
  • b. 24 V24\text{ V}
  • c. 16 V16\text{ V}
  • d. 12 V12\text{ V} (3p)

5. Un fir metalic conductor, confecționat dintr-un material cu rezistivitatea ρ=1,2⋅10−7 Ω⋅m\rho = 1{,}2 \cdot 10^{-7}\ \Omega\cdot\text{m}, are lungimea L=5 mL = 5\text{ m} și aria secțiunii transversale S=0,2 mm2S = 0{,}2\text{ mm}^2. Firul este conectat la bornele unui generator cu rezistența interioară r=1 Ωr = 1\ \Omega. Randamentul transferului de energie de la generator la firul conductor este:

  • a. 75%75\%
  • b. 60%60\%
  • c. 33%33\%
  • d. 25%25\% (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Justificare Itemii 1-5:

  1. Răspuns corect: c (3 puncte)

    • Adăugarea unui nou rezistor în paralel micșorează rezistența echivalentă a circuitului exterior (1Rp′=1Rp+1R\frac{1}{R_{\text{p}}'} = \frac{1}{R_{\text{p}}} + \frac{1}{R}). Conform legii lui Ohm pe întreg circuitul, intensitatea curentului debitat de baterie crește: I=ERext+rI = \frac{E}{R_{\text{ext}} + r}.
  2. Răspuns corect: b (3 puncte)

    • Expresia dependenței de temperatură este R=R0⋅(1+α⋅t)=R0+R0⋅α⋅tR = R_0 \cdot (1 + \alpha \cdot t) = R_0 + R_0 \cdot \alpha \cdot t.
  3. Răspuns corect: c (3 puncte)

    • Puterea electrică este P=WΔt=U2RP = \frac{W}{\Delta t} = \frac{U^2}{R}. Prin urmare:
    W⋅RΔt=P⋅R=U2R⋅R=U\sqrt{\frac{W \cdot R}{\Delta t}} = \sqrt{P \cdot R} = \sqrt{\frac{U^2}{R} \cdot R} = U
    • Unitatea de măsură în S.I. este Voltul (V\text{V}).
  4. Răspuns corect: d (3 puncte)

    • Puterea pe consumator este maximă la adaptare (R=r=2 ΩR = r = 2\ \Omega), având expresia Pmax⁡=E24rP_{\max} = \frac{E^2}{4r}.
    • Din grafic, Pmax⁡=18 WP_{\max} = 18\text{ W}:
    18 W=E24⋅2 Ω  ⟹  E2=18⋅8=144 V2  ⟹  E=12 V18\text{ W} = \frac{E^2}{4 \cdot 2\ \Omega} \implies E^2 = 18 \cdot 8 = 144\text{ V}^2 \implies E = 12\text{ V}
  5. Răspuns corect: a (3 puncte)

    • Calculăm rezistența firului cu S=0,2 mm2=0,2⋅10−6 m2S = 0{,}2\text{ mm}^2 = 0{,}2 \cdot 10^{-6}\text{ m}^2:
    R=ρ⋅LS=(1,2⋅10−7 Ω⋅m)⋅5 m0,2⋅10−6 m2=3 ΩR = \rho \cdot \frac{L}{S} = (1{,}2 \cdot 10^{-7}\ \Omega\cdot\text{m}) \cdot \frac{5\text{ m}}{0{,}2 \cdot 10^{-6}\text{ m}^2} = 3\ \Omega
    • Randamentul circuitului exterior este:
    η=RR+r=3 Ω3 Ω+1 Ω=34=75%\eta = \frac{R}{R + r} = \frac{3\ \Omega}{3\ \Omega + 1\ \Omega} = \frac{3}{4} = 75\%

Subiectul II (15 puncte)

În circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată se cunosc: E1=18 VE_1 = 18\text{ V}, r1=3 Ωr_1 = 3\ \Omega, E2=6 VE_2 = 6\text{ V}, R1=22 ΩR_1 = 22\ \Omega, R2=8 ΩR_2 = 8\ \Omega, R3=20 ΩR_3 = 20\ \Omega. Rezistența electrică a ampermetrului este RA=2 ΩR_{\text{A}} = 2\ \Omega. Intensitatea curentului electric măsurată de ampermetru are valoarea IA=0,1 AI_{\text{A}} = 0{,}1\text{ A}.

Schema circuitului electric cu două surse și ampermetru

Determinați:

  • a. sarcina electrică ce trece prin ampermetru în intervalul de timp Δt=30 minute\Delta t = 30\text{ minute}; (3p)
  • b. tensiunea electrică la bornele rezistorului R3R_3; (4p)
  • c. rezistența electrică echivalentă a circuitului exterior generatoarelor; (4p)
  • d. rezistența interioară a generatorului cu tensiunea electromotoare E2E_2. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul II Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (3 puncte):

    • Intervalul de timp în unități S.I. este Δt=30 min=1800 s\Delta t = 30\text{ min} = 1800\text{ s}.
    • Sarcina electrică transportată prin ampermetru este:
    q=IA⋅Δt=0,1 A⋅1800 s=180 Cq = I_{\text{A}} \cdot \Delta t = 0{,}1\text{ A} \cdot 1800\text{ s} = 180\text{ C}

    (3 puncte)

  2. Rezolvare cerința b) (4 puncte):

    • Rezistența ramurii cu ampermetrul și rezistorul R1R_1 este R1A=R1+RA=22+2=24 ΩR_{1\text{A}} = R_1 + R_{\text{A}} = 22 + 2 = 24\ \Omega.
    • Tensiunea pe ramura paralelă comună cu R2R_2 este:
    Up=IA⋅R1A=0,1 A⋅24 Ω=2,4 VU_{\text{p}} = I_{\text{A}} \cdot R_{1\text{A}} = 0{,}1\text{ A} \cdot 24\ \Omega = 2{,}4\text{ V}
    • Curentul prin ramura rezistorului R2R_2 este:
    I2=UpR2=2,4 V8 Ω=0,3 AI_2 = \frac{U_{\text{p}}}{R_2} = \frac{2{,}4\text{ V}}{8\ \Omega} = 0{,}3\text{ A}
    • Curentul total prin rezistorul principal R3R_3 este:
    I3=IA+I2=0,1 A+0,3 A=0,4 AI_3 = I_{\text{A}} + I_2 = 0{,}1\text{ A} + 0{,}3\text{ A} = 0{,}4\text{ A}
    • Tensiunea la bornele rezistorului R3R_3 este:
    U3=R3⋅I3=20 Ω⋅0,4 A=8 VU_3 = R_3 \cdot I_3 = 20\ \Omega \cdot 0{,}4\text{ A} = 8\text{ V}

    (4 puncte)

  3. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Rezistența echivalentă a grupării paralele este:
    Rp=R1A⋅R2R1A+R2=24⋅824+8=19232=6 ΩR_{\text{p}} = \frac{R_{1\text{A}} \cdot R_2}{R_{1\text{A}} + R_2} = \frac{24 \cdot 8}{24 + 8} = \frac{192}{32} = 6\ \Omega
    • Rezistența echivalentă a întregului circuit exterior conectat la generatoare este:
    Re=Rp+R3=6 Ω+20 Ω=26 ΩR_{\text{e}} = R_{\text{p}} + R_3 = 6\ \Omega + 20\ \Omega = 26\ \Omega

    (4 puncte)

  4. Rezolvare cerința d) (4 puncte):

    • Scriem a doua teoremă a lui Kirchhoff pentru ochiul principal ce conține ambele surse:
    E1−E2=IA⋅(R1+RA)+I3⋅(R3+r1+r2)E_1 - E_2 = I_{\text{A}} \cdot (R_1 + R_{\text{A}}) + I_3 \cdot (R_3 + r_1 + r_2)
    • Înlocuim mărimile cunoscute:
    18 V−6 V=0,1 A⋅24 Ω+0,4 A⋅(20+3+r2)18\text{ V} - 6\text{ V} = 0{,}1\text{ A} \cdot 24\ \Omega + 0{,}4\text{ A} \cdot (20 + 3 + r_2) 12=2,4+0,4⋅(23+r2)  ⟹  9,6=0,4⋅(23+r2)  ⟹  23+r2=24  ⟹  r2=1 Ω12 = 2{,}4 + 0{,}4 \cdot (23 + r_2) \implies 9{,}6 = 0{,}4 \cdot (23 + r_2) \implies 23 + r_2 = 24 \implies r_2 = 1\ \Omega

    (4 puncte)


Subiectul III (15 puncte)

În circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figură, ambele becuri funcționează la valori nominale. Generatorul are tensiunea electromotoare E=30 VE = 30\text{ V}, iar rezistența sa interioară este nenulă. Becul B1B_1 este caracterizat de valorile nominale P1=5 WP_1 = 5\text{ W} și U1=10 VU_1 = 10\text{ V}. Voltmetrul ideal (RV→∞R_{\text{V}} \to \infty) indică tensiunea UV=19 VU_{\text{V}} = 19\text{ V}. Se cunoaște R=8 ΩR = 8\ \Omega.

Schema circuitului cu voltmetru și două becuri

Determinați:

  • a. rezistența electrică a becului B1B_1; (3p)
  • b. rezistența electrică a becului B2B_2; (4p)
  • c. energia electrică consumată împreună de cele două becuri în intervalul de timp Δt=1 ora˘\Delta t = 1\text{ oră}; (4p)
  • d. puterea disipată pe rezistența interioară a generatorului. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul III Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (3 puncte):

    • Din parametrii nominali ai becului B1B_1, rezistența sa electrică este:
    R1=U12P1R_1 = \frac{U_1^2}{P_1}
    • Calcul numeric:
    R1=(10 V)25 W=1005=20 ΩR_1 = \frac{(10\text{ V})^2}{5\text{ W}} = \frac{100}{5} = 20\ \Omega

    (3 puncte)

  2. Rezolvare cerința b) (4 puncte):

    • Curentul nominal prin becul B1B_1 (care străbate întregul circuit serie) este:
    I=P1U1=5 W10 V=0,5 AI = \frac{P_1}{U_1} = \frac{5\text{ W}}{10\text{ V}} = 0{,}5\text{ A}
    • Tensiunea indicată de voltmetru este tensiunea la bornele grupării serie formate din becul B2B_2 și rezistorul RR:
    UV=(R2+R)⋅I  ⟹  R2+R=UVIU_{\text{V}} = (R_2 + R) \cdot I \implies R_2 + R = \frac{U_{\text{V}}}{I}
    • Calculăm rezistența becului B2B_2:
    R2=19 V0,5 A−8 Ω=38−8=30 ΩR_2 = \frac{19\text{ V}}{0{,}5\text{ A}} - 8\ \Omega = 38 - 8 = 30\ \Omega

    (4 puncte)

  3. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Puterea electrică a becului B2B_2 este:
    P2=R2⋅I2=30 Ω⋅(0,5 A)2=30⋅0,25=7,5 WP_2 = R_2 \cdot I^2 = 30\ \Omega \cdot (0{,}5\text{ A})^2 = 30 \cdot 0{,}25 = 7{,}5\text{ W}
    • Puterea totală consumată de ambele becuri este:
    P12=P1+P2=5 W+7,5 W=12,5 WP_{12} = P_1 + P_2 = 5\text{ W} + 7{,}5\text{ W} = 12{,}5\text{ W}
    • Energia consumată în Δt=1 h=3600 s\Delta t = 1\text{ h} = 3600\text{ s} este:
    W12=P12⋅Δt=12,5 W⋅3600 s=45 000 J=45 kJW_{12} = P_{12} \cdot \Delta t = 12{,}5\text{ W} \cdot 3600\text{ s} = 45\,000\text{ J} = 45\text{ kJ}

    (4 puncte)

  4. Rezolvare cerința d) (4 puncte):

    • Tensiunea la bornele exterioare ale generatorului este suma căderilor de tensiune:
    Uext=U1+UV=10 V+19 V=29 VU_{\text{ext}} = U_1 + U_{\text{V}} = 10\text{ V} + 19\text{ V} = 29\text{ V}
    • Căderea de tensiune internă pe rezistența internă a generatorului este:
    u=E−Uext=30 V−29 V=1 Vu = E - U_{\text{ext}} = 30\text{ V} - 29\text{ V} = 1\text{ V}
    • Puterea disipată pe rezistența interioară este:
    Pint=u⋅I=1 V⋅0,5 A=0,5 WP_{\text{int}} = u \cdot I = 1\text{ V} \cdot 0{,}5\text{ A} = 0{,}5\text{ W}

    (4 puncte)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6{,}6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Două lentile subțiri alipite formează un sistem optic centrat astfel încât orice fascicul paralel de lumină care intră în sistem, iese tot paralel din acesta. Convergențele lentilelor sunt C1C_1 și C2C_2. Relația dintre C1C_1 și C2C_2 este:

  • a. C1−1+C2−1=0C_1^{-1} + C_2^{-1} = 0
  • b. C1+C2=0C_1 + C_2 = 0
  • c. C1⋅C2−1=1C_1 \cdot C_2^{-1} = 1
  • d. C1⋅C2=1C_1 \cdot C_2 = 1 (3p)

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, lungimea de undă a unei radiații electromagnetice care se propagă în vid și are frecvența ν\nu este:

  • a. h⋅νh \cdot \nu
  • b. c⋅νc \cdot \nu
  • c. c−1⋅νc^{-1} \cdot \nu
  • d. c⋅ν−1c \cdot \nu^{-1} (3p)

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii exprimate prin produsul h⋅λ−1h \cdot \lambda^{-1} poate fi scrisă în forma:

  • a. J⋅m−1⋅s−1\text{J}\cdot\text{m}^{-1}\cdot\text{s}^{-1}
  • b. J⋅m⋅s−1\text{J}\cdot\text{m}\cdot\text{s}^{-1}
  • c. J⋅m−1⋅s\text{J}\cdot\text{m}^{-1}\cdot\text{s}
  • d. J⋅m⋅s\text{J}\cdot\text{m}\cdot\text{s} (3p)

4. O rază de lumină trece dintr-un mediu optic transparent cu indicele de refracție n1=1,4n_1 = 1{,}4, într-un alt mediu optic transparent cu indicele de refracție n2=1,75n_2 = 1{,}75. Dacă unghiul de incidență este i=30∘i = 30^\circ, atunci sinusul unghiului de refracție este:

  • a. 0,250{,}25
  • b. 0,400{,}40
  • c. 0,500{,}50
  • d. 0,620{,}62 (3p)

5. Energia cinetică maximă a electronilor extrași prin efect fotoelectric extern depinde de frecvența radiației incidente conform graficului din figura alăturată.

Grafic variație energie cinetică funcție de frecvență

În aceste condiții, valoarea frecvenței ν1\nu_1 este:

  • a. 5,50⋅1014 Hz5{,}50 \cdot 10^{14}\text{ Hz}
  • b. 0,65⋅1015 Hz0{,}65 \cdot 10^{15}\text{ Hz}
  • c. 0,75⋅1015 Hz0{,}75 \cdot 10^{15}\text{ Hz}
  • d. 12,0⋅1014 Hz12{,}0 \cdot 10^{14}\text{ Hz} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Justificare Itemii 1-5:

  1. Răspuns corect: b (3 puncte)

    • Convergența sistemului de lentile alipite este Csist=C1+C2C_{\text{sist}} = C_1 + C_2.
    • Pentru ca un fascicul paralel să iasă tot paralel, distanța focală echivalentă trebuie să fie infinită (fsist→∞f_{\text{sist}} \to \infty), deci convergența sistemului este nulă: Csist=C1+C2=0C_{\text{sist}} = C_1 + C_2 = 0.
  2. Răspuns corect: d (3 puncte)

    • Lungimea de undă este legată de viteza de propagare și frecvență prin relația λ=cν=c⋅ν−1\lambda = \frac{c}{\nu} = c \cdot \nu^{-1}.
  3. Răspuns corect: c (3 puncte)

    • Unitatea de măsură în S.I. este:
    [h⋅λ−1]SI=[h]SI⋅[λ−1]SI=(J⋅s)⋅m−1=J⋅m−1⋅s[h \cdot \lambda^{-1}]_{\text{SI}} = [h]_{\text{SI}} \cdot [\lambda^{-1}]_{\text{SI}} = (\text{J}\cdot\text{s}) \cdot \text{m}^{-1} = \text{J}\cdot\text{m}^{-1}\cdot\text{s}
  4. Răspuns corect: b (3 puncte)

    • Din legea refracției a lui Snell:
    n1⋅sin⁡i=n2⋅sin⁡r  ⟹  sin⁡r=n1n2⋅sin⁡in_1 \cdot \sin i = n_2 \cdot \sin r \implies \sin r = \frac{n_1}{n_2} \cdot \sin i
    • Calcul numeric:
    sin⁡r=1,41,75⋅sin⁡30∘=0,8⋅0,5=0,40\sin r = \frac{1{,}4}{1{,}75} \cdot \sin 30^\circ = 0{,}8 \cdot 0{,}5 = 0{,}40
  5. Răspuns corect: d (3 puncte)

    • Panta dreptei din graficul Ec(ν)E_{\text{c}}(\nu) este constanta lui Planck h=ΔEcΔνh = \frac{\Delta E_{\text{c}}}{\Delta \nu}. Citind valorile de pe grafic corespunzătoare energiei cinetice date, rezultă frecvența ν1=12,0⋅1014 Hz\nu_1 = 12{,}0 \cdot 10^{14}\text{ Hz}.

Subiectul II (15 puncte)

Un obiect liniar, cu înălțimea y1=4 cmy_1 = 4\text{ cm}, este așezat perpendicular pe axa optică a unui sistem optic centrat format din două lentile subțiri alipite. Distanța dintre obiect și sistemul optic este D=24 cmD = 24\text{ cm}. Imaginea obiectului în sistemul optic se formează pe un ecran situat la distanța x2=12 cmx_2 = 12\text{ cm} de sistem. Convergența primei lentile este C1=2,5 m−1C_1 = 2{,}5\text{ m}^{-1}.

  • a. Determinați convergența sistemului optic. (4p)
  • b. Calculați înălțimea imaginii de pe ecran. (3p)
  • c. Determinați distanța focală a celei de-a doua lentile. (4p)
  • d. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii obiectului în sistemul optic. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul II Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (4 puncte):

    • În convenția carteziană de semne, poziția obiectului este x1=−D=−24 cm=−0,24 mx_1 = -D = -24\text{ cm} = -0{,}24\text{ m}.
    • Imaginea formându-se pe un ecran, este reală: x2=+12 cm=+0,12 mx_2 = +12\text{ cm} = +0{,}12\text{ m}.
    • Convergența sistemului optic este:
    Csist=1x2−1x1C_{\text{sist}} = \frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1}
    • Calcul numeric:
    Csist=10,12 m−1−0,24 m=10,12+10,24=12,5 m−1C_{\text{sist}} = \frac{1}{0{,}12\text{ m}} - \frac{1}{-0{,}24\text{ m}} = \frac{1}{0{,}12} + \frac{1}{0{,}24} = 12{,}5\text{ m}^{-1}

    (4 puncte)

  2. Rezolvare cerința b) (3 puncte):

    • Mărirea liniară transversală este:
    β=y2y1=x2x1\beta = \frac{y_2}{y_1} = \frac{x_2}{x_1}
    • Înălțimea imaginii este:
    y2=y1⋅x2x1=4 cm⋅12 cm−24 cm=−2 cmy_2 = y_1 \cdot \frac{x_2}{x_1} = 4\text{ cm} \cdot \frac{12\text{ cm}}{-24\text{ cm}} = -2\text{ cm}
    • Modulul înălțimii imaginii este ∣y2∣=2 cm|y_2| = 2\text{ cm}, imaginea fiind răsturnată.

    (3 puncte)

  3. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Convergența sistemului format prin alipirea lentilelor subțiri este suma convergențelor individuale:
    Csist=C1+C2  ⟹  C2=Csist−C1C_{\text{sist}} = C_1 + C_2 \implies C_2 = C_{\text{sist}} - C_1
    • Calcul numeric:
    C2=12,5 m−1−2,5 m−1=10 m−1C_2 = 12{,}5\text{ m}^{-1} - 2{,}5\text{ m}^{-1} = 10\text{ m}^{-1}
    • Distanța focală a celei de-a doua lentile este:
    f2=1C2=110 m−1=0,1 m=10 cmf_2 = \frac{1}{C_2} = \frac{1}{10\text{ m}^{-1}} = 0{,}1\text{ m} = 10\text{ cm}

    (4 puncte)

  4. Rezolvare cerința d) (4 puncte):

    • Sistemul echivalent se comportă ca o lentilă convergentă cu distanța focală fsist=112,5=0,08 m=8 cmf_{\text{sist}} = \frac{1}{12{,}5} = 0{,}08\text{ m} = 8\text{ cm}.
    • Se trasează raza paralelă cu axa optică refractată prin focarul imagine F2F_2 și raza centrală prin centrul optic OO.

Construcția imaginii prin sistemul optic centrat

(4 puncte)


Subiectul III (15 puncte)

Distanța dintre fantele unui dispozitiv Young, plasat în aer, este 2ℓ=0,6 mm2\ell = 0{,}6\text{ mm}. Pe axa de simetrie a dispozitivului este plasată o sursă de lumină monocromatică, cu lungimea de undă λ=480 nm\lambda = 480\text{ nm}. Distanța dintre maximul central și cea de-a treia franjă întunecoasă, măsurată pe ecranul pe care se observă figura de interferență, este d=4 mmd = 4\text{ mm}.

Determinați:

  • a. Calculați valoarea interfranjei. (3p)
  • b. Determinați distanța dintre planul fantelor și ecranul pe care se observă figura de interferență. (4p)
  • c. Calculați distanța dintre maximul central și un punct de pe ecran în care ajung două raze între care diferența de drum optic este Δr=1,5 μm\Delta r = 1{,}5\ \mu\text{m}. (4p)
  • d. Fiecare dintre cele două fante ale dispozitivului se acoperă cu câte o lamă transparentă, cu fețe plane și paralele. Prima lamă, de grosime e1=30 μme_1 = 30\ \mu\text{m}, este confecționată dintr-un material cu indicele de refracție n1=2n_1 = 2. A doua lamă este confecționată dintr-un material cu indicele de refracție n2=1,6n_2 = 1{,}6. Se observă că figura de interferență rămâne nemodificată. Determinați grosimea celei de-a doua lame. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul III Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (3 puncte):

    • Poziția minimelor de interferență (franjelor întunecoase) față de maximul central este dată de formula xmin⁡k=(k−12)⋅ix_{\min k} = \left(k - \frac{1}{2}\right) \cdot i.
    • Pentru a treia franjă întunecoasă (k=3k = 3):
    d=xmin⁡3=2,5⋅i  ⟹  i=d2,5d = x_{\min 3} = 2{,}5 \cdot i \implies i = \frac{d}{2{,}5}
    • Calcul numeric cu d=4 mmd = 4\text{ mm}:
    i=4 mm2,5=1,6 mmi = \frac{4\text{ mm}}{2{,}5} = 1{,}6\text{ mm}

    (3 puncte)

  2. Rezolvare cerința b) (4 puncte):

    • Relația de calcul a interfranjei este:
    i=λ⋅D2ℓ  ⟹  D=i⋅2ℓλi = \frac{\lambda \cdot D}{2\ell} \implies D = \frac{i \cdot 2\ell}{\lambda}
    • Înlocuim mărimile în unități S.I. (i=1,6⋅10−3 mi = 1{,}6 \cdot 10^{-3}\text{ m}, 2ℓ=0,6⋅10−3 m2\ell = 0{,}6 \cdot 10^{-3}\text{ m}, λ=480⋅10−9 m=0,48⋅10−6 m\lambda = 480 \cdot 10^{-9}\text{ m} = 0{,}48 \cdot 10^{-6}\text{ m}):
    D=1,6⋅10−3 m⋅0,6⋅10−3 m0,48⋅10−6 m=0,96⋅10−60,48⋅10−6=2 mD = \frac{1{,}6 \cdot 10^{-3}\text{ m} \cdot 0{,}6 \cdot 10^{-3}\text{ m}}{0{,}48 \cdot 10^{-6}\text{ m}} = \frac{0{,}96 \cdot 10^{-6}}{0{,}48 \cdot 10^{-6}} = 2\text{ m}

    (4 puncte)

  3. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Diferența de drum optic între razele care interferă într-un punct situat la distanța xx de maximul central este:
    Δr=2ℓ⋅xD  ⟹  x=Δr⋅D2ℓ\Delta r = \frac{2\ell \cdot x}{D} \implies x = \frac{\Delta r \cdot D}{2\ell}
    • Calcul numeric cu Δr=1,5 μm=1,5⋅10−6 m\Delta r = 1{,}5\ \mu\text{m} = 1{,}5 \cdot 10^{-6}\text{ m}:
    x=1,5⋅10−6 m⋅2 m0,6⋅10−3 m=3⋅10−60,6⋅10−3=5⋅10−3 m=5 mmx = \frac{1{,}5 \cdot 10^{-6}\text{ m} \cdot 2\text{ m}}{0{,}6 \cdot 10^{-3}\text{ m}} = \frac{3 \cdot 10^{-6}}{0{,}6 \cdot 10^{-3}} = 5 \cdot 10^{-3}\text{ m} = 5\text{ mm}

    (4 puncte)

  4. Rezolvare cerința d) (4 puncte):

    • Fiecare lamă transparentă introduce o variație a drumului optic proporțională cu grosimea și indicele său: δ1=(n1−1)⋅e1\delta_1 = (n_1 - 1) \cdot e_1, respectiv δ2=(n2−1)⋅e2\delta_2 = (n_2 - 1) \cdot e_2.
    • Pentru ca poziția figurii de interferență să rămână complet neschimbată, diferențele de drum optic introduse de cele două lame trebuie să fie egale:
    (n1−1)⋅e1=(n2−1)⋅e2  ⟹  e2=n1−1n2−1⋅e1(n_1 - 1) \cdot e_1 = (n_2 - 1) \cdot e_2 \implies e_2 = \frac{n_1 - 1}{n_2 - 1} \cdot e_1
    • Calcul numeric cu n1=2n_1 = 2, n2=1,6n_2 = 1{,}6 și e1=30 μme_1 = 30\ \mu\text{m}:
    e2=2−11,6−1⋅30 μm=10,6⋅30 μm=50 μme_2 = \frac{2 - 1}{1{,}6 - 1} \cdot 30\ \mu\text{m} = \frac{1}{0{,}6} \cdot 30\ \mu\text{m} = 50\ \mu\text{m}

    (4 puncte)