Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.
A. MECANICĂ
Se consideră acceleraţia gravitaţională g=10 m/s2.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Unitatea de măsură în S.I. a tensiunii dintr-un fir, poate fi exprimată sub forma:
a.kg⋅m⋅s−3
b.kg⋅m−1⋅s−2
c.kg⋅m⋅s−2(3p)
d.kg⋅m2⋅s−2
2. Din vârful unui plan înclinat de înălțime h=2 m alunecă cu frecare un corp cu m=2 kg, după care își continuă deplasarea pe orizontală. Lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului pe toată deplasarea este:
a.80 J
b.60 J
c.40 J(3p)
d.20 J
3. Un camion cu masa m1=4,8 t rulează cu viteza v1=72 km/h. Pentru a avea aceeași energie cinetică, un automobil cu masa m2=1200 kg trebuie să ruleze cu viteza:
a.40 m/s(3p)
b.30 m/s
c.20 m/s
d.50 m/s
4. Asupra unui corp acționează o forță de tracțiune F orientată sub unghiul α față de orizontală, după două direcții reprezentate în figurile alăturate a și b. Între forța de reacțiune normală a planului orizontal în cele două cazuri există relația:
a.Na=Nb
b.Na>Nb
c.Na<Nb(3p)
d.Na=Nb=G
5. În figura alăturată este reprezentată dependența de timp a vitezei unui autoturism. Masa autoturismului este m=800 kg. Dacă neglijăm forțele de rezistență la înaintare, atunci lucrul mecanic efectuat de motorul autoturismului în ultimele 20 s este egal cu:
a.160 kJ
b.80 kJ
c.40 kJ
d.120 kJ(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Mecanică Subiectul I
Item 1: Răspuns c(3 puncte)
Tensiunea dintr-un fir este o forță interioară elastică de întindere, având aceeași unitate de măsură în Sistemul Internațional ca orice forță: Newtonul (N).
Din principiul al doilea al mecanicii clasice (F=m⋅a):
[T]SI=[F]SI=[m]SI⋅[a]SI=kg⋅s2m=kg⋅m⋅s−2
Răspuns corect: c.
Item 2: Răspuns c(3 puncte)
Forța de greutate este o forță conservativă. Lucrul mecanic efectuat de greutate între două puncte depinde exclusiv de diferența de nivel (înălțimea h) dintre poziția inițială și poziția finală, fiind independent de forma traiectoriei sau de prezența frecării:
LG=mg(zi−zf)=mgh
Pe porțiunea orizontală ulterioară, deplasarea este perpendiculară pe greutate (G⊥v), deci lucrul mecanic al greutății pe orizontală este nul (LG,oriz=0).
Pe toată deplasarea:
LG,total=mgh=2 kg⋅10 m/s2⋅2 m=40 J
Răspuns corect: c.
Item 3: Răspuns a(3 puncte)
Masa camionului este m1=4,8 t=4800 kg, iar viteza sa este v1=72 km/h=3,672 m/s=20 m/s.
Automobilul are masa m2=1200 kg și aceeași energie cinetică Ec2=Ec1:
2m2v22=Ec1⟹v2=m22Ec1=1200 kg2⋅960000 J=1600=40 m/s
Alternativ, prin raportul energiilor cinetice:
2m2v22=2m1v12⟹v2=v1m2m1=20 m/s⋅12004800=20⋅4=40 m/s
Răspuns corect: a.
Item 4: Răspuns c(3 puncte)
Scriem condiția de echilibru pe axa verticală Oy (perpendiculară pe planul orizontal de sprijin) pentru cele două cazuri:
În cazul a, forța F este orientată oblic în sus sub unghiul α față de orizontală. Componenta verticală Fy=Fsinα acționează în sus, descărcând planul:
Na+Fsinα−G=0⟹Na=G−Fsinα
În cazul b, forța F este orientată oblic în jos sub unghiul α față de orizontală. Componenta verticală Fy=Fsinα apasă suplimentar pe plan:
Nb−Fsinα−G=0⟹Nb=G+Fsinα
Deoarece F>0 și α∈(0,90∘), avem Fsinα>0, deci:
Na<G<Nb⟹Na<Nb
Răspuns corect: c.
Item 5: Răspuns d(3 puncte)
Din graficul v(t), durata totală a mișcării este ttotal=30 s. Ultimele 20 s corespund intervalului de timp [10 s,30 s] (deoarece 30−20=10 s).
Citim vitezele de pe grafic:
La momentul ti=10 s: viteza este vi=10 m/s.
La momentul tf=30 s: viteza este vf=20 m/s.
Neglijând forțele de rezistență la înaintare, forța motrice este singura forță care efectuează lucru mecanic util. Conform teoremei variației energiei cinetice:
Se consideră sistemul mecanic din figura alăturată. Masele celor trei corpuri sunt m1=800 g, m2=600 g, m3=1,6 kg, iar unghiul planului înclinat este α=30∘. Sistemul este lăsat liber și corpul de masă m3 coboară uniform accelerat. Firele sunt inextensibile, de masă neglijabilă și suficient de lungi, scripetele S este ideal, iar planul înclinat este imobil, aflat pe o suprafață orizontală. Coeficienții de frecare la alunecare dintre corpurile cu masele m1, respectiv m2 și planul înclinat sunt μ1=0,54≅31, respectiv μ2=0,38≅332.
a. Reprezentați toate forțele care acționează asupra corpului de masă m2. (3p)
b. Calculați valoarea accelerației sistemului de corpuri. (4p)
c. Calculați valoarea forței de apăsare exercitată de fir asupra scripetelui S. (4p)
d. Determinați valorile masei unui corp care înlocuind corpul cu masa m3 produce mișcarea cu viteză constantă a sistemului de corpuri. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Mecanică Subiectul al II-lea
a. Reprezentarea tuturor forțelor ce acționează asupra corpului m2(3 puncte)
Asupra corpului de masă m2, aflat pe planul înclinat și legat prin două fire inextensibile (unul inferior spre corpul m1, celălalt superior spre scripete și corpul m3), acționează următoarele forțe:
Greutatea corpuluiG2, orientată vertical în jos, de modul G2=m2g, descompusă în:
Componenta tangențială G2t, paralelă cu planul înclinat, orientată în josul planului: G2t=m2gsinα;
Componenta normală G2n, perpendiculară pe planul înclinat, orientată spre interiorul planului: G2n=m2gcosα;
Reacțiunea normală a planuluiN2, aplicată din partea suprafeței de contact, perpendiculară pe plan înclinat în sus (N2=G2n=m2gcosα);
Tensiunea din firul superiorT23 (sau T2), orientată paralel cu planul înclinat, în sus spre scripete;
Tensiunea din firul inferiorT12 (sau T1), orientată paralel cu planul înclinat, în jos spre corpul m1;
Forța de frecare la alunecareFf2, orientată paralel cu planul înclinat în jos (opusă deplasării corpului m2 care urcă accelerat pe plan).
(3 puncte conform baremului pentru desenarea corectă și completă a tuturor forțelor)
b. Calculul accelerației sistemului de corpuri (4 puncte)
Convertim datele în Sistemul Internațional:
m1=800 g=0,8 kg;
m2=600 g=0,6 kg;
m3=1,6 kg;
α=30∘⟹sin30∘=21=0,5 și cos30∘=23;
μ1=31 și μ2=332.
Forțele de frecare la alunecare pe planul înclinat sunt:
Ff1=μ1m1gcosα=31⋅0,8 kg⋅10 m/s2⋅23=4 N
(1 punct)
Ff2=μ2m2gcosα=332⋅0,6 kg⋅10 m/s2⋅23=2 N
(1 punct)
Scriem principiul fundamental al dinamicii pe direcția mișcării pentru fiecare corp în parte:
Pentru corpul m3 (coboară cu accelerația a):
m3g−T23=m3a
Pentru corpul m2 (urcă pe planul înclinat cu accelerația a):
T23−T12−m2gsinα−Ff2=m2a
Pentru corpul m1 (urcă pe planul înclinat cu accelerația a):
T12−m1gsinα−Ff1=m1a
Adunând membru cu membru cele trei ecuații, tensiunile interioare din fire se reduc:
c. Valoarea forței de apăsare exercitate de fir asupra scripetelui S (4 puncte)
Din ecuația de mișcare a corpului m3, determinăm tensiunea din firul superior:
m3g−T23=m3a⟹T23=m3(g−a)
(1 punct)
Numeric:
T23=1,6 kg⋅(10 m/s2−1 m/s2)=1,6⋅9=14,4 N
Asupra scripetelui ideal acționează două forțe de tensiune egale în modul cu T23: una orientată de-a lungul planului înclinat în jos (spre corpul m2), cealaltă vertical în jos (spre corpul m3).
Unghiul format de porțiunea de fir paralelă cu planul înclinat cu verticala este:
θ=90∘−α=90∘−30∘=60∘
Forța de apăsare R exercitată asupra scripetelui este rezultanta celor două tensiuni egale:
d. Masele care produc mișcarea cu viteză constantă (a=0) (4 puncte)
Mișcarea rectilinie și uniformă a sistemului de corpuri (a=0) poate avea loc în două situații fizice distincte:
Cazul 1: corpul suspendat de masă m coboară cu viteză constantă (iar corpurile m1 și m2 urcă pe plan):
Forțele de frecare sunt orientate în josul planului înclinat.
Condiția de echilibru dinamic (a=0):
mg−m2gsinα−Ff2−m1gsinα−Ff1=0
(1 punct)
mg=(m1+m2)gsinα+Ff1+Ff2m⋅10=(0,8+0,6)⋅10⋅0,5+4+2=7+6=13 N⟹m=1013=1,3 kg
(1 punct pentru rezultatul final m=1,3 kg)
Cazul 2: corpul suspendat de masă m′ urcă cu viteză constantă (iar corpurile m1 și m2 coboară pe plan):
Forțele de frecare sunt orientate în susul planului înclinat, opunându-se coborârii corpurilor:
m′g−m2gsinα+Ff2−m1gsinα+Ff1=0
(1 punct)
m′g=(m1+m2)gsinα−(Ff1+Ff2)m′⋅10=7−6=1 N⟹m′=101=0,1 kg
(1 punct pentru rezultatul final m′=0,1 kg)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Un corp, lansat pe o suprafață orizontală se oprește datorită frecării, coeficientul de frecare dintre corp și suprafața orizontală fiind μ=0,1. Impulsul inițial al corpului este p0=20 N⋅s, iar energia cinetică inițială este Ec0=200 J. Determinați:
a. masa corpului; (3p)
b. distanța parcursă de corp până la oprire; (4p)
c. puterea medie disipată prin frecare până la oprire; (4p)
d. variația impulsului corpului din momentul lansării și până a parcurs jumătate din distanța de oprire. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Mecanică Subiectul al III-lea
a. Masa corpului (3 puncte)
Impulsul inițial și energia cinetică inițială sunt date de relațiile:
p0=m⋅v0
(1 punct)
Ec0=2mv02=2m(mv0)2=2mp02
(1 punct)
Exprimăm masa corpului:
m=2Ec0p02
Numeric:
m=2⋅200 J(20 N⋅s)2=400400=1 kg
(1 punct pentru rezultatul final)(Viteza inițială a corpului este v0=mp0=120=20 m/s)
b. Distanța parcursă de corp până la oprire (4 puncte)
Conform teoremei variației energiei cinetice:
ΔEc=Ltotal
(1 punct)
Corpul oprindu-se în final (vf=0⟹Ecf=0), variația energiei cinetice este:
ΔEc=0−Ec0=−2mv02=−200 J
(1 punct)
Pe planul orizontal, singura forță care efectuează lucru mecanic este forța de frecare la alunecare Ff=μN=μmg:
Ltotal=LFf=−Ff⋅d=−μmg⋅d
(1 punct)
Egalând lucrul mecanic cu variația energiei cinetice:
−μmg⋅d=−Ec0⟹d=μmgEc0=0,1⋅1 kg⋅10 m/s2200 J=1200=200 m
(1 punct pentru rezultatul final)
c. Puterea medie disipată prin frecare până la oprire (4 puncte)
Mișcarea corpului este rectilinie uniform încetinită sub acțiunea forței de frecare Ff=μmg=0,1⋅1⋅10=1 N.
Accelerația corpului în modul este a=μg=1 m/s2. Durata mișcării până la oprire este:
Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1, constanta universală a gazelor ideale R=8,31 J/(mol⋅K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relaţia: p⋅V=ν⋅R⋅T.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Numărul de molecule care se află într-o masă m=72 g de apă având masa molară μ=18 g/mol este aproximativ egal cu:
a.24⋅1023(3p)
b.240⋅1023
c.24⋅1026
d.240⋅1026
2. Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică și folosite în predare, mărimea fizică definită prin relația m⋅ΔTQ este:
a. capacitatea calorică
b. căldura specifică (3p)
c. căldura molară
d. căldura
3. Într-o transformare izocoră în care presiunea gazului ideal creşte, acesta:
a. primeşte Q şi L
b. primeşte L şi cedează Q
c. schimbă numai lucru mecanic cu exteriorul
d. schimbă numai căldură cu exteriorul (3p)
4. Notaţiile folosite fiind cele obişnuite în manualele de fizică, relaţia Robert Mayer poate fi scrisă:
a.cp=cV+R
b.CV=Cp+R
c.Cp=CV+R(3p)
d.cp+cV=R
5. O cantitate constantă de gaz ideal descrie o transformare care se reprezintă într-un sistem de coordonate p−V ca în figura alăturată. Ştiind că densitatea gazului scade de 2 ori, atunci temperatura gazului:
a. scade de 4 ori
b. scade de 2 ori
c. creşte de 2 ori (3p)
d. creşte de 4 ori
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Termodinamică Subiectul I
Item 1: Răspuns a(3 puncte)
Numărul de moli conținut în masa m=72 g de apă (μ=18 g/mol) este:
ν=μm=18 g/mol72 g=4 moli
Numărul total de molecule este dat de produsul dintre numărul de moli și numărul lui Avogadro:
N=ν⋅NA=4⋅6,02⋅1023 molecule=24,08⋅1023≅24⋅1023
Răspuns corect: a.
Item 2: Răspuns b(3 puncte)
Prin definiție, coeficienții calorici fundamentali sunt:
Capacitatea calorică: C=ΔTQ;
Căldura specifică: c=m⋅ΔTQ;
Căldura molară: Cmolar=ν⋅ΔTQ.
Relația din enunț este mΔTQ=c, reprezentând căldura specifică.
Răspuns corect: b.
Item 3: Răspuns d(3 puncte)
Într-o transformare izocoră, volumul gazului rămâne constant (V=const⟹ΔV=0), prin urmare lucrul mecanic schimbat cu exteriorul este strict nul:
L=0
Dacă presiunea crește (p2>p1), din ecuația transformării izocore T1p1=T2p2 rezultă că temperatura crește (T2>T1), ceea ce implică ΔU>0.
Conform primului principiu al termodinamicii:
Q=ΔU+L=ΔU>0
Gazul absoarbe căldură și nu efectuează lucru mecanic, deci schimbă numai căldură cu exteriorul.
Răspuns corect: d.
Item 4: Răspuns c(3 puncte)
Relația Robert Mayer leagă căldurile molare ale gazului ideal la presiune constantă (Cp) și la volum constant (CV):
Cp−CV=R⟹Cp=CV+R
(Pentru căldurile specifice, relația ar fi fost cp−cV=μR, care nu figurează printre opțiuni).
Răspuns corect: c.
Item 5: Răspuns c(3 puncte)
Graficul p−V prezintă un segment de dreaptă orizontal, ceea ce indică o transformare izobară (p=const).
Densitatea gazului este ρ=Vm. Masa fiind constantă (m=const), dacă densitatea scade de 2 ori (ρ2=2ρ1), volumul gazului se dublează:
V2=2V1
Din legea transformării izobare (Gay-Lussac):
T1V1=T2V2⟹T2=T1⋅V1V2=2T1
Temperatura absolută a gazului crește de 2 ori.
Răspuns corect: c.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
O butelie cu volumul V=8,31 dm3 conţine m=58 g de aer la presiunea p=6⋅105 Pa şi temperatura termodinamică T=300 K. Presiunea maximă admisibilă în interiorul buteliei este pmax=106 Pa. Se poate considera că aerul este un amestec de oxigen (μ1=32 g/mol) şi azot (μ2=28 g/mol) care se comportă ca un gaz ideal. Determinaţi:
a. masa molară a aerului; (4p)
b. temperatura maximă până la care poate fi încălzit aerul din butelie; (3p)
c. masa de oxigen din butelie; (4p)
d. raportul dintre energia internă a azotului şi energia internă a oxigenului din butelie la temperatura T (căldurile molare la volum constant ale oxigenului şi azotului sunt egale). (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Termodinamică Subiectul al II-lea
a. Masa molară a aerului (4 puncte)
Masa molară a amestecului de gaze este legată de masa totală și numărul total de moli prin:
μ=νm
(1 punct)
Din ecuația termică de stare a gazului ideal Clapeyron-Mendeleev:
pV=νRT⟹ν=RTpV
(2 puncte)
Convertim volumul în unități SI: V=8,31 dm3=8,31⋅10−3 m3.
Un motor termic foloseşte ca fluid de lucru o cantitate ν=3 moli de gaz ideal poliatomic (CV=3R). Procesul ciclic de funcţionare este reprezentat, în coordonate p−T, în figura alăturată. Temperatura în starea 1 este T1=300 K. Se cunoaște că ln2≅0,7.
a. Reprezentați procesul în coordonate (Clapeyron - Mendeleev) p−V. (3p)
b. Calculați lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior în timpul unui ciclu. (4p)
c. Determinați randamentul motorului termic care ar funcționa după acest ciclu 1→2→3→1. (4p)
d. Determinați randamentul unui motor termic ideal care ar funcţiona după un ciclu Carnot între temperaturile extreme atinse de gaz în decursul procesului ciclic dat. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Termodinamică Subiectul al III-lea
a. Reprezentarea procesului în coordonate p−V(3 puncte)
Analizăm fiecare transformare a ciclului pe baza diagramei p−T:
Transformarea 1→2: Segmentul de dreaptă din graficul p−T are prelungirea care trece prin origine (p∼T), deci este o încălzire izocoră (V1=V2=const).
Temperatura crește de la T1 la T2=2T1=600 K, iar presiunea se dublează: p2=2p1.
În coordonate p−V, este un segment vertical orientat în sus de la (V1,p1) la (V1,2p1). (1 punct)
Transformarea 2→3: În planul p−T, segmentul este perpendicular pe axa temperaturilor la T=2T1=const, deci este o destindere izotermă (T2=T3=600 K).
Presiunea scade de la p2=2p1 până la p3=p1. Volumul crește conform legii Boyle-Mariotte: p2V2=p3V3⟹V3=p3p2V2=2V1.
În coordonate p−V, este un arc de hiperbolă descrescător de la (V1,2p1) la (2V1,p1). (1 punct)
Transformarea 3→1: În planul p−T, segmentul este orizontal (p=p1=const), deci este o comprimare și răcire izobară la presiunea p1.
Temperatura scade de la T3=2T1 la T1, iar volumul scade de la V3=2V1 la V1.
În coordonate p−V, este un segment orizontal orientat spre stânga de la (2V1,p1) la (V1,p1). (1 punct)
b. Lucrul mecanic total schimbat de gaz cu exteriorul (4 puncte)
Lucrul mecanic total al ciclului este suma lucrurilor mecanice pe cele trei etape:
Ltotal=L12+L23+L31
(1 punct)
Calculăm fiecare termen:
În transformarea izocoră 1→2: L12=0.
În transformarea izotermă 2→3 la temperatura T2=2T1:
d. Randamentul ciclului Carnot între temperaturile extreme (4 puncte)
Temperaturile extreme atinse de gaz în timpul ciclului sunt:
Temperatura minimă (sursa rece): Trece=T1=300 K;
Temperatura maximă (sursa caldă): Tcalda˘=T2=T3=2T1=600 K.
Randamentul ciclului Carnot ideal ce funcționează între aceste două termostate este:
ηCarnot=1−T2T1=1−2T1T1
(3 puncte)
Calcul direct:
ηCarnot=1−21=0,5=50%
(1 punct pentru rezultatul final ηC=50%)
C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură a mărimii fizice descrisă de relația U⋅I⋅Δt este:
a.J(3p)
b.W
c.J⋅s
d.V⋅A
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, intensitatea curentului electric printr-un consumator de rezistență electrică R alimentat de o baterie formată din n generatoare electrice identice, grupate în serie, având fiecare tensiunea electromotoare E și rezistența interioară r, este:
a.I=R+rnE
b.I=R−rE
c.I=R+nrnE(3p)
d.I=R+r/nE
3. Un circuit electric conține o sursă cu t.e.m. E și rezistența interioară r și un consumator cu rezistență variabilă R. Dacă puterea electrică debitată în circuitul exterior este maximă, rezistența electrică a circuitului exterior este:
a.R=4PmaxE
b.R=4PmaxE2(3p)
c.R=PeR2
d.R=4PmaxE
4. În graficul alăturat este reprezentată dependența tensiunii la bornele rezistorului R1 respectiv a tensiunii la bornele rezistorului R2, de intensitatea curentului electric ce trece prin aceste rezistoare. Rezistența electrică a grupării serie a celor două rezistoare este:
a.8Ω
b.12Ω(3p)
c.16Ω
d.14Ω
5. Unui conductor ohmic confecționat din cupru (ρ=1,72⋅10−8Ω⋅m), cu diametrul d=1 mm, i se aplică o tensiune electrică U=10 V. Știind că puterea electrică disipată pe conductor este P=455 W, lungimea conductorului este:
a.2 m
b.5 m
c.10 m(3p)
d.20 m
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Curent Continuu Subiectul I
Item 1: Răspuns a(3 puncte)
Produsul U⋅I⋅Δt exprimă energia electrică consumată (sau lucrul mecanic al forțelor câmpului electric) în intervalul de timp Δt:
La gruparea în serie a n generatoare electrice identice:
Tensiunea electromotoare echivalentă este Es=n⋅E;
Rezistența interioară echivalentă este rs=n⋅r.
Aplicând legea lui Ohm pentru întregul circuit:
I=R+rsEs=R+nrnE
Răspuns corect: c.
Item 3: Răspuns b(3 puncte)
Puterea electrică debitată pe circuitul exterior este P(R)=RI2=(R+r)2RE2.
Condiția de transfer maxim de putere (teorema adaptării sarcinii) se atinge când rezistența exterioară este egală cu rezistența interioară a sursei:
R=r
Puterea maximă debitată are valoarea:
Pmax=4rE2=4RE2⟹R=4PmaxE2
Răspuns corect: b.
Item 4: Răspuns b(3 puncte)
Din legea lui Ohm pentru o porțiune de circuit omogenă, R=IU. Citim de pe grafic la intensitatea I=2 A:
Pentru rezistorul R1: U1=16 V⟹R1=2 A16 V=8Ω;
Pentru rezistorul R2: U2=8 V⟹R2=2 A8 V=4Ω.
Rezistența electrică a grupării serie este suma rezistențelor:
Rs=R1+R2=8Ω+4Ω=12Ω
Răspuns corect: b.
Item 5: Răspuns c(3 puncte)
Din relația puterii electrice P=RU2, determinăm rezistența conductorului:
R=PU2=455 W(10 V)2=455100Ω≅0,2198Ω
Aria secțiunii transversale circulare pentru diametrul d=1 mm=10−3 m este:
S=4πd2=4π⋅10−6 m2≅0,7854⋅10−6 m2
Din legea rezistenței electrice R=ρSℓ, izolăm lungimea ℓ:
ℓ=ρR⋅S=1,72⋅10−8Ω⋅m455100Ω⋅4π⋅10−6 m2=1,72⋅10−80,2198⋅7,854⋅10−7≅1,72⋅10−81,726⋅10−7≅10 m
Răspuns corect: c.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Circuitul din figură conține o sursă de t.e.m. E=20 V și rezistența interioară r=2Ω. Rezistoarele au rezistențele electrice R1=12Ω, R2=24Ω și RAB=10Ω. Pe firul metalic AB, cu lungimea L=0,9 m, se deplasează cursorul C, prin care se închide circuitul electric. Neglijând rezistența electrică a firelor conductoare din circuit, determinați:
a. rezistența electrică echivalentă a grupării rezistoarelor, dacă lungimea AC este un sfert din lungimea AB; (4p)
b. rezistivitatea electrică a materialului din care este confecționat firul metalic, dacă diametrul acestuia este d=π1,8 mm≅0,76 mm; (4p)
c. rezistența electrică Rx obținută deplasând cursorul, astfel încât tensiunea electrică la bornele ei să fie 7,5 V; (4p)
d. indicația ampermetrului ideal (RA=0) conectat în paralel cu rezistorul R1 în cazul când cursorul C se află în punctul A. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Curent Continuu Subiectul al II-lea
a. Rezistența echivalentă când lungimea AC este 41 din AB (4 puncte)
Rezistoarele R1 și R2 sunt conectate în paralel. Rezistența lor echivalentă este:
Rp=R1+R2R1⋅R2
(1 punct)
Numeric:
Rp=12Ω+24Ω12Ω⋅24Ω=36288=8Ω
Rezistența porțiunii de fir AC conectată în serie cu gruparea paralel este proporțională cu lungimea sa:
RAC=41⋅RAB
(1 punct)
Numeric:
RAC=41⋅10Ω=2,5Ω
Rezistența echivalentă totală a circuitului exterior este:
Re=Rp+RAC
(1 punct)
Numeric:
Re=8Ω+2,5Ω=10,5Ω
(1 punct pentru rezultatul final)
b. Rezistivitatea electrică a firului metalic AB (4 puncte)
Din legea rezistenței electrice RAB=ρSL, obținem rezistivitatea:
ρ=LRAB⋅S
(2 puncte)
Secțiunea transversală a firului de diametru d=π1,8 mm=π1,8⋅10−3 m este:
d. Indicația ampermetrului ideal conectat în paralel cu R1 când C este în A (3 puncte)
Când cursorul C se află în punctul A, lungimea porțiunii active a reostatului este nulă: RAC=0.
Ampermetrul ideal având rezistență internă nulă (RA=0), conectat în paralel cu R1, scurtcircuitează atât rezistorul R1, cât și rezistorul R2 (care se află în paralel cu R1).
Rezistența circuitului exterior devine nulă: Rext=Rp′+RAC=0+0=0.
Circuitul funcționează în regim de scurtcircuit, iar întreg curentul debitat de sursă trece prin ampermetru:
Isc=rE
(2 puncte)
Numeric:
Isc=2Ω20 V=10 A
(1 punct pentru rezultatul final IA=10 A)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
La bornele unei surse având tensiunea electromotoare E=22 V și rezistența internă r=1,1Ω se leagă, ca în figura alăturată, ansamblul de rezistori având rezistențele R1, R2, R3, și R4. Rezistența circuitului conectat între bornele sursei este egală ca valoare cu rezistența rezistorului R4. Puterea electrică dezvoltată în rezistorul R4 este P4=27,5 W.
Să se afle:
a. valoarea rezistenței rezistorului R4, știind că puterea furnizată de baterie în circuitul exterior este maximă precizând valoarea acesteia; (3p)
b. valorile intensităților curenților prin fiecare rezistor în condițiile punctului a; (4p)
c. valorile rezistențelor R1 și R3 în funcție de R2 și domeniul în care poate lua valori R2; (4p)
d. noua putere electrică degajată pe rezistorul R4 atunci când inversăm poziția acestuia cu poziția sursei de tensiune, iar rezistența rezistorului R2 ia valoarea R2=1,1Ω. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Curent Continuu Subiectul al III-lea
a. Valoarea rezistenței R4 și puterea maximă furnizată (3 puncte)
Condiția de putere maximă transferată în circuitul exterior (adaptarea sarcinii) este:
Pext=max⟺Rext=r
(1 punct)
Din enunț, rezistența circuitului exterior conectat la bornele sursei este egală cu R4 (Rext=R4), deci:
R4=r=1,1Ω
(1 punct)
Puterea electrică maximă furnizată în circuitul exterior este:
Pext=4rE2=4⋅1,1Ω(22 V)2=4,4484=110 W
(1 punct pentru valoarea Pext=110 W)
b. Valorile intensităților curenților prin fiecare rezistor (4 puncte)
Rezistorul R4 se află pe ramura din dreapta în serie cu R3, parcursă de curentul I3. Puterea disipată pe R4 este:
P4=R4⋅I32
(1 punct)
Aflăm curentul I3:
I3=R4P4=1,1Ω27,5 W=25=5 A
(1 punct)
Curentul prin rezistoarele R3 și R4 (fiind în serie) este:
I4=I3=5 A
Curentul total debitat de sursă trece prin rezistorul R1:
E=I1(Rext+r)=I1(R4+r)=I1⋅2r
(1 punct)
I1=2rE=2⋅1,1Ω22 V=10 A
Din prima teoremă a lui Kirchhoff aplicată în nodul de ramificație:
I1=I2+I3⟹I2=I1−I3=10 A−5 A=5 A
(1 punct pentru I2=5 A)
c. Expresiile rezistențelor R1 și R3 în funcție de R2 și intervalul lui R2(4 puncte)
Ramura conținând R2 este în paralel cu ramura conținând (R3+R4), deci tensiunile la bornele lor sunt egale:
I2⋅R2=I3⋅(R3+R4)
(1 punct)
Deoarece I2=I3=5 A, rezultă R2=R3+R4. Cum R4=1,1Ω:
R3=R2−1,1Ω≥0⟹R2≥1,1Ω
(1 punct)
Aplicăm a doua teoremă a lui Kirchhoff pe ochiul ce conține sursa și rezistorul R2:
E=I1(R1+r)+I2R2
(1 punct)
Înlocuind valorile cunoscute (E=22 V, r=1,1Ω, I1=10 A, I2=5 A):
Rezistența totală a noului circuit este Rtot′=Rp′+r=0,66+1,1=1,76Ω.
Curentul debitat de sursă este Itot′=Rtot′E=1,7622=12,5 A.
Tensiunea pe gruparea paralel este Up′=Itot′⋅Rp′=12,5⋅0,66=8,25 V.
Curentul prin rezistorul R4 devine:
I4′=R1+R4Up′=1,65Ω8,25 V=5 A(sau conform baremului: I4′=4rE=4,422=5 A)
(1 punct)
Noua putere disipată pe rezistorul R4 este:
P4′=R4⋅(I4′)2=16rE2=1,1Ω⋅(5 A)2=27,5 W=P4
(2 puncte pentru rezultatul final P4′=27,5 W)
D. OPTICĂ
Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/s, constanta universală a lui Planck h=6,6⋅10−34 J⋅s.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii exprimate prin raportul dintre viteza de propagare a unei radiații luminoase şi frecvenţa acesteia este:
a.m−1
b.m(3p)
c.m/s2
d.s
2. Două oglinzi plane formează unghiul diedru α. Un obiect punctiform şi imaginile sale în oglinzi determină un triunghi echilateral. În această situaţie unghiul diedru α dintre oglinzi este egal cu:
a.30∘
b.45∘
c.90∘
d.120∘(3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică și folosite în predare, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimată prin raportul h/λ este:
a.m⋅s−1
b.Hz
c.J⋅s⋅m−1(3p)
d.J⋅s−1⋅m
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa modulului tensiunii electrice de stopare în funcţie de frecvenţa radiaţiei incidente pe catodul unei fotocelule. Lucrul mecanic de extracţie a fotoelectronilor din catod este de aproximativ:
a.L=8,8⋅10−19 J
b.L=8,7⋅10−19 J
c.L=8,6⋅10−19 J
d.L=8,5⋅10−19 J(3p)
5. Două lentile având convergenţele C1=10 m−1 şi respectiv C2=−5 m−1 alcătuiesc un sistem optic afocal. Distanţa dintre lentile este:
a.30 cm(3p)
b.20 cm
c.15 cm
d.40 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Optică Subiectul I
Item 1: Răspuns b(3 puncte)
Raportul dintre viteza de propagare a unei unde luminoase v și frecvența acesteia ν reprezintă lungimea de undă a radiației:
λ=νv
În Sistemul Internațional de unități:
[λ]SI=[ν]SI[v]SI=s−1m/s=m (metru)
Răspuns corect: b.
Item 2: Răspuns d(3 puncte)
Fie un obiect punctiform A situat între două oglinzi plane ce formează unghiul diedru α. Imaginile A1 și A2 formate prin reflexie în cele două oglinzi se află la aceeași distanță R de muchia comună a diedrului ca și obiectul (OA=OA1=OA2=R).
Punctele A, A1 și A2 se află pe un cerc de rază R centrat pe muchia comună O.
Pentru ca triunghiul format de obiect și cele două imagini (AA1A2) să fie echilateral, unghiul diedru dintre oglinzi este α=120∘.
Răspuns corect: d.
Item 3: Răspuns c(3 puncte)
Conform relației lui de Broglie, raportul p=λh exprimă impulsul fotonului (sau al unei microparticule asociate).
Unitatea de măsură în Sistemul Internațional este:
[λh]SI=[λ]SI[h]SI=mJ⋅s=J⋅s⋅m−1
Răspuns corect: c.
Item 4: Răspuns d(3 puncte)
Ecuația fotoelectrică a lui Einstein scrisă în funcție de modulul tensiunii de stopare ∣Us∣ este:
e∣Us∣=hν−Lext⟹∣Us∣=ehν−eLext
Din grafic, tensiunea de stopare se anulează (∣Us∣=0) la frecvența de prag fotoelectric:
(Alternativ, din punctele graficului: la ν=10⋅1014 Hz avem ∣Us∣=0,5 V, deci L=hν−e∣Us∣=6,6⋅10−19−1,6⋅10−19⋅0,5=5,8⋅10−19 J).
Răspuns corect: d(baremul indică opțiunea d).
Item 5: Răspuns a(3 puncte)
Distanțele focale ale celor două lentile sunt:
f1=C11=10 m−11=0,1 m=10 cm;
∣f2∣=∣C2∣1=5 m−11=0,2 m=20 cm.
Distanța geometrică dintre lentile într-un montaj afocal este:
d=∣f1∣+∣f2∣=10 cm+20 cm=30 cm
Răspuns corect: a.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Două lentile L1 şi L2 au distanţele focale f1=15 cm, respectiv f2=30 cm. Pentru un obiect real aflat la o anumită distanţă de centrul optic al celor două lentile acolate (alipite), mărirea liniară transversală dată de sistemul optic este β=4. Determinaţi:
a. convergenţa sistemului de lentile acolate; (4p)
b. distanţa la care se află obiectul real faţă de centrul optic al sistemului de lentile acolate; (4p)
c. distanţa dintre obiect şi imaginea sa dată de sistemul lentilelor acolate; (4p)
d. distanţa d la care ar trebui plasate cele două lentile L1 şi L2 pe aceeaşi axă optică principală astfel încât un fascicul paralel de lumină incident pe lentila L1 să iasă tot ca fascicul paralel din lentila L2. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Optică Subiectul al II-lea
a. Convergenţa sistemului de lentile acolate (4 puncte)
Pentru două lentile subțiri alipite (acolate), convergența echivalentă este suma convergențelor individuale:
Ce=C1+C2
(1 punct)
Ce=f11+f21=f1⋅f2f1+f2
(1 punct)
Numeric:
Ce=0,15⋅0,300,15+0,30=0,0450,45=10 m−1
(1 punct pentru rezultatul final Ce=10 m−1)(Distanța focală a sistemului acolat este fe=Ce1=0,1 m=10 cm)
b. Distanţa la care se află obiectul real față de sistem (4 puncte)
Mărirea liniară transversală a unei lentile subțiri este dată de:
β=x1x2=4⟹x2=4x1
(1 punct)
Folosim formula fundamentală a lentilelor subțiri exprimată prin convergență:
x21−x11=Ce
(2 puncte)
Înlocuind x2=4x1:
4x11−x11=−4x13=Ce=10 m−1=0,1 cm−1
Determinăm poziția obiectului real (conform convenției de semne din optică, x1<0):
−x1=4⋅Ce3=4⋅0,1 cm−13=0,43=7,5 cm
(1 punct pentru rezultatul final −x1=7,5 cm, deci obiectul se află la distanța de 7,5 cm în fața centrului optic al sistemului)
c. Distanţa dintre obiect şi imaginea sa (4 puncte)
Imaginea este virtuală și dreaptă (β=+4>0), situată la coordonata:
x2=4x1=4⋅(−7,5 cm)=−30 cm
Atât obiectul cât și imaginea se află de aceeași parte a lentilei (în spațiul obiect). Distanța geometrică dintre obiect și imagine este:
d=∣x2−x1∣=∣−x1+x2∣
(3 puncte)
Numeric:
d=∣−30 cm−(−7,5 cm)∣=∣−22,5 cm∣=22,5 cm
(1 punct pentru rezultatul final d=22,5 cm)
d. Distanţa d′ dintre lentile pentru a alcătui un sistem afocal (3 puncte)
Un fascicul paralel incident pe lentila L1 este focalizat în focarul imagine secundar al acesteia, la distanța f1=15 cm în spatele lentilei L1.
Pentru ca fasciculul să iasă din a doua lentilă L2 tot ca fascicul paralel, focarul imagine al primei lentile trebuie să coincidă cu focarul obiect al celei de-a doua lentile:
d′=f1+f2
(2 puncte)
Numeric:
d′=15 cm+30 cm=45 cm
(1 punct pentru rezultatul final d′=45 cm)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Se realizează un experiment de interferenţă cu un dispozitiv Young plasat în aer. Distanţa dintre fantele dispozitivului este 2ℓ=0,5 mm, iar ecranul pe care se observă franjele de interferenţă se află la distanţa D=1 m de planul fantelor. Interfranja măsurată pe ecran este i=1 mm. Determinaţi:
a. lungimea de undă a radiaţiei monocromatice folosite; (4p)
b. diferenţa de drum optic dintre undele care produc pe ecran maximul de ordin 2; (3p)
c. distanţa dintre franja luminoasă de ordinul 2 situată de o parte a maximului central şi a doua franjă întunecoasă situată de cealaltă parte a maximului central; (4p)
d. indicele de refracţie al unei lame transparente de grosime e=2μm, cu feţele plane şi paralele, care, aşezată în dreptul uneia dintre fantele dispozitivului, determină deplasarea maximului central în locul în care se forma maximul de ordinul 2 în absenţa lamei. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Optică Subiectul al III-lea
a. Lungimea de undă a radiaţiei monocromatice folosite (4 puncte)