Bacalaureat 2026 — Fizică Teoretic — Simulare Județeană Bihor
Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.
A. MECANICĂ
Se consideră acceleraţia gravitaţională .
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Dacă forța rezultantă care acționează asupra unui punct material este nulă, atunci:
- a. energia cinetică a punctului material scade în timp;
- b. impulsul mecanic al punctului material este constant în timp; (3p)
- c. accelerația punctului material este constantă, nenulă;
- d. viteza punctului material variază uniform în timp.
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relaţia corectă a constantei elastice a unui fir elastic este:
- a.
- b.
- c.
- d. (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură a mărimii este:
- a.
- b. (3p)
- c.
- d.
4. Un corp este lansat, vertical în sus, de la suprafața pământului. Înălțimea maximă atinsă de corp este . Frecările cu aerul se consideră neglijabile. Viteza corpului la coborâre, în momentul în care acesta se află la înălțimea față de suprafața pământului, are valoarea:
- a.
- b.
- c. (3p)
- d.
5. Un corp se deplasează rectiliniu, astfel încât viteza acestuia variază în funcție de timp conform graficului din figura alăturată. Distanța parcursă de corp în primele 5 secunde ale mișcării corpului are valoarea:

- a.
- b.
- c. (3p)
- d.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Mecanică Subiectul I
Item 1: Răspuns b (3 puncte)
- Conform principiului al doilea al dinamicii scris în formă generală:
- Dacă forța rezultantă este nulă (), rezultă că derivata în raport cu timpul a impulsului mecanic este nulă, adică:
- Concomitent, viteza este constantă în mărime și direcție (mișcare rectilinie uniformă), iar energia cinetică rămâne constantă în timp (nu scade).
- Răspuns corect: b.
Item 2: Răspuns d (3 puncte)
- Legea lui Hooke pentru deformații elastice longitudinale leagă efortul unitar de alungirea relativă prin modulul lui Young :
- Comparând cu relația definitorie a forței elastice , identificăm constanta elastică:
- Răspuns corect: d.
Item 3: Răspuns b (3 puncte)
- Produsul reprezintă puterea mecanică , exprimată în wați ().
- Înmulțind puterea mecanică cu intervalul de timp , obținem lucrul mecanic sau energia transferată:
- Unitatea de măsură în Sistemul Internațional este:
- Răspuns corect: b.
Item 4: Răspuns c (3 puncte)
- La înălțimea maximă , viteza corpului este nulă ().
- Frecările cu aerul fiind neglijabile, energia mecanică totală se conservă în timpul mișcării.
- La coborâre, între înălțimea și înălțimea , corpul coboară pe distanța verticală:
- Conform teoremei de conservare a energiei mecanice (sau ecuației lui Galilei la cădere liberă din repaus):
- numeric:
- Răspuns corect: c.
Item 5: Răspuns c (3 puncte)
- Semnificația geometrică a distanței parcurse în mișcarea rectilinie unidirecțională () este numeric egală cu aria suprafeței cuprinse între curba vitezei și axa timpului pe intervalul dat .
- Pe grafic, între și , suprafața reprezintă un trapez dreptunghic descompus în:
- Un triunghi dreptunghic pe intervalul :
- Un dreptunghi pe intervalul , cu baza și înălțimea :
- Distanța totală parcursă în primele 5 secunde este:
- Răspuns corect: c.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
În sistemul din figură, masa corpului A are valoarea . Unghiul format de suprafața planului înclinat cu orizontala este , firul este inextensibil, de masă neglijabilă, iar scripetele este ideal. Coeficientul de frecare dintre corpul A și suprafața planului orizontal este , iar cel dintre corpul B și suprafața planului înclinat este . Accelerația sistemului celor două corpuri este .

a. Reprezentaţi toate forţele care acţionează asupra corpului B. (4p)
b. Calculaţi valoarea tensiunii din firul de legătură. (4p)
c. Determinaţi valoarea forței cu care firul acționează asupra scripetelui. (3p)
d. Determinaţi valoarea masei corpului B. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Mecanică Subiectul al II-lea
a. Reprezentarea forțelor asupra corpului B (4 puncte)
- Asupra corpului B, aflat pe suprafața planului înclinat și accelerând în josul planului, acționează următoarele forțe:
- Greutatea , orientată vertical în jos, descompusă în:
- Componenta tangențială , orientată paralel cu planul înclinat, în jos ();
- Componenta normală , orientată perpendicular pe planul înclinat, înspre interiorul acestuia ().
- Reacțiunea normală a planului , orientată perpendicular pe planul înclinat, în sus ().
- Tensiunea din fir , orientată paralel cu planul înclinat, în sus (înspre scripete).
- Forța de frecare la alunecare , aplicată la suprafața de contact și orientată paralel cu planul înclinat în sus (opusă sensului de mișcare/coborâre a corpului B).
- Greutatea , orientată vertical în jos, descompusă în:

b. Calculul tensiunii din firul de legătură (4 puncte)
- Pentru corpul A aflat pe planul orizontal:
- Pe direcție verticală există echilibru:
- Forța de frecare la alunecare dintre corpul A și planul orizontal este:
- Corpul A se deplasează accelerat spre stânga (înspre scripete) cu accelerația . Ecuația fundamentală a dinamicii pentru corpul A pe direcție orizontală este:
- Izolând tensiunea din fir:
(Barem: scrierea legii a II-a pentru corpul A: 2p; determinarea forței de frecare: 1p; calculul numeric : 1p)
c. Forța exercitată de fir asupra scripetelui (3 puncte)
- Firul fiind inextensibil și de masă neglijabilă, iar scripetele ideal (fără frecări și fără inerție), modulul tensiunii este același în ambele ramuri ale firului:
- Forța rezultantă cu care firul acționează asupra scripetelui este suma vectorială a tensiunilor exercitate de cele două segmente ale firului:
- Segmentul orizontal trage scripetele spre dreapta (spre corpul A), iar segmentul de pe planul înclinat trage scripetele paralel cu planul înclinat în jos și spre stânga (sub unghiul sub orizontală).
- Unghiul dintre cei doi vectori tensiune este unghiul suplementar unghiului planului înclinat:
- Modulul forței rezultante este:
- Folosind identitatea trigonometrică , obținem:
- Numeric:
(Barem: expresia vectorială sau unghiul dintre ramuri : 1p; formula de calcul a modulului forței rezultante: 1p; rezultatul numeric: 1p)
d. Determinarea masei corpului B (4 puncte)
- Pentru corpul B, pe direcție perpendiculară pe planul înclinat avem echilibru:
- Forța de frecare pe planul înclinat este:
- Componenta tangențială a greutății corpului B este:
- Ecuația fundamentală a dinamicii pentru corpul B la coborârea accelerată pe planul înclinat este:
- Înlocuind mărimile obținute:
(Barem: scrierea forțelor , , : 1p; ecuația de mișcare pentru corpul B: 2p; calculul final al masei : 1p)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Un corp de masă este lăsat să alunece din punctul A, situat la înălțimea , ca în figură. La trecerea de pe suprafața curbă AB pe suprafața orizontală BD viteza corpului nu se modifică. În punctul C corpul lovește un alt corp, de masă , aflat în repaus. Corpurile se cuplează, își continuă mișcarea împreună, lovind apoi capătul liber al unui resort de constantă elastică , fixat la celălalt capăt în punctul D. Pe AB și CD frecările sunt neglijabile. Coeficientul de frecare dintre corpul de masă și suprafața BC este . Se cunoaște . Energia potenţială gravitaţională se consideră nulă la nivelul porțiunii BD.

Determinați:
a. energia potențială inițială a corpului de masă ; (3p)
b. viteza corpului de masă în momentul în care acesta ajunge în punctul C; (4p)
c. viteza corpului format prin impact, înainte ca acesta să atingă capătul liber al resortului; (4p)
d. valoarea maximă a comprimării resortului. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Mecanică Subiectul al III-lea
a. Energia potențială inițială a corpului (3 puncte)
- Față de nivelul de referință al energiei potențiale gravitaționale (porțiunea orizontală BD, unde ), corpul se află în punctul A la înălțimea .
- Energia potențială inițială este:
- Numeric:
(Barem: formula : 2p; calculul numeric : 1p)
b. Viteza corpului în punctul C (4 puncte)
- Pe porțiunea curbă AB frecările sunt neglijabile, deci energia mecanică a corpului se conservă:
- Pe porțiunea orizontală BC acționează forța de frecare:
- Lucrul mecanic efectuat de forța de frecare pe distanța este:
- Aplicând teorema variației energiei cinetice pe porțiunea BC:
(Barem: determinarea vitezei în B: 1p; calculul lucrului mecanic al forței de frecare: 1p; aplicarea teoremei energiei cinetice: 1p; rezultatul numeric : 1p)
c. Viteza corpului după impact (4 puncte)
- În punctul C are loc o ciocnire plastică între corpul de masă având viteza și corpul de masă aflat inițial în repaus ().
- Întrucât pe durata impactului forțele externe orizontale sunt neglijabile, impulsul total al sistemului pe direcție orizontală se conservă:
- Viteza corpului comun imediat după cuplare este:
- Numeric:
- Deoarece pe porțiunea dintre C și capătul liber al resortului frecările sunt neglijabile, corpul comun își menține viteza până la contactul cu resortul.
(Barem: legea conservării impulsului: 2p; izolarea vitezei: 1p; calculul numeric : 1p)
d. Comprimarea maximă a resortului (4 puncte)
- În timpul comprimării resortului, frecările pe suprafața CD fiind neglijabile, forțele care efectuează lucru mecanic sunt conservative (forța elastică), astfel că energia mecanică totală a sistemului format din masa cuplată și resort se conservă.
- La comprimarea maximă , viteza corpurilor devine momentan nulă, întreaga energie cinetică a corpurilor transformându-se în energie potențială elastică a resortului:
- Izolând deformarea maximă:
- Numeric:
(Barem: conservarea energiei mecanice: 2p; relația dintre comprimare și energie: 1p; valoarea : 1p)
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ
Se consideră: numărul lui Avogadro , constanta gazelor ideale . Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: .
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. O cantitate de gaz ideal se află la presiunea și temperatura . În aceste condiții densitatea gazului este . Raportul dintre căldura molară și căldura specifică a gazului este:
- a.
- b.
- c. (3p)
- d.
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, simbolul unității de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin raportul este:
- a.
- b.
- c. (3p)
- d.
3. O cantitate de gaz ideal aflată într-o butelie închisă este încălzită. Neglijând dilatarea buteliei, în acest proces:
- a. densitatea gazului scade
- b. lucrul mecanic schimbat cu exteriorul este pozitiv
- c. densitatea gazului crește
- d. energia internă a gazului crește (3p)
4. În timpul unui proces termodinamic ciclic, căldura primită de un sistem termodinamic ciclic este , iar căldura cedată . Lucrul mecanic schimbat de sistem cu mediul exterior este:
- a.
- b. (3p)
- c.
- d.
5. Două butelii conțin cantități egale de gaze, considerate ideale, aflate la aceeași temperatură. Căldura molară la presiune constantă a gazului din prima butelie este , iar cea a gazului din cea de-a doua butelie este . Relația dintre energiile interne ale celor două gaze este:
- a.
- b.
- c. (3p)
- d.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Termodinamică Subiectul I
Item 1: Răspuns c (3 puncte)
- Căldura schimbată de un gaz poate fi scrisă în funcție de căldura molară sau de căldura specifică :
- Din ecuația termică de stare a gazului ideal:
- Izolând masa molară :
- Prin urmare, raportul dintre căldura molară și căldura specifică este:
- Răspuns corect: c.
Item 2: Răspuns c (3 puncte)
- Conform primului principiu al termodinamicii:
- Raportul devine:
- Unitatea de măsură în Sistemul Internațional pentru această mărime este:
- Răspuns corect: c.
Item 3: Răspuns d (3 puncte)
- Butelia fiind închisă și nedeformabilă, volumul și masa de gaz rămân strict constante (transformare izocoră).
- Densitatea rămâne constantă în timp.
- Deoarece volumul nu variază (), lucrul mecanic este nul ().
- Prin încălzire (), temperatura gazului crește (), ceea ce determină creșterea energiei interne:
- Răspuns corect: d.
Item 4: Răspuns b (3 puncte)
- Pentru o transformare ciclică, starea finală coincide cu starea inițială, deci variația energiei interne pe ciclu este nulă:
- Conform primului principiu al termodinamicii, lucrul mecanic total efectuat de sistem este egal cu suma algebrică a căldurilor schimbate:
- Răspuns corect: b.
Item 5: Răspuns c (3 puncte)
- Folosind relația lui Robert Mayer , căldurile molare izocore ale celor două gaze sunt:
- Energia internă a unei cantități de gaz ideal la temperatura este .
- Deoarece și , raportul energiilor interne este:
- Răspuns corect: c.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Un cilindru orizontal, închis la ambele capete, de lungime și secțiune , este împărțit în două compartimente cu ajutorul unui piston subțire, termoizolator care se poate deplasa fără frecare. Un compartiment de lungime , conține azot , iar în cel de-al doilea compartiment se află oxigen . Cele două gaze, considerate ideale, au căldura molară izocoră . Inițial cele două gaze se află la temperatura și presiunea .
a. Determinați raportul dintre cantitatea de azot și cea de oxigen din cilindru. (4p)
b. Calculați numărul de molecule de oxigen din cilindru. (4p)
c. Se micșorează temperatura unui compartiment cu și în același timp se mărește temperatura celuilalt compartiment cu , până când pistonul ajunge în echilibru mecanic la mijlocul cilindrului. Aflați variația a temperaturii azotului. (4p)
d. Calculați raportul dintre energia internă a azotului și energia internă a oxigenului în momentul în care pistonul se află în echilibru mecanic la mijlocul cilindrului. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Termodinamică Subiectul al II-lea
a. Raportul dintre cantitatea de azot și cea de oxigen (4 puncte)
- Lungimea inițială a compartimentului cu azot este .
- Lungimea inițială a compartimentului cu oxigen este:
- Volumele inițiale ale celor două compartimente sunt și .
- Deoarece inițial ambele compartimente se află la aceeași presiune și aceeași temperatură , scriem ecuațiile de stare:
- Împărțind membru cu membru, raportul cantităților de substanță (număr de moli) este:
(Notă: Dacă se raportează masele de gaz: )
(Barem: scrierea ecuațiilor de stare: 2p; raportul : 1p; valoarea : 1p)
b. Numărul de molecule de oxigen din cilindru (4 puncte)
- Volumul compartimentului cu oxigen este:
- Numărul de moli de oxigen se determină din ecuația de stare:
- Numeric:
- Numărul de molecule de oxigen este:
(Barem: calculul volumului : 1p; numărul de moli : 2p; calculul numărului de molecule : 1p)
c. Variația de temperatură a azotului (4 puncte)
- În starea finală, pistonul ajunge la mijlocul cilindrului, astfel încât volumele celor două compartimente devin egale:
- Deoarece , azotul se destinde, iar oxigenul se comprimă de la la . Pentru ca azotul să-și mărească volumul, temperatura acestuia trebuie să crească, iar temperatura oxigenului trebuie să scadă:
- La echilibru mecanic, presiunile din cele două compartimente sunt egale: .
- Din ecuația de stare pentru fiecare compartiment la volume egale :
- Folosind raportul determinat anterior :
- Temperatura azotului crește cu (ajungând la sau ).
(Barem: identificarea egalității presiunilor și a volumelor finale: 1p; ecuația : 2p; rezolvarea și valoarea : 1p)
d. Raportul energiilor interne în starea finală (3 puncte)
- Energia internă a unui gaz ideal este dată de .
- Ambele gaze având aceeași căldură molară izocoră , raportul energiilor interne este:
- Dar la echilibrul mecanic cu volume egale, condiția de egalitate a presiunilor implică direct:
- Înlocuind, rezultă:
(Barem: formula energiei interne: 1p; deducerea egalității : 1p; rezultatul final : 1p)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
O cantitate constantă de gaz ideal monoatomic (), aflată inițial la presiunea și volumul , efectuează următoarea succesiune de transformări: o încălzire 1 – 2 la volum constant până la , o destindere 2 – 3 la presiune constantă până la și o transformare 3 – 1 în care presiunea depinde liniar de volum () până în starea inițială.
Determinați:
a. Variația energiei interne în transformarea 1 – 2; (4p)
b. Căldura schimbată de gaz cu mediul exterior în transformarea 2 – 3; (4p)
c. Lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior în transformarea 3 – 1; (4p)
d. Randamentul unui motor termic care ar funcționa după un ciclu Carnot între temperaturile extreme atinse de gaz în decursul transformării ciclice. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Termodinamică Subiectul al III-lea
a. Variația energiei interne în transformarea 1 – 2 (4 puncte)
- Transformarea 1 – 2 este izocoră ().
- Temperatura finală a transformării este , ceea ce înseamnă că presiunea se dublează:
- Variația energiei interne este:
- Folosind ecuația de stare în starea 1 ():
- Numeric:
(Barem: formula : 2p; exprimarea în funcție de : 1p; calculul numeric : 1p)
b. Căldura schimbată în transformarea 2 – 3 (4 puncte)
- Transformarea 2 – 3 este izobară la presiunea constantă .
- Gazul se destinde de la până la .
- Conform legii lui Gay-Lussac:
- Căldura molară la presiune constantă pentru gazul monoatomic este:
- Căldura schimbată în transformarea izobară este:
- Sau direct prin lucru mecanic și variație de energie internă:
(Barem: relația : 1p; formula căldurii izobare: 2p; calculul numeric : 1p)
c. Lucrul mecanic în transformarea 3 – 1 (4 puncte)
- Transformarea 3 – 1 este o transformare liniară descrisă de , realizând o comprimare de la la .
- Verificăm constanta :
- Lucrul mecanic reprezintă aria trapezului de sub segmentul 3–1 în diagrama . Deoarece este o comprimare (), lucrul mecanic schimbat de gaz este negativ:
- Numeric:
(Barem: semnificația geometrică a lucrului mecanic (aria sub grafic): 2p; considerarea semnului la comprimare: 1p; rezultatul numeric : 1p)
d. Randamentul ciclului Carnot între temperaturile extreme (3 puncte)
- Temperaturile stărilor sunt:
- În starea 1: ;
- În starea 2: ;
- În starea 3: .
- Pe transformarea liniară 3 – 1, avem , deci temperatura depinde de volum conform:
Întrucât scade monoton de la la , temperatura scade monoton de la la , fără alte extreme locale.
- Temperaturile extreme atinse pe parcursul întregului ciclu sunt:
- Randamentul ciclului Carnot ce funcționează între aceste două temperaturi este:
(Barem: identificarea și : 1p; formula randamentului ciclului Carnot: 1p; calculul numeric (75%): 1p)
C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Dacă la bornele unei baterii se conectează un voltmetru ideal (), tensiunea indicată de voltmetru:
- a. este egală cu tensiunea electromotoare a bateriei; (3p)
- b. este nenulă şi strict mai mică decât tensiunea electromotoare a bateriei;
- c. este strict mai mare decât tensiunea electromotoare a bateriei;
- d. este nulă.
2. La bornele unui conductor de rezistenţă electrică se aplică tensiunea electrică . Sarcina electrică care traversează, în timpul , secţiunea transversală conductorului, se exprimă prin relaţia:
- a.
- b. (3p)
- c.
- d.
3. Simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură fiind cele utilizate în manuale de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii exprimate prin relaţia este:
- a.
- b. (3p)
- c.
- d.
4. La bornele unei baterii se conectează un rezistor a cărui rezistenţă electrică variază în timp. În figura alăturată este reprezentată dependenţa tensiunii la bornele bateriei în funcţie de intensitatea care trece prin aceasta, pentru diferite valori ale rezistenţei rezistorului. Rezistenţa internă a bateriei are valoarea:

- a.
- b.
- c. (3p)
- d.
5. La capetele unui fir conductor de rezistivitate , având lungimea de şi aria secţiunii transversale de s-a aplicat o tensiune de . Intensitatea curentului electric care străbate conductorul are valoarea:
- a.
- b.
- c.
- d. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Curent Continuu Subiectul I
Item 1: Răspuns a (3 puncte)
- Conectând voltmetrul ideal direct la bornele bateriei, rezistența sa tinde la infinit ().
- Curentul debitat prin baterie este neglijabil:
- Căderea internă de tensiune devine nulă (), astfel încât tensiunea la borne indicată de voltmetru este exact tensiunea electromotoare:
- Răspuns corect: a.
Item 2: Răspuns b (3 puncte)
- Din definiția intensității curentului electric continuu:
- Conform legii lui Ohm pentru o porțiune de circuit:
- Înlocuind, obținem:
- Răspuns corect: b.
Item 3: Răspuns b (3 puncte)
- Energia electrică consumată de un rezistor la tensiunea în intervalul este:
- Mărimea fizică exprimată este rezistența electrică , a cărei unitate de măsură în Sistemul Internațional este ohmul ():
- Răspuns corect: b.
Item 4: Răspuns c (3 puncte)
- Graficul reprezintă caracteristica externă a generatorului:
- Din grafic citim intersecțiile cu axele:
- La mers în gol (): ;
- La scurtcircuit (): .
- Rezistența internă a sursei reprezintă panta caracteristicii în modul:
(Verificare cu punctul intermediar marcat: pentru , , punct aflat exact pe grafic)
- Răspuns corect: c.
Item 5: Răspuns d (3 puncte)
- Rezistența firului conductor de lungime și secțiune este:
- Conform legii lui Ohm, intensitatea curentului electric este:
- Răspuns corect: d.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
În circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată se cunosc: , , , , , . Rezistența electrică a ampermetrului este . Intensitatea curentului electric indicată de ampermetru are valoarea și sensul din figură. Rezistența electrică a conductoarelor de legătură se neglijează.

Determinați:
a. tensiunea electrică la bornele sursei de tensiune electromotoare ; (3p)
b. rezistența electrică echivalentă a grupării formate din rezistoarele , și ; (4p)
c. intensitatea curentului electric care trece prin rezistorul de rezistență ; (4p)
d. valoarea tensiunii electromotoare . (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Curent Continuu Subiectul al II-lea
a. Tensiunea electrică la bornele sursei (3 puncte)
- Sursa debitează curentul indicat de ampermetru, , curentul părăsind borna pozitivă (funcționare în regim de generator).
- Tensiunea la bornele sursei este:
- Numeric:
(Barem: formula tensiunii la borne : 2p; calculul numeric : 1p)
b. Rezistența echivalentă a rezistoarelor (4 puncte)
- Rezistoarele și sunt conectate în paralel:
- Rezistorul este conectat în serie cu gruparea paralelă formată din și :
(Barem: rezistența grupării paralel : 2p; rezistența totală echivalentă : 2p)
c. Curentul prin rezistorul (4 puncte)
- Curentul total traversează și apoi se divide între ramurile paralele ce conțin rezistoarele și .
- Tensiunea la bornele grupării paralele este:
- Intensitatea curentului care trece prin rezistorul este:
(Notă: Curentul prin este , iar )
(Barem: tensiunea pe gruparea paralelă : 2p; legea lui Ohm pentru și valoarea : 2p)
d. Valoarea tensiunii electromotoare (4 puncte)
- În schema circuitului, sursa este conectată în opoziție față de (polul negativ al lui este legat prin conductor la polul negativ al lui , astfel încât sensul curentului debitat de intră prin borna pozitivă a sursei ).
- Scriind a doua teoremă a lui Kirchhoff pentru ochiul unic de rețea, parcurs în sensul curentului (trigonometric):
- Rezistența totală a circuitului este:
- Înlocuind valorile numerice:
(Barem: scrierea legii a II-a a lui Kirchhoff pentru circuit: 2p; identificarea conectării în opoziție: 1p; calculul numeric : 1p)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
La bornele unei baterii, de tensiune electromotoare și de rezistență internă nenulă, se conectează, în serie, două rezistoare. Tensiunea la bornele primului consumator este , iar rezistența electrică a celui de-al doilea este . Puterea pe care o consumă, împreună, cele două rezistoare, are valoarea .
Determinați:
a. energia electrică consumată împreună, de cele două rezistoare, în de funcţionare; (3p)
b. intensitatea curentului electric din circuit; (4p)
c. randamentul circuitului; (4p)
d. rezistența internă a sursei. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Curent Continuu Subiectul al III-lea
a. Energia electrică consumată în 10 minute (3 puncte)
- Puterea totală consumată de cele două rezistoare este .
- Intervalul de timp exprimat în secunde:
- Energia electrică consumată este:
(Barem: transformarea timpului în SI : 1p; formula : 1p; rezultatul numeric : 1p)
b. Intensitatea curentului electric din circuit (4 puncte)
- Rezistoarele fiind legate în serie, prin ele circulă același curent de intensitate .
- Tensiunea la bornele primului rezistor este , iar pe cel de-al doilea rezistor căderea de tensiune este .
- Tensiunea pe întregul circuit exterior este:
- Puterea electrică totală consumată în circuitul exterior este:
- Egalând cu valoarea dată , obținem ecuația de gradul al doilea:
- Calculăm discriminantul:
- Soluția fizică (intensitatea curentului fiind strict pozitivă):
(Notă: Rezistența primului rezistor este , iar , deci )
(Barem: expresia puterii : 2p; rezolvarea ecuației de gradul II: 1p; calculul numeric : 1p)
c. Randamentul circuitului (4 puncte)
- Tensiunea la bornele bateriei (tensiunea externă totală) este:
- Randamentul circuitului reprezintă raportul dintre puterea utilă (furnizată circuitului exterior) și puterea totală debitată de sursă:
- Înlocuind valorile:
(Barem: calculul tensiunii externe : 2p; formula randamentului: 1p; calculul numeric : 1p)
d. Rezistența internă a sursei (4 puncte)
- Conform legii lui Ohm pentru întregul circuit:
- Înlocuind valorile numerice:
(Sau direct: )
(Barem: legea lui Ohm pentru întregul circuit: 2p; izolarea rezistenței interne : 1p; rezultatul numeric : 1p)
D. OPTICĂ
Se consideră: viteza luminii în vid , constanta Planck .
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Despre indicele de refracție absolut al unui mediu se poate afirma că:
- a. este adimensional; (3p)
- b. se măsoară în ;
- c. se măsoară în ;
- d. se măsoară în .
2. Interfranja se definește ca:
- a. distanța dintre un maxim și un minim de interferență;
- b. distanța dintre două minime de interferență nesuccesive;
- c. distanța minimă care cuprinde centrul unui maxim și centrul unui minim;
- d. distanța dintre centrele a două maxime de interferență succesive. (3p)
3. Într-un experiment s-a măsurat valoarea unghiului de refracție al unei raze laser la trecerea din aer () într-un lichid, pentru diverse valori ale unghiului de incidență . Pe baza datelor obținute a fost trasat graficul alăturat. Viteza de propagare a luminii în lichid este de aproximativ:

- a.
- b. (3p)
- c.
- d.
4. Două lentile cu distanțele focale și respectiv alcătuiesc un sistem optic centrat. Un fascicul de lumină care era paralel înainte de trecerea prin sistemul optic, rămâne tot paralel și după trecerea prin sistem. Distanța dintre lentile este:
- a.
- b.
- c.
- d. (3p)
5. Frecvența radiației alcătuite din fotoni cu energia este de aproximativ:
- a.
- b.
- c. (3p)
- d.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Optică Subiectul I
Item 1: Răspuns a (3 puncte)
- Indicele de refracție absolut al unui mediu optic transparent este definit prin raportul dintre viteza luminii în vid și viteza luminii în mediul respectiv :
- Fiind raportul a două mărimi fizice omogene (viteze), indicele de refracție absolut este o mărime fizică adimensională ().
- Răspuns corect: a.
Item 2: Răspuns d (3 puncte)
- Prin definiție, în fenomenul de interferență a undelor luminoase, interfranja reprezintă distanța măsurată pe ecranul de observație dintre centrele a două maxime succesive (sau a două minime succesive) de interferență:
- Răspuns corect: d.
Item 3: Răspuns b (3 puncte)
- Conform legii a doua a refracției (legea Snell-Descartes):
- Lumina trece din aer () în lichid (), astfel:
- Din graficul observăm că pentru , unghiul de refracție satisface .
- Panta dreptei este:
- Viteza de propagare a luminii în lichid este:
- Răspuns corect: b.
Item 4: Răspuns d (3 puncte)
- Un sistem optic format din două lentile convergente care transformă un fascicul paralel incident într-un fascicul paralel emergent este un sistem telescopic (afocal).
- Razele paralele cu axa optică incidente pe prima lentilă converg în focarul imagine al acesteia, .
- Pentru ca fasciculul să devină paralel după a doua lentilă, punctul de convergență trebuie să coincidă cu focarul obiect al celei de-a doua lentile, :
- Distanța dintre cele două lentile este egală cu suma distanțelor focale ale acestora:
- Răspuns corect: d.
Item 5: Răspuns c (3 puncte)
- Conform relației Planck-Einstein, energia unui foton este direct proporțională cu frecvența radiației :
- Înlocuind valorile numerice:
- Răspuns corect: c.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Un botanist, care participă la o expediție într-o zonă izolată, dispune de o lentilă convergentă subțire (o lupă) având distanța focală . Aceasta poate fi folosită atât pentru observarea detaliilor plantelor, cât și pentru aprinderea focului folosind razele solare. Dacă se așază lentila perpendicular pe razele de lumină provenite de la Soare și se modifică distanța dintre aceasta și o foaie de hârtie, înainte ca hârtia să ia foc se constată că diametrul minim al petei luminoase observate pe hârtie (imaginea Soarelui) este .
a. Calculați convergența lentilei. (3p)
b. Pentru a observa detaliile unei semințe, botanistul vrea să obțină cu ajutorul lentilei o imagine dreaptă și de două ori mai mare a seminței. Determinați distanța la care trebuie ținută lentila față de sămânță. (4p)
c. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii printr-o lentilă convergentă, pentru un obiect perpendicular pe axa optică principală situat la jumătatea distanței dintre focarul obiect și lentilă. (4p)
d. Calculați valoarea care poate fi estimată, pe baza datelor prezentate, pentru raportul dintre distanța Pământ-Soare și diametrul Soarelui. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Optică Subiectul al II-lea
a. Convergența lentilei (3 puncte)
- Distanța focală a lentilei este .
- Convergența lentilei este inversul distanței focale exprimate în metri:
(Barem: formula : 2p; calculul numeric : 1p)
b. Distanța lentilă – sămânță (4 puncte)
- Pentru ca imaginea dată de o lentilă convergentă să fie dreaptă și mărită (), lentila este folosită ca lupă, formând o imagine virtuală în același semiplan cu obiectul (, ).
- Mărirea liniară transversală este:
- Aplicând formula fundamentală a lentilelor subțiri:
- Distanța fizică la care trebuie poziționată lentila față de sămânță este:
(Barem: relația măririi transversale : 1p; aplicarea formulei lentilelor subțiri: 2p; rezultatul : 1p)
c. Construcția imaginii printr-o lentilă convergentă (4 puncte)
- Obiectul este perpendicular pe axa optică principală și situat la (la jumătatea distanței dintre focarul obiect și lentilă).
- Construcția imaginii punctului :
- Raza 1: pleacă din vârful paralelă cu axa optică principală; după refracție prin lentilă, trece prin focarul imagine ; prelungirea ei virtuală se trasează înapoi în semiplanul obiect ().
- Raza 2: pleacă din și trece prin centrul optic al lentilei, continuându-și direcția nedeviată; prelungirea ei virtuală se trasează înapoi.
- Cele două prelungiri virtuale se intersectează în punctul , aflat la distanța (în planul focal obiect, ).
- Imaginea este:
- virtuală (formată la intersecția prelungirilor razelor refractate);
- dreaptă (situată de aceeași parte a axei optice ca obiectul);
- mărită de 2 ori (, ).

(Barem: trasarea axei optice, a lentilei și a focarelor : 1p; trasarea razei paralele refractate prin focar: 1p; trasarea razei prin centrul optic nedeviată: 1p; obținerea imaginii virtuale corect poziționate la : 1p)
d. Raportul dintre distanța Pământ-Soare și diametrul Soarelui (4 puncte)
- Soarele se află la o distanță astronomică imensă față de Pământ (), astfel încât razele provenite de la Soare ajung la lentilă sub forma unui fascicul practic paralel.
- Diametrul minim al petei luminoase pe hârtie se obține când hârtia este plasată exact în planul focal imagine al lentilei (), pata fiind chiar imaginea focală a discului solar.
- Notând cu diametrul real al Soarelui, diametrul unghiular sub care este văzut Soarele de la nivelul lentilei este:
- Deoarece imaginea Soarelui este formată în planul focal la distanța , diametrul petei este legat de același diametru unghiular prin:
- Egalând cele două expresii:
- Înlocuind valorile numerice în aceleași unități de măsură (, ):
(Barem: identificarea formării imaginii în focar : 1p; deducerea relației geometrice : 2p; calculul numeric al raportului : 1p)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Sursa de lumină a unui dispozitiv Young este așezată pe axa de simetrie a acestuia și emite radiații cu lungimea de undă de . Distanța dintre cele două fante ale dispozitivului este .
a. Calculați distanța la care trebuie să se afle ecranul față de planul fantelor pentru ca interfranja să fie de atunci când dispozitivul este în aer. (4p)
b. Considerând că ecranul de observație se plasează la de planul fantelor, calculați diferența de drum optic dintre două raze care interferă într-un punct aflat pe ecranul de observație la de maximul central; (4p)
c. Calculați distanța dintre cel de al treilea minim de interferență situat de o parte a maximului central și maximul de ordin unu situat de cealaltă parte a maximului central. Distanța dintre planul fantelor și ecran este . (4p)
d. Calculați noua valoare a interfranjei dacă întreg dispozitivul se introduce în apă și se menține distanța dintre planul fantelor și ecran. Indicele de refracție al apei este . (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Optică Subiectul al III-lea
a. Distanța fantă – ecran (4 puncte)
- Date: , , .
- Formula interfranjei în aer () este:
- Izolând distanța dintre fante și ecran:
- Numeric:
(Barem: formula interfranjei : 2p; izolarea distanței : 1p; calculul numeric : 1p)
b. Diferența de drum optic la (4 puncte)
- Ecranul se plasează la .
- Poziția punctului pe ecran față de maximul central este .
- În aer (), diferența de drum optic coincide cu diferența de drum geometric:
- Numeric:
(Barem: formula diferenței de drum : 2p; calculul numeric: 2p)
c. Distanța dintre minimul de ordin 3 și maximul de ordin 1 (4 puncte)
- Pentru , valoarea interfranjei în aer este:
- Poziția maximului de ordin situat de o parte a maximului central este:
- Pozițiile minimelor de interferență sunt date de .
- Pentru cel de-al treilea minim () situat de cealaltă parte a maximului central:
- Distanța dintre cele două franje este:
(Barem: determinarea interfranjei : 1p; poziția maximului : 1p; poziția minimului : 1p; distanța : 1p)
d. Interfranja în apă (3 puncte)
- La introducerea dispozitivului în apă, frecvența radiației rămâne neschimbată, dar viteza de propagare scade, lungimea de undă devenind:
- Noua interfranjă la menținerea aceleiași geometrii (, ) este:
- Înlocuind valoarea și :
(Barem: modificarea lungimii de undă în mediu : 1p; formula : 1p; calculul numeric : 1p)