BACEduHub
fizicaTeoreticăAnul 2025Sesiunea August

Bacalaureat 2025 - Fizică Teoretică - Sesiunea August Varianta 4

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Capătul superior al unui resort vertical de masă neglijabilă și constantă elastică kk este fixat. De celălalt capăt al resortului se suspendă un corp de masă mm. În momentul în care corpul este în poziția de echilibru, alungirea resortului este:

  • a. mg2k\dfrac{mg}{2k}
  • b. mgk\dfrac{mg}{k}
  • c. 2mgk\dfrac{2mg}{k}
  • d. 4mgk\dfrac{4mg}{k} (3p)

2. Un corp este tractat, cu viteza constantă v=0,5 m/sv = 0{,}5\text{ m/s}, folosind un motor care acționează asupra corpului cu o forță F=900 NF = 900\text{ N} orientată pe direcția și în sensul mișcării. Puterea mecanică dezvoltată de motor este de:

  • a. 100 W100\text{ W}
  • b. 450 W450\text{ W}
  • c. 900 W900\text{ W}
  • d. 1800 W1800\text{ W} (3p)

3. Viteza unui corp variază, în funcție de timp, după legea v=A⋅t2+Bv = A \cdot t^2 + B. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii AA este:

  • a. m⋅s\text{m} \cdot \text{s}
  • b. m⋅s−1\text{m} \cdot \text{s}^{-1}
  • c. m⋅s−2\text{m} \cdot \text{s}^{-2}
  • d. m⋅s−3\text{m} \cdot \text{s}^{-3} (3p)

4. Mărimea fizică ce caracterizează inerția unui corp este:

  • a. masa
  • b. puterea
  • c. impulsul
  • d. viteza (3p)

5. Un corp punctiform se mișcă rectiliniu uniform accelerat în sensul pozitiv al axei Ox. Viteza sa variază, în funcție de coordonată, după graficul alăturat. Accelerația corpului are valoarea:

Grafic dependență v(x)

  • a. 0,5 m⋅s−20{,}5\text{ m} \cdot \text{s}^{-2}
  • b. 1,0 m⋅s−21{,}0\text{ m} \cdot \text{s}^{-2}
  • c. 1,5 m⋅s−21{,}5\text{ m} \cdot \text{s}^{-2}
  • d. 2,0 m⋅s−22{,}0\text{ m} \cdot \text{s}^{-2} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Itemul 1 — Răspuns b (3 puncte):

    • La echilibru mecanic, forța elastică din resort egalează greutatea corpului suspendat:
    Fel=G  ⟺  k⋅Δℓ=m⋅g  ⟹  Δℓ=m⋅gkF_{\text{el}} = G \iff k \cdot \Delta \ell = m \cdot g \implies \Delta \ell = \frac{m \cdot g}{k}
  2. Itemul 2 — Răspuns b (3 puncte):

    • Puterea dezvoltată la deplasarea cu viteză constantă de-a lungul forței este:
    P=F⋅v=900 N⋅0,5 m/s=450 WP = F \cdot v = 900\text{ N} \cdot 0{,}5\text{ m/s} = 450\text{ W}
  3. Itemul 3 — Răspuns d (3 puncte):

    • Din ecuația v=A⋅t2+Bv = A \cdot t^2 + B, termenul A⋅t2A \cdot t^2 are dimensiunea fizică a unei viteze:
    [A]=[v][t2]=m⋅s−1s2=m⋅s−3[A] = \frac{[v]}{[t^2]} = \frac{\text{m} \cdot \text{s}^{-1}}{\text{s}^2} = \text{m} \cdot \text{s}^{-3}
  4. Itemul 4 — Răspuns a (3 puncte):

    • Masa reprezintă măsura cantitativă a inerției corpurilor în dinamica newtoniană clasică.
  5. Itemul 5 — Răspuns c (3 puncte):

    • Formula lui Galilei pentru mișcarea rectiliniu uniform variată este:
    v2=v02+2a⋅x  ⟹  v2−v02=2a⋅xv^2 = v_0^2 + 2a \cdot x \implies v^2 - v_0^2 = 2a \cdot x
    • Din graficul v(x)v(x) se citesc punctele:
      • la x0=0 mx_0 = 0\text{ m}, viteza inițială este v0=1 m/sv_0 = 1\text{ m/s};
      • la x=5 mx = 5\text{ m}, viteza este v=4 m/sv = 4\text{ m/s}.
    • Înlocuind aceste valori:
    42−12=2⋅a⋅5  ⟹  16−1=10a  ⟹  10a=15  ⟹  a=1,5 m/s2=1,5 m⋅s−24^2 - 1^2 = 2 \cdot a \cdot 5 \implies 16 - 1 = 10 a \implies 10 a = 15 \implies a = 1{,}5\text{ m/s}^2 = 1{,}5\text{ m} \cdot \text{s}^{-2}

Subiectul II (15 puncte)

Scândura din figura alăturată este fixată în poziția în care formează cu orizontala unghiul α\alpha (sin⁡α=0,6\sin \alpha = 0{,}6). Scripetele S este fără frecări și de masă neglijabilă. Corpurile de mase m1=4,0 kgm_1 = 4{,}0\text{ kg} și m2=2,0 kgm_2 = 2{,}0\text{ kg} sunt legate între ele printr-un fir inextensibil și de masă neglijabilă, trecut peste scripete. Când sistemul de corpuri este lăsat liber, corpul cu masa m1m_1 coboară uniform pe scândură.

Schema mecanică cu plan înclinat și scripete

Cerințe:

  • a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului de masă m1m_1. (4p)
  • b. Calculați coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul de masă m1m_1 și scândură. (4p)
  • c. Se aduce scândura în poziție orizontală. Calculați accelerația sistemului de corpuri în acest caz. (4p)
  • d. Calculați forța de apăsare exercitată de fir asupra scripetelui în condițiile punctului c. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul II Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (4 puncte):
    • Forțele care acționează asupra corpului de masă m1m_1 în timp ce coboară pe planul înclinat sunt:
      • Greutatea G⃗1\vec{G}_1, verticală în jos (G1=m1g=40 NG_1 = m_1 g = 40\text{ N}), cu componentele:
        • componenta tangențială G⃗1t\vec{G}_{1t}, orientată în josul planului: G1t=m1gsin⁡αG_{1t} = m_1 g \sin \alpha
        • componenta normală G⃗1n\vec{G}_{1n}, orientată perpendicular pe plan în jos: G1n=m1gcos⁡αG_{1n} = m_1 g \cos \alpha
      • Reacțiunea normală N⃗1\vec{N}_1, perpendiculară pe plan în sus (N1=G1nN_1 = G_{1n})
      • Tensiunea din fir T⃗\vec{T}, orientată de-a lungul planului în sus (spre scripete)
      • Forța de frecare la alunecare F⃗f\vec{F}_f, orientată de-a lungul planului în sus (opunându-se coborârii corpului m1m_1)

Diagrama didactică a forțelor pe corpul m1

(4 puncte pentru reprezentarea corectă a tuturor forțelor)

  1. Rezolvare cerința b) (4 puncte):

    • Reacțiunea normală exercitată de scândură asupra corpului m1m_1 este:
    N1=m1gcos⁡αN_1 = m_1 g \cos \alpha

    (1 punct)

    • Cu sin⁡α=0,6\sin \alpha = 0{,}6, avem cos⁡α=1−0,62=0,8\cos \alpha = \sqrt{1 - 0{,}6^2} = 0{,}8, deci N1=4,0⋅10⋅0,8=32 NN_1 = 4{,}0 \cdot 10 \cdot 0{,}8 = 32\text{ N}.
    • Deoarece corpul m1m_1 coboară uniform (a=0a = 0), echilibrul forțelor pe direcția planului înclinat se scrie:
    m1gsin⁡α−μN1−T=0m_1 g \sin \alpha - \mu N_1 - T = 0

    (1 punct)

    • Pentru corpul m2m_2 care urcă uniform pe verticală (a=0a = 0):
    T−m2g=0  ⟹  T=m2g=2,0 kg⋅10 m/s2=20 NT - m_2 g = 0 \implies T = m_2 g = 2{,}0\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 = 20\text{ N}

    (1 punct)

    • Înlocuind tensiunea TT în ecuația de mișcare a corpului m1m_1:
    4,0⋅10⋅0,6−μ⋅32−20=0  ⟺  24−32μ−20=04{,}0 \cdot 10 \cdot 0{,}6 - \mu \cdot 32 - 20 = 0 \iff 24 - 32\mu - 20 = 0 32μ=4  ⟹  μ=432=0,12532 \mu = 4 \implies \mu = \frac{4}{32} = 0{,}125

    (1 punct)

  2. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Când scândura este adusă în poziție orizontală (α=0\alpha = 0), reacțiunea normală pe corpul m1m_1 devine:
    N1′=m1g=4,0 kg⋅10 m/s2=40 NN_1' = m_1 g = 4{,}0\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 = 40\text{ N}

    (1 punct)

    • Forța de frecare pe suprafața orizontală este:
    Ff′=μN1′=0,125⋅40 N=5 NF_f' = \mu N_1' = 0{,}125 \cdot 40\text{ N} = 5\text{ N}
    • Ecuațiile fundamentale ale dinamicii pentru cele două corpuri legate prin fir inextensibil:
    T′−μN1′=m1aT' - \mu N_1' = m_1 a

    (1 punct)

    m2g−T′=m2am_2 g - T' = m_2 a

    (1 punct)

    • Adunând cele două ecuații membru cu membru:
    m2g−μm1g=(m1+m2)am_2 g - \mu m_1 g = (m_1 + m_2) a 20−5=(4,0+2,0)a  ⟹  15=6,0a  ⟹  a=156=2,5 m/s220 - 5 = (4{,}0 + 2{,}0) a \implies 15 = 6{,}0 a \implies a = \frac{15}{6} = 2{,}5\text{ m/s}^2

    (1 punct)

  3. Rezolvare cerința d) (3 puncte):

    • Din ecuația de mișcare a corpului m1m_1, tensiunea din fir în condițiile punctului c este:
    T′=μN1′+m1a=5 N+4,0 kg⋅2,5 m/s2=5+10=15 NT' = \mu N_1' + m_1 a = 5\text{ N} + 4{,}0\text{ kg} \cdot 2{,}5\text{ m/s}^2 = 5 + 10 = 15\text{ N}
    • Ramurile firului peste scripete sunt perpendicular orientate (o ramură orizontală și una verticală), deci forța de apăsare exercitată de fir asupra scripetelui este rezultanta celor două forțe de tensiune egale:
    Ts=T′2+T′2=T′2T_s = \sqrt{T'^2 + T'^2} = T' \sqrt{2}

    (2 puncte)

    • Calcul numeric:
    Ts=152 N≅21 NT_s = 15\sqrt{2}\text{ N} \cong 21\text{ N}

    (1 punct)


Subiectul III (15 puncte)

Un corp de masă m=2,0 kgm = 2{,}0\text{ kg}, considerat punctiform, este lăsat să alunece liber, pornind din repaus, din punctul A aflat la înălțimea h=3,2 mh = 3{,}2\text{ m}, ca în figura alăturată. Corpul se oprește în punctul C. Când trece prin punctul B, viteza sa este vB=7,0 m/sv_B = 7{,}0\text{ m/s}. Energia potențială gravitațională se consideră nulă la nivelul suprafeței orizontale BC.

Schema corpului lăsat să alunece din A și oprindu-se în C

Calculați:

  • a. energia mecanică totală a corpului aflat în punctul A; (3p)
  • b. lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare asupra corpului de masă mm pe porțiunea de la A la B; (4p)
  • c. distanța dintre B și C, cunoscând valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre corp și suprafața orizontală, μ=0,35\mu = 0{,}35; (4p)
  • d. valoarea impulsului mecanic al corpului la trecerea prin punctul C dacă, pe tot parcursul mișcării, s-ar neglija forțele de frecare, corpul fiind eliberat din punctul A. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul III Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (3 puncte):

    • În punctul A corpul este în repaus (vA=0  ⟹  EcA=0v_A = 0 \implies E_{cA} = 0), deci energia mecanică totală este egală cu energia potențială gravitațională:
    EA=EpAE_A = E_{pA}

    (1 punct)

    EpA=mghE_{pA} = mgh

    (1 punct)

    • Calcul numeric:
    EA=2,0 kg⋅10 m/s2⋅3,2 m=64 JE_A = 2{,}0\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 3{,}2\text{ m} = 64\text{ J}

    (1 punct)

  2. Rezolvare cerința b) (4 puncte):

    • Conform teoremei variației energiei cinetice pe porțiunea curbilinie AB:
    ΔEc=LG+LFf\Delta E_c = L_G + L_{F_f}

    (1 punct)

    • Deoarece corpul pornește din repaus:
    ΔEc=EcB=mvB22=2,0⋅7,022=49 J\Delta E_c = E_{cB} = \frac{m v_B^2}{2} = \frac{2{,}0 \cdot 7{,}0^2}{2} = 49\text{ J}

    (1 punct)

    • Lucrul mecanic al greutății este:
    LG=mgh=64 JL_G = mgh = 64\text{ J}

    (1 punct)

    • Lucrul mecanic al forței de frecare este:
    LFf=ΔEc−LG=49 J−64 J=−15 JL_{F_f} = \Delta E_c - L_G = 49\text{ J} - 64\text{ J} = -15\text{ J}

    (1 punct)

  3. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Pe suprafața orizontală BC, singura forță care efectuează lucru mecanic este forța de frecare la alunecare, corpul oprindu-se în punctul C (vC=0v_C = 0):
    LFf′=ΔEc′L_{F_f}' = \Delta E_c'

    (1 punct)

    • Forța de frecare pe orizontală este Ff=μmgF_f = \mu m g, iar lucrul mecanic rezistent pe distanța d=BCd = BC este:
    LFf′=−μmgdL_{F_f}' = -\mu m g d

    (1 punct)

    • Variația energiei cinetice pe porțiunea BC este:
    ΔEc′=0−mvB22=−49 J\Delta E_c' = 0 - \frac{m v_B^2}{2} = -49\text{ J}

    (1 punct)

    • Egalând cele două expresii:
    −μmgd=−49 J  ⟹  0,35⋅2,0⋅10⋅d=49  ⟹  7d=49  ⟹  d=7 m-\mu m g d = -49\text{ J} \implies 0{,}35 \cdot 2{,}0 \cdot 10 \cdot d = 49 \implies 7 d = 49 \implies d = 7\text{ m}

    (1 punct)

  4. Rezolvare cerința d) (4 puncte):

    • Dacă forțele de frecare ar fi neglijabile pe întreg traseul, energia mecanică s-ar conserva între A și C:
    EC′=EAE_C' = E_A

    (1 punct)

    • Nivelul de referință al energiei potențiale fiind suprafața orizontală BC (EpC=0E_{pC} = 0):
    mvC′22=mgh  ⟹  vC′=2gh=2⋅10⋅3,2=8 m/s\frac{m v_C'^2}{2} = mgh \implies v_C' = \sqrt{2gh} = \sqrt{2 \cdot 10 \cdot 3{,}2} = 8\text{ m/s}

    (1 punct)

    • Modulul impulsului mecanic în punctul C este:
    p=mvC′p = m v_C'

    (1 punct)

    • Calcul numeric:
    p=2,0 kg⋅8 m/s=16 kg⋅m/s=16 N⋅sp = 2{,}0\text{ kg} \cdot 8\text{ m/s} = 16\text{ kg} \cdot \text{m/s} = 16\text{ N} \cdot \text{s}

    (1 punct)


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6{,}02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J/(mol⋅K)R = 8{,}31\text{ J}/(\text{mol} \cdot \text{K}). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p⋅V=νRTp \cdot V = \nu R T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. În cursul unei comprimări la presiune constantă a unei cantități date de gaz ideal:

  • a. gazul nu schimbă căldură cu exteriorul;
  • b. energia internă a gazului scade;
  • c. gazul cedează lucru mecanic mediului exterior;
  • d. densitatea gazului scade. (3p)

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale de fizică, expresia lucrului mecanic schimbat de o cantitate dată de gaz ideal cu mediul exterior în cursul unei transformări adiabatice este:

  • a. −νCVΔT-\nu C_V \Delta T
  • b. −νCpΔT-\nu C_p \Delta T
  • c. νCVΔT\nu C_V \Delta T
  • d. ν(Cp−R)ΔT\nu (C_p - R)\Delta T (3p)

3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul dintre masa unui corp și căldura lui specifică este:

  • a. J⋅mol−1⋅K−1\text{J} \cdot \text{mol}^{-1} \cdot \text{K}^{-1}
  • b. J⋅K−1\text{J} \cdot \text{K}^{-1}
  • c. J\text{J}
  • d. J⋅kg−1\text{J} \cdot \text{kg}^{-1} (3p)

4. O cantitate dată de gaz ideal efectuează un proces ciclic în cursul căruia gazul cedează în exterior căldura Qc=−12 kJQ_c = -12\text{ kJ}. Lucrul mecanic efectuat de gaz de-a lungul unui ciclu complet este L=3 kJL = 3\text{ kJ}. Randamentul unui motor termic care ar funcționa după transformarea ciclică descrisă are valoarea:

  • a. 40%40\%
  • b. 25%25\%
  • c. 20%20\%
  • d. 15%15\% (3p)

5. O cantitate dată de gaz ideal parcurge procesul 1-2-3-4, reprezentat, în coordonate p−Tp-T, în figura alăturată. Relația corectă dintre densitățile gazului în stările 1,2,3,4 este:

Grafic proces în coordonate p-T

  • a. ρ3<ρ2=ρ4<ρ1\rho_3 < \rho_2 = \rho_4 < \rho_1
  • b. ρ1<ρ3=ρ4<ρ2\rho_1 < \rho_3 = \rho_4 < \rho_2
  • c. ρ2<ρ3=ρ4<ρ1\rho_2 < \rho_3 = \rho_4 < \rho_1
  • d. ρ1<ρ2=ρ4<ρ3\rho_1 < \rho_2 = \rho_4 < \rho_3 (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Itemul 1 — Răspuns b (3 puncte):

    • Comprimarea izobară implică micșorarea volumului la presiune constantă (ΔV<0\Delta V < 0).
    • Din ecuația legii Gay-Lussac, VT=const\dfrac{V}{T} = \text{const}, scăderea volumului determină scăderea temperaturii (ΔT<0\Delta T < 0).
    • Energia internă a gazului ideal este direct proporțională cu temperatura: ΔU=νCVΔT<0\Delta U = \nu C_V \Delta T < 0, deci energia internă scade.
  2. Itemul 2 — Răspuns a (3 puncte):

    • În transformarea adiabatică nu există schimb de căldură cu exteriorul (Q=0Q = 0).
    • Conform primului principiu al termodinamicii: ΔU=Q−L=−L  ⟹  L=−ΔU=−νCVΔT\Delta U = Q - L = -L \implies L = -\Delta U = -\nu C_V \Delta T.
  3. Itemul 3 — Răspuns b (3 puncte):

    • Produsul dintre masă și căldura specifică este capacitatea calorică a corpului: C=m⋅cC = m \cdot c.
    • Unitatea de măsură în Sistemul Internațional este:
    [C]=[m]⋅[c]=kg⋅Jkg⋅K=J⋅K−1[C] = [m] \cdot [c] = \text{kg} \cdot \frac{\text{J}}{\text{kg} \cdot \text{K}} = \text{J} \cdot \text{K}^{-1}
  4. Itemul 4 — Răspuns c (3 puncte):

    • Într-un ciclu complet ΔU=0\Delta U = 0, deci L=Qp+Qc=Qp−∣Qc∣L = Q_p + Q_c = Q_p - |Q_c|.
    • Căldura primită este:
    Qp=L+∣Qc∣=3 kJ+12 kJ=15 kJQ_p = L + |Q_c| = 3\text{ kJ} + 12\text{ kJ} = 15\text{ kJ}
    • Randamentul motorului termic este raportul dintre lucrul mecanic util și căldura absorbită:
    η=LQp=3 kJ15 kJ=15=0,20=20%\eta = \frac{L}{Q_p} = \frac{3\text{ kJ}}{15\text{ kJ}} = \frac{1}{5} = 0{,}20 = 20\%
  5. Itemul 5 — Răspuns d (3 puncte):

    • Densitatea gazului ideal este ρ=pμRT\rho = \dfrac{p \mu}{R T}, fiind direct proporțională cu raportul pT\dfrac{p}{T}.
    • În coordonate p−Tp-T, stările aflate pe aceeași dreaptă ce trece prin origine corespund unor transformări izocore (V=const  ⟹  ρ=constV = \text{const} \implies \rho = \text{const}).
    • Punctele 2 și 4 se află pe aceeași dreaptă ce trece prin origine, deci ρ2=ρ4\rho_2 = \rho_4.
    • Transformarea 1-2 este o răcire izobară: TT scade la presiune constantă, deci volumul scade și densitatea crește (ρ1<ρ2\rho_1 < \rho_2).
    • Transformarea 2-3 este o comprimare izotermă: presiunea crește la temperatură constantă, volumul scade și densitatea crește (ρ2<ρ3\rho_2 < \rho_3).
    • Rezultă ordonarea corectă: ρ1<ρ2=ρ4<ρ3\rho_1 < \rho_2 = \rho_4 < \rho_3.

Subiectul II (15 puncte)

Două vase cu pereți rigizi comunică între ele printr-un tub de dimensiuni neglijabile, ca în figură. Tubul este prevăzut cu un robinet R, inițial închis. În primul vas, având volum V1=16,62 LV_1 = 16{,}62\text{ L}, se găsește o masă m1=3 gm_1 = 3\text{ g} de hidrogen (μ1=2 g/mol\mu_1 = 2\text{ g/mol}). În al doilea vas, de volum V2=8,31 LV_2 = 8{,}31\text{ L}, se află azot (μ2=28 g/mol\mu_2 = 28\text{ g/mol}) la presiunea p2=1,5⋅105 Pap_2 = 1{,}5 \cdot 10^5\text{ Pa}. Temperatura ambelor gaze este t=27∘Ct = 27^\circ\text{C}. Ambele gaze au căldura molară la volum constant CV=2,5RC_V = 2{,}5R.

Schema celor două vase comunicante cu robinet

Cerințe:

  • a. Determinați numărul de molecule de hidrogen. (4p)
  • b. Calculați densitatea azotului. (3p)
  • c. Se deschide robinetul. Determinați presiunea în starea finală care se stabilește în cele două vase. (4p)
  • d. Determinați energia internă a amestecului gazos aflat în cele două vase în starea finală atinsă după deschiderea robinetului. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul II Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (4 puncte):

    • Numărul de molecule se exprimă prin numărul de moli și numărul lui Avogadro:
    N1=ν1⋅NAN_1 = \nu_1 \cdot N_A

    (1 punct)

    • Cantitatea de substanță de hidrogen este:
    ν1=m1μ1=3 g2 g/mol=1,5 mol\nu_1 = \frac{m_1}{\mu_1} = \frac{3\text{ g}}{2\text{ g/mol}} = 1{,}5\text{ mol}

    (2 puncte)

    • Calcul numeric:
    N1=1,5⋅6,02⋅1023 mol−1≅9⋅1023 moleculeN_1 = 1{,}5 \cdot 6{,}02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1} \cong 9 \cdot 10^{23}\text{ molecule}

    (1 punct)

  2. Rezolvare cerința b) (3 puncte):

    • Temperatura absolută a gazelor este T=27+273=300 KT = 27 + 273 = 300\text{ K}.
    • Din ecuația termică de stare a gazului ideal (p2V2=m2μ2RTp_2 V_2 = \dfrac{m_2}{\mu_2} R T), densitatea azotului este:
    ρ2=p2μ2RT\rho_2 = \frac{p_2 \mu_2}{R T}

    (2 puncte)

    • Introducând valorile în unități SI (μ2=28⋅10−3 kg/mol\mu_2 = 28 \cdot 10^{-3}\text{ kg/mol}):
    ρ2=1,5⋅105 Pa⋅28⋅10−3 kg/mol8,31 J/(mol⋅K)⋅300 K=42002493 kg/m3≅1,7 kg/m3\rho_2 = \frac{1{,}5 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 28 \cdot 10^{-3}\text{ kg/mol}}{8{,}31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 300\text{ K}} = \frac{4200}{2493}\text{ kg/m}^3 \cong 1{,}7\text{ kg/m}^3

    (1 punct)

  3. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Cantitatea de azot din vasul al doilea este:
    ν2=p2V2RT=1,5⋅105⋅8,31⋅10−38,31⋅300=0,5 mol\nu_2 = \frac{p_2 V_2}{R T} = \frac{1{,}5 \cdot 10^5 \cdot 8{,}31 \cdot 10^{-3}}{8{,}31 \cdot 300} = 0{,}5\text{ mol}

    (1 punct)

    • După deschiderea robinetului, la temperatura neschimbată T=300 KT = 300\text{ K}, amestecul ocupă volumul total V1+V2V_1 + V_2:
    pf(V1+V2)=(ν1+ν2)RTp_f (V_1 + V_2) = (\nu_1 + \nu_2) R T

    (2 puncte)

    • Rezultă presiunea finală:
    pf=(1,5+0,5)⋅8,31⋅300(16,62+8,31)⋅10−3=2,0⋅249324,93⋅10−3=2⋅105 Pap_f = \frac{(1{,}5 + 0{,}5) \cdot 8{,}31 \cdot 300}{(16{,}62 + 8{,}31) \cdot 10^{-3}} = \frac{2{,}0 \cdot 2493}{24{,}93 \cdot 10^{-3}} = 2 \cdot 10^5\text{ Pa}

    (1 punct)

  4. Rezolvare cerința d) (4 puncte):

    • Energia internă a amestecului de gaze ideale la temperatura TT este:
    Uf=(ν1+ν2)CVTU_f = (\nu_1 + \nu_2) C_V T

    (3 puncte)

    • Având CV=2,5RC_V = 2{,}5 R:
    Uf=2,0 mol⋅2,5⋅8,31 J/(mol⋅K)⋅300 K=5,0⋅2493 J=12465 J≅12,5 kJU_f = 2{,}0\text{ mol} \cdot 2{,}5 \cdot 8{,}31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 300\text{ K} = 5{,}0 \cdot 2493\text{ J} = 12465\text{ J} \cong 12{,}5\text{ kJ}

    (1 punct)


Subiectul III (15 puncte)

O cantitate dată de gaz ideal poliatomic (CV=3RC_V = 3R) suferă o transformare ciclică 1-2-3-1, reprezentată în coordonate p−Vp-V în figura alăturată. În procesul 3-1 temperatura este constantă. Se cunosc: p1=2,0⋅105 Pap_1 = 2{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa}, V1=40 LV_1 = 40\text{ L}, V3=0,5V1V_3 = 0{,}5V_1. Se consideră ln⁡2=0,7\ln 2 = 0{,}7.

Grafic ciclu p-V 1-2-3-1

Determinați:

  • a. volumul gazului în starea 2; (3p)
  • b. lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul în timpul transformării 2-3-1; (4p)
  • c. căldura cedată de gaz mediului exterior în timpul unui ciclu; (4p)
  • d. randamentul unui motor termic care ar funcționa după un ciclu Carnot între temperaturile extreme atinse de gaz în cursul transformării ciclice descrise. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul III Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (3 puncte):

    • În transformarea izotermă 3-1 (T3=T1T_3 = T_1):
    p1V1=p3V3  ⟹  p3=p1⋅V1V3=p1⋅V10,5V1=2p1=4,0⋅105 Pap_1 V_1 = p_3 V_3 \implies p_3 = p_1 \cdot \frac{V_1}{V_3} = p_1 \cdot \frac{V_1}{0{,}5 V_1} = 2 p_1 = 4{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa}

    (1 punct)

    • Segmentul 2-3 aparține unei drepte care trece prin originea axelor de coordonate, deci pV=const\dfrac{p}{V} = \text{const}:
    p2V2=p3V3  ⟺  p1V2=p3V3\frac{p_2}{V_2} = \frac{p_3}{V_3} \iff \frac{p_1}{V_2} = \frac{p_3}{V_3}

    (1 punct)

    • Deoarece starea 2 se află pe segmentul orizontal izobar p2=p1p_2 = p_1:
    V2=V3⋅p1p3=0,5V1⋅p12p1=V14=40 L4=10 LV_2 = V_3 \cdot \frac{p_1}{p_3} = 0{,}5 V_1 \cdot \frac{p_1}{2 p_1} = \frac{V_1}{4} = \frac{40\text{ L}}{4} = 10\text{ L}

    (1 punct)

  2. Rezolvare cerința b) (4 puncte):

    • Lucrul mecanic total pe procesul compus 2-3-1 este suma lucrurilor mecanice ale etapelor componente:
    L2−3−1=L2−3+L3−1L_{2-3-1} = L_{2-3} + L_{3-1}

    (1 punct)

    • Pentru procesul liniar 2-3, lucrul mecanic este aria trapezului de sub grafic:
    L2−3=p2+p32⋅(V3−V2)=2⋅105+4⋅1052 Pa⋅(20−10)⋅10−3 m3=3⋅105⋅10−2=3000 J=3 kJL_{2-3} = \frac{p_2 + p_3}{2} \cdot (V_3 - V_2) = \frac{2 \cdot 10^5 + 4 \cdot 10^5}{2}\text{ Pa} \cdot (20 - 10) \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 3 \cdot 10^5 \cdot 10^{-2} = 3000\text{ J} = 3\text{ kJ}

    (1 punct)

    • Pentru destinderea izotermă 3-1:
    L3−1=νRT1ln⁡(V1V3)=p1V1ln⁡2L_{3-1} = \nu R T_1 \ln\left(\frac{V_1}{V_3}\right) = p_1 V_1 \ln 2

    (1 punct)

    L3−1=2,0⋅105 Pa⋅40⋅10−3 m3⋅0,7=8000 J⋅0,7=5600 J=5,6 kJL_{3-1} = 2{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 40 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 \cdot 0{,}7 = 8000\text{ J} \cdot 0{,}7 = 5600\text{ J} = 5{,}6\text{ kJ}
    • Rezultă lucrul mecanic total pe porțiunea 2-3-1:
    L2−3−1=3 kJ+5,6 kJ=8,6 kJL_{2-3-1} = 3\text{ kJ} + 5{,}6\text{ kJ} = 8{,}6\text{ kJ}

    (1 punct)

  3. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Analizând schimbul de căldură pe ramurile ciclului:
      • Pe 2-3: gazul se încălzește și se destinde, deci absoarbe căldură (Q2−3>0Q_{2-3} > 0);
      • Pe 3-1: destindere izotermă (T=const  ⟹  ΔU=0T = \text{const} \implies \Delta U = 0), deci Q3−1=L3−1>0Q_{3-1} = L_{3-1} > 0 (căldură primită);
      • Pe 1-2: compresiune izobară (VV scade la p=constp = \text{const}), deci gazul cedează căldură:
    Qc=Q1−2=νCp(T2−T1)Q_c = Q_{1-2} = \nu C_p (T_2 - T_1)

    (1 punct)

    • Relația lui Robert Mayer dă căldura molară izobară:
    Cp=CV+R=3R+R=4RC_p = C_V + R = 3R + R = 4R

    (1 punct)

    • Din ecuațiile de stare: T1=p1V1νRT_1 = \dfrac{p_1 V_1}{\nu R} și T2=p1V2νR=p1⋅V14νR=T14T_2 = \dfrac{p_1 V_2}{\nu R} = \dfrac{p_1 \cdot \dfrac{V_1}{4}}{\nu R} = \dfrac{T_1}{4}:
    T1=4T2T_1 = 4 T_2

    (1 punct)

    • Calculăm căldura cedată:
    Qc=4νR(T14−T1)=4νRT1⋅(−34)=−3p1V1Q_c = 4 \nu R \left(\frac{T_1}{4} - T_1\right) = 4 \nu R T_1 \cdot \left(-\frac{3}{4}\right) = -3 p_1 V_1 Qc=−3⋅(2,0⋅105 Pa⋅40⋅10−3 m3)=−3⋅8000 J=−24000 J=−24 kJQ_c = -3 \cdot (2{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 40 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3) = -3 \cdot 8000\text{ J} = -24000\text{ J} = -24\text{ kJ}

    (1 punct)

  4. Rezolvare cerința d) (4 puncte):

    • Randamentul unui ciclu Carnot este determinat de temperaturile extreme:
    ηC=1−TreceTcald\eta_C = 1 - \frac{T_{\text{rece}}}{T_{\text{cald}}}

    (2 puncte)

    • Temperatura minimă a ciclului este atinsă în starea 2 (Trece=T2T_{\text{rece}} = T_2), iar temperatura maximă este pe izoterma 3-1 (Tcald=T1=T3=4T2T_{\text{cald}} = T_1 = T_3 = 4 T_2):
    TreceTcald=T2T1=14\frac{T_{\text{rece}}}{T_{\text{cald}}} = \frac{T_2}{T_1} = \frac{1}{4}

    (1 punct)

    • Randamentul ciclului Carnot este:
    ηC=1−14=34=0,75=75%\eta_C = 1 - \frac{1}{4} = \frac{3}{4} = 0{,}75 = 75\%

    (1 punct)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. La bornele unei baterii, cu tensiunea electromotoare constantă și rezistența interioară nenulă, se conectează un reostat. Dacă rezistența reostatului crește, atunci:

  • a. intensitatea curentului electric care străbate bateria crește;
  • b. tensiunea la bornele bateriei crește;
  • c. puterea electrică totală dezvoltată de baterie crește;
  • d. puterea electrică disipată pe rezistența interioară a bateriei crește. (3p)

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, mărimea fizică exprimată prin produsul W⋅I−2⋅Δt−1W \cdot I^{-2} \cdot \Delta t^{-1} reprezintă:

  • a. rezistența electrică
  • b. sarcina electrică
  • c. puterea electrică
  • d. tensiunea electrică (3p)

3. Un conductor de rezistență electrică RR este confecționat dintr-un material de rezistivitate electrică ρ\rho. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii exprimate prin produsul R⋅ρ−1R \cdot \rho^{-1} este:

  • a. Ω⋅m\Omega \cdot \text{m}
  • b. Ω⋅m−1\Omega \cdot \text{m}^{-1}
  • c. m\text{m}
  • d. m−1\text{m}^{-1} (3p)

4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența rezistenței electrice RR a unui fir conductor de temperatura tt a acestuia. Coeficientul de temperatură α\alpha al rezistivității conductorului are valoarea:

Grafic dependență R(t)

  • a. 12⋅10−3 grad−112 \cdot 10^{-3}\text{ grad}^{-1}
  • b. 6⋅10−3 grad−16 \cdot 10^{-3}\text{ grad}^{-1}
  • c. 6⋅10−4 grad−16 \cdot 10^{-4}\text{ grad}^{-1}
  • d. 12⋅10−4 grad−112 \cdot 10^{-4}\text{ grad}^{-1} (3p)

5. Două surse electrice având tensiunile electromotoare E1=12 VE_1 = 12\text{ V}, E2=6 VE_2 = 6\text{ V}, și rezistențele interioare r1=r2=2 Ωr_1 = r_2 = 2\,\Omega, sunt grupate în paralel. La bornele grupării se conectează un conductor cu rezistența electrică neglijabilă. Intensitatea curentului electric care străbate conductorul are valoarea:

  • a. 3,0 A3{,}0\text{ A}
  • b. 4,5 A4{,}5\text{ A}
  • c. 6,0 A6{,}0\text{ A}
  • d. 9,0 A9{,}0\text{ A} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Itemul 1 — Răspuns b (3 puncte):

    • Tensiunea la bornele bateriei este U=E−I⋅rU = E - I \cdot r. Când rezistența reostatului crește, intensitatea curentului I=ER+rI = \dfrac{E}{R + r} scade.
    • În consecință, căderea internă de tensiune I⋅rI \cdot r scade, iar tensiunea UU măsurată la borne crește.
  2. Itemul 2 — Răspuns a (3 puncte):

    • Produsul W⋅I−2⋅Δt−1=WI2Δt=PI2=RW \cdot I^{-2} \cdot \Delta t^{-1} = \dfrac{W}{I^2 \Delta t} = \dfrac{P}{I^2} = R exprimă rezistența electrică.
  3. Itemul 3 — Răspuns d (3 puncte):

    • Din relația R=ρℓSR = \rho \dfrac{\ell}{S}, avem Rρ=ℓS\dfrac{R}{\rho} = \dfrac{\ell}{S}.
    • Unitatea de măsură în Sistemul Internațional este:
    [R⋅ρ−1]=[ℓ][S]=mm2=m−1[R \cdot \rho^{-1}] = \frac{[\ell]}{[S]} = \frac{\text{m}}{\text{m}^2} = \text{m}^{-1}
  4. Itemul 4 — Răspuns b (3 puncte):

    • Variația rezistenței cu temperatura este dată de R(t)=R0(1+αt)  ⟹  α=ΔRR0⋅ΔtR(t) = R_0 (1 + \alpha t) \implies \alpha = \dfrac{\Delta R}{R_0 \cdot \Delta t}.
    • Din grafic: R0=2,0 ΩR_0 = 2{,}0\,\Omega la t0=0∘Ct_0 = 0^\circ\text{C} și R=5,6 ΩR = 5{,}6\,\Omega la t=300∘Ct = 300^\circ\text{C}.
    • Coeficientul termic este:
    α=5,6−2,02,0⋅300=3,6600=6⋅10−3 grad−1\alpha = \frac{5{,}6 - 2{,}0}{2{,}0 \cdot 300} = \frac{3{,}6}{600} = 6 \cdot 10^{-3}\text{ grad}^{-1}
  5. Itemul 5 — Răspuns d (3 puncte):

    • La conectarea unui fir scurtcircuitor (R=0R = 0) la bornele paralele ale celor două surse, fiecare sursă debitează curentul propriu de scurtcircuit:
    I1=E1r1=12 V2 Ω=6 A,I2=E2r2=6 V2 Ω=3 AI_1 = \frac{E_1}{r_1} = \frac{12\text{ V}}{2\,\Omega} = 6\text{ A}, \quad I_2 = \frac{E_2}{r_2} = \frac{6\text{ V}}{2\,\Omega} = 3\text{ A}
    • Curentul prin conductorul exterior este suma celor doi curenți:
    I=I1+I2=6 A+3 A=9 AI = I_1 + I_2 = 6\text{ A} + 3\text{ A} = 9\text{ A}

Subiectul II (15 puncte)

Se consideră circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figură. Se cunosc: E1=24 VE_1 = 24\text{ V}, r1=2 Ωr_1 = 2\,\Omega, E2=9 VE_2 = 9\text{ V}, R2=5 ΩR_2 = 5\,\Omega. Intensitatea curentului electric măsurată de ampermetrul ideal (RA=0 ΩR_A = 0\,\Omega) este IA=0,5 AI_A = 0{,}5\text{ A} și are sensul indicat în figură. Tensiunea electrică indicată de un voltmetru ideal (RV→∞R_V \to \infty) conectat între punctele M și N este UMN=10 VU_{MN} = 10\text{ V}.

Schema circuitului electric cu punte și două surse

Cerințe:

  • a. Determinați valoarea sarcinii electrice ce străbate ampermetrul în timpul Δt=1 h\Delta t = 1\text{ h}. (3p)
  • b. Calculați rezistența electrică interioară r2r_2 a sursei având t.e.m. E2E_2. (4p)
  • c. Determinați valoarea rezistenței electrice R1R_1. (4p)
  • d. Se deconectează din circuit rezistorul R2R_2. Determinați valoarea rezistenței electrice RxR_x a unui alt rezistor, montat în locul rezistorului R1R_1, astfel încât valoarea intensității măsurate de ampermetru să nu se modifice. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul II Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (3 puncte):

    • Sarcina electrică transportată prin ampermetru este:
    q=IA⋅Δtq = I_A \cdot \Delta t

    (2 puncte)

    • Cu Δt=1 h=3600 s\Delta t = 1\text{ h} = 3600\text{ s} și IA=0,5 AI_A = 0{,}5\text{ A}:
    q=0,5 A⋅3600 s=1800 Cq = 0{,}5\text{ A} \cdot 3600\text{ s} = 1800\text{ C}

    (1 punct)

  2. Rezolvare cerința b) (4 puncte):

    • Pe latura centrală care conține sursa E2E_2 și ampermetrul ideal, curentul circulă de la M spre N în sens opus polarității normale a sursei (sursa se comportă ca un consumator):
    UMN=E2+IA⋅r2U_{MN} = E_2 + I_A \cdot r_2

    (3 puncte)

    • Înlocuind valorile numerice:
    10 V=9 V+0,5 A⋅r2  ⟹  0,5r2=1  ⟹  r2=10,5=2 Ω10\text{ V} = 9\text{ V} + 0{,}5\text{ A} \cdot r_2 \implies 0{,}5 r_2 = 1 \implies r_2 = \frac{1}{0{,}5} = 2\,\Omega

    (1 punct)

  3. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Curentul prin rezistorul R2R_2 este determinat de tensiunea UMNU_{MN}:
    I2=UMNR2=10 V5 Ω=2 AI_2 = \frac{U_{MN}}{R_2} = \frac{10\text{ V}}{5\,\Omega} = 2\text{ A}

    (1 punct)

    • Conform primei legi a lui Kirchhoff în nodul M, curentul total debitat pe latura superioară este:
    I1=I2+IA=2 A+0,5 A=2,5 AI_1 = I_2 + I_A = 2\text{ A} + 0{,}5\text{ A} = 2{,}5\text{ A}

    (1 punct)

    • Pe latura superioară, tensiunea între M și N este legată de parametrii sursei E1E_1:
    UMN=E1−I1(R1+r1)  ⟺  E1=I1(R1+r1)+UMNU_{MN} = E_1 - I_1 (R_1 + r_1) \iff E_1 = I_1 (R_1 + r_1) + U_{MN}

    (1 punct)

    • Calculăm rezistența R1R_1:
    24=2,5⋅(R1+2)+10  ⟹  2,5(R1+2)=14  ⟹  R1+2=5,6  ⟹  R1=3,6 Ω24 = 2{,}5 \cdot (R_1 + 2) + 10 \implies 2{,}5 (R_1 + 2) = 14 \implies R_1 + 2 = 5{,}6 \implies R_1 = 3{,}6\,\Omega

    (1 punct)

  4. Rezolvare cerința d) (4 puncte):

    • După deconectarea rezistorului R2R_2, circuitul devine o buclă unică formată din sursa 1, rezistorul nou RxR_x și ramura cu sursa 2 și ampermetrul.
    • Deoarece sursele sunt legate în opoziție pe această buclă unică:
    E1−E2=IA(Rx+r1+r2)E_1 - E_2 = I_A (R_x + r_1 + r_2)

    (3 puncte)

    • Înlocuind valorile (E1=24 VE_1 = 24\text{ V}, E2=9 VE_2 = 9\text{ V}, r1=2 Ωr_1 = 2\,\Omega, r2=2 Ωr_2 = 2\,\Omega, IA=0,5 AI_A = 0{,}5\text{ A}):
    24−9=0,5⋅(Rx+2+2)  ⟺  15=0,5⋅(Rx+4)24 - 9 = 0{,}5 \cdot (R_x + 2 + 2) \iff 15 = 0{,}5 \cdot (R_x + 4) Rx+4=30  ⟹  Rx=26 ΩR_x + 4 = 30 \implies R_x = 26\,\Omega

    (1 punct)


Subiectul III (15 puncte)

Se consideră circuitul electric din figură. Becurile B2B_2 și B3B_3 sunt identice. Ampermetrul este ideal (RA=0 ΩR_A = 0\,\Omega). Becurile funcționează la valori nominale. Rezistența interioară a sursei este r=2,5 Ωr = 2{,}5\,\Omega. Becul B1B_1 este caracterizat de valorile nominale P1=9 WP_1 = 9\text{ W} și I1=0,6 AI_1 = 0{,}6\text{ A}. Intensitatea curentului electric indicată de ampermetru este IA=1 AI_A = 1\text{ A}.

Schema circuitului electric cu becurile B1, B2, B3

Determinați:

  • a. rezistența electrică a becului B1B_1; (3p)
  • b. energia electrică consumată, împreună, de becurile B2B_2 și B3B_3 în timpul Δt=2 min\Delta t = 2\text{ min}; (4p)
  • c. tensiunea electromotoare a sursei; (4p)
  • d. randamentul transferului de energie de la sursă la circuitul exterior. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul III Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (3 puncte):

    • Din formula puterii electrice P1=R1⋅I12P_1 = R_1 \cdot I_1^2:
    R1=P1I12R_1 = \frac{P_1}{I_1^2}

    (2 puncte)

    • Calcul numeric:
    R1=9 W(0,6 A)2=90,36=25 ΩR_1 = \frac{9\text{ W}}{(0{,}6\text{ A})^2} = \frac{9}{0{,}36} = 25\,\Omega

    (1 punct)

  2. Rezolvare cerința b) (4 puncte):

    • Tensiunea la bornele becului B1B_1 este:
    U1=P1I1=9 W0,6 A=15 VU_1 = \frac{P_1}{I_1} = \frac{9\text{ W}}{0{,}6\text{ A}} = 15\text{ V}

    (1 punct)

    • Ampermetrul măsoară curentul total din circuit (IA=1 AI_A = 1\text{ A}). Curentul prin ramura ce conține becurile în serie B2B_2 și B3B_3 este:
    I2=IA−I1=1 A−0,6 A=0,4 AI_2 = I_A - I_1 = 1\text{ A} - 0{,}6\text{ A} = 0{,}4\text{ A}

    (1 punct)

    • Energia electrică consumată împreună de becurile B2B_2 și B3B_3 în timpul Δt=2 min=120 s\Delta t = 2\text{ min} = 120\text{ s} este:
    W23=U1⋅I2⋅ΔtW_{23} = U_1 \cdot I_2 \cdot \Delta t

    (1 punct)

    W23=15 V⋅0,4 A⋅120 s=6⋅120 J=720 JW_{23} = 15\text{ V} \cdot 0{,}4\text{ A} \cdot 120\text{ s} = 6 \cdot 120\text{ J} = 720\text{ J}

    (1 punct)

  3. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Tensiunea electromotoare a sursei este suma tensiunii la bornele circuitului exterior și a căderii de tensiune pe rezistența interioară:
    E=U1+IA⋅rE = U_1 + I_A \cdot r

    (3 puncte)

    • Calcul numeric:
    E=15 V+1 A⋅2,5 Ω=17,5 VE = 15\text{ V} + 1\text{ A} \cdot 2{,}5\,\Omega = 17{,}5\text{ V}

    (1 punct)

  4. Rezolvare cerința d) (4 puncte):

    • Randamentul circuitului exterior este dat de raportul puterilor:
    η=PextPtot\eta = \frac{P_{\text{ext}}}{P_{\text{tot}}}

    (1 punct)

    • Puterea totală generată de sursă este:
    Ptot=E⋅IA=17,5 V⋅1 A=17,5 WP_{\text{tot}} = E \cdot I_A = 17{,}5\text{ V} \cdot 1\text{ A} = 17{,}5\text{ W}

    (1 punct)

    • Puterea utilă cedată circuitului exterior este:
    Pext=Ptot−r⋅IA2=17,5 W−2,5⋅12 W=15 WP_{\text{ext}} = P_{\text{tot}} - r \cdot I_A^2 = 17{,}5\text{ W} - 2{,}5 \cdot 1^2\text{ W} = 15\text{ W}

    (1 punct)

    • Calculăm randamentul:
    η=1517,5=67≅0,857≅86%\eta = \frac{15}{17{,}5} = \frac{6}{7} \cong 0{,}857 \cong 86\%

    (1 punct)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6{,}6 \cdot 10^{-34}\text{ J} \cdot \text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Unitatea de măsură din SI pentru raportul dintre viteza luminii și frecvența unei radiații luminoase este:

  • a. m\text{m}
  • b. m−1\text{m}^{-1}
  • c. s\text{s}
  • d. s−1\text{s}^{-1} (3p)

2. O lentilă având convergența de +5 dioptrii+5\text{ dioptrii} este plasată între o sursă punctiformă de lumină și un ecran. Imaginea clară a sursei se formează pe ecran când lentila se află la mijlocul distanței dintre ele. Distanța dintre lentilă și ecran este:

  • a. 80 cm80\text{ cm}
  • b. 60 cm60\text{ cm}
  • c. 40 cm40\text{ cm}
  • d. 20 cm20\text{ cm} (3p)

3. Un om privește către un obiect punctiform P aflat în apa dintr-un bazin, ca în figură. Considerând razele de lumină apropiate de normala la suprafața liberă a apei, imaginea obiectului P se formează în punctul:

Imaginea aparentă a unui obiect în apă

  • a. A
  • b. B
  • c. C
  • d. P (3p)

4. O rază de lumină este incidentă pe o oglindă plană. Raza formează unghiul de 36∘36^\circ cu suprafața oglinzii. Unghiul de reflexie are valoarea:

  • a. 90∘90^\circ
  • b. 72∘72^\circ
  • c. 54∘54^\circ
  • d. 36∘36^\circ (3p)

5. Energia cinetică maximă a electronilor extrași prin efect fotoelectric extern dintr-un material variază, în funcție de lungimea de undă a radiației folosite, conform graficului din figură. Lucrul mecanic de extracție are valoarea:

Grafic dependență energie cinetică maximă de lungimea de undă

  • a. 3,3⋅10−19 J3{,}3 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • b. 6,6⋅10−19 J6{,}6 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • c. 9,9⋅10−19 J9{,}9 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • d. 13,2⋅10−19 J13{,}2 \cdot 10^{-19}\text{ J} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Itemul 1 — Răspuns a (3 puncte):

    • Raportul dintre viteza de propagare a luminii și frecvență este lungimea de undă: λ=cν\lambda = \dfrac{c}{\nu}.
    • Unitatea de măsură în Sistemul Internațional este metrul (m\text{m}).
  2. Itemul 2 — Răspuns c (3 puncte):

    • Distanța focală este f=1C=15 m−1=0,20 m=20 cmf = \dfrac{1}{C} = \dfrac{1}{5\text{ m}^{-1}} = 0{,}20\text{ m} = 20\text{ cm}.
    • Lentila fiind la mijlocul distanței dintre sursă și ecran, avem −x1=x2=d-x_1 = x_2 = d.
    • Din formula lentilei:
    1d−(−1d)=2d=1f  ⟹  d=2f=2⋅20 cm=40 cm\frac{1}{d} - \left(-\frac{1}{d}\right) = \frac{2}{d} = \frac{1}{f} \implies d = 2f = 2 \cdot 20\text{ cm} = 40\text{ cm}
  3. Itemul 3 — Răspuns b (3 puncte):

    • La trecerea razelor de lumină din apă (mediu optic mai dens) în aer (mediu mai puțin dens), razele se refractă depărtându-se de normală.
    • Prelungirile razelor refractate se intersectează la o adâncime aparentă mai mică decât adâncimea reală a punctului P, de-a lungul aceleiași verticale, formând imaginea virtuală în punctul B.
  4. Itemul 4 — Răspuns c (3 puncte):

    • Unghiul de incidență este unghiul format de raza incidentă cu normala la suprafață: i=90∘−36∘=54∘i = 90^\circ - 36^\circ = 54^\circ.
    • Conform legii reflexiei, unghiul de reflexie este egal cu unghiul de incidență: r=i=54∘r = i = 54^\circ.
  5. Itemul 5 — Răspuns b (3 puncte):

    • Ecuația fotoelectrică a lui Einstein scrisă în funcție de lungimea de undă este:
    Ecmax⁡=hcλ−LexE_{c\max} = \frac{hc}{\lambda} - L_{\text{ex}}
    • Frecvenței de prag îi corespunde lungimea de undă de prag λ0\lambda_0, pentru care energia cinetică a fotoelectronilor este nulă (Ecmax⁡=0E_{c\max} = 0).
    • Din grafic, curba atinge axa orizontală la valoarea:
    λ0=3⋅10−7 m\lambda_0 = 3 \cdot 10^{-7}\text{ m}
    • Lucrul mecanic de extracție este:
    Lex=hcλ0=6,6⋅10−34 J⋅s⋅3⋅108 m/s3⋅10−7 m=6,6⋅10−19 JL_{\text{ex}} = \frac{hc}{\lambda_0} = \frac{6{,}6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s} \cdot 3 \cdot 10^8\text{ m/s}}{3 \cdot 10^{-7}\text{ m}} = 6{,}6 \cdot 10^{-19}\text{ J}

Subiectul II (15 puncte)

În figura alăturată sunt reprezentate două lentile subțiri convergente, L1L_1 și L2L_2, care formează un sistem optic centrat. O rază de lumină rr, paralelă cu axa optică principală și aflată la distanța H=3 cmH = 3\text{ cm} față de aceasta, se refractă prin cele două lentile și iese din sistem paralelă cu axa, la distanța h=2 cmh = 2\text{ cm} față de ea. Distanța focală a lentilei L2L_2 este f2=20 cmf_2 = 20\text{ cm}, iar distanța dintre cele două lentile este dd.

Sistem optic centrat cu două lentile convergente

Cerințe:

  • a. Calculați convergența lentilei L2L_2. (4p)
  • b. Calculați raportul dintre distanța focală a lentilei L1L_1 și distanța focală a lentilei L2L_2. (3p)
  • c. Calculați distanța dd dintre lentile. (4p)
  • d. Se mărește distanța dintre lentile cu Δx=10 cm\Delta x = 10\text{ cm} și se așază un obiect luminos punctiform la 40 cm40\text{ cm} în fața lentilei L1L_1. Calculați distanța, față de lentila L2L_2, la care se formează imaginea finală dată de sistemul optic. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul II Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (4 puncte):

    • Convergența lentilei L2L_2 este:
    C2=1f2C_2 = \frac{1}{f_2}

    (3 puncte)

    • Având f2=20 cm=0,20 mf_2 = 20\text{ cm} = 0{,}20\text{ m}:
    C2=10,20 m=5 m−1=5 \deltaC_2 = \frac{1}{0{,}20\text{ m}} = 5\text{ m}^{-1} = 5\text{ \delta}

    (1 punct)

  2. Rezolvare cerința b) (3 puncte):

    • Raza paralelă cu axa este focalizată de L1L_1 în focarul imagine F1′F_1'.
    • Pentru a ieși paralelă cu axa din L2L_2, ea trebuie să treacă prin focarul obiect F2F_2 al celei de-a doua lentile, așadar F1′≡F2F_1' \equiv F_2.
    • Din asemănarea triunghiurilor formate de razele refractate cu axa optică:
    Hf1=hf2  ⟹  f1f2=Hh\frac{H}{f_1} = \frac{h}{f_2} \implies \frac{f_1}{f_2} = \frac{H}{h}

    (2 puncte)

    • Înlocuind valorile numerice:
    f1f2=3 cm2 cm=1,5\frac{f_1}{f_2} = \frac{3\text{ cm}}{2\text{ cm}} = 1{,}5

    (1 punct)

  3. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Distanța focală a primei lentile este:
    f1=1,5⋅f2=1,5⋅20 cm=30 cmf_1 = 1{,}5 \cdot f_2 = 1{,}5 \cdot 20\text{ cm} = 30\text{ cm}
    • Distanța dd dintre centrele optice ale lentilelor este suma distanțelor focale (sistem telescopic afocal):
    d=f1+f2d = f_1 + f_2

    (3 puncte)

    d=30 cm+20 cm=50 cmd = 30\text{ cm} + 20\text{ cm} = 50\text{ cm}

    (1 punct)

  4. Rezolvare cerința d) (4 puncte):

    • Formula lentilei L1L_1 pentru un obiect punctiform aflat la x1=−40 cmx_1 = -40\text{ cm}:
    1x2−1x1=1f1\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f_1}

    (1 punct)

    1x2−1−40=130  ⟹  1x2=130−140=4−3120=1120 cm  ⟹  x2=120 cm\frac{1}{x_2} - \frac{1}{-40} = \frac{1}{30} \implies \frac{1}{x_2} = \frac{1}{30} - \frac{1}{40} = \frac{4 - 3}{120} = \frac{1}{120\text{ cm}} \implies x_2 = 120\text{ cm}
    • Noua distanță dintre lentile este d′=d+Δx=50 cm+10 cm=60 cmd' = d + \Delta x = 50\text{ cm} + 10\text{ cm} = 60\text{ cm}.
    • Imaginea intermediară se formează în spatele lentilei L2L_2 (obiect virtual pentru L2L_2), poziția sa față de L2L_2 fiind:
    x1′=x2−(d+Δx)=120 cm−60 cm=+60 cmx_1' = x_2 - (d + \Delta x) = 120\text{ cm} - 60\text{ cm} = +60\text{ cm}

    (1 punct)

    • Aplicând formula punctelor conjugate pentru lentila L2L_2:
    1x2′−1x1′=1f2\frac{1}{x_2'} - \frac{1}{x_1'} = \frac{1}{f_2}

    (1 punct)

    1x2′=1f2+1x1′=120+160=3+160=460=115 cm  ⟹  x2′=15 cm\frac{1}{x_2'} = \frac{1}{f_2} + \frac{1}{x_1'} = \frac{1}{20} + \frac{1}{60} = \frac{3 + 1}{60} = \frac{4}{60} = \frac{1}{15\text{ cm}} \implies x_2' = 15\text{ cm}
    • Imaginea finală se formează la 15 cm15\text{ cm} în spatele lentilei L2L_2.

    (1 punct)


Subiectul III (15 puncte)

Într-un dispozitiv Young aflat în aer, cu distanța dintre fante 2ℓ=1 mm2\ell = 1\text{ mm}, sursa de lumină este plasată pe axa de simetrie a dispozitivului. Sursa emite simultan radiații cu frecvențele ν1=5⋅1014 Hz\nu_1 = 5 \cdot 10^{14}\text{ Hz}, ν2=1,2ν1\nu_2 = 1{,}2\nu_1 și ν3=1,5ν1\nu_3 = 1{,}5\nu_1. Pentru radiația cu frecvența ν1=5⋅1014 Hz\nu_1 = 5 \cdot 10^{14}\text{ Hz}, interfranja observată pe ecran este i1=1,2 mmi_1 = 1{,}2\text{ mm}.

Calculați:

  • a. lungimea de undă a radiației având frecvența ν1=5⋅1014 Hz\nu_1 = 5 \cdot 10^{14}\text{ Hz}; (3p)
  • b. distanța de la planul fantelor la ecran; (4p)
  • c. distanța, față de maximul central, la care se formează maximul de ordinul 5 pentru frecvența ν2=1,2ν1\nu_2 = 1{,}2\nu_1; (4p)
  • d. distanța, față de maximul central, la care se suprapun prima dată maximele corespunzătoare radiațiilor cu frecvențele ν1\nu_1 și ν3=1,5ν1\nu_3 = 1{,}5\nu_1. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul III Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (3 puncte):

    • Relația dintre viteza luminii, frecvență și lungimea de undă este:
    λ1=cν1\lambda_1 = \frac{c}{\nu_1}

    (2 puncte)

    • Calcul numeric:
    λ1=3⋅108 m/s5⋅1014 s−1=6⋅10−7 m\lambda_1 = \frac{3 \cdot 10^8\text{ m/s}}{5 \cdot 10^{14}\text{ s}^{-1}} = 6 \cdot 10^{-7}\text{ m}

    (1 punct)

  2. Rezolvare cerința b) (4 puncte):

    • Interfranja dispozitivului Young este dată de expresia:
    i1=λ1D2ℓi_1 = \frac{\lambda_1 D}{2\ell}

    (3 puncte)

    • Deducem distanța DD dintre planul fantelor și ecran:
    D=i1⋅2ℓλ1=1,2⋅10−3 m⋅10−3 m6⋅10−7 m=1,2⋅10−60,6⋅10−6=2 mD = \frac{i_1 \cdot 2\ell}{\lambda_1} = \frac{1{,}2 \cdot 10^{-3}\text{ m} \cdot 10^{-3}\text{ m}}{6 \cdot 10^{-7}\text{ m}} = \frac{1{,}2 \cdot 10^{-6}}{0{,}6 \cdot 10^{-6}} = 2\text{ m}

    (1 punct)

  3. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Lungimea de undă a radiației 2 este:
    λ2=cν2=c1,2ν1=λ11,2\lambda_2 = \frac{c}{\nu_2} = \frac{c}{1{,}2 \nu_1} = \frac{\lambda_1}{1{,}2}

    (1 punct)

    • Interfranja radiației 2 pe ecran este:
    i2=λ2D2ℓ=i11,2=1,2 mm1,2=1,0 mmi_2 = \frac{\lambda_2 D}{2\ell} = \frac{i_1}{1{,}2} = \frac{1{,}2\text{ mm}}{1{,}2} = 1{,}0\text{ mm}

    (1 punct)

    • Poziția maximului de interferență de ordinul 5 față de maximul central este:
    x5=5⋅i2x_5 = 5 \cdot i_2

    (1 punct)

    x5=5⋅1,0 mm=5 mmx_5 = 5 \cdot 1{,}0\text{ mm} = 5\text{ mm}

    (1 punct)

  4. Rezolvare cerința d) (4 puncte):

    • Interfranja unei radiații oarecare se scrie în funcție de frecvență:
    i1=cD2ℓν1,i3=cD2ℓν3i_1 = \frac{c D}{2\ell \nu_1}, \quad i_3 = \frac{c D}{2\ell \nu_3}

    (1 punct)

    (1 punct)

    • Condiția de suprapunere a maximelor celor două radiații la distanța xx față de maximul central este:
    x=k1i1=k3i3,k1,k3∈N∗x = k_1 i_1 = k_3 i_3, \quad k_1, k_3 \in \mathbb{N}^*
    • Cum ν3=1,5ν1=32ν1\nu_3 = 1{,}5 \nu_1 = \dfrac{3}{2} \nu_1, avem i3=23i1i_3 = \dfrac{2}{3} i_1, deci:
    k1i1=k3⋅23i1  ⟹  3k1=2k3  ⟹  k1k3=23k_1 i_1 = k_3 \cdot \frac{2}{3} i_1 \implies 3 k_1 = 2 k_3 \implies \frac{k_1}{k_3} = \frac{2}{3}
    • Cele mai mici valori întregi pozitive (prima suprapunere nenulă) sunt k1=2k_1 = 2 și k3=3k_3 = 3:
    xminim=2⋅i1=3⋅i3x_{\text{minim}} = 2 \cdot i_1 = 3 \cdot i_3

    (1 punct)

    • Distanța căutată este:
    xminim=2⋅1,2 mm=2,4 mmx_{\text{minim}} = 2 \cdot 1{,}2\text{ mm} = 2{,}4\text{ mm}

    (1 punct)