BACEduHub
fizicaTeoretică / RealAnul 2025Simulare Iași

Bacalaureat 2025 - Fizică Teoretic (Simulare Județeană Iași)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele dintr-o singură arie tematică dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ. Pentru o pregătire completă, mai jos sunt redactate integral enunțurile și soluțiile detaliate pas cu pas pentru toate cele patru secțiuni.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (30 de puncte)

Pentru itemii 1-10 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.

1. Știind că simbolurile mărimilor fizice și ale unităților de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a puterii mecanice este:

  • a. kg⋅m⋅s\text{kg}\cdot\text{m}\cdot\text{s}
  • b. kg⋅m2⋅s−3\text{kg}\cdot\text{m}^2\cdot\text{s}^{-3}
  • c. kg⋅m⋅s−2\text{kg}\cdot\text{m}\cdot\text{s}^{-2}
  • d. kg⋅m2⋅s−1\text{kg}\cdot\text{m}^2\cdot\text{s}^{-1} (3p)

2. Știind că notațiile sunt cele utilizate în manualele de fizică, constanta de elasticitate a unei tije din cauciuc se poate exprima astfel:

  • a. k=ESℓ0k = \frac{ES}{\ell_0}
  • b. k=ΔℓFk = \frac{\Delta\ell}{F}
  • c. k=FSk = \frac{F}{S}
  • d. k=EFℓ0k = \frac{EF}{\ell_0} (3p)

3. Un corp cu masa m=2 kgm = 2\text{ kg} are impulsul egal cu 8 N⋅s8\text{ N}\cdot\text{s}. Energia cinetică a corpului este egală cu:

  • a. 18 J18\text{ J}
  • b. 8 J8\text{ J}
  • c. 10 J10\text{ J}
  • d. 16 J16\text{ J} (3p)

4. La coborârea uniformă a unui corp de masă mm pe un plan înclinat cu unghiul α\alpha, înălțime hh şi coeficient de frecare μ\mu, lucrul mecanic al forței de frecare poate fi calculat cu relația:

  • a. μmghsin⁡α\mu mgh\sin\alpha
  • b. −mgh-mgh
  • c. mghcos⁡αmgh\cos\alpha
  • d. −μmghsin⁡α-\mu mgh\sin\alpha (3p)

5. Un corp având greutatea GG coboară o pantă de unghi α\alpha. Știind că ecuațiile de mișcare ale corpului sunt x=Bgt2x = Bgt^2 și y=0y = 0, unde axa OxOx este orientată pe direcția și în sensul mișcării, gg este accelerația gravitațională iar BB un coeficient constant, coeficientul de frecare a corpului cu planul are expresia:

  • a. μ=tgα−2Bcos⁡α\mu = \text{tg}\alpha - \frac{2B}{\cos\alpha}
  • b. μ=tgα−Bsin⁡α\mu = \text{tg}\alpha - \frac{B}{\sin\alpha}
  • c. μ=2Btgα−sin⁡α\mu = 2B\text{tg}\alpha - \sin\alpha
  • d. μ=tgα−Bcos⁡α\mu = \text{tg}\alpha - \frac{B}{\cos\alpha} (3p)

6. Un copil alunecă liber pe un tobogan de la h=4 mh = 4\text{ m}. Unghiul făcut de tobogan cu orizontala este α=30∘\alpha = 30^\circ. Viteza cu care copilul ajunge la baza toboganului, considerând că forța de frecare reprezintă 40%40\% din greutatea copilului, este:

  • a. 9 m/s9\text{ m/s}
  • b. 4 m/s4\text{ m/s}
  • c. 8 m/s8\text{ m/s}
  • d. 6 m/s6\text{ m/s} (3p)

7. Un autoturism se deplasează între două localități. O treime din distanța parcursă autoturismul se deplasează cu viteza constantă v1=15 m/sv_1 = 15\text{ m/s}, iar restul drumului cu viteza constantă v2=20 m/sv_2 = 20\text{ m/s}. Viteza medie a autoturismului în timpul deplasării între cele două localități este egală cu:

  • a. 12 m/s12\text{ m/s}
  • b. 22 m/s22\text{ m/s}
  • c. 18 m/s18\text{ m/s}
  • d. 21 m/s21\text{ m/s} (3p)

8. Două forțe concurente, care fac între ele unghiul de 180∘180^\circ, au rezultanta egală în modul cu modulul uneia dintre ele. Dacă aceleași două forțe sunt perpendiculare, raportul dintre modulul noii rezultante și modulul rezultantei precedente, va fi egal cu:

  • a. 2,52,5
  • b. 3\sqrt{3}
  • c. 22
  • d. 5\sqrt{5} (3p)

9. Un fir elastic are lungimea nedeformată ℓ0=100 cm\ell_0 = 100\text{ cm} și constanta elastică k=200 N/mk = 200\text{ N/m}. Se taie din acest fir o porțiune de lungime nedeformată ℓ0′=25 cm\ell_0' = 25\text{ cm}. Sub acțiunea unei forțe deformatoare F=8 NF = 8\text{ N}, porțiunea de lungime ℓ0′=25 cm\ell_0' = 25\text{ cm} se alungește cu:

  • a. 1 cm1\text{ cm}
  • b. 2 cm2\text{ cm}
  • c. 5 cm5\text{ cm}
  • d. 16 cm16\text{ cm} (3p)

10. O minge de dimensiuni mici este aruncată vertical în jos de la h1=1,35 mh_1 = 1,35\text{ m} către podea cu viteza v1=3 m/sv_1 = 3\text{ m/s}. Imediat după ciocnirea cu podeaua, viteza mingii este orientată vertical și reprezintă o fracțiune k=5/6k = 5/6 din viteza mingii imediat înainte de a lovi podeaua. Știind că forțele de rezistență la înaintare din partea aerului sunt neglijabile iar energia potențială gravitațională este considerată nulă la nivelul podelei, mingea urcă până la înălțimea maximă:

  • a. 1,25 m1,25\text{ m}
  • b. 1,15 m1,15\text{ m}
  • c. 1,20 m1,20\text{ m}
  • d. 1,10 m1,10\text{ m} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Puterea mecanică reprezintă viteza de efectuare a lucrului mecanic:
P=LΔt=F⋅dΔtP = \frac{L}{\Delta t} = \frac{F \cdot d}{\Delta t}
  • În unități fundamentale din S.I.:
[P]=[F]⋅[d][Δt]=(kg⋅m⋅s−2)⋅ms=kg⋅m2⋅s−3[P] = \frac{[F]\cdot[d]}{[\Delta t]} = \frac{(\text{kg}\cdot\text{m}\cdot\text{s}^{-2})\cdot\text{m}}{\text{s}} = \text{kg}\cdot\text{m}^2\cdot\text{s}^{-3}
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Conform legii lui Hooke exprimată microscopic, efortul unitar σ=FS\sigma = \frac{F}{S} este direct proporțional cu alungirea relativă ε=Δℓℓ0\varepsilon = \frac{\Delta\ell}{\ell_0}:
FS=E⋅Δℓℓ0  ⟹  F=(ESℓ0)Δℓ\frac{F}{S} = E \cdot \frac{\Delta\ell}{\ell_0} \implies F = \left(\frac{E S}{\ell_0}\right) \Delta\ell
  • Comparând cu forma macroscopică F=k⋅ΔℓF = k \cdot \Delta\ell, rezultă constanta de elasticitate a tijei:
k=ESℓ0k = \frac{E S}{\ell_0}
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Relația de legătură dintre energia cinetică și modulul impulsului corpului este:
Ec=p22mE_c = \frac{p^2}{2m}
  • Înlocuind datele numerice (p=8 N⋅sp = 8\text{ N}\cdot\text{s}, m=2 kgm = 2\text{ kg}):
Ec=822⋅2=644=16 JE_c = \frac{8^2}{2 \cdot 2} = \frac{64}{4} = 16\text{ J}
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Mișcarea fiind uniformă (v=constantv = \text{constant}), variația energiei cinetice este nulă: ΔEc=0\Delta E_c = 0.
  • Aplicând teorema variației energiei cinetice pe durata coborârii:
ΔEc=LG+LN+LFf=0\Delta E_c = L_G + L_N + L_{F_f} = 0
  • Deoarece forța de reacțiune normală N⃗\vec{N} este perpendiculară pe direcția deplasării, LN=0L_N = 0.
  • Lucrul mecanic al greutății depinde doar de diferența de nivel hh: LG=mghL_G = mgh.
  • Rezultă direct:
mgh+0+LFf=0  ⟹  LFf=−mghmgh + 0 + L_{F_f} = 0 \implies L_{F_f} = -mgh
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Legea mișcării pe axa OxOx (orientată de-a lungul planului înclinat în sensul coborârii) este x(t)=Bgt2x(t) = B g t^2.
  • Comparând cu legea mișcării rectilinii uniform variate fără viteză inițială x(t)=12at2x(t) = \frac{1}{2} a t^2, obținem:
12a=Bg  ⟹  a=2Bg\frac{1}{2} a = B g \implies a = 2 B g
  • Conform principiului al doilea al mecanicii pe direcția planului înclinat:
Gt−Ff=ma  ⟹  mgsin⁡α−μmgcos⁡α=m(2Bg)G_t - F_f = m a \implies mg\sin\alpha - \mu mg\cos\alpha = m (2 B g)
  • Împărțind prin mgmg:
sin⁡α−μcos⁡α=2B  ⟹  μcos⁡α=sin⁡α−2B  ⟹  μ=tgα−2Bcos⁡α\sin\alpha - \mu\cos\alpha = 2 B \implies \mu\cos\alpha = \sin\alpha - 2 B \implies \mu = \text{tg}\alpha - \frac{2B}{\cos\alpha}
  • Răspuns corect: a.

Item 6: Răspuns b (3 puncte)

  • Lungimea toboganului pe care alunecă copilul este:
ℓ=hsin⁡α=4 msin⁡30∘=40,5=8 m\ell = \frac{h}{\sin\alpha} = \frac{4\text{ m}}{\sin 30^\circ} = \frac{4}{0,5} = 8\text{ m}
  • Forța de frecare reprezintă 40%40\% din greutate: Ff=0,40G=0,40mgF_f = 0,40 G = 0,40 mg.
  • Teorema variației energiei cinetice între vârful și baza toboganului:
12mv2−0=LG+LFf=mgh−Ffℓ=mg(4)−(0,40mg)(8)=4mg−3,2mg=0,8mg\frac{1}{2} m v^2 - 0 = L_G + L_{F_f} = mgh - F_f \ell = mg(4) - (0,40 mg)(8) = 4 mg - 3,2 mg = 0,8 mg
  • Simplificând masa mm:
12v2=0,8g=0,8⋅10=8  ⟹  v2=16  ⟹  v=4 m/s\frac{1}{2} v^2 = 0,8 g = 0,8 \cdot 10 = 8 \implies v^2 = 16 \implies v = 4\text{ m/s}
  • Răspuns corect: b.

Item 7: Răspuns c (3 puncte)

  • Fie dd distanța totală dintre cele două localități.
  • Intervalul de timp pentru prima treime a drumului:
t1=d/3v1=d3⋅15=d45t_1 = \frac{d/3}{v_1} = \frac{d}{3 \cdot 15} = \frac{d}{45}
  • Intervalul de timp pentru restul de două treimi:
t2=2d/3v2=2d3⋅20=2d60=d30t_2 = \frac{2d/3}{v_2} = \frac{2d}{3 \cdot 20} = \frac{2d}{60} = \frac{d}{30}
  • Durata totală a mișcării este:
ttotal=t1+t2=d45+d30=2d+3d90=5d90=d18t_{\text{total}} = t_1 + t_2 = \frac{d}{45} + \frac{d}{30} = \frac{2d + 3d}{90} = \frac{5d}{90} = \frac{d}{18}
  • Viteza medie este:
vmed=dttotal=dd18=18 m/sv_{\text{med}} = \frac{d}{t_{\text{total}}} = \frac{d}{\frac{d}{18}} = 18\text{ m/s}
  • Răspuns corect: c.

Item 8: Răspuns d (3 puncte)

  • Când forțele formează unghiul de 180∘180^\circ, rezultanta lor este:
R1=∣F1−F2∣R_1 = |F_1 - F_2|
  • Știind că rezultanta este egală cu modulul uneia dintre forțe (alegem R1=F1R_1 = F_1):
F2−F1=F1  ⟹  F2=2F1F_2 - F_1 = F_1 \implies F_2 = 2 F_1
  • Când aceleași două forțe sunt perpendiculare (θ=90∘\theta = 90^\circ):
R2=F12+F22=F12+(2F1)2=5F12=F15R_2 = \sqrt{F_1^2 + F_2^2} = \sqrt{F_1^2 + (2F_1)^2} = \sqrt{5 F_1^2} = F_1 \sqrt{5}
  • Raportul cerut este:
R2R1=F15F1=5\frac{R_2}{R_1} = \frac{F_1 \sqrt{5}}{F_1} = \sqrt{5}
  • Răspuns corect: d.

Item 9: Răspuns a (3 puncte)

  • Pentru un material dat cu secțiunea SS constantă, constanta elastică este invers proporțională cu lungimea inițială (k⋅ℓ0=ES=constantk \cdot \ell_0 = E S = \text{constant}):
k′⋅ℓ0′=k⋅ℓ0  ⟹  k′=kℓ0ℓ0′=200 N/m⋅100 cm25 cm=800 N/mk' \cdot \ell_0' = k \cdot \ell_0 \implies k' = k \frac{\ell_0}{\ell_0'} = 200\text{ N/m} \cdot \frac{100\text{ cm}}{25\text{ cm}} = 800\text{ N/m}
  • Alungirea porțiunii sub acțiunea forței F=8 NF = 8\text{ N} este:
Δℓ′=Fk′=8 N800 N/m=0,01 m=1 cm\Delta\ell' = \frac{F}{k'} = \frac{8\text{ N}}{800\text{ N/m}} = 0,01\text{ m} = 1\text{ cm}
  • Răspuns corect: a.

Item 10: Răspuns a (3 puncte)

  • Viteza mingii v0v_0 chiar înainte de ciocnirea cu podeaua se determină din conservarea energiei mecanice în cădere liberă:
12mv02=12mv12+mgh1  ⟹  v02=v12+2gh1=32+2⋅10⋅1,35=9+27=36 m2/s2  ⟹  v0=6 m/s\frac{1}{2} m v_0^2 = \frac{1}{2} m v_1^2 + m g h_1 \implies v_0^2 = v_1^2 + 2 g h_1 = 3^2 + 2 \cdot 10 \cdot 1,35 = 9 + 27 = 36\text{ m}^2/\text{s}^2 \implies v_0 = 6\text{ m/s}
  • Viteza mingii imediat după ciocnire este:
v′=k⋅v0=56⋅6 m/s=5 m/sv' = k \cdot v_0 = \frac{5}{6} \cdot 6\text{ m/s} = 5\text{ m/s}
  • Înălțimea maximă atinsă la urcare este dată de transformarea integrală a energiei cinetice în energie potențială gravitațională:
hmax⁡=v′22g=522⋅10=2520=1,25 mh_{\max} = \frac{v'^2}{2g} = \frac{5^2}{2 \cdot 10} = \frac{25}{20} = 1,25\text{ m}
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Problema 1 (15 puncte)

În timpul construirii unei clădiri, o macara ridică un colet cu materiale având masa m=1,0 tm = 1,0\text{ t} de la nivelul solului până la înălțimea h=9,8 mh = 9,8\text{ m}, cu viteza constantă v=0,2 m/sv = 0,2\text{ m/s}. Ulterior, din coletul aflat în repaus se desprinde o piesă care cade pe sol de la înălțimea hh. Se neglijează forțele de rezistență la înaintarea în aer. Determinați:

  • a. intervalul de timp în care este ridicat coletul cu materiale, de pe sol până la înălțimea hh;
  • b. puterea dezvoltată de macara pentru ridicarea coletului cu materiale;
  • c. valoarea vitezei piesei desprinse din colet în momentul atingerii solului;
  • d. timpul de cădere a piesei desprinse din colet.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică II.1

a. Durata ridicării coletului (3 puncte)

  • Coletul fiind ridicat rectiliniu uniform cu viteza constantă v=0,2 m/sv = 0,2\text{ m/s}, intervalul de timp necesar parcurgerii înălțimii hh este:
Δt=hv\Delta t = \frac{h}{v}

(2 puncte)

  • Calcul numeric (h=9,8 mh = 9,8\text{ m}, v=0,2 m/sv = 0,2\text{ m/s}):
Δt=9,8 m0,2 m/s=49 s\Delta t = \frac{9,8\text{ m}}{0,2\text{ m/s}} = 49\text{ s}

(1 punct)

b. Puterea dezvoltată de macara (4 puncte)

  • Deoarece viteza de ridicare este constantă, forța de tracțiune dezvoltată de cablul macaralei echilibrează greutatea coletului: F=G=mgF = G = mg.
  • Puterea mecanică dezvoltată este:
P=F⋅v=m⋅g⋅vP = F \cdot v = m \cdot g \cdot v

(3 puncte)

  • Calcul numeric (m=1,0 t=1000 kgm = 1,0\text{ t} = 1000\text{ kg}, g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2, v=0,2 m/sv = 0,2\text{ m/s}):
P=1000 kg⋅10 m/s2⋅0,2 m/s=2000 W=2,0⋅103 WP = 1000\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0,2\text{ m/s} = 2000\text{ W} = 2,0 \cdot 10^3\text{ W}

(1 punct)

c. Viteza piesei la contactul cu solul (4 puncte)

  • Piesa cade liber din repaus de la înălțimea hh. Din conservarea energiei mecanice (sau din formula lui Galilei):
m⋅v122=m⋅g⋅h  ⟹  v1=2gh\frac{m \cdot v_1^2}{2} = m \cdot g \cdot h \implies v_1 = \sqrt{2 g h}

(3 puncte)

  • Calcul numeric (g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2, h=9,8 mh = 9,8\text{ m}):
v1=2⋅10 m/s2⋅9,8 m=196 m2/s2=14 m/sv_1 = \sqrt{2 \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 9,8\text{ m}} = \sqrt{196\text{ m}^2/\text{s}^2} = 14\text{ m/s}

(1 punct)

d. Timpul de cădere al piesei (4 puncte)

  • În mișcarea de cădere liberă fără viteză inițială, accelerația gravitațională reprezintă viteza de variație a vitezei:
g=Δvtc  ⟹  tc=v1gg = \frac{\Delta v}{t_c} \implies t_c = \frac{v_1}{g}

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
tc=14 m/s10 m/s2=1,4 st_c = \frac{14\text{ m/s}}{10\text{ m/s}^2} = 1,4\text{ s}

(1 punct)


Problema 2 (15 puncte)

În timpul unei filmări, un cascador având masa m=70 kgm = 70\text{ kg} coboară pe exteriorul unei clădiri, legat prin intermediul unei frânghii inextensibile de masă neglijabilă, trecută peste un scripete considerat ideal. Celălalt capăt al frânghiei este legat de un corp de masă MM aflat pe acoperișul orizontal al clădirii. În timpul coborârii, lungimea porțiunii de frânghie dintre mâinile cascadorului și corpul de masă MM rămâne constantă. Coeficientul de frecare la alunecare între corp și acoperiș este μ=0,7\mu = 0,7. Corpul se află inițial la distanța d=1 md = 1\text{ m} de un suport fix, de care este legat prin intermediul unei corzi elastice de constantă elastică k=680 N/mk = 680\text{ N/m}, lungime nedeformată ℓ0=5 m\ell_0 = 5\text{ m} și rază r=1 cmr = 1\text{ cm}, ca în figura alăturată. Cascadorul nu atinge peretele exterior al clădirii. Până în momentul în care coarda elastică începe să se alungească, cascadorul coboară cu viteză constantă v=2 m/sv = 2\text{ m/s}.

Cascador și corp legat cu coardă elastică pe acoperiș

  • a. Calculați masa MM a corpului de pe acoperiș.
  • b. Calculați intervalul de timp în care are loc coborârea cu viteză constantă.
  • c. Determinați valoarea accelerației cascadorului în momentul în care alungirea corzii elastice este Δℓ=0,5 m\Delta\ell = 0,5\text{ m}. În timpul mișcării cascadorul nu atinge solul iar corpul MM nu părăsește acoperișul.
  • d. Calculați valoarea modulului de elasticitate al materialului corzii elastice.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică II.2

a. Masa MM a corpului de pe acoperiș (4 puncte)

  • În timpul coborârii cu viteză constantă (a=0a = 0), forțele care acționează asupra cascadorului sunt greutatea mgmg și tensiunea din fir TT:
T=mgT = mg

(1 punct)

  • Asupra corpului MM de pe acoperiș acționează pe orizontală tensiunea din fir TT și forța de frecare la alunecare Ff=μN=μMgF_f = \mu N = \mu Mg:
T=μMgT = \mu M g

(1 punct)

  • Egalând tensiunile din firul inextensibil:
μMg=mg  ⟹  M=mμ\mu M g = mg \implies M = \frac{m}{\mu}

(1 punct)

  • Calcul numeric (m=70 kgm = 70\text{ kg}, μ=0,7\mu = 0,7):
M=70 kg0,7=100 kgM = \frac{70\text{ kg}}{0,7} = 100\text{ kg}

(1 punct)

b. Intervalul de timp de coborâre cu viteză constantă (4 puncte)

  • Coarda elastică are lungimea nedeformată ℓ0=5 m\ell_0 = 5\text{ m}, iar corpul se află inițial la distanța d=1 md = 1\text{ m} față de suportul fix.
  • Corpul parcurge distanța DD până în momentul în care coarda se întinde complet:
D=ℓ0−dD = \ell_0 - d

(1 punct)

  • Durata mișcării la viteza constantă v=2 m/sv = 2\text{ m/s} este:
Δt=Dv=ℓ0−dv\Delta t = \frac{D}{v} = \frac{\ell_0 - d}{v}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
Δt=5 m−1 m2 m/s=4 m2 m/s=2 s\Delta t = \frac{5\text{ m} - 1\text{ m}}{2\text{ m/s}} = \frac{4\text{ m}}{2\text{ m/s}} = 2\text{ s}

(1 punct)

c. Accelerația cascadorului la alungirea Δℓ=0,5 m\Delta\ell = 0,5\text{ m} (4 puncte)

  • După ce coarda se întinde, asupra corpului MM acționează suplimentar forța elastică Fe=kΔℓF_e = k \Delta\ell, orientată în sens opus mișcării.
  • Scriem principiul al doilea al mecanicii pentru cele două corpuri:
    • Pentru cascador (orientat în sensul coborârii): mg−T′=mamg - T' = ma
    • Pentru corpul MM (orientat în sensul deplasării spre margine): T′−μMg−kΔℓ=MaT' - \mu M g - k \Delta\ell = Ma
  • Adunând cele două ecuații de mișcare:
(M+m)a=mg−μMg−kΔℓ(M + m) a = mg - \mu Mg - k \Delta\ell

(2 puncte)

  • Deoarece din punctul a avem mg=μMgmg = \mu Mg, termenii gravitaționali se reduc:
a=−kΔℓM+ma = \frac{-k \Delta\ell}{M + m}

(1 punct)

  • Calcul numeric (k=680 N/mk = 680\text{ N/m}, Δℓ=0,5 m\Delta\ell = 0,5\text{ m}, M=100 kgM = 100\text{ kg}, m=70 kgm = 70\text{ kg}):
a=−680⋅0,5100+70=−340170=−2 m/s2a = \frac{-680 \cdot 0,5}{100 + 70} = \frac{-340}{170} = -2\text{ m/s}^2

(1 punct)

(Semnul minus arată că accelerația este de sens contrar vitezei, mișcarea fiind frânată).

d. Modulul de elasticitate longitudinală EE (3 puncte)

  • Relația dintre constanta elastică kk, modulul lui Young EE, aria secțiunii transversale SS și lungimea inițială ℓ0\ell_0 este:
k=ESℓ0  ⟹  E=kℓ0Sk = \frac{E S}{\ell_0} \implies E = \frac{k \ell_0}{S}

(1 punct)

  • Secțiunea transversală a corzii de rază r=1 cm=10−2 mr = 1\text{ cm} = 10^{-2}\text{ m} este:
S=πr2=π⋅(10−2 m)2=π⋅10−4 m2S = \pi r^2 = \pi \cdot (10^{-2}\text{ m})^2 = \pi \cdot 10^{-4}\text{ m}^2

(1 punct)

  • Calcul numeric (k=680 N/mk = 680\text{ N/m}, ℓ0=5 m\ell_0 = 5\text{ m}):
E=680 N/m⋅5 mπ⋅10−4 m2=3400π⋅10−4≈3,4⋅1073,1416≈10,8⋅106 N/m2E = \frac{680\text{ N/m} \cdot 5\text{ m}}{\pi \cdot 10^{-4}\text{ m}^2} = \frac{3400}{\pi \cdot 10^{-4}} \approx \frac{3,4 \cdot 10^7}{3,1416} \approx 10,8 \cdot 10^6\text{ N/m}^2

(1 punct)


Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Problema 1 (15 puncte)

În cadrul unui experiment se determină, cu ajutorul unui senzor de mișcare, poziția și viteza unui corp la diferite momente în timpul coborârii pe un plan înclinat cu unghiul α=30∘\alpha = 30^\circ față de orizontală. Poziția este indicată cu ajutorul coordonatei xx măsurată față de punctul din care începe coborârea corpului, de-a lungul planului înclinat. Datele experimentale culese sunt prezentate în tabelul alăturat. Masa corpului este m=0,50 kgm = 0,50\text{ kg}, iar coeficientul de frecare la alunecare este μ\mu. Se consideră că 2≅1,42\sqrt{2} \cong 1,42 și 3≅1,73\sqrt{3} \cong 1,73.

Nr. crt.x (m)x\text{ (m)}v (m/s)v\text{ (m/s)}
10,000,00
20,251,00
30,501,42
40,751,73
51,002,00
  • a. Reprezentați toate forțele care acționează asupra corpului în timpul coborârii acestuia pe planul înclinat;
  • b. Folosind teorema variației energiei cinetice, stabiliți dependența energiei cinetice EcE_c de coordonata la care se găsește corpul, Ec=f(x)E_c = f(x);
  • c. Folosind rezultatele experimentale trasați graficul Ec=f(x)E_c = f(x) pentru x∈[0 m;1 m]x \in [0\text{ m}; 1\text{ m}];
  • d. Calculați valoarea coeficientului de frecare la alunecare între corp și planul înclinat.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică III.1

a. Reprezentarea tuturor forțelor pe planul înclinat (3 puncte)

  • Asupra corpului în coborâre acționează:
    1. Greutatea G⃗\vec{G}, orientată vertical în jos, descompusă în componenta tangențială G⃗t\vec{G}_t (în josul planului) și normală G⃗n\vec{G}_n (perpendiculară pe plan în jos), cu unghiul α=30∘\alpha = 30^\circ marcat corespunzător;
    2. Reacțiunea normală a planului N⃗\vec{N}, perpendiculară pe plan în sus (N=Gn=mgcos⁡αN = G_n = mg\cos\alpha);
    3. Forța de frecare la alunecare F⃗f\vec{F}_f, la suprafața de contact, orientată în susul planului (opusă mișcării de coborâre).

Diagrama forțelor pe plan înclinat

(3 puncte)

b. Dependența Ec=f(x)E_c = f(x) din teorema energiei cinetice (4 puncte)

  • Teorema variației energiei cinetice între poziția inițială de repaus (x0=0x_0 = 0, v0=0  ⟹  Ec0=0v_0 = 0 \implies E_{c0} = 0) și coordonata curentă xx:
ΔEc=Ec(x)−0=Ltotal=LG+LN+LFf\Delta E_c = E_c(x) - 0 = L_{\text{total}} = L_G + L_N + L_{F_f}
  • Lucrurile mecanice efectuate pe distanța xx:
    • LG=Gt⋅x=mgsin⁡α⋅xL_G = G_t \cdot x = mg\sin\alpha \cdot x
    • LN=0L_N = 0 (reacțiunea normală este perpendiculară pe deplasare)
    • LFf=−Ff⋅x=−μmgcos⁡α⋅xL_{F_f} = - F_f \cdot x = -\mu mg\cos\alpha \cdot x
  • Obținem dependența liniară:
Ec(x)=mg(sin⁡α−μcos⁡α)⋅x=m⋅a⋅xE_c(x) = mg(\sin\alpha - \mu\cos\alpha) \cdot x = m \cdot a \cdot x

(4 puncte)

c. Trasarea graficului Ec=f(x)E_c = f(x) (4 puncte)

  • Calculăm valorile energiei cinetice Ec=12mv2E_c = \frac{1}{2} m v^2 pentru fiecare punct experimental (m=0,50 kgm = 0,50\text{ kg}):
    • La x=0,00 mx = 0,00\text{ m}: Ec=12⋅0,50⋅0,002=0,00 JE_c = \frac{1}{2} \cdot 0,50 \cdot 0,00^2 = 0,00\text{ J}
    • La x=0,25 mx = 0,25\text{ m}: Ec=12⋅0,50⋅(1,00)2=0,25 JE_c = \frac{1}{2} \cdot 0,50 \cdot (1,00)^2 = 0,25\text{ J}
    • La x=0,50 mx = 0,50\text{ m}: Ec=12⋅0,50⋅(1,42)2≅12⋅0,50⋅2=0,50 JE_c = \frac{1}{2} \cdot 0,50 \cdot (1,42)^2 \cong \frac{1}{2} \cdot 0,50 \cdot 2 = 0,50\text{ J}
    • La x=0,75 mx = 0,75\text{ m}: Ec=12⋅0,50⋅(1,73)2≅12⋅0,50⋅3=0,75 JE_c = \frac{1}{2} \cdot 0,50 \cdot (1,73)^2 \cong \frac{1}{2} \cdot 0,50 \cdot 3 = 0,75\text{ J}
    • La x=1,00 mx = 1,00\text{ m}: Ec=12⋅0,50⋅(2,00)2=1,00 JE_c = \frac{1}{2} \cdot 0,50 \cdot (2,00)^2 = 1,00\text{ J}
  • Graficul este o dreaptă ce trece prin origine cu panta ma=1,0 Nma = 1,0\text{ N}:

Graficul dependenței energiei cinetice Ec de coordonata x

(1p pentru calculul valorilor, 1p pentru axe și unități, 1p pentru punctele experimentale, 1p pentru trasarea dreptei)

d. Coeficientul de frecare la alunecare μ\mu (4 puncte)

  • Determinăm accelerația mișcării din formula lui Galilei:
v2−v02=2ax  ⟹  a=v22x=(2,00 m/s)22⋅1,00 m=2 m/s2v^2 - v_0^2 = 2 a x \implies a = \frac{v^2}{2x} = \frac{(2,00\text{ m/s})^2}{2 \cdot 1,00\text{ m}} = 2\text{ m/s}^2

(1 punct)

  • Din principiul al doilea al dinamicii pe axa pantei:
ma=Gt−Ff  ⟹  ma=mgsin⁡α−μmgcos⁡α  ⟹  μ=gsin⁡α−agcos⁡αm a = G_t - F_f \implies m a = mg\sin\alpha - \mu mg\cos\alpha \implies \mu = \frac{g\sin\alpha - a}{g\cos\alpha}

(2 puncte)

  • Calcul numeric (α=30∘\alpha = 30^\circ, sin⁡30∘=0,5\sin 30^\circ = 0,5, cos⁡30∘=32≅1,732=0,865\cos 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2} \cong \frac{1,73}{2} = 0,865, g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2, a=2 m/s2a = 2\text{ m/s}^2):
μ=10⋅0,5−210⋅0,865=5−28,65=38,65≅0,35\mu = \frac{10 \cdot 0,5 - 2}{10 \cdot 0,865} = \frac{5 - 2}{8,65} = \frac{3}{8,65} \cong 0,35

(1 punct)


Problema 2 (15 puncte)

Porțiunea superioară a unei trambuline pentru sărituri cu schiurile poate fi considerată un plan înclinat a cărui proiecție în plan orizontal are lungimea ℓ=35 m\ell = 35\text{ m}, ca în figura alăturată. Un schior cu masa M=80 kgM = 80\text{ kg} pornește din repaus din vârful AA al trambulinei și trece prin punctul BB aflat la baza porțiunii de trambulină considerate cu viteza v=90 km/hv = 90\text{ km/h}. Coeficientul de frecare la alunecare între schiuri și zăpadă este μ=0,05\mu = 0,05 iar forța de rezistență la înaintare datorată aerului este neglijabilă.

Schior pe trambulină

  • a. Calculați energia cinetică pe care o are schiorul în momentul trecerii prin punctul BB.
  • b. Reprezentați forțele care acționează asupra schiorului în timpul coborârii trambulinei.
  • c. Calculați lucrul mecanic efectuat de forța de frecare în timpul coborârii porțiunii de trambulină considerate.
  • d. Determinați înălțimea hh a porțiunii de trambulină considerate.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică III.2

a. Energia cinetică în punctul BB (4 puncte)

  • Transformăm viteza în unități S.I.:
v=90 km/h=903,6 m/s=25 m/sv = 90\text{ km/h} = \frac{90}{3,6}\text{ m/s} = 25\text{ m/s}
  • Energia cinetică la baza pantei este:
Ec=Mv22E_c = \frac{M v^2}{2}

(3 puncte)

  • Calcul numeric (M=80 kgM = 80\text{ kg}, v=25 m/sv = 25\text{ m/s}):
Ec=80 kg⋅(25 m/s)22=40⋅625 J=25000 J=25 kJE_c = \frac{80\text{ kg} \cdot (25\text{ m/s})^2}{2} = 40 \cdot 625\text{ J} = 25000\text{ J} = 25\text{ kJ}

(1 punct)

b. Reprezentarea forțelor pe durata coborârii (3 puncte)

  • Asupra schiorului acționează:
    1. Greutatea G⃗\vec{G}, verticală în jos, descompusă în G⃗t\vec{G}_t și G⃗n\vec{G}_n;
    2. Reacțiunea normală N⃗\vec{N} din partea zăpezii, perpendiculară pe pantă în sus;
    3. Forța de frecare F⃗f\vec{F}_f, orientată de-a lungul pantei în sens opus vitezei (în susul trambulinei).

Forțele asupra schiorului pe trambulină

(3 puncte)

c. Lucrul mecanic al forței de frecare (4 puncte)

  • Notând cu dd lungimea planului înclinat și cu α\alpha unghiul acestuia cu orizontala:
Ff=μN=μMgcos⁡αF_f = \mu N = \mu M g \cos\alpha

(1 punct)

  • Lucrul mecanic al forței de frecare rezistente este:
LFf=−Ff⋅d=−μMgcos⁡α⋅dL_{F_f} = - F_f \cdot d = - \mu M g \cos\alpha \cdot d

(1 punct)

  • Deoarece proiecția orizontală a trambulinei este ℓ=dcos⁡α=35 m\ell = d \cos\alpha = 35\text{ m}, rezultă:
LFf=−μMgℓL_{F_f} = - \mu M g \ell

(1 punct)

  • Calcul numeric (μ=0,05\mu = 0,05, M=80 kgM = 80\text{ kg}, g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2, ℓ=35 m\ell = 35\text{ m}):
LFf=−0,05⋅80 kg⋅10 m/s2⋅35 m=−1400 J=−1,4 kJL_{F_f} = - 0,05 \cdot 80\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 35\text{ m} = - 1400\text{ J} = -1,4\text{ kJ}

(1 punct)

d. Înălțimea hh a trambulinei (4 puncte)

  • Aplicăm teorema variației energiei cinetice între punctul de pornire AA (unde vA=0v_A = 0) și baza BB:
ΔEc=Ec−0=LG+LFf\Delta E_c = E_c - 0 = L_G + L_{F_f}

(1 punct)

  • Lucrul mecanic al greutății depinde de denivelarea hh: LG=MghL_G = Mgh.
Ec=Mgh+LFf  ⟹  Mgh=Ec−LFfE_c = M g h + L_{F_f} \implies M g h = E_c - L_{F_f}

(1 punct)

  • Exprimând înălțimea hh:
h=Ec−LFfMg=v22g+μℓh = \frac{E_c - L_{F_f}}{M g} = \frac{v^2}{2g} + \mu \ell

(1 punct)

  • Calcul numeric:
h=25000 J−(−1400 J)80 kg⋅10 m/s2=26400800 m=33 mh = \frac{25000\text{ J} - (-1400\text{ J})}{80\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2} = \frac{26400}{800}\text{ m} = 33\text{ m}

(1 punct)


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J⋅mol−1⋅K−1R = 8,31\text{ J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p⋅V=νRTp \cdot V = \nu R T.

Subiectul I (30 de puncte)

Pentru itemii 1-10 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.

1. Numărul lui Avogadro este numeric egal cu numărul de particule:

  • a. dintr-un kg\text{kg} de substanță
  • b. dintr-un mol\text{mol} de substanță
  • c. dintr-un m3\text{m}^3 de gaz
  • d. dintr-un kg\text{kg} de gaz în condiții normale de presiune și temperatură (3p)

2. Simbolurile mărimilor fizice și ale unităților de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimată prin produsul ρ⋅μ−1⋅R⋅T\rho \cdot \mu^{-1} \cdot R \cdot T poate fi scrisă sub forma:

  • a. J/m\text{J/m}
  • b. N/m2\text{N/m}^2
  • c. J/m2\text{J/m}^2
  • d. N⋅m\text{N}\cdot\text{m} (3p)

3. O cantitate mm dintr-un gaz ideal având masa molară μ\mu este închisă într-o incintă. Numărul de molecule de gaz NN aflate în incintă se poate exprima folosind relația:

  • a. NA⋅m⋅μN_A \cdot m \cdot \mu
  • b. NA−1⋅m⋅μ−1N_A^{-1} \cdot m \cdot \mu^{-1}
  • c. NA−1⋅m−1⋅μ−1N_A^{-1} \cdot m^{-1} \cdot \mu^{-1}
  • d. NA⋅m⋅μ−1N_A \cdot m \cdot \mu^{-1} (3p)

4. Un mol de gaz ideal cu exponentul adiabatic γ=53\gamma = \frac{5}{3} efectuează o transformare adiabatică de la o stare inițială cu temperatura t1=27∘Ct_1 = 27^\circ\text{C} la o stare finală în care temperatura absolută se dublează. Lucrul mecanic efectuat de gaz are valoarea:

  • a. −3739,5 J-3739,5\text{ J}
  • b. 2,493 kJ2,493\text{ kJ}
  • c. −3,7254 kJ-3,7254\text{ kJ}
  • d. 3739,5 J3739,5\text{ J} (3p)

5. O masă constantă de gaz ideal suferă o transformare izotermă astfel încât presiunea stării finale p2p_2 este de două ori mai mare decât presiunea stării inițiale p1p_1. Raportul dintre densitatea corespunzătoare stării inițiale și densitatea corespunzătoare stării finale are valoarea:

  • a. 13\frac{1}{3}
  • b. 22
  • c. 12\frac{1}{2}
  • d. 34\frac{3}{4} (3p)

6. Un motor termic ideal funcționează după un ciclu Carnot. Dacă pe parcursul unui ciclu căldura primită de substanța de lucru este de 1,21,2 ori mai mare decât lucrul mecanic total schimbat cu mediul exterior, atunci raportul dintre temperatura absolută a sursei calde și cea a sursei reci este:

  • a. 22
  • b. 44
  • c. 55
  • d. 66 (3p)

7. Un sistem izolat este format din două corpuri confecționate din același material. Corpurile au masele m1m_1, respectiv m2=2m1m_2 = 2m_1 și temperaturile t1=20∘Ct_1 = 20^\circ\text{C}, respectiv t2=50∘Ct_2 = 50^\circ\text{C}. Cele două corpuri sunt puse în contact termic. După realizarea echilibrului termic temperatura corpurilor este:

  • a. t=35∘Ct = 35^\circ\text{C}
  • b. t=40∘Ct = 40^\circ\text{C}
  • c. t=45∘Ct = 45^\circ\text{C}
  • d. t=80∘Ct = 80^\circ\text{C} (3p)

8. O cantitate dată de gaz ideal efectuează un proces ciclic 1234112341 reprezentat în coordonate p−Tp-T în figura alăturată. Valoarea maximă a densității gazului se atinge în starea:

Ciclu în coordonate p-T

  • a. 11
  • b. 22
  • c. 33
  • d. 44 (3p)

9. În timpul funcționării motorului Otto, compresia amestecului carburant poate fi considerată un proces:

  • a. izocor
  • b. adiabatic
  • c. izobar
  • d. izoterm (3p)

10. În cilindrul unui motor termic are loc comprimarea unei cantități de gaz ideal în următoarele condiții: raportul dintre volumul inițial și volumul final ViVf=10\frac{V_i}{V_f} = 10, iar raportul dintre presiunea inițială și cea finală pipf=0,04\frac{p_i}{p_f} = 0,04. Dacă temperatura inițială este Ti=300 KT_i = 300\text{ K}, temperatura finală are valoarea:

  • a. 350 K350\text{ K}
  • b. 500 K500\text{ K}
  • c. 600 K600\text{ K}
  • d. 750 K750\text{ K} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Prin definiție, numărul lui Avogadro NAN_A reprezintă numărul de atomi sau molecule conținute într-un mol de substanță (NA≅6,022⋅1023 mol−1N_A \cong 6,022 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}).
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Din ecuația termică de stare a gazului ideal scrisă sub forma p=ρRTμ=ρ⋅μ−1⋅R⋅Tp = \frac{\rho R T}{\mu} = \rho \cdot \mu^{-1} \cdot R \cdot T, mărimea dată reprezintă presiunea gazului.
  • Unitatea de măsură în S.I. a presiunii este pascalul (Pa\text{Pa}), echivalent cu N/m2\text{N/m}^2.
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Cantitatea de substanță este ν=mμ\nu = \frac{m}{\mu}.
  • Numărul de molecule se calculează prin înmulțire cu numărul lui Avogadro:
N=ν⋅NA=mμ⋅NA=NA⋅m⋅μ−1N = \nu \cdot N_A = \frac{m}{\mu} \cdot N_A = N_A \cdot m \cdot \mu^{-1}
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns a (3 puncte)

  • Temperatura inițială în kelvin este T1=27+273=300 KT_1 = 27 + 273 = 300\text{ K}, iar cea finală T2=2T1=600 KT_2 = 2 T_1 = 600\text{ K}.
  • Căldura molară la volum constant pentru γ=53\gamma = \frac{5}{3} este:
CV=Rγ−1=R53−1=32R=1,5RC_V = \frac{R}{\gamma - 1} = \frac{R}{\frac{5}{3} - 1} = \frac{3}{2} R = 1,5 R
  • Într-o transformare adiabatică (Q=0Q = 0), primul principiu al termodinamicii furnizează:
L=−ΔU=−νCV(T2−T1)L = -\Delta U = -\nu C_V (T_2 - T_1)
  • Înlocuind numeric (ν=1 mol\nu = 1\text{ mol}, R=8,31 J/(mol⋅K)R = 8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)}):
L=−1⋅(1,5⋅8,31)⋅(600−300)=−1,5⋅8,31⋅300=−3739,5 JL = - 1 \cdot (1,5 \cdot 8,31) \cdot (600 - 300) = - 1,5 \cdot 8,31 \cdot 300 = -3739,5\text{ J}
  • Răspuns corect: a.

Item 5: Răspuns c (3 puncte)

  • În transformarea izotermă (T=constT = \text{const}), densitatea gazului este direct proporțională cu presiunea:
ρ=μRT⋅p  ⟹  ρ1ρ2=p1p2\rho = \frac{\mu}{R T} \cdot p \implies \frac{\rho_1}{\rho_2} = \frac{p_1}{p_2}
  • Știind că p2=2p1p_2 = 2 p_1, obținem:
ρ1ρ2=p12p1=12\frac{\rho_1}{\rho_2} = \frac{p_1}{2 p_1} = \frac{1}{2}
  • Răspuns corect: c.

Item 6: Răspuns d (3 puncte)

  • Randamentul motorului termic este:
η=LQabs=L1,2L=11,2=56\eta = \frac{L}{Q_{\text{abs}}} = \frac{L}{1,2 L} = \frac{1}{1,2} = \frac{5}{6}
  • Pentru ciclul Carnot, randamentul se exprimă exclusiv în funcție de temperaturile absolute:
η=1−TreceTcald  ⟹  TreceTcald=1−56=16  ⟹  TcaldTrece=6\eta = 1 - \frac{T_{\text{rece}}}{T_{\text{cald}}} \implies \frac{T_{\text{rece}}}{T_{\text{cald}}} = 1 - \frac{5}{6} = \frac{1}{6} \implies \frac{T_{\text{cald}}}{T_{\text{rece}}} = 6
  • Răspuns corect: d.

Item 7: Răspuns b (3 puncte)

  • În sistemul izolat termic, ecuația calorimetrică este:
Qprimit+Qcedat=0  ⟺  m1c(t−t1)+m2c(t−t2)=0Q_{\text{primit}} + Q_{\text{cedat}} = 0 \iff m_1 c (t - t_1) + m_2 c (t - t_2) = 0
  • Folosind m2=2m1m_2 = 2 m_1 și împărțind prin m1cm_1 c:
(t−20∘C)+2(t−50∘C)=0  ⟹  3t−120∘C=0  ⟹  t=40∘C(t - 20^\circ\text{C}) + 2(t - 50^\circ\text{C}) = 0 \implies 3t - 120^\circ\text{C} = 0 \implies t = 40^\circ\text{C}
  • Răspuns corect: b.

Item 8: Răspuns a (3 puncte)

  • Densitatea gazului ideal se exprimă ca:
ρ=μR⋅(pT)\rho = \frac{\mu}{R} \cdot \left(\frac{p}{T}\right)
  • Valoarea maximă a densității corespunde pantei maxime a segmentului care unește originea (0,0)(0,0) cu punctul de pe diagrama p−Tp-T.
  • Din grafic, starea 11 are cea mai mare valoare a raportului pT\frac{p}{T}.
  • Răspuns corect: a.

Item 9: Răspuns b (3 puncte)

  • Compresia amestecului aer-combustibil în cilindrul motorului cu aprindere prin scânteie (ciclul Otto) se realizează extrem de rapid, schimbul de căldură cu pereții cilindrului fiind neglijabil în timpul acestei etape, procesul modelându-se ca o comprimare adiabatică.
  • Răspuns corect: b.

Item 10: Răspuns d (3 puncte)

  • Scriem ecuația termică de stare sub forma legii generale a gazului ideal:
piViTi=pfVfTf  ⟹  Tf=Ti⋅(pfpi)⋅(VfVi)\frac{p_i V_i}{T_i} = \frac{p_f V_f}{T_f} \implies T_f = T_i \cdot \left(\frac{p_f}{p_i}\right) \cdot \left(\frac{V_f}{V_i}\right)
  • Înlocuind rapoartele date (pipf=0,04  ⟹  pfpi=10,04=25\frac{p_i}{p_f} = 0,04 \implies \frac{p_f}{p_i} = \frac{1}{0,04} = 25 și ViVf=10  ⟹  VfVi=0,1\frac{V_i}{V_f} = 10 \implies \frac{V_f}{V_i} = 0,1):
Tf=300 K⋅25⋅0,1=300 K⋅2,5=750 KT_f = 300\text{ K} \cdot 25 \cdot 0,1 = 300\text{ K} \cdot 2,5 = 750\text{ K}
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Problema 1 (15 puncte)

Cilindrul orizontal din figura alăturată este împărțit printr-un piston mobil și subțire, termoizolant, care se poate mișca fără frecări, în două compartimente AA și BB ale căror volume se află în raportul VAVB=2\frac{V_A}{V_B} = 2. Lungimea totală a cilindrului este L=1 mL = 1\text{ m}. Inițial pistonul este blocat iar în cele două compartimente se află mase egale din gaze diferite, considerate gaze ideale, la temperaturi diferite: în compartimentul AA oxigen (μ1=32 g/mol\mu_1 = 32\text{ g/mol}) la temperatura tA=127∘Ct_A = 127^\circ\text{C}, iar în compartimentul BB azot (μ2=28 g/mol\mu_2 = 28\text{ g/mol}) la temperatura TB=300 KT_B = 300\text{ K}.

Cilindru cu piston termoizolant

  • a. Determinați masa unei molecule de azot.
  • b. Determinați valoarea raportului dintre presiunea oxigenului și cea a azotului.
  • c. Se eliberează pistonul și se aduc gazele la aceeași temperatură. Calculați deplasarea pistonului dintre poziția inițială și cea în care pistonul rămâne în echilibru.
  • d. Se îndepărtează pistonul. Calculați masa molară a amestecului format din cele două gaze.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică II.1

a. Masa unei molecule de azot (3 puncte)

  • Masa unei molecule individuale de azot se obține împărțind masa molară μ2\mu_2 la numărul lui Avogadro:
m0,2=μ2NAm_{0,2} = \frac{\mu_2}{N_A}

(2 puncte)

  • Calcul numeric (μ2=28 g/mol\mu_2 = 28\text{ g/mol}, NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}):
m0,2=28 g/mol6,02⋅1023 mol−1≅4,65⋅10−23 g≅4,6⋅10−26 kgm_{0,2} = \frac{28\text{ g/mol}}{6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}} \cong 4,65 \cdot 10^{-23}\text{ g} \cong 4,6 \cdot 10^{-26}\text{ kg}

(1 punct)

b. Raportul presiunilor pApB\frac{p_A}{p_B} (4 puncte)

  • Scriem ecuația Clapeyron-Mendeleev pentru ambele compartimente (TA=127+273=400 KT_A = 127 + 273 = 400\text{ K}, mA=mB=mm_A = m_B = m):
pAVA=mμ1RTAp_A V_A = \frac{m}{\mu_1} R T_A

(1 punct)

pBVB=mμ2RTBp_B V_B = \frac{m}{\mu_2} R T_B

(1 punct)

  • Împărțind membru cu membru:
pApB=(VBVA)⋅(TATB)⋅(μ2μ1)\frac{p_A}{p_B} = \left(\frac{V_B}{V_A}\right) \cdot \left(\frac{T_A}{T_B}\right) \cdot \left(\frac{\mu_2}{\mu_1}\right)

(1 punct)

  • Calcul numeric (VBVA=12\frac{V_B}{V_A} = \frac{1}{2}, TATB=400300=43\frac{T_A}{T_B} = \frac{400}{300} = \frac{4}{3}, μ2μ1=2832=78\frac{\mu_2}{\mu_1} = \frac{28}{32} = \frac{7}{8}):
pApB=12⋅43⋅78=712≅0,58\frac{p_A}{p_B} = \frac{1}{2} \cdot \frac{4}{3} \cdot \frac{7}{8} = \frac{7}{12} \cong 0,58

(1 punct)

c. Deplasarea pistonului la echilibru (4 puncte)

  • La echilibru mecanic, presiunile din cele două compartimente devin egale (pA′=pB′=pp_A' = p_B' = p). Gazele fiind aduse la aceeași temperatură TT:
pVA′=mμ1RTșipVB′=mμ2RT  ⟹  VA′VB′=μ2μ1=2832=78p V_A' = \frac{m}{\mu_1} R T \quad \text{și} \quad p V_B' = \frac{m}{\mu_2} R T \implies \frac{V_A'}{V_B'} = \frac{\mu_2}{\mu_1} = \frac{28}{32} = \frac{7}{8}

(2 puncte)

  • Volumul total fiind V=SLV = S L, lungimile finale ale compartimentelor verifică LA′+LB′=L=1 mL_A' + L_B' = L = 1\text{ m}:
LB′=87+8L=815 mL_B' = \frac{8}{7 + 8} L = \frac{8}{15}\text{ m}
  • Inițial, VAVB=2  ⟹  LA=2LB  ⟹  3LB=L  ⟹  LB=13L=515 m\frac{V_A}{V_B} = 2 \implies L_A = 2 L_B \implies 3 L_B = L \implies L_B = \frac{1}{3} L = \frac{5}{15}\text{ m}.
  • Deplasarea pistonului este:
Δx=LB′−LB=815 m−515 m=315 m=15 m=0,2 m=20 cm\Delta x = L_B' - L_B = \frac{8}{15}\text{ m} - \frac{5}{15}\text{ m} = \frac{3}{15}\text{ m} = \frac{1}{5}\text{ m} = 0,2\text{ m} = 20\text{ cm}

(2 puncte)

d. Masa molară a amestecului (4 puncte)

  • Masa molară a amestecului de gaze este raportul dintre masa totală și cantitatea totală de substanță:
μam=mamνam=2mmμ1+mμ2=2μ1μ2μ1+μ2\mu_{\text{am}} = \frac{m_{\text{am}}}{\nu_{\text{am}}} = \frac{2m}{\frac{m}{\mu_1} + \frac{m}{\mu_2}} = \frac{2 \mu_1 \mu_2}{\mu_1 + \mu_2}

(3 puncte)

  • Calcul numeric (μ1=32 g/mol\mu_1 = 32\text{ g/mol}, μ2=28 g/mol\mu_2 = 28\text{ g/mol}):
μam=2⋅32⋅2832+28=179260 g/mol≅29,86 g/mol≅30 g/mol\mu_{\text{am}} = \frac{2 \cdot 32 \cdot 28}{32 + 28} = \frac{1792}{60}\text{ g/mol} \cong 29,86\text{ g/mol} \cong 30\text{ g/mol}

(1 punct)


Problema 2 (15 puncte)

Două incinte de volume V1=4⋅10−3 m3V_1 = 4 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 și V2=10−2 m3V_2 = 10^{-2}\text{ m}^3 sunt umplute cu heliu, considerat gaz ideal (μ=4 kg/kmol\mu = 4\text{ kg/kmol}, CV=1,5RC_V = 1,5 R) la aceeași temperatură T=300 KT = 300\text{ K}. Incintele pot comunica între ele printr-un tub de volum neglijabil, închis inițial printr-un robinet. Presiunile gazului în cele două incinte sunt p1=5⋅105 N/m2p_1 = 5 \cdot 10^5\text{ N/m}^2 și p2=106 N/m2p_2 = 10^6\text{ N/m}^2.

Se deschide robinetul și se păstrează aceeași temperatură. Se închide apoi robinetul și incinta a doua este încălzită până la temperatura T2=400 KT_2 = 400\text{ K}, iar temperatura primei incinte se menține T=300 KT = 300\text{ K}. Să se calculeze:

  • a. Cantitățile de substanță din fiecare incintă în starea inițială.
  • b. Masa heliului din prima incintă după deschiderea robinetului.
  • c. Presiunea gazului în a doua incintă după încălzire.
  • d. Variația energiei interne a gazului din prima incintă prin deschiderea inițială a robinetului.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică II.2

a. Cantitățile inițiale de substanță (3 puncte)

  • Din ecuația de stare pentru fiecare incintă la T=300 KT = 300\text{ K}:
ν1=p1V1RTșiν2=p2V2RT\nu_1 = \frac{p_1 V_1}{R T} \quad \text{și} \quad \nu_2 = \frac{p_2 V_2}{R T}

(2 puncte)

  • Calcul numeric (R⋅T=8,31⋅300=2493 J/molR \cdot T = 8,31 \cdot 300 = 2493\text{ J/mol}):
ν1=5⋅105⋅4⋅10−32493=20002493≅0,8 mol\nu_1 = \frac{5 \cdot 10^5 \cdot 4 \cdot 10^{-3}}{2493} = \frac{2000}{2493} \cong 0,8\text{ mol} ν2=106⋅10−22493=100002493≅4 mol\nu_2 = \frac{10^6 \cdot 10^{-2}}{2493} = \frac{10000}{2493} \cong 4\text{ mol}

(1 punct)

b. Masa heliului din prima incintă după deschiderea robinetului (4 puncte)

  • Presiunea de echilibru la temperatura constantă TT:
p=(ν1+ν2)RTV1+V2=p1V1+p2V2V1+V2=2000+1000014⋅10−3=1200014⋅10−3≅8,57⋅105 Pap = \frac{(\nu_1 + \nu_2) R T}{V_1 + V_2} = \frac{p_1 V_1 + p_2 V_2}{V_1 + V_2} = \frac{2000 + 10000}{14 \cdot 10^{-3}} = \frac{12000}{14 \cdot 10^{-3}} \cong 8,57 \cdot 10^5\text{ Pa}

(1 punct)

  • Cantitatea de substanță care rămâne în incinta 1:
ν1′=pV1RT=(ν1+ν2)V1V1+V2=4,8 mol⋅4⋅10−314⋅10−3=127ν1≅1,37 mol\nu_1' = \frac{p V_1}{R T} = (\nu_1 + \nu_2) \frac{V_1}{V_1 + V_2} = 4,8\text{ mol} \cdot \frac{4 \cdot 10^{-3}}{14 \cdot 10^{-3}} = \frac{12}{7} \nu_1 \cong 1,37\text{ mol}

(2 puncte)

  • Masa heliului corespunzătoare (μ=4 g/mol\mu = 4\text{ g/mol}):
m1′=ν1′⋅μ≅1,37 mol⋅4 g/mol≅5,48 g≅5,5 gm_1' = \nu_1' \cdot \mu \cong 1,37\text{ mol} \cdot 4\text{ g/mol} \cong 5,48\text{ g} \cong 5,5\text{ g}

(1 punct)

c. Presiunea în a doua incintă după încălzire (4 puncte)

  • După închiderea robinetului, cantitatea de gaz din incinta 2 este constantă (ν2′=const\nu_2' = \text{const}) la volum constant (V2=constV_2 = \text{const}), procesul fiind o încălzire izocoră:
pT=p2′T2  ⟹  p2′=p⋅T2T\frac{p}{T} = \frac{p_2'}{T_2} \implies p_2' = p \cdot \frac{T_2}{T}

(2 puncte)

  • Exprimând prin parametrii inițiali (p=127p1p = \frac{12}{7} p_1):
p2′=127p1⋅T2Tp_2' = \frac{12}{7} p_1 \cdot \frac{T_2}{T}

(1 punct)

  • Calcul numeric (T2=400 KT_2 = 400\text{ K}, T=300 KT = 300\text{ K}):
p2′=8,57⋅105 Pa⋅400300≅11,42⋅105 Pa=1,142⋅106 Pap_2' = 8,57 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot \frac{400}{300} \cong 11,42 \cdot 10^5\text{ Pa} = 1,142 \cdot 10^6\text{ Pa}

(1 punct)

d. Variația energiei interne din prima incintă (4 puncte)

  • Temperatura gazului rămânând aceeași (T=300 KT = 300\text{ K}), variația energiei interne se datorează exclusiv variației cantității de gaz din incintă:
ΔU1=U1′−U1=CVT(ν1′−ν1)=1,5RT(127ν1−ν1)=1514ν1RT\Delta U_1 = U_1' - U_1 = C_V T (\nu_1' - \nu_1) = 1,5 R T \left(\frac{12}{7} \nu_1 - \nu_1\right) = \frac{15}{14} \nu_1 R T

(3 puncte)

  • Calcul numeric (ν1RT=2000 J\nu_1 R T = 2000\text{ J}):
ΔU1=1514⋅2000 J≅2136,8 J≅2,14 kJ\Delta U_1 = \frac{15}{14} \cdot 2000\text{ J} \cong 2136,8\text{ J} \cong 2,14\text{ kJ}

(1 punct)


Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Problema 1 (15 puncte)

O cantitate ν=0,12 mol\nu = 0,12\text{ mol} (≅18,31 mol\cong \frac{1}{8,31}\text{ mol}) de gaz ideal biatomic (CV=2,5RC_V = 2,5 R), având în starea inițială temperatura T1=300 KT_1 = 300\text{ K}, parcurge ciclul termodinamic reprezentat în figura alăturată. Căldura absorbită de gaz în procesul încălzirii izocore este numeric egală cu lucrul mecanic efectuat de gaz în procesul destinderii izoterme, Q12=L23=1500 JQ_{12} = L_{23} = 1500\text{ J}.

Ciclu termodinamic p-V

  • a. Reprezentați ciclul termodinamic în coordonate p−Tp - T.
  • b. Calculați temperatura maximă atinsă de gaz în cursul ciclului.
  • c. Determinați lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior într-un ciclu complet.
  • d. Determinați randamentul unui motor termic care ar funcționa după ciclul considerat.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică III.1

a. Reprezentarea ciclului în coordonate p−Tp - T (4 puncte)

  • Ciclul este format din:
    • 1→21 \to 2: încălzire izocoră la V1V_1 (segment de dreaptă orientat ascendent pe dreapta ce trece prin origine);
    • 2→32 \to 3: destindere izotermă la temperatura maximă T2=900 KT_2 = 900\text{ K} (segment vertical descendent);
    • 3→43 \to 4: răcire izocoră la V3V_3 (segment de dreaptă orientat descendent spre origine);
    • 4→14 \to 1: comprimare izotermă la temperatura T1=300 KT_1 = 300\text{ K} (segment vertical ascendent).

Ciclul termodinamic în coordonate p-T

(4 puncte)

b. Temperatura maximă Tmax⁡T_{\max} (3 puncte)

  • În transformarea izocoră 1→21 \to 2, căldura absorbită este:
Q12=νCV(T2−T1)Q_{12} = \nu C_V (T_2 - T_1)

(1 punct)

  • Exprimând temperatura stării 2:
Tmax⁡=T2=T1+Q12νCV=T1+2Q125νRT_{\max} = T_2 = T_1 + \frac{Q_{12}}{\nu C_V} = T_1 + \frac{2 Q_{12}}{5 \nu R}

(1 punct)

  • Știind că νR≅1 J/K\nu R \cong 1\text{ J/K} și Q12=1500 JQ_{12} = 1500\text{ J}:
Tmax⁡=300 K+2⋅15005⋅1 K=300+600=900 KT_{\max} = 300\text{ K} + \frac{2 \cdot 1500}{5 \cdot 1}\text{ K} = 300 + 600 = 900\text{ K}

(1 punct)

c. Lucrul mecanic total într-un ciclu (4 puncte)

  • Lucrul mecanic este nenul doar pe cele două transformări izoterme (L12=L34=0L_{12} = L_{34} = 0):
Ltot=L23+L41L_{\text{tot}} = L_{23} + L_{41}

(1 punct)

  • Pentru comprimarea izotermă 4→14 \to 1 la T1T_1, unde V4=V3V_4 = V_3 și V1=V2V_1 = V_2:
L41=νRT1ln⁡(V1V4)=−νRT1ln⁡(V3V1)L_{41} = \nu R T_1 \ln\left(\frac{V_1}{V_4}\right) = -\nu R T_1 \ln\left(\frac{V_3}{V_1}\right)

(1 punct)

  • Din destinderea izotermă 2→32 \to 3 la T2T_2:
L23=νRT2ln⁡(V3V2)=νRT2ln⁡(V3V1)  ⟹  ln⁡(V3V1)=L23νRT2=15001⋅900=53L_{23} = \nu R T_2 \ln\left(\frac{V_3}{V_2}\right) = \nu R T_2 \ln\left(\frac{V_3}{V_1}\right) \implies \ln\left(\frac{V_3}{V_1}\right) = \frac{L_{23}}{\nu R T_2} = \frac{1500}{1 \cdot 900} = \frac{5}{3}

(1 punct)

  • Rezultă lucrul mecanic total:
Ltot=L23−T1T2L23=1500 J−300900⋅1500 J=1500−500=1000 JL_{\text{tot}} = L_{23} - \frac{T_1}{T_2} L_{23} = 1500\text{ J} - \frac{300}{900} \cdot 1500\text{ J} = 1500 - 500 = 1000\text{ J}

(1 punct)

d. Randamentul motorului termic (4 puncte)

  • Căldura totală absorbită de gaz provine din etapele 1→21 \to 2 și 2→32 \to 3:
Qabs=Q12+Q23Q_{\text{abs}} = Q_{12} + Q_{23}

(1 punct)

  • Pe izoterma 2→32 \to 3, ΔU23=0  ⟹  Q23=L23=1500 J\Delta U_{23} = 0 \implies Q_{23} = L_{23} = 1500\text{ J}. Deci:
Qabs=1500 J+1500 J=3000 JQ_{\text{abs}} = 1500\text{ J} + 1500\text{ J} = 3000\text{ J}

(1 punct)

  • Randamentul este raportul dintre lucrul mecanic total și căldura absorbită:
η=LtotQabs\eta = \frac{L_{\text{tot}}}{Q_{\text{abs}}}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
η=1000 J3000 J=13≅0,33=33,3%\eta = \frac{1000\text{ J}}{3000\text{ J}} = \frac{1}{3} \cong 0,33 = 33,3\%

(1 punct)


Problema 2 (15 puncte)

O cantitate dată de gaz ideal monoatomic (CV=1,5RC_V = 1,5 R) poate trece dintr-o stare AA în care presiunea și volumul au valorile pA=2⋅105 Pap_A = 2 \cdot 10^5\text{ Pa} respectiv VA=2 LV_A = 2\text{ L}, într-o stare BB în care presiunea și volumul au valorile pB=105 Pap_B = 10^5\text{ Pa} respectiv VB=3 LV_B = 3\text{ L}, pe două căi distincte:

  • A−1−BA-1-B: răcire izocoră urmată de destindere izobară;
  • A−2−BA-2-B: destindere izotermă urmată de răcire izocoră.

Se cunoaște ln⁡(2,25)≅0,8\ln(2,25) \cong 0,8.

  • a. Reprezentați grafic succesiunile de transformări pe cele două căi în același sistem de coordonate p−Vp - V.
  • b. Determinați lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior în procesul A−1−BA-1-B.
  • c. Determinați căldura absorbită de gaz în procesul A−2−BA-2-B.
  • d. Determinați randamentul unui motor termic care ar funcționa după transformarea ciclică A−2−B−1−AA-2-B-1-A.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică III.2

a. Reprezentarea grafică în coordonate p−Vp - V (4 puncte)

  • Stările intermediare sunt:
    • Starea 11: V1=VA=2 LV_1 = V_A = 2\text{ L}, p1=pB=105 Pap_1 = p_B = 10^5\text{ Pa};
    • Starea 22: V2=VB=3 LV_2 = V_B = 3\text{ L}, iar din izoterma pAVA=p2V2  ⟹  p2=2⋅105⋅23=43⋅105 Pa≅1,33⋅105 Pap_A V_A = p_2 V_2 \implies p_2 = \frac{2 \cdot 10^5 \cdot 2}{3} = \frac{4}{3} \cdot 10^5\text{ Pa} \cong 1,33 \cdot 10^5\text{ Pa}.

Transformările pe cele două căi în coordonate p-V

(4 puncte)

b. Lucrul mecanic în procesul A−1−BA-1-B (3 puncte)

  • Pe transformarea izocoră A→1A \to 1, volumul fiind constant, LA−1=0L_{A-1} = 0:
LA−1−B=LA−1+L1−B=L1−BL_{A-1-B} = L_{A-1} + L_{1-B} = L_{1-B}

(1 punct)

  • Pe transformarea izobară 1→B1 \to B:
L1−B=pB(VB−VA)L_{1-B} = p_B (V_B - V_A)

(1 punct)

  • Calcul numeric (pB=105 Pap_B = 10^5\text{ Pa}, VB−VA=(3−2) L=10−3 m3V_B - V_A = (3 - 2)\text{ L} = 10^{-3}\text{ m}^3):
LA−1−B=105 Pa⋅10−3 m3=100 JL_{A-1-B} = 10^5\text{ Pa} \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 100\text{ J}

(1 punct)

c. Căldura absorbită în procesul A−2−BA-2-B (4 puncte)

  • Descompunem logaritmul dat:
ln⁡(2,25)=ln⁡(94)=ln⁡[(32)2]=2ln⁡(32)  ⟹  ln⁡(32)=ln⁡(2,25)2=0,82=0,4\ln(2,25) = \ln\left(\frac{9}{4}\right) = \ln\left[\left(\frac{3}{2}\right)^2\right] = 2\ln\left(\frac{3}{2}\right) \implies \ln\left(\frac{3}{2}\right) = \frac{\ln(2,25)}{2} = \frac{0,8}{2} = 0,4

(1 punct)

  • Pe destinderea izotermă A→2A \to 2 (ΔUA−2=0\Delta U_{A-2} = 0), căldura absorbită coincide cu lucrul mecanic:
QA−2=LA−2=νRTAln⁡(VBVA)=pAVAln⁡(32)=pAVA⋅ln⁡(2,25)2Q_{A-2} = L_{A-2} = \nu R T_A \ln\left(\frac{V_B}{V_A}\right) = p_A V_A \ln\left(\frac{3}{2}\right) = p_A V_A \cdot \frac{\ln(2,25)}{2}

(2 puncte)

  • Calcul numeric (pA=2⋅105 Pap_A = 2 \cdot 10^5\text{ Pa}, VA=2⋅10−3 m3V_A = 2 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3):
QA−2=2⋅105⋅2⋅10−3⋅0,4=400⋅0,4=160 JQ_{A-2} = 2 \cdot 10^5 \cdot 2 \cdot 10^{-3} \cdot 0,4 = 400 \cdot 0,4 = 160\text{ J}

(Pe porțiunea izocoră 2→B2 \to B, gazul se răcește cedând căldură, deci căldura absorbită în ansamblul procesului este Qabs=QA−2=160 JQ_{\text{abs}} = Q_{A-2} = 160\text{ J}).

(1 punct)

d. Randamentul ciclului A−2−B−1−AA-2-B-1-A (4 puncte)

  • Lucrul mecanic total efectuat de gaz în ciclu este:
Lciclu=LA−2+LB−1=QA−2−L1−B=160 J−100 J=60 JL_{\text{ciclu}} = L_{A-2} + L_{B-1} = Q_{A-2} - L_{1-B} = 160\text{ J} - 100\text{ J} = 60\text{ J}

(1 punct)

  • Căldura absorbită în cursul ciclului provine din destinderea izotermă A→2A \to 2 și încălzirea izocoră 1→A1 \to A:
Qabs=Q1−A+QA−2=νCV(TA−T1)+QA−2=32VA(pA−pB)+QA−2Q_{\text{abs}} = Q_{1-A} + Q_{A-2} = \nu C_V (T_A - T_1) + Q_{A-2} = \frac{3}{2} V_A (p_A - p_B) + Q_{A-2}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
Q1−A=32⋅2⋅10−3 m3⋅(2⋅105−105) Pa=3⋅10−3⋅105=300 JQ_{1-A} = \frac{3}{2} \cdot 2 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 \cdot (2 \cdot 10^5 - 10^5)\text{ Pa} = 3 \cdot 10^{-3} \cdot 10^5 = 300\text{ J} Qabs=300 J+160 J=460 JQ_{\text{abs}} = 300\text{ J} + 160\text{ J} = 460\text{ J}

(1 punct)

  • Randamentul termic al ciclului este:
η=LcicluQabs=60 J460 J=323≅0,13=13%\eta = \frac{L_{\text{ciclu}}}{Q_{\text{abs}}} = \frac{60\text{ J}}{460\text{ J}} = \frac{3}{23} \cong 0,13 = 13\%

(1 punct)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Se consideră sarcina electrică elementară e=1,6⋅10−19 Ce = 1,6 \cdot 10^{-19}\text{ C}.

Subiectul I (30 de puncte)

Pentru itemii 1-10 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.

1. Simbolurile unităților de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. pentru rezistența electrică poate fi exprimată sub forma:

  • a. kg⋅m2A2\frac{\text{kg}\cdot\text{m}^2}{\text{A}^2}
  • b. kg⋅m2A⋅s2\frac{\text{kg}\cdot\text{m}^2}{\text{A}\cdot\text{s}^2}
  • c. kg⋅m2A2⋅s3\frac{\text{kg}\cdot\text{m}^2}{\text{A}^2\cdot\text{s}^3}
  • d. kg⋅mA⋅s\frac{\text{kg}\cdot\text{m}}{\text{A}\cdot\text{s}} (3p)

2. O rețea electrică conține 3 noduri și 6 ochiuri. Numărul de ecuații independente care se poate scrie pe baza celor 2 teoreme ale lui Kirchhoff este:

  • a. 8
  • b. 2
  • c. 6
  • d. 4 (3p)

3. Doi consumatori având R1=110 ΩR_1 = 110\text{ }\Omega și R2=220 ΩR_2 = 220\text{ }\Omega sunt conectați în paralel într-un circuit electric închis. Raportul puterilor electrice consumate P1/P2P_1/P_2 este:

  • a. 1,5
  • b. 2
  • c. 1
  • d. 2,5 (3p)

4. Dacă se scurtcircuitează bornele unei baterii având t.e.m. E=36 VE = 36\text{ V} prin intermediul unui conductor de rezistență electrică neglijabilă, intensitatea curentului prin baterie este ISC=90 AI_{\text{SC}} = 90\text{ A}. Puterea maximă debitată pe circuitul exterior este:

  • a. 18 W18\text{ W}
  • b. 180 W180\text{ W}
  • c. 810 W810\text{ W}
  • d. 81 W81\text{ W} (3p)

5. Un generator furnizează aceeași putere circuitului exterior dacă la bornele sale este conectat R1R_1 sau R2R_2. Raportul randamentelor celor două circuite simple η1/η2\eta_1 / \eta_2 este:

  • a. R1+rR2+r\frac{R_1 + r}{R_2 + r}
  • b. R1+rR2+r\sqrt{\frac{R_1 + r}{R_2 + r}}
  • c. R1/R2R_1 / R_2
  • d. R1/R2\sqrt{R_1 / R_2} (3p)

6. În figura alăturată este reprezentată tensiunea la bornele unei baterii în funcție de intensitatea curentului electric care trece prin aceasta, atunci când rezistența circuitului exterior este variabilă. Rezistența interioară a bateriei are valoarea:

Caracteristica U(I) a sursei

  • a. 0,6 Ω0,6\text{ }\Omega
  • b. 1,5 Ω1,5\text{ }\Omega
  • c. 16 Ω16\text{ }\Omega
  • d. 24 Ω24\text{ }\Omega (3p)

7. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența intensității curentului electric printr-un rezistor de tensiunea electrică aplicată la capetele acestuia. Energia electrică furnizată rezistorului în intervalul de timp Δt=1 min\Delta t = 1\text{ min} în care acesta este parcurs de un curent electric constant cu intensitatea I=2 AI = 2\text{ A} este:

Caracteristica curent-tensiune

  • a. 2,4 kJ2,4\text{ kJ}
  • b. 2,2 kJ2,2\text{ kJ}
  • c. 2 kJ2\text{ kJ}
  • d. 2,8 kJ2,8\text{ kJ} (3p)

8. Se cunosc intensitatea curentului electric dintr-un circuit simplu II și intensitatea curentului de scurtcircuit ISCI_{\text{SC}} corespunzătoare sursei respective. Randamentul acestui circuit simplu poate fi exprimat prin relația:

  • a. η=ISCI\eta = \frac{I_{\text{SC}}}{I}
  • b. η=1−ISCI\eta = 1 - \frac{I_{\text{SC}}}{I}
  • c. η=1−IISC\eta = 1 - \frac{I}{I_{\text{SC}}}
  • d. η=IISC\eta = \frac{I}{I_{\text{SC}}} (3p)

9. Două becuri cu filament pentru iluminat casnic au inscripționate pe soclurile lor valorile nominale: (220 V,25 W)(220\text{ V}, 25\text{ W}) - becul 1, respectiv (220 V,100 W)(220\text{ V}, 100\text{ W}) - becul 2. Raportul energiilor W1/W2W_1/W_2 consumate de către cele două becuri în regimuri nominale de funcționare, timp de 2 ore fiecare, este egal cu:

  • a. 1/41/4
  • b. 22
  • c. 1/21/2
  • d. 44 (3p)

10. Intensitatea curentului electric printr-un conductor este numeric egală cu:

  • a. sarcina electrică transportată într-o secundă de purtătorii de sarcină care trec printr-o secțiune transversală a conductorului
  • b. sarcina electrică transportată de electroni prin conductor
  • c. raportul dintre rezistența conductorului și tensiunea la bornele conductorului
  • d. lucrul mecanic efectuat pentru deplasarea unității de sarcină electrică prin conductor (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Rezistența electrică este raportul dintre tensiune și curent (R=UIR = \frac{U}{I}):
[R]=[U][I]=VA=JA⋅C=JA2⋅s[R] = \frac{[U]}{[I]} = \frac{\text{V}}{\text{A}} = \frac{\text{J}}{\text{A}\cdot\text{C}} = \frac{\text{J}}{\text{A}^2\cdot\text{s}}
  • Înlocuind joulul în unități fundamentale (J=kg⋅m2⋅s−2\text{J} = \text{kg}\cdot\text{m}^2\cdot\text{s}^{-2}):
[R]=kg⋅m2⋅s−2A2⋅s=kg⋅m2A2⋅s3[R] = \frac{\text{kg}\cdot\text{m}^2\cdot\text{s}^{-2}}{\text{A}^2\cdot\text{s}} = \frac{\text{kg}\cdot\text{m}^2}{\text{A}^2\cdot\text{s}^3}
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Pe baza primei teoreme a lui Kirchhoff se pot scrie N−1N - 1 ecuații independente pentru noduri:
n1=N−1=3−1=2 ecuațiin_1 = N - 1 = 3 - 1 = 2\text{ ecuații}
  • Pe baza celei de-a doua teoreme a lui Kirchhoff se pot scrie ecuații independente pentru ochiurile fundamentale ale rețelei (6 ochiuri):
n2=6 ecuațiin_2 = 6\text{ ecuații}
  • Numărul total de ecuații independente este:
ntotal=(N−1)+6=2+6=8 ecuațiin_{\text{total}} = (N - 1) + 6 = 2 + 6 = 8\text{ ecuații}
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • La conexiunea în paralel, tensiunea la bornele ambilor consumatori este aceeași (U=constU = \text{const}):
P=U2R  ⟹  P1P2=R2R1=220 Ω110 Ω=2P = \frac{U^2}{R} \implies \frac{P_1}{P_2} = \frac{R_2}{R_1} = \frac{220\text{ }\Omega}{110\text{ }\Omega} = 2
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Rezistența interioară a bateriei este:
r=EISC=36 V90 A=0,4 Ωr = \frac{E}{I_{\text{SC}}} = \frac{36\text{ V}}{90\text{ A}} = 0,4\text{ }\Omega
  • Puterea maximă debitată în circuitul exterior se obține la adaptarea de impedanță (R=rR = r):
Pmax⁡=E24r=3624⋅0,4=12961,6=810 WP_{\max} = \frac{E^2}{4r} = \frac{36^2}{4 \cdot 0,4} = \frac{1296}{1,6} = 810\text{ W}
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Egalitatea puterilor debitate pe sarcini diferite P(R1)=P(R2)P(R_1) = P(R_2) implică relația lui Jacobi:
E2R1(R1+r)2=E2R2(R2+r)2  ⟹  R1R2=r2  ⟹  r=R1R2\frac{E^2 R_1}{(R_1 + r)^2} = \frac{E^2 R_2}{(R_2 + r)^2} \implies R_1 R_2 = r^2 \implies r = \sqrt{R_1 R_2}
  • Randamentul unui circuit simplu este η=RR+r\eta = \frac{R}{R + r}:
η1η2=R1/(R1+r)R2/(R2+r)=R1(R2+r)R2(R1+r)=R1R2+R1rR1R2+R2r=r2+R1rr2+R2r=r(r+R1)r(r+R2)\frac{\eta_1}{\eta_2} = \frac{R_1 / (R_1 + r)}{R_2 / (R_2 + r)} = \frac{R_1 (R_2 + r)}{R_2 (R_1 + r)} = \frac{R_1 R_2 + R_1 r}{R_1 R_2 + R_2 r} = \frac{r^2 + R_1 r}{r^2 + R_2 r} = \frac{r(r + R_1)}{r(r + R_2)}
  • Înlocuind r=R1R2r = \sqrt{R_1 R_2}:
η1η2=R1R2+R1R1R2+R2=R1(R2+R1)R2(R1+R2)=R1R2\frac{\eta_1}{\eta_2} = \frac{\sqrt{R_1 R_2} + R_1}{\sqrt{R_1 R_2} + R_2} = \frac{\sqrt{R_1}(\sqrt{R_2} + \sqrt{R_1})}{\sqrt{R_2}(\sqrt{R_1} + \sqrt{R_2})} = \sqrt{\frac{R_1}{R_2}}
  • Răspuns corect: d.

Item 6: Răspuns b (3 puncte)

  • Legea lui Ohm pentru întregul circuit furnizează ecuația caracteristicii externe a sursei: U=E−IrU = E - I r.
  • Din grafic citim valorile la intersecția cu axele de coordonate:
    • La funcționare în gol (I=0I = 0): E=24 VE = 24\text{ V};
    • La scurtcircuit (U=0U = 0): Isc=16 AI_{\text{sc}} = 16\text{ A}.
  • Rezistența interioară este panta caracteristicii:
r=EIsc=24 V16 A=1,5 Ωr = \frac{E}{I_{\text{sc}}} = \frac{24\text{ V}}{16\text{ A}} = 1,5\text{ }\Omega
  • Răspuns corect: b.

Item 7: Răspuns a (3 puncte)

  • Din graficul I(U)I(U), la intensitatea I=2 AI = 2\text{ A}, tensiunea la bornele rezistorului este U=20 VU = 20\text{ V}.
  • Energia electrică consumată în timpul Δt=1 min=60 s\Delta t = 1\text{ min} = 60\text{ s} este:
W=U⋅I⋅Δt=20 V⋅2 A⋅60 s=2400 J=2,4 kJW = U \cdot I \cdot \Delta t = 20\text{ V} \cdot 2\text{ A} \cdot 60\text{ s} = 2400\text{ J} = 2,4\text{ kJ}
  • Răspuns corect: a.

Item 8: Răspuns c (3 puncte)

  • Randamentul transferului de energie electrică este:
η=UE=E−IrE=1−IrE\eta = \frac{U}{E} = \frac{E - I r}{E} = 1 - \frac{I r}{E}
  • Deoarece ISC=Er  ⟹  rE=1ISCI_{\text{SC}} = \frac{E}{r} \implies \frac{r}{E} = \frac{1}{I_{\text{SC}}}, rezultă:
η=1−IISC\eta = 1 - \frac{I}{I_{\text{SC}}}
  • Răspuns corect: c.

Item 9: Răspuns a (3 puncte)

  • Energia consumată la funcționarea în regim nominal timp de t=2 ht = 2\text{ h} este proporțională cu puterea nominală:
W1W2=Pn1⋅tPn2⋅t=25 W100 W=14\frac{W_1}{W_2} = \frac{P_{n1} \cdot t}{P_{n2} \cdot t} = \frac{25\text{ W}}{100\text{ W}} = \frac{1}{4}
  • Răspuns corect: a.

Item 10: Răspuns a (3 puncte)

  • Conform definiției intensității curentului electric continuu, I=ΔqΔtI = \frac{\Delta q}{\Delta t}. Pentru Δt=1 s\Delta t = 1\text{ s}, II este numeric egală cu sarcina electrică netă ce traversează secțiunea transversală a conductorului în unitatea de timp.
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Problema 1 (15 puncte)

O baterie este formată din 6 surse de tensiune identice, caracterizate fiecare de valorile E=20 VE = 20\text{ V} și r=1,0 Ωr = 1,0\text{ }\Omega. Bateria este alcătuită din 3 ramuri legate în paralel, fiecare ramură conținând 2 surse grupate în serie. Bateria alimentează o grupare de patru rezistoare cu rezistențele R1=10 ΩR_1 = 10\text{ }\Omega, R2=20 ΩR_2 = 20\text{ }\Omega, R3=4,0 ΩR_3 = 4,0\text{ }\Omega și R4=8,0 ΩR_4 = 8,0\text{ }\Omega. Rezistoarele sunt conectate astfel: R1R_1 și R2R_2 în paralel, R3R_3 și R4R_4 în paralel, cele două grupări paralel fiind înseriate.

  • a. Reprezentați schema electrică a circuitului.
  • b. Calculați valoarea rezistenței electrice echivalente a grupării celor patru rezistoare.
  • c. Calculați valoarea tensiunii electrice la bornele rezistorului R2R_2.
  • d. Calculați valoarea intensității curentului electric prin una dintre surse, dacă la bornele acesteia se conectează un fir conductor de rezistență electrică neglijabilă.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu II.1

a. Reprezentarea schemei electrice (4 puncte)

  • Schema conține bateria formată din 3 ramuri paralele a câte 2 generatoare în serie, conectată la circuitul exterior alcătuit din (R1∥R2)(R_1 \parallel R_2) în serie cu (R3∥R4)(R_3 \parallel R_4).

Schema electrică a circuitului

(4 puncte)

b. Rezistența echivalentă a grupării celor patru rezistoare (4 puncte)

  • Rezistența echivalentă a primei grupări paralele:
R12=R1⋅R2R1+R2R_{12} = \frac{R_1 \cdot R_2}{R_1 + R_2}

(1 punct)

  • Rezistența echivalentă a celei de-a doua grupări paralele:
R34=R3⋅R4R3+R4R_{34} = \frac{R_3 \cdot R_4}{R_3 + R_4}

(1 punct)

  • Rezistența totală a circuitului exterior (grupările fiind legate în serie):
Rech=R12+R34R_{\text{ech}} = R_{12} + R_{34}

(1 punct)

  • Calcul numeric (R1=10 ΩR_1 = 10\text{ }\Omega, R2=20 ΩR_2 = 20\text{ }\Omega, R3=4,0 ΩR_3 = 4,0\text{ }\Omega, R4=8,0 ΩR_4 = 8,0\text{ }\Omega):
R12=10⋅2010+20=20030=203 Ω≅6,67 ΩR_{12} = \frac{10 \cdot 20}{10 + 20} = \frac{200}{30} = \frac{20}{3}\text{ }\Omega \cong 6,67\text{ }\Omega R34=4⋅84+8=3212=83 Ω≅2,67 ΩR_{34} = \frac{4 \cdot 8}{4 + 8} = \frac{32}{12} = \frac{8}{3}\text{ }\Omega \cong 2,67\text{ }\Omega Rech=203+83=283 Ω≅9,3 ΩR_{\text{ech}} = \frac{20}{3} + \frac{8}{3} = \frac{28}{3}\text{ }\Omega \cong 9,3\text{ }\Omega

(1 punct)

c. Tensiunea la bornele rezistorului R2R_2 (4 puncte)

  • Parametrii bateriei echivalente (3 ramuri paralele cu câte 2 surse în serie):
Eech=2E=2⋅20 V=40 VE_{\text{ech}} = 2E = 2 \cdot 20\text{ V} = 40\text{ V} rech=2r3=2⋅1,03=23 Ωr_{\text{ech}} = \frac{2r}{3} = \frac{2 \cdot 1,0}{3} = \frac{2}{3}\text{ }\Omega

(1 punct)

  • Intensitatea curentului debitat de baterie în circuitul exterior:
I=EechRech+rechI = \frac{E_{\text{ech}}}{R_{\text{ech}} + r_{\text{ech}}}

(1 punct)

  • Calculul numeric al intensității curentului:
I=40 V283 Ω+23 Ω=40303=4010=4 AI = \frac{40\text{ V}}{\frac{28}{3}\text{ }\Omega + \frac{2}{3}\text{ }\Omega} = \frac{40}{\frac{30}{3}} = \frac{40}{10} = 4\text{ A}
  • Tensiunea la bornele rezistorului R2R_2 este tensiunea pe gruparea paralelă R12R_{12}:
U=I⋅R12U = I \cdot R_{12}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
U=4 A⋅203 Ω=803 V≅26,7 VU = 4\text{ A} \cdot \frac{20}{3}\text{ }\Omega = \frac{80}{3}\text{ V} \cong 26,7\text{ V}

(1 punct)

d. Intensitatea curentului de scurtcircuit al unei surse (3 puncte)

  • Conectarea unui conductor de rezistență neglijabilă la bornele unei singure surse generează curentul de scurtcircuit:
Isc=ErI_{\text{sc}} = \frac{E}{r}

(2 puncte)

  • Calcul numeric (E=20 VE = 20\text{ V}, r=1,0 Ωr = 1,0\text{ }\Omega):
Isc=20 V1,0 Ω=20 AI_{\text{sc}} = \frac{20\text{ V}}{1,0\text{ }\Omega} = 20\text{ A}

(1 punct)


Problema 2 (15 puncte)

În circuitul a cărui schemă este prezentată în figura alăturată rezistențele electrice ale rezistoarelor au valorile R1=20 ΩR_1 = 20\text{ }\Omega și R2=15 ΩR_2 = 15\text{ }\Omega. Voltmetrul VV din circuit (RV→∞R_V \to \infty) indică tensiunea U0=9 VU_0 = 9\text{ V} când întrerupătorul KK este deschis și tensiunea U1=5 VU_1 = 5\text{ V} când întrerupătorul KK este închis.

Circuit cu voltmetru și întrerupător

Întrerupătorul KK fiind închis, determinați:

  • a. rezistența electrică a circuitului exterior sursei;
  • b. tensiunea electrică la bornele sursei;
  • c. rezistența interioară a sursei;
  • d. intensitatea curentului electric indicată de un ampermetru cu rezistența electrică RA=5 ΩR_A = 5\text{ }\Omega, conectat în locul voltmetrului.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu II.2

a. Rezistența circuitului exterior cu KK închis (3 puncte)

  • Când KK este închis, rezistoarele R1R_1 și R2R_2 sunt legate în serie:
R=R1+R2R = R_1 + R_2

(2 puncte)

  • Calcul numeric (R1=20 ΩR_1 = 20\text{ }\Omega, R2=15 ΩR_2 = 15\text{ }\Omega):
R=20 Ω+15 Ω=35 ΩR = 20\text{ }\Omega + 15\text{ }\Omega = 35\text{ }\Omega

(1 punct)

b. Tensiunea la bornele sursei cu KK închis (4 puncte)

  • Voltmetrul ideal conectat pe rezistorul R1R_1 indică U1=5 VU_1 = 5\text{ V}. Curentul prin circuit este:
I=U1R1=5 V20 Ω=0,25 AI = \frac{U_1}{R_1} = \frac{5\text{ V}}{20\text{ }\Omega} = 0,25\text{ A}

(2 puncte)

  • Tensiunea la bornele sursei este egală cu căderea de tensiune pe întregul circuit exterior:
U=I⋅RU = I \cdot R

(1 punct)

  • Calcul numeric:
U=0,25 A⋅35 Ω=8,75 VU = 0,25\text{ A} \cdot 35\text{ }\Omega = 8,75\text{ V}

(1 punct)

c. Rezistența interioară a sursei (4 puncte)

  • Când întrerupătorul KK este deschis, prin circuit nu circulă curent, iar voltmetrul indică direct tensiunea electromotoare a sursei:
E=U0=9 VE = U_0 = 9\text{ V}

(1 punct)

  • Căderea de tensiune pe rezistența internă la funcționarea cu KK închis este:
u=E−U=9 V−8,75 V=0,25 Vu = E - U = 9\text{ V} - 8,75\text{ V} = 0,25\text{ V}

(1 punct)

  • Conform legii lui Ohm pe circuitul interior (u=Iru = I r):
r=uIr = \frac{u}{I}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
r=0,25 V0,25 A=1,0 Ωr = \frac{0,25\text{ V}}{0,25\text{ A}} = 1,0\text{ }\Omega

(1 punct)

d. Indicația ampermetrului montat în locul voltmetrului (4 puncte)

  • Înlocuind voltmetrul cu ampermetrul (RA=5 ΩR_A = 5\text{ }\Omega), acesta este legat în paralel cu R1R_1. Rezistența echivalentă a circuitului devine:
R′=R2+R1⋅RAR1+RAR' = R_2 + \frac{R_1 \cdot R_A}{R_1 + R_A}

(1 punct)

  • Calculul numeric al noii rezistențe exterioare:
R1A=20⋅520+5=10025=4 Ω  ⟹  R′=15+4=19 ΩR_{1A} = \frac{20 \cdot 5}{20 + 5} = \frac{100}{25} = 4\text{ }\Omega \implies R' = 15 + 4 = 19\text{ }\Omega
  • Curentul total debitat de sursă este:
I′=ER′+r=9 V19 Ω+1 Ω=920 A=0,45 AI' = \frac{E}{R' + r} = \frac{9\text{ V}}{19\text{ }\Omega + 1\text{ }\Omega} = \frac{9}{20}\text{ A} = 0,45\text{ A}

(1 punct)

  • Tensiunea comună la bornele grupării paralele este U1A=I′⋅R1A=IA⋅RAU_{1A} = I' \cdot R_{1A} = I_A \cdot R_A:
IA⋅RA=(I′−IA)R1I_A \cdot R_A = (I' - I_A) R_1

(1 punct)

  • Intensitatea curentului prin ampermetru este:
IA=U1ARA=0,45 A⋅4 Ω5 Ω=1,8 V5 Ω=0,36 AI_A = \frac{U_{1A}}{R_A} = \frac{0,45\text{ A} \cdot 4\text{ }\Omega}{5\text{ }\Omega} = \frac{1,8\text{ V}}{5\text{ }\Omega} = 0,36\text{ A}

(1 punct)


Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Problema 1 (15 puncte)

La bornele unei surse având tensiunea electromotoare E=8,0 VE = 8,0\text{ V} și rezistență internă r=0,5 Ωr = 0,5\text{ }\Omega se leagă în paralel un rezistor a cărui rezistență electrică are valoarea R2=2,0 ΩR_2 = 2,0\text{ }\Omega și un bec. Un voltmetru, considerat ideal (RV→∞R_V \to \infty), conectat la bornele sursei, indică U=6,0 VU = 6,0\text{ V}. Cunoscând rezistența filamentului becului „la rece” (t0=0∘Ct_0 = 0^\circ\text{C}) R01=1,0 ΩR_{01} = 1,0\text{ }\Omega și coeficientul termic al rezistivității materialului din care este confecționat filamentul becului α=2,5⋅10−3 K−1\alpha = 2,5 \cdot 10^{-3}\text{ K}^{-1}, determinați:

  • a. energia consumată de rezistor în 5 minute de funcționare;
  • b. puterea totală dezvoltată de sursă;
  • c. randamentul transferului de putere de la sursă la circuitul exterior;
  • d. temperatura filamentului becului în timpul funcționării.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu III.1

a. Energia consumată de rezistorul R2R_2 (4 puncte)

  • Rezistorul R2R_2 fiind conectat direct la bornele sursei, tensiunea la capetele sale este U=6,0 VU = 6,0\text{ V}.
  • Energia electrică consumată în timpul Δt=5 min=300 s\Delta t = 5\text{ min} = 300\text{ s} este:
W=U2R2⋅ΔtW = \frac{U^2}{R_2} \cdot \Delta t

(3 puncte)

  • Calcul numeric (U=6,0 VU = 6,0\text{ V}, R2=2,0 ΩR_2 = 2,0\text{ }\Omega):
W=6,022,0⋅300 J=18⋅300 J=5400 J=5,4⋅103 JW = \frac{6,0^2}{2,0} \cdot 300\text{ J} = 18 \cdot 300\text{ J} = 5400\text{ J} = 5,4 \cdot 10^3\text{ J}

(1 punct)

b. Puterea totală dezvoltată de sursă (4 puncte)

  • Curentul total II debitat de sursă se obține din căderea internă de tensiune u=E−Uu = E - U:
I=E−UrI = \frac{E - U}{r}

(2 puncte)

  • Calculul numeric al curentului total:
I=8,0 V−6,0 V0,5 Ω=2,00,5 A=4,0 AI = \frac{8,0\text{ V} - 6,0\text{ V}}{0,5\text{ }\Omega} = \frac{2,0}{0,5}\text{ A} = 4,0\text{ A}
  • Puterea totală dezvoltată de sursă este:
P=E⋅IP = E \cdot I

(1 punct)

  • Calcul numeric:
P=8,0 V⋅4,0 A=32 WP = 8,0\text{ V} \cdot 4,0\text{ A} = 32\text{ W}

(1 punct)

c. Randamentul transferului de putere (3 puncte)

  • Randamentul circuitului reprezintă raportul dintre tensiunea utilă la borne și tensiunea electromotoare:
η=UE\eta = \frac{U}{E}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
η=6,0 V8,0 V=0,75=75%\eta = \frac{6,0\text{ V}}{8,0\text{ V}} = 0,75 = 75\%

(1 punct)

d. Temperatura filamentului becului (4 puncte)

  • Curentul absorbit de rezistorul R2R_2 este:
I2=UR2=6,0 V2,0 Ω=3,0 AI_2 = \frac{U}{R_2} = \frac{6,0\text{ V}}{2,0\text{ }\Omega} = 3,0\text{ A}
  • Conform primei legi a lui Kirchhoff, curentul prin bec este:
Ib=I−UR2=4,0 A−3,0 A=1,0 AI_b = I - \frac{U}{R_2} = 4,0\text{ A} - 3,0\text{ A} = 1,0\text{ A}

(1 punct)

  • Rezistența becului în regim de funcționare este:
Rb=UIb=6,0 V1,0 A=6,0 ΩR_b = \frac{U}{I_b} = \frac{6,0\text{ V}}{1,0\text{ A}} = 6,0\text{ }\Omega

(1 punct)

  • Legea variației rezistenței cu temperatura:
Rb=R01(1+α⋅t)R_b = R_{01}(1 + \alpha \cdot t)

(1 punct)

  • Calcul numeric (R01=1,0 ΩR_{01} = 1,0\text{ }\Omega, α=2,5⋅10−3 K−1\alpha = 2,5 \cdot 10^{-3}\text{ K}^{-1}):
6,0=1,0⋅(1+2,5⋅10−3⋅t)  ⟹  2,5⋅10−3⋅t=5  ⟹  t=52,5⋅10−3=2000∘C6,0 = 1,0 \cdot (1 + 2,5 \cdot 10^{-3} \cdot t) \implies 2,5 \cdot 10^{-3} \cdot t = 5 \implies t = \frac{5}{2,5 \cdot 10^{-3}} = 2000^\circ\text{C}

(1 punct)


Problema 2 (15 puncte)

Două becuri identice au parametrii nominali Pn=1,5 WP_n = 1,5\text{ W} și Un=3 VU_n = 3\text{ V}. La bornele unei baterii cu tensiunea electromotoare EE și rezistența interioară rr se conectează cele două becuri legate în serie. Apoi la bornele aceleiași baterii se conectează gruparea paralel a celor două becuri. Se constată că becurile funcționează în regim nominal și când sunt legate la bornele bateriei în serie și când sunt conectate în paralel.

Determinați:

  • a. energia consumată împreună de cele două becuri în intervalul de timp t=1 mint = 1\text{ min};
  • b. temperatura atinsă de filamentul unui bec în regim nominal de funcționare știind că rezistența electrică a filamentului la temperatura t=0∘Ct = 0^\circ\text{C} este R0=0,6 ΩR_0 = 0,6\text{ }\Omega și coeficientul termic al rezistivității filamentului este α=0,0045 K−1\alpha = 0,0045\text{ K}^{-1};
  • c. tensiunea electromotoare a bateriei;
  • d. raportul dintre randamentul circuitului serie și randamentul circuitului paralel.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu III.2

a. Energia consumată de cele două becuri (4 puncte)

  • Funcționând în regim nominal, fiecare bec disipă puterea Pn=1,5 WP_n = 1,5\text{ W}. Energia totală consumată în intervalul τ=1 min=60 s\tau = 1\text{ min} = 60\text{ s} este:
W=2PnτW = 2 P_n \tau

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
W=2⋅1,5 W⋅60 s=180 JW = 2 \cdot 1,5\text{ W} \cdot 60\text{ s} = 180\text{ J}

(1 punct)

b. Temperatura filamentului în regim nominal (4 puncte)

  • Rezistența electrică nominală a unui bec este:
Rb=Un2PnR_b = \frac{U_n^2}{P_n}

(1 punct)

  • Calcul numeric (Un=3 VU_n = 3\text{ V}, Pn=1,5 WP_n = 1,5\text{ W}):
Rb=321,5=91,5=6,0 ΩR_b = \frac{3^2}{1,5} = \frac{9}{1,5} = 6,0\text{ }\Omega
  • Relația de dependență de temperatură:
Rb=R0(1+αt)R_b = R_0 (1 + \alpha t)

(2 puncte)

  • Calcul numeric (R0=0,6 ΩR_0 = 0,6\text{ }\Omega, α=0,0045 K−1\alpha = 0,0045\text{ K}^{-1}):
6,0=0,6(1+0,0045t)  ⟹  1+0,0045t=10  ⟹  0,0045t=9  ⟹  t=90,0045=2000∘C6,0 = 0,6 (1 + 0,0045 t) \implies 1 + 0,0045 t = 10 \implies 0,0045 t = 9 \implies t = \frac{9}{0,0045} = 2000^\circ\text{C}

(1 punct)

c. Tensiunea electromotoare a bateriei (4 puncte)

  • Intensitatea curentului nominal prin fiecare bec este:
In=PnUn=1,5 W3 V=0,5 AI_n = \frac{P_n}{U_n} = \frac{1,5\text{ W}}{3\text{ V}} = 0,5\text{ A}

(1 punct)

  • La conectarea în serie a celor două becuri, curentul prin sursă este Is=InI_s = I_n, iar tensiunea la borne este 2Un2 U_n:
E=Inr+2UnE = I_n r + 2 U_n

(1 punct)

  • La conectarea în paralel, curentul prin sursă este Ip=2InI_p = 2 I_n, iar tensiunea la borne este UnU_n:
E=2Inr+UnE = 2 I_n r + U_n

(1 punct)

  • Egalând cele două expresii:
Inr+2Un=2Inr+Un  ⟹  Inr=Un  ⟹  r=UnIn=3 V0,5 A=6 ΩI_n r + 2 U_n = 2 I_n r + U_n \implies I_n r = U_n \implies r = \frac{U_n}{I_n} = \frac{3\text{ V}}{0,5\text{ A}} = 6\text{ }\Omega
  • Rezultă tensiunea electromotoare:
E=0,5 A⋅6 Ω+2⋅3 V=3 V+6 V=9 VE = 0,5\text{ A} \cdot 6\text{ }\Omega + 2 \cdot 3\text{ V} = 3\text{ V} + 6\text{ V} = 9\text{ V}

(1 punct)

d. Raportul randamentelor ηsηp\frac{\eta_s}{\eta_p} (3 puncte)

  • Randamentul circuitului în conexiune serie este:
ηs=2UnE\eta_s = \frac{2 U_n}{E}

(1 punct)

  • Randamentul circuitului în conexiune paralel este:
ηp=UnE\eta_p = \frac{U_n}{E}

(1 punct)

  • Raportul randamentelor este:
ηsηp=2UnEUnE=2\frac{\eta_s}{\eta_p} = \frac{\frac{2 U_n}{E}}{\frac{U_n}{E}} = 2

(1 punct)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}, sarcina electrică elementară e=1,6⋅10−19 Ce = 1,6 \cdot 10^{-19}\text{ C}, masa electronului me=9,1⋅10−31 kgm_e = 9,1 \cdot 10^{-31}\text{ kg}.

Subiectul I (30 de puncte)

Pentru itemii 1-10 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.

1. O rază de lumină ajunge pe o suprafață de separație între două medii transparente diferite sub un unghi de incidență egal cu unghiul limită. Unghiul limită este:

  • a. unghiul de incidență pentru care raza reflectată e perpendiculară pe cea refractată
  • b. unghiul de incidență pentru care raza incidentă trece nedeviată în cel de-al doilea mediu
  • c. unghiul de incidență pentru care unghiul de refracție este 90∘90^\circ
  • d. unghiul de incidență pentru care se produce interferența razei reflectate cu cea refractată (3p)

2. Dispozitivul care produce franje de interferență nelocalizate este:

  • a. pana optică
  • b. dispozitivul lui Young
  • c. lama cu fețe plan-paralele
  • d. prisma optică (3p)

3. Condiția generală pentru obținerea unui maxim în urma interferenței a două raze coerente între care există o diferență de drum δ\delta este:

  • a. δ=(2k+1)λ\delta = (2k + 1)\lambda
  • b. δ=(2k+1)λ2\delta = (2k + 1)\frac{\lambda}{2}
  • c. δ=2kλ\delta = 2k\lambda
  • d. δ=kλ\delta = k\lambda (3p)

4. Fie o rază de lumină care ajunge pe o lentilă ca în figurile alăturate. Figura care descrie corect propagarea razei de lumină este:

abcd
  • a. figura a
  • b. figura b
  • c. figura c
  • d. figura d (3p)

5. Lungimea de undă a unei unde luminoase este:

  • a. inversul frecvenței
  • b. drumul parcurs de undă într-o perioadă
  • c. inversul perioadei
  • d. drumul parcurs de undă în unitatea de timp (3p)

6. Dacă o lentilă convergentă cu convergența C0C_0 în aer este introdusă într-un mediu cu indice de refracție mai mare ca al aerului și mai mic ca al lentilei atunci convergența:

  • a. va crește
  • b. va scădea
  • c. nu se va modifica
  • d. se va dubla (3p)

7. Optica geometrică studiază:

  • a. interferența
  • b. difracția
  • c. polarizarea
  • d. propagarea razelor de lumină (3p)

8. Diferența de drum optic dintre două unde monocromatice care interferă este 0,4λ0,4\lambda. Diferența de fază dintre cele două raze este:

  • a. 0,8π rad0,8\pi\text{ rad}
  • b. 0,4π rad0,4\pi\text{ rad}
  • c. 0,2π rad0,2\pi\text{ rad}
  • d. π rad\pi\text{ rad} (3p)

9. Studiind efectul fotoelectric pentru un anumit metal, se constată că energia cinetică maximă a fotoelectronilor este 2,5 eV2,5\text{ eV} când metalul este supus acțiunii unei radiații având lungimea de undă de trei ori mai mică decât lungimea de undă de prag. Lucrul de extracție pentru metalul respectiv este:

  • a. 1,25 eV1,25\text{ eV}
  • b. 2,5 eV2,5\text{ eV}
  • c. 5,0 eV5,0\text{ eV}
  • d. 7,5 eV7,5\text{ eV} (3p)

10. O radiație cu lungimea de undă λ=300 nm\lambda = 300\text{ nm} cade pe o plăcuță de litiu (lucrul mecanic de extracție caracteristic litiului este 3,68⋅10−19 J3,68 \cdot 10^{-19}\text{ J}). Energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși este de aproximativ:

  • a. 3⋅10−19 J3 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • b. 8⋅10−18 J8 \cdot 10^{-18}\text{ J}
  • c. 6⋅10−15 J6 \cdot 10^{-15}\text{ J}
  • d. 10−19 J10^{-19}\text{ J} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Unghiul limită ℓ\ell la trecerea luminii dintr-un mediu mai dens optic într-unul mai puțin dens este unghiul de incidență pentru care unghiul de refracție devine r=90∘r = 90^\circ, raza refractată propagându-se tangențial pe suprafața de separație.
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Dispozitivul lui Young produce franje de interferență nelocalizate, vizibile pe un ecran plasat la orice distanță în spațiul în care cele două fascicule coerente se suprapun. Pana optică și lama cu fețe plan-paralele produc franje localizate.
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Condiția de maxim de interferență pentru două unde coerente este ca diferența de drum optic δ\delta să fie egală cu un număr întreg de lungimi de undă:
δ=kλ,k∈Z\delta = k \lambda, \quad k \in \mathbb{Z}
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns a (3 puncte)

  • Conform legilor opticii geometrice, o rază de lumină paralelă cu axa optică principală incidentă pe o lentilă convergentă subțire este refractată trecând prin focarul imagine F′F'. Această traiectorie este corect ilustrată în figura a.
  • Răspuns corect: a.

Item 5: Răspuns b (3 puncte)

  • Lungimea de undă λ=v⋅T\lambda = v \cdot T reprezintă distanța parcursă de unda luminoasă într-un interval de timp egal cu o perioadă a oscilației TT.
  • Răspuns corect: b.

Item 6: Răspuns b (3 puncte)

  • Formula convergenței lentilei subțiri este:
C=(nrel−1)(1R1−1R2)=(nlentila˘nmediu−1)(1R1−1R2)C = (n_{\text{rel}} - 1)\left(\frac{1}{R_1} - \frac{1}{R_2}\right) = \left(\frac{n_{\text{lentilă}}}{n_{\text{mediu}}} - 1\right)\left(\frac{1}{R_1} - \frac{1}{R_2}\right)
  • Când lentila este introdusă într-un mediu cu indice nmediu>naern_{\text{mediu}} > n_{\text{aer}}, raportul relativ nlentila˘nmediu\frac{n_{\text{lentilă}}}{n_{\text{mediu}}} scade, prin urmare convergența CC scade.
  • Răspuns corect: b.

Item 7: Răspuns d (3 puncte)

  • Optica geometrică se bazează pe aproximația lungimilor de undă mici (λ→0\lambda \to 0) și studiază traiectoriile razelor de lumină prin medii omogene și la suprafețe de reflexie și refracție. Fenomenele ondulatorii (interferența, difracția, polarizarea) aparțin opticii ondulatorii.
  • Răspuns corect: d.

Item 8: Răspuns a (3 puncte)

  • Relația dintre diferența de fază Δφ\Delta\varphi și diferența de drum optic δ\delta este:
Δφ=2πλ⋅δ\Delta\varphi = \frac{2\pi}{\lambda} \cdot \delta
  • Pentru δ=0,4λ\delta = 0,4\lambda:
Δφ=2πλ⋅0,4λ=0,8π rad\Delta\varphi = \frac{2\pi}{\lambda} \cdot 0,4\lambda = 0,8\pi\text{ rad}
  • Răspuns corect: a.

Item 9: Răspuns a (3 puncte)

  • Lungimea de undă incidentă este λ=λ03\lambda = \frac{\lambda_0}{3}, deci energia fotonilor incidenți este:
hν=hcλ=3⋅hcλ0=3Lh\nu = \frac{hc}{\lambda} = 3 \cdot \frac{hc}{\lambda_0} = 3 L
  • Ecuația fotoelectrică a lui Einstein este:
hν=L+Ecmax⁡  ⟹  3L=L+Ecmax⁡  ⟹  2L=Ecmax⁡h\nu = L + E_{c\max} \implies 3L = L + E_{c\max} \implies 2L = E_{c\max}
  • Înlocuind Ecmax⁡=2,5 eVE_{c\max} = 2,5\text{ eV}:
L=Ecmax⁡2=2,5 eV2=1,25 eVL = \frac{E_{c\max}}{2} = \frac{2,5\text{ eV}}{2} = 1,25\text{ eV}
  • Răspuns corect: a.

Item 10: Răspuns a (3 puncte)

  • Energia unui foton incident cu lungimea de undă λ=300 nm=3⋅10−7 m\lambda = 300\text{ nm} = 3 \cdot 10^{-7}\text{ m}:
ε=hcλ=6,6⋅10−34 J⋅s⋅3⋅108 m/s3⋅10−7 m=6,6⋅10−19 J\varepsilon = \frac{hc}{\lambda} = \frac{6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s} \cdot 3 \cdot 10^8\text{ m/s}}{3 \cdot 10^{-7}\text{ m}} = 6,6 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • Energia cinetică maximă a electronilor extrași este:
Ecmax⁡=hcλ−L=6,6⋅10−19 J−3,68⋅10−19 J=2,92⋅10−19 J≅3⋅10−19 JE_{c\max} = \frac{hc}{\lambda} - L = 6,6 \cdot 10^{-19}\text{ J} - 3,68 \cdot 10^{-19}\text{ J} = 2,92 \cdot 10^{-19}\text{ J} \cong 3 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Problema 1 (15 puncte)

O lentilă convergentă formează pe un ecran situat la 72 cm72\text{ cm} de un obiect liniar, așezat perpendicular pe axa optică principală, o imagine de cinci ori mai mare ca obiectul.

  • a. Reprezentați formarea imaginii prin lentilă;
  • b. Determinați distanța focală a lentilei;
  • c. Determinați mărimea imaginii dacă se așază obiectul cu înălțimea de 3 cm3\text{ cm} de-a lungul axei optice principale cu extremitatea din dreapta la 12 cm12\text{ cm} de lentilă;
  • d. Determinați poziția imaginii aceluiași obiect așezat perpendicular pe axa optică principală la 15 cm15\text{ cm} de lentilă dacă se alipește de prima lentilă o altă lentilă divergentă cu distanța focală 7,5 cm7,5\text{ cm}.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică II.1

a. Reprezentarea formării imaginii prin lentilă (3 puncte)

  • Obiectul real ABAB este plasat la stânga lentilei între FF și 2F2F. Se trasează:
    • Raza paralelă cu axa optică principală, care se refractă prin focarul imagine F′F';
    • Raza care trece prin centrul optic OO, nedeviată.
  • Razele se intersectează la nivelul ecranului formând imaginea reală, răsturnată și mărită A′B′A'B'.

Formarea imaginii prin lentilă convergentă

(3 puncte)

b. Distanța focală a lentilei (4 puncte)

  • Imaginea fiind formată pe ecran, este reală și răsturnată, cu mărirea transversală β=−5\beta = -5:
β=x2x1=−5  ⟹  x2=−5x1\beta = \frac{x_2}{x_1} = -5 \implies x_2 = -5 x_1

(1 punct)

  • Distanța dintre obiect și ecran este de 72 cm72\text{ cm}:
−x1+x2=72 cm  ⟹  −x1−5x1=72  ⟹  −6x1=72  ⟹  x1=−12 cm-x_1 + x_2 = 72\text{ cm} \implies -x_1 - 5 x_1 = 72 \implies -6 x_1 = 72 \implies x_1 = -12\text{ cm} x2=60 cmx_2 = 60\text{ cm}

(1 punct)

  • Formula fundamentală a lentilelor subțiri:
1x2−1x1=1f  ⟹  f=x1x2x1−x2\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f} \implies f = \frac{x_1 x_2}{x_1 - x_2}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
1f=160−1−12=160+560=660=110 cm−1  ⟹  f=10 cm\frac{1}{f} = \frac{1}{60} - \frac{1}{-12} = \frac{1}{60} + \frac{5}{60} = \frac{6}{60} = \frac{1}{10}\text{ cm}^{-1} \implies f = 10\text{ cm}

(1 punct)

c. Mărimea imaginii obiectului așezat longitudinal (4 puncte)

  • Obiectul de lungime ℓ=3 cm\ell = 3\text{ cm} are extremitatea din dreapta la x1A=−12 cmx_{1A} = -12\text{ cm} și extremitatea din stânga la x1B=−(12+3)=−15 cmx_{1B} = -(12 + 3) = -15\text{ cm}.
  • Poziția imaginii extremității AA:
x2A=f⋅x1Af+x1A=10⋅(−12)10−12=−120−2=60 cmx_{2A} = \frac{f \cdot x_{1A}}{f + x_{1A}} = \frac{10 \cdot (-12)}{10 - 12} = \frac{-120}{-2} = 60\text{ cm}

(2 puncte)

  • Poziția imaginii extremității BB:
x2B=f⋅x1Bf+x1B=10⋅(−15)10−15=−150−5=30 cmx_{2B} = \frac{f \cdot x_{1B}}{f + x_{1B}} = \frac{10 \cdot (-15)}{10 - 15} = \frac{-150}{-5} = 30\text{ cm}

(1 punct)

  • Lungimea imaginii formate de-a lungul axei optice este:
y=∣x2A−x2B∣=60 cm−30 cm=30 cmy = |x_{2A} - x_{2B}| = 60\text{ cm} - 30\text{ cm} = 30\text{ cm}

(1 punct)

d. Poziția imaginii prin ansamblul de două lentile alipite (4 puncte)

  • Distanța focală a lentilei divergente adăugate este f′=−7,5 cmf' = -7,5\text{ cm}. Convergența sistemului lipit:
1F=1f+1f′=110−17,5=3−430=−130 cm−1  ⟹  F=−30 cm\frac{1}{F} = \frac{1}{f} + \frac{1}{f'} = \frac{1}{10} - \frac{1}{7,5} = \frac{3 - 4}{30} = -\frac{1}{30}\text{ cm}^{-1} \implies F = -30\text{ cm}

(2 puncte)

  • Obiectul este așezat la x1=−15 cmx_1 = -15\text{ cm}. Poziția imaginii este:
x2′′=F⋅x1F+x1x_2'' = \frac{F \cdot x_1}{F + x_1}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
1x2′′=1F+1x1=−130−115=−330=−110 cm−1  ⟹  x2′′=−10 cm\frac{1}{x_2''} = \frac{1}{F} + \frac{1}{x_1} = -\frac{1}{30} - \frac{1}{15} = -\frac{3}{30} = -\frac{1}{10}\text{ cm}^{-1} \implies x_2'' = -10\text{ cm}

(1 punct)

(Imaginea este virtuală, situată la 10 cm10\text{ cm} în fața sistemului optic).


Problema 2 (15 puncte)

Un obiect luminos liniar de înălțime 10 cm10\text{ cm} este așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile plan-convexe la distanța de 2 m2\text{ m} de aceasta. Lentila este din sticlă cu indicele de refracție n=1,5n = 1,5 şi are raza feţei sferice R=0,5 mR = 0,5\text{ m}. Determinați:

  • a. distanța focală a lentilei;
  • b. poziția imaginii față de lentilă;
  • c. mărimea imaginii prin lentilă;
  • d. Se așază între obiect și lentilă o cuvă de formă cubică cu latura ℓ=40 cm\ell = 40\text{ cm} astfel încât axa optică principală a lentilei să fie perpendiculară pe doi dintre pereții laterali ai cuvei. Cuva are pereți de grosime neglijabilă și este plină cu apă de indice de refracție n1=4/3n_1 = 4/3. Aflați noua poziție a imaginii prin acest ansamblu.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică II.2

a. Distanța focală a lentilei (3 puncte)

  • Pentru o lentilă plan-convexă în aer (R1=R=0,5 mR_1 = R = 0,5\text{ m}, R2→∞R_2 \to \infty):
1f=(n−1)(1R1−1R2)=n−1R  ⟹  f=Rn−1\frac{1}{f} = (n - 1)\left(\frac{1}{R_1} - \frac{1}{R_2}\right) = \frac{n - 1}{R} \implies f = \frac{R}{n - 1}

(2 puncte)

  • Calcul numeric (R=0,5 mR = 0,5\text{ m}, n=1,5n = 1,5):
f=0,5 m1,5−1=0,50,5=1 mf = \frac{0,5\text{ m}}{1,5 - 1} = \frac{0,5}{0,5} = 1\text{ m}

(1 punct)

b. Poziția imaginii față de lentilă (4 puncte)

  • Obiectul fiind la x1=−2 mx_1 = -2\text{ m}, aplicăm formula lentilelor subțiri:
1x2−1x1=1f  ⟹  x2=f⋅x1f+x1\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f} \implies x_2 = \frac{f \cdot x_1}{f + x_1}

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
1x2=11+1−2=1−0,5=0,5 m−1  ⟹  x2=2 m\frac{1}{x_2} = \frac{1}{1} + \frac{1}{-2} = 1 - 0,5 = 0,5\text{ m}^{-1} \implies x_2 = 2\text{ m}

(1 punct)

c. Mărimea imaginii (4 puncte)

  • Mărirea transversală este:
β=y2y1=x2x1\beta = \frac{y_2}{y_1} = \frac{x_2}{x_1}

(3 puncte)

  • Calcul numeric (y1=10 cmy_1 = 10\text{ cm}, x1=−2 mx_1 = -2\text{ m}, x2=2 mx_2 = 2\text{ m}):
y2=y1⋅x2x1=10 cm⋅2−2=−10 cmy_2 = y_1 \cdot \frac{x_2}{x_1} = 10\text{ cm} \cdot \frac{2}{-2} = -10\text{ cm}

(1 punct)

(Imaginea are înălțimea de 10 cm10\text{ cm}, fiind reală și răsturnată).

d. Noua poziție a imaginii cu cuva de apă interpusă (4 puncte)

  • Cuva plină cu apă cu pereți perpendiculari pe axă acționează ca o lamă cu fețe plan-paralele de grosime ℓ=40 cm=0,4 m\ell = 40\text{ cm} = 0,4\text{ m} și indice n1=4/3n_1 = 4/3. Aceasta deplasează aparent obiectul spre lentilă cu:
Δx=ℓ(1−1n1)\Delta x = \ell \left(1 - \frac{1}{n_1}\right)

(1 punct)

  • Calculul deplasării aparente:
Δx=0,4 m⋅(1−34)=0,4⋅0,25=0,1 m\Delta x = 0,4\text{ m} \cdot \left(1 - \frac{3}{4}\right) = 0,4 \cdot 0,25 = 0,1\text{ m}
  • Noua distanță obiect-lentilă devine:
x1′=x1+Δx=−2,0 m+0,1 m=−1,9 mx_1' = x_1 + \Delta x = -2,0\text{ m} + 0,1\text{ m} = -1,9\text{ m}

(1 punct)

  • Poziția noii imagini prin lentilă:
1x2′=1f+1x1′  ⟹  x2′=f⋅x1′f+x1′\frac{1}{x_2'} = \frac{1}{f} + \frac{1}{x_1'} \implies x_2' = \frac{f \cdot x_1'}{f + x_1'}

(1 punct)

  • Calcul numeric (f=1 mf = 1\text{ m}):
1x2′=1−11,9=1,9−11,9=0,91,9=919 m−1  ⟹  x2′=199 m≅2,11 m\frac{1}{x_2'} = 1 - \frac{1}{1,9} = \frac{1,9 - 1}{1,9} = \frac{0,9}{1,9} = \frac{9}{19}\text{ m}^{-1} \implies x_2' = \frac{19}{9}\text{ m} \cong 2,11\text{ m}

(1 punct)


Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Problema 1 (15 puncte)

Distanța dintre planul fantelor și ecranul unui dispozitiv Young este D=1,5 mD = 1,5\text{ m} iar distanța dintre fante este d=1,5 mmd = 1,5\text{ mm}. Lumina emisă de sursă are lungimea de undă în aer λ=500 nm\lambda = 500\text{ nm}. Determinați:

  • a. frecvența luminii emise de sursă;
  • b. interfranja;
  • c. indicele de refracție al lichidului în care se scufundă întreg dispozitivul iar interfranja devine i1=0,4 mmi_1 = 0,4\text{ mm};
  • d. noua interfranjă ce se observă pe ecran dacă între planul fantelor și ecran, perpendicular pe axa de simetrie a sistemului, se așază o lentilă convergentă cu convergența C=4 m−1C = 4\text{ m}^{-1} la distanța x=0,5 mx = 0,5\text{ m} de planul fantelor. Sistemul se consideră în aer.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică III.1

a. Frecvența luminii emise de sursă (3 puncte)

  • Frecvența undei electromagnetice se determină din viteza luminii în vid cc și lungimea de undă λ\lambda:
ν=cλ\nu = \frac{c}{\lambda}

(2 puncte)

  • Calcul numeric (c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, λ=500 nm=5⋅10−7 m\lambda = 500\text{ nm} = 5 \cdot 10^{-7}\text{ m}):
ν=3⋅108 m/s5⋅10−7 m=0,6⋅1015 Hz=6⋅1014 Hz\nu = \frac{3 \cdot 10^8\text{ m/s}}{5 \cdot 10^{-7}\text{ m}} = 0,6 \cdot 10^{15}\text{ Hz} = 6 \cdot 10^{14}\text{ Hz}

(1 punct)

b. Interfranja inițială (4 puncte)

  • Formula interfranjei în dispozitivul Young este:
i=λDdi = \frac{\lambda D}{d}

(3 puncte)

  • Calcul numeric (D=1,5 mD = 1,5\text{ m}, d=1,5 mm=1,5⋅10−3 md = 1,5\text{ mm} = 1,5 \cdot 10^{-3}\text{ m}):
i=5⋅10−7 m⋅1,5 m1,5⋅10−3 m=5⋅10−4 m=0,5 mmi = \frac{5 \cdot 10^{-7}\text{ m} \cdot 1,5\text{ m}}{1,5 \cdot 10^{-3}\text{ m}} = 5 \cdot 10^{-4}\text{ m} = 0,5\text{ mm}

(1 punct)

c. Indicele de refracție al lichidului (4 puncte)

  • La introducerea întregului dispozitiv în lichid, lungimea de undă se reduce conform λ1=λn\lambda_1 = \frac{\lambda}{n}, iar interfranja devine:
i1=λ1Dd=ini_1 = \frac{\lambda_1 D}{d} = \frac{i}{n}

(2 puncte)

  • Raportul interfranjelor furnizează indicele de refracție:
n=ii1n = \frac{i}{i_1}

(1 punct)

  • Calcul numeric (i=0,5 mmi = 0,5\text{ mm}, i1=0,4 mmi_1 = 0,4\text{ mm}):
n=0,5 mm0,4 mm=1,25n = \frac{0,5\text{ mm}}{0,4\text{ mm}} = 1,25

(1 punct)

d. Noua interfranjă cu lentila convergentă interpusă (4 puncte)

  • Distanța focală a lentilei este f=1C=14 m−1=0,25 mf = \frac{1}{C} = \frac{1}{4\text{ m}^{-1}} = 0,25\text{ m}.
  • Poziția obiectului (planul fantelor) față de lentilă este x1=−x=−0,5 mx_1 = -x = -0,5\text{ m}.
  • Poziția imaginii fantelor formate de lentilă:
1x2=1f+1x1=4−10,5=4−2=2 m−1  ⟹  x2=0,5 m\frac{1}{x_2} = \frac{1}{f} + \frac{1}{x_1} = 4 - \frac{1}{0,5} = 4 - 2 = 2\text{ m}^{-1} \implies x_2 = 0,5\text{ m}

(1 punct)

  • Distanța transversală dintre imaginile fantelor (care acționează ca noi surse coerente) este:
y2=∣β∣⋅d=∣x2x1∣⋅d=0,50,5⋅1,5 mm=1,5 mmy_2 = |\beta| \cdot d = \left|\frac{x_2}{x_1}\right| \cdot d = \frac{0,5}{0,5} \cdot 1,5\text{ mm} = 1,5\text{ mm}

(1 punct)

  • Distanța de la planul noilor surse (imaginile fantelor) până la ecran este:
D′=D−x−x2=1,5 m−0,5 m−0,5 m=0,5 mD' = D - x - x_2 = 1,5\text{ m} - 0,5\text{ m} - 0,5\text{ m} = 0,5\text{ m}

(1 punct)

  • Noua interfranjă observată pe ecran este:
i′=λD′y2=λ(D−x−x2)y2=5⋅10−7 m⋅0,5 m1,5⋅10−3 m=2,5⋅10−71,5⋅10−3≅1,66⋅10−4 mi' = \frac{\lambda D'}{y_2} = \frac{\lambda (D - x - x_2)}{y_2} = \frac{5 \cdot 10^{-7}\text{ m} \cdot 0,5\text{ m}}{1,5 \cdot 10^{-3}\text{ m}} = \frac{2,5 \cdot 10^{-7}}{1,5 \cdot 10^{-3}} \cong 1,66 \cdot 10^{-4}\text{ m}

(1 punct)


Problema 2 (15 puncte)

Se iluminează succesiv suprafața unei plăci de sodiu cu radiații electromagnetice cu lungimile de undă λ1\lambda_1 şi respectiv λ2\lambda_2. Determinați:

  • a. lungimea de undă a pragului fotoelectric pentru sodiu, λ0\lambda_0, știind că lucrul mecanic de extracție a electronilor este L=3,68⋅10−19 JL = 3,68 \cdot 10^{-19}\text{ J};
  • b. raportul vitezelor maxime a electronilor în funcție de tensiunile de stopare Us1U_{s1} și Us2U_{s2} corespunzătoare iluminării cu două radiații cu lungimi de undă diferite;
  • c. energia cinetică maximă a electronului extras dintr-o placă de sodiu, dacă aceasta este iradiată cu o radiație a cărei lungime de undă în vid este λ1=0,4 μm\lambda_1 = 0,4\text{ }\mu\text{m};
  • d. numărul de cuante cu lungimea de undă λ2=0,6 μm\lambda_2 = 0,6\text{ }\mu\text{m} care transportă o energie de 1 mJ1\text{ mJ}.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică III.2

a. Lungimea de undă a pragului fotoelectric (3 puncte)

  • Lucrul mecanic de extracție este legat de lungimea de undă de prag λ0\lambda_0 prin relația:
L=hcλ0  ⟹  λ0=hcLL = \frac{h c}{\lambda_0} \implies \lambda_0 = \frac{h c}{L}

(2 puncte)

  • Calcul numeric (h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}, c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, L=3,68⋅10−19 JL = 3,68 \cdot 10^{-19}\text{ J}):
λ0=6,6⋅10−34⋅3⋅1083,68⋅10−19=1,98⋅10−253,68⋅10−19 m≅5,38⋅10−7 m=538 nm\lambda_0 = \frac{6,6 \cdot 10^{-34} \cdot 3 \cdot 10^8}{3,68 \cdot 10^{-19}} = \frac{1,98 \cdot 10^{-25}}{3,68 \cdot 10^{-19}}\text{ m} \cong 5,38 \cdot 10^{-7}\text{ m} = 538\text{ nm}

(1 punct)

b. Raportul vitezelor maxime în funcție de tensiunile de stopare (4 puncte)

  • Energia cinetică maximă este legată de tensiunea de stopare prin relația:
Ecmax⁡=mevmax⁡22=eUsE_{c\max} = \frac{m_e v_{\max}^2}{2} = e U_s

(2 puncte)

  • Exprimând viteza maximă:
vmax⁡=2eUsmev_{\max} = \sqrt{\frac{2 e U_s}{m_e}}

(1 punct)

  • Raportul vitezelor maxime corespunzătoare celor două radiații este:
vmax⁡1vmax⁡2=Us1Us2\frac{v_{\max1}}{v_{\max2}} = \sqrt{\frac{U_{s1}}{U_{s2}}}

(1 punct)

c. Energia cinetică maximă pentru λ1=0,4 μm\lambda_1 = 0,4\text{ }\mu\text{m} (4 puncte)

  • Conform ecuației lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern:
Ec=hcλ1−LE_c = \frac{h c}{\lambda_1} - L

(3 puncte)

  • Calcul numeric (λ1=0,4 μm=4⋅10−7 m\lambda_1 = 0,4\text{ }\mu\text{m} = 4 \cdot 10^{-7}\text{ m}):
hcλ1=6,6⋅10−34⋅3⋅1084⋅10−7=1,98⋅10−254⋅10−7=4,95⋅10−19 J\frac{h c}{\lambda_1} = \frac{6,6 \cdot 10^{-34} \cdot 3 \cdot 10^8}{4 \cdot 10^{-7}} = \frac{1,98 \cdot 10^{-25}}{4 \cdot 10^{-7}} = 4,95 \cdot 10^{-19}\text{ J} Ec=4,95⋅10−19 J−3,68⋅10−19 J=1,27⋅10−19 JE_c = 4,95 \cdot 10^{-19}\text{ J} - 3,68 \cdot 10^{-19}\text{ J} = 1,27 \cdot 10^{-19}\text{ J}

(1 punct)

d. Numărul de fotoni care transportă energia de 1 mJ1\text{ mJ} (4 puncte)

  • Energia totală transportată de NN fotoni (cuante) de lungime de undă λ2\lambda_2 este:
E=N⋅hcλ2  ⟹  N=E⋅λ2hcE = N \cdot \frac{h c}{\lambda_2} \implies N = \frac{E \cdot \lambda_2}{h c}

(3 puncte)

  • Calcul numeric (E=1 mJ=10−3 JE = 1\text{ mJ} = 10^{-3}\text{ J}, λ2=0,6 μm=6⋅10−7 m\lambda_2 = 0,6\text{ }\mu\text{m} = 6 \cdot 10^{-7}\text{ m}):
ε2=hcλ2=6,6⋅10−34⋅3⋅1086⋅10−7=3,3⋅10−19 J\varepsilon_2 = \frac{h c}{\lambda_2} = \frac{6,6 \cdot 10^{-34} \cdot 3 \cdot 10^8}{6 \cdot 10^{-7}} = 3,3 \cdot 10^{-19}\text{ J} N=10−3 J3,3⋅10−19 J≅3,03⋅1015≅3⋅1015N = \frac{10^{-3}\text{ J}}{3,3 \cdot 10^{-19}\text{ J}} \cong 3,03 \cdot 10^{15} \cong 3 \cdot 10^{15}

(1 punct)