Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele dintr-o singură arie tematică dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ. Pentru o pregătire completă, mai jos sunt redactate integral enunțurile și soluțiile detaliate pas cu pas pentru toate cele patru secțiuni.
A. MECANICĂ
Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2.
Subiectul I (30 de puncte)
Pentru itemii 1-10 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.
1. Știind că simbolurile mărimilor fizice și ale unităților de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a puterii mecanice este:
a.kg⋅m⋅s
b.kg⋅m2⋅s−3
c.kg⋅m⋅s−2
d.kg⋅m2⋅s−1(3p)
2. Știind că notațiile sunt cele utilizate în manualele de fizică, constanta de elasticitate a unei tije din cauciuc se poate exprima astfel:
a.k=ℓ0ES
b.k=FΔℓ
c.k=SF
d.k=ℓ0EF(3p)
3. Un corp cu masa m=2 kg are impulsul egal cu 8 N⋅s. Energia cinetică a corpului este egală cu:
a.18 J
b.8 J
c.10 J
d.16 J(3p)
4. La coborârea uniformă a unui corp de masă m pe un plan înclinat cu unghiul α, înălțime h şi coeficient de frecare μ, lucrul mecanic al forței de frecare poate fi calculat cu relația:
a.μmghsinα
b.−mgh
c.mghcosα
d.−μmghsinα(3p)
5. Un corp având greutatea G coboară o pantă de unghi α. Știind că ecuațiile de mișcare ale corpului sunt x=Bgt2 și y=0, unde axa Ox este orientată pe direcția și în sensul mișcării, g este accelerația gravitațională iar B un coeficient constant, coeficientul de frecare a corpului cu planul are expresia:
a.μ=tgα−cosα2B
b.μ=tgα−sinαB
c.μ=2Btgα−sinα
d.μ=tgα−cosαB(3p)
6. Un copil alunecă liber pe un tobogan de la h=4 m. Unghiul făcut de tobogan cu orizontala este α=30∘. Viteza cu care copilul ajunge la baza toboganului, considerând că forța de frecare reprezintă 40% din greutatea copilului, este:
a.9 m/s
b.4 m/s
c.8 m/s
d.6 m/s(3p)
7. Un autoturism se deplasează între două localități. O treime din distanța parcursă autoturismul se deplasează cu viteza constantă v1=15 m/s, iar restul drumului cu viteza constantă v2=20 m/s. Viteza medie a autoturismului în timpul deplasării între cele două localități este egală cu:
a.12 m/s
b.22 m/s
c.18 m/s
d.21 m/s(3p)
8. Două forțe concurente, care fac între ele unghiul de 180∘, au rezultanta egală în modul cu modulul uneia dintre ele. Dacă aceleași două forțe sunt perpendiculare, raportul dintre modulul noii rezultante și modulul rezultantei precedente, va fi egal cu:
a.2,5
b.3
c.2
d.5(3p)
9. Un fir elastic are lungimea nedeformată ℓ0=100 cm și constanta elastică k=200 N/m. Se taie din acest fir o porțiune de lungime nedeformată ℓ0′=25 cm. Sub acțiunea unei forțe deformatoare F=8 N, porțiunea de lungime ℓ0′=25 cm se alungește cu:
a.1 cm
b.2 cm
c.5 cm
d.16 cm(3p)
10. O minge de dimensiuni mici este aruncată vertical în jos de la h1=1,35 m către podea cu viteza v1=3 m/s. Imediat după ciocnirea cu podeaua, viteza mingii este orientată vertical și reprezintă o fracțiune k=5/6 din viteza mingii imediat înainte de a lovi podeaua. Știind că forțele de rezistență la înaintare din partea aerului sunt neglijabile iar energia potențială gravitațională este considerată nulă la nivelul podelei, mingea urcă până la înălțimea maximă:
a.1,25 m
b.1,15 m
c.1,20 m
d.1,10 m(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I
Item 1: Răspuns b(3 puncte)
Puterea mecanică reprezintă viteza de efectuare a lucrului mecanic:
P=ΔtL=ΔtF⋅d
În unități fundamentale din S.I.:
[P]=[Δt][F]⋅[d]=s(kg⋅m⋅s−2)⋅m=kg⋅m2⋅s−3
Răspuns corect: b.
Item 2: Răspuns a(3 puncte)
Conform legii lui Hooke exprimată microscopic, efortul unitar σ=SF este direct proporțional cu alungirea relativă ε=ℓ0Δℓ:
SF=E⋅ℓ0Δℓ⟹F=(ℓ0ES)Δℓ
Comparând cu forma macroscopică F=k⋅Δℓ, rezultă constanta de elasticitate a tijei:
k=ℓ0ES
Răspuns corect: a.
Item 3: Răspuns d(3 puncte)
Relația de legătură dintre energia cinetică și modulul impulsului corpului este:
Ec=2mp2
Înlocuind datele numerice (p=8 N⋅s, m=2 kg):
Ec=2⋅282=464=16 J
Răspuns corect: d.
Item 4: Răspuns b(3 puncte)
Mișcarea fiind uniformă (v=constant), variația energiei cinetice este nulă: ΔEc=0.
Aplicând teorema variației energiei cinetice pe durata coborârii:
ΔEc=LG+LN+LFf=0
Deoarece forța de reacțiune normală N este perpendiculară pe direcția deplasării, LN=0.
Lucrul mecanic al greutății depinde doar de diferența de nivel h: LG=mgh.
Rezultă direct:
mgh+0+LFf=0⟹LFf=−mgh
Răspuns corect: b.
Item 5: Răspuns a(3 puncte)
Legea mișcării pe axa Ox (orientată de-a lungul planului înclinat în sensul coborârii) este x(t)=Bgt2.
Comparând cu legea mișcării rectilinii uniform variate fără viteză inițială x(t)=21at2, obținem:
21a=Bg⟹a=2Bg
Conform principiului al doilea al mecanicii pe direcția planului înclinat:
Gt−Ff=ma⟹mgsinα−μmgcosα=m(2Bg)
Împărțind prin mg:
sinα−μcosα=2B⟹μcosα=sinα−2B⟹μ=tgα−cosα2B
Răspuns corect: a.
Item 6: Răspuns b(3 puncte)
Lungimea toboganului pe care alunecă copilul este:
ℓ=sinαh=sin30∘4 m=0,54=8 m
Forța de frecare reprezintă 40% din greutate: Ff=0,40G=0,40mg.
Teorema variației energiei cinetice între vârful și baza toboganului:
Alungirea porțiunii sub acțiunea forței F=8 N este:
Δℓ′=k′F=800 N/m8 N=0,01 m=1 cm
Răspuns corect: a.
Item 10: Răspuns a(3 puncte)
Viteza mingii v0 chiar înainte de ciocnirea cu podeaua se determină din conservarea energiei mecanice în cădere liberă:
21mv02=21mv12+mgh1⟹v02=v12+2gh1=32+2⋅10⋅1,35=9+27=36 m2/s2⟹v0=6 m/s
Viteza mingii imediat după ciocnire este:
v′=k⋅v0=65⋅6 m/s=5 m/s
Înălțimea maximă atinsă la urcare este dată de transformarea integrală a energiei cinetice în energie potențială gravitațională:
hmax=2gv′2=2⋅1052=2025=1,25 m
Răspuns corect: a.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
Problema 1 (15 puncte)
În timpul construirii unei clădiri, o macara ridică un colet cu materiale având masa m=1,0 t de la nivelul solului până la înălțimea h=9,8 m, cu viteza constantă v=0,2 m/s. Ulterior, din coletul aflat în repaus se desprinde o piesă care cade pe sol de la înălțimea h. Se neglijează forțele de rezistență la înaintarea în aer. Determinați:
a. intervalul de timp în care este ridicat coletul cu materiale, de pe sol până la înălțimea h;
b. puterea dezvoltată de macara pentru ridicarea coletului cu materiale;
c. valoarea vitezei piesei desprinse din colet în momentul atingerii solului;
d. timpul de cădere a piesei desprinse din colet.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică II.1
a. Durata ridicării coletului (3 puncte)
Coletul fiind ridicat rectiliniu uniform cu viteza constantă v=0,2 m/s, intervalul de timp necesar parcurgerii înălțimii h este:
Δt=vh
(2 puncte)
Calcul numeric (h=9,8 m, v=0,2 m/s):
Δt=0,2 m/s9,8 m=49 s
(1 punct)
b. Puterea dezvoltată de macara (4 puncte)
Deoarece viteza de ridicare este constantă, forța de tracțiune dezvoltată de cablul macaralei echilibrează greutatea coletului: F=G=mg.
Piesa cade liber din repaus de la înălțimea h. Din conservarea energiei mecanice (sau din formula lui Galilei):
2m⋅v12=m⋅g⋅h⟹v1=2gh
(3 puncte)
Calcul numeric (g=10 m/s2, h=9,8 m):
v1=2⋅10 m/s2⋅9,8 m=196 m2/s2=14 m/s
(1 punct)
d. Timpul de cădere al piesei (4 puncte)
În mișcarea de cădere liberă fără viteză inițială, accelerația gravitațională reprezintă viteza de variație a vitezei:
g=tcΔv⟹tc=gv1
(3 puncte)
Calcul numeric:
tc=10 m/s214 m/s=1,4 s
(1 punct)
Problema 2 (15 puncte)
În timpul unei filmări, un cascador având masa m=70 kg coboară pe exteriorul unei clădiri, legat prin intermediul unei frânghii inextensibile de masă neglijabilă, trecută peste un scripete considerat ideal. Celălalt capăt al frânghiei este legat de un corp de masă M aflat pe acoperișul orizontal al clădirii. În timpul coborârii, lungimea porțiunii de frânghie dintre mâinile cascadorului și corpul de masă M rămâne constantă. Coeficientul de frecare la alunecare între corp și acoperiș este μ=0,7. Corpul se află inițial la distanța d=1 m de un suport fix, de care este legat prin intermediul unei corzi elastice de constantă elastică k=680 N/m, lungime nedeformată ℓ0=5 m și rază r=1 cm, ca în figura alăturată. Cascadorul nu atinge peretele exterior al clădirii. Până în momentul în care coarda elastică începe să se alungească, cascadorul coboară cu viteză constantă v=2 m/s.
a. Calculați masa M a corpului de pe acoperiș.
b. Calculați intervalul de timp în care are loc coborârea cu viteză constantă.
c. Determinați valoarea accelerației cascadorului în momentul în care alungirea corzii elastice este Δℓ=0,5 m. În timpul mișcării cascadorul nu atinge solul iar corpul M nu părăsește acoperișul.
d. Calculați valoarea modulului de elasticitate al materialului corzii elastice.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică II.2
a. Masa M a corpului de pe acoperiș (4 puncte)
În timpul coborârii cu viteză constantă (a=0), forțele care acționează asupra cascadorului sunt greutatea mg și tensiunea din fir T:
T=mg
(1 punct)
Asupra corpului M de pe acoperiș acționează pe orizontală tensiunea din fir T și forța de frecare la alunecare Ff=μN=μMg:
T=μMg
(1 punct)
Egalând tensiunile din firul inextensibil:
μMg=mg⟹M=μm
(1 punct)
Calcul numeric (m=70 kg, μ=0,7):
M=0,770 kg=100 kg
(1 punct)
b. Intervalul de timp de coborâre cu viteză constantă (4 puncte)
Coarda elastică are lungimea nedeformată ℓ0=5 m, iar corpul se află inițial la distanța d=1 m față de suportul fix.
Corpul parcurge distanța D până în momentul în care coarda se întinde complet:
D=ℓ0−d
(1 punct)
Durata mișcării la viteza constantă v=2 m/s este:
Δt=vD=vℓ0−d
(2 puncte)
Calcul numeric:
Δt=2 m/s5 m−1 m=2 m/s4 m=2 s
(1 punct)
c. Accelerația cascadorului la alungirea Δℓ=0,5 m(4 puncte)
După ce coarda se întinde, asupra corpului M acționează suplimentar forța elastică Fe=kΔℓ, orientată în sens opus mișcării.
Scriem principiul al doilea al mecanicii pentru cele două corpuri:
Pentru cascador (orientat în sensul coborârii): mg−T′=ma
Pentru corpul M (orientat în sensul deplasării spre margine): T′−μMg−kΔℓ=Ma
Adunând cele două ecuații de mișcare:
(M+m)a=mg−μMg−kΔℓ
(2 puncte)
Deoarece din punctul a avem mg=μMg, termenii gravitaționali se reduc:
a=M+m−kΔℓ
(1 punct)
Calcul numeric (k=680 N/m, Δℓ=0,5 m, M=100 kg, m=70 kg):
a=100+70−680⋅0,5=170−340=−2 m/s2
(1 punct)
(Semnul minus arată că accelerația este de sens contrar vitezei, mișcarea fiind frânată).
d. Modulul de elasticitate longitudinală E(3 puncte)
Relația dintre constanta elastică k, modulul lui Young E, aria secțiunii transversale S și lungimea inițială ℓ0 este:
k=ℓ0ES⟹E=Skℓ0
(1 punct)
Secțiunea transversală a corzii de rază r=1 cm=10−2 m este:
În cadrul unui experiment se determină, cu ajutorul unui senzor de mișcare, poziția și viteza unui corp la diferite momente în timpul coborârii pe un plan înclinat cu unghiul α=30∘ față de orizontală. Poziția este indicată cu ajutorul coordonatei x măsurată față de punctul din care începe coborârea corpului, de-a lungul planului înclinat. Datele experimentale culese sunt prezentate în tabelul alăturat. Masa corpului este m=0,50 kg, iar coeficientul de frecare la alunecare este μ. Se consideră că 2≅1,42 și 3≅1,73.
Nr. crt.
x (m)
v (m/s)
1
0,00
0,00
2
0,25
1,00
3
0,50
1,42
4
0,75
1,73
5
1,00
2,00
a. Reprezentați toate forțele care acționează asupra corpului în timpul coborârii acestuia pe planul înclinat;
b. Folosind teorema variației energiei cinetice, stabiliți dependența energiei cinetice Ec de coordonata la care se găsește corpul, Ec=f(x);
c. Folosind rezultatele experimentale trasați graficul Ec=f(x) pentru x∈[0 m;1 m];
d. Calculați valoarea coeficientului de frecare la alunecare între corp și planul înclinat.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică III.1
a. Reprezentarea tuturor forțelor pe planul înclinat (3 puncte)
Asupra corpului în coborâre acționează:
Greutatea G, orientată vertical în jos, descompusă în componenta tangențială Gt (în josul planului) și normală Gn (perpendiculară pe plan în jos), cu unghiul α=30∘ marcat corespunzător;
Reacțiunea normală a planului N, perpendiculară pe plan în sus (N=Gn=mgcosα);
Forța de frecare la alunecare Ff, la suprafața de contact, orientată în susul planului (opusă mișcării de coborâre).
(3 puncte)
b. Dependența Ec=f(x) din teorema energiei cinetice (4 puncte)
Teorema variației energiei cinetice între poziția inițială de repaus (x0=0, v0=0⟹Ec0=0) și coordonata curentă x:
ΔEc=Ec(x)−0=Ltotal=LG+LN+LFf
Lucrurile mecanice efectuate pe distanța x:
LG=Gt⋅x=mgsinα⋅x
LN=0 (reacțiunea normală este perpendiculară pe deplasare)
LFf=−Ff⋅x=−μmgcosα⋅x
Obținem dependența liniară:
Ec(x)=mg(sinα−μcosα)⋅x=m⋅a⋅x
(4 puncte)
c. Trasarea graficului Ec=f(x)(4 puncte)
Calculăm valorile energiei cinetice Ec=21mv2 pentru fiecare punct experimental (m=0,50 kg):
La x=0,00 m: Ec=21⋅0,50⋅0,002=0,00 J
La x=0,25 m: Ec=21⋅0,50⋅(1,00)2=0,25 J
La x=0,50 m: Ec=21⋅0,50⋅(1,42)2≅21⋅0,50⋅2=0,50 J
La x=0,75 m: Ec=21⋅0,50⋅(1,73)2≅21⋅0,50⋅3=0,75 J
La x=1,00 m: Ec=21⋅0,50⋅(2,00)2=1,00 J
Graficul este o dreaptă ce trece prin origine cu panta ma=1,0 N:
(1p pentru calculul valorilor, 1p pentru axe și unități, 1p pentru punctele experimentale, 1p pentru trasarea dreptei)
d. Coeficientul de frecare la alunecare μ(4 puncte)
Determinăm accelerația mișcării din formula lui Galilei:
v2−v02=2ax⟹a=2xv2=2⋅1,00 m(2,00 m/s)2=2 m/s2
(1 punct)
Din principiul al doilea al dinamicii pe axa pantei:
Porțiunea superioară a unei trambuline pentru sărituri cu schiurile poate fi considerată un plan înclinat a cărui proiecție în plan orizontal are lungimea ℓ=35 m, ca în figura alăturată. Un schior cu masa M=80 kg pornește din repaus din vârful A al trambulinei și trece prin punctul B aflat la baza porțiunii de trambulină considerate cu viteza v=90 km/h. Coeficientul de frecare la alunecare între schiuri și zăpadă este μ=0,05 iar forța de rezistență la înaintare datorată aerului este neglijabilă.
a. Calculați energia cinetică pe care o are schiorul în momentul trecerii prin punctul B.
b. Reprezentați forțele care acționează asupra schiorului în timpul coborârii trambulinei.
c. Calculați lucrul mecanic efectuat de forța de frecare în timpul coborârii porțiunii de trambulină considerate.
d. Determinați înălțimea h a porțiunii de trambulină considerate.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică III.2
a. Energia cinetică în punctul B(4 puncte)
Transformăm viteza în unități S.I.:
v=90 km/h=3,690 m/s=25 m/s
Energia cinetică la baza pantei este:
Ec=2Mv2
(3 puncte)
Calcul numeric (M=80 kg, v=25 m/s):
Ec=280 kg⋅(25 m/s)2=40⋅625 J=25000 J=25 kJ
(1 punct)
b. Reprezentarea forțelor pe durata coborârii (3 puncte)
Asupra schiorului acționează:
Greutatea G, verticală în jos, descompusă în Gt și Gn;
Reacțiunea normală N din partea zăpezii, perpendiculară pe pantă în sus;
Forța de frecare Ff, orientată de-a lungul pantei în sens opus vitezei (în susul trambulinei).
(3 puncte)
c. Lucrul mecanic al forței de frecare (4 puncte)
Notând cu d lungimea planului înclinat și cu α unghiul acestuia cu orizontala:
Ff=μN=μMgcosα
(1 punct)
Lucrul mecanic al forței de frecare rezistente este:
LFf=−Ff⋅d=−μMgcosα⋅d
(1 punct)
Deoarece proiecția orizontală a trambulinei este ℓ=dcosα=35 m, rezultă:
Aplicăm teorema variației energiei cinetice între punctul de pornire A (unde vA=0) și baza B:
ΔEc=Ec−0=LG+LFf
(1 punct)
Lucrul mecanic al greutății depinde de denivelarea h: LG=Mgh.
Ec=Mgh+LFf⟹Mgh=Ec−LFf
(1 punct)
Exprimând înălțimea h:
h=MgEc−LFf=2gv2+μℓ
(1 punct)
Calcul numeric:
h=80 kg⋅10 m/s225000 J−(−1400 J)=80026400 m=33 m
(1 punct)
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ
Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1, constanta gazelor ideale R=8,31 J⋅mol−1⋅K−1. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p⋅V=νRT.
Subiectul I (30 de puncte)
Pentru itemii 1-10 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.
1. Numărul lui Avogadro este numeric egal cu numărul de particule:
a. dintr-un kg de substanță
b. dintr-un mol de substanță
c. dintr-un m3 de gaz
d. dintr-un kg de gaz în condiții normale de presiune și temperatură (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice și ale unităților de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimată prin produsul ρ⋅μ−1⋅R⋅T poate fi scrisă sub forma:
a.J/m
b.N/m2
c.J/m2
d.N⋅m(3p)
3. O cantitate m dintr-un gaz ideal având masa molară μ este închisă într-o incintă. Numărul de molecule de gaz N aflate în incintă se poate exprima folosind relația:
a.NA⋅m⋅μ
b.NA−1⋅m⋅μ−1
c.NA−1⋅m−1⋅μ−1
d.NA⋅m⋅μ−1(3p)
4. Un mol de gaz ideal cu exponentul adiabatic γ=35 efectuează o transformare adiabatică de la o stare inițială cu temperatura t1=27∘C la o stare finală în care temperatura absolută se dublează. Lucrul mecanic efectuat de gaz are valoarea:
a.−3739,5 J
b.2,493 kJ
c.−3,7254 kJ
d.3739,5 J(3p)
5. O masă constantă de gaz ideal suferă o transformare izotermă astfel încât presiunea stării finale p2 este de două ori mai mare decât presiunea stării inițiale p1. Raportul dintre densitatea corespunzătoare stării inițiale și densitatea corespunzătoare stării finale are valoarea:
a.31
b.2
c.21
d.43(3p)
6. Un motor termic ideal funcționează după un ciclu Carnot. Dacă pe parcursul unui ciclu căldura primită de substanța de lucru este de 1,2 ori mai mare decât lucrul mecanic total schimbat cu mediul exterior, atunci raportul dintre temperatura absolută a sursei calde și cea a sursei reci este:
a.2
b.4
c.5
d.6(3p)
7. Un sistem izolat este format din două corpuri confecționate din același material. Corpurile au masele m1, respectiv m2=2m1 și temperaturile t1=20∘C, respectiv t2=50∘C. Cele două corpuri sunt puse în contact termic. După realizarea echilibrului termic temperatura corpurilor este:
a.t=35∘C
b.t=40∘C
c.t=45∘C
d.t=80∘C(3p)
8. O cantitate dată de gaz ideal efectuează un proces ciclic 12341 reprezentat în coordonate p−T în figura alăturată. Valoarea maximă a densității gazului se atinge în starea:
a.1
b.2
c.3
d.4(3p)
9. În timpul funcționării motorului Otto, compresia amestecului carburant poate fi considerată un proces:
a. izocor
b. adiabatic
c. izobar
d. izoterm (3p)
10. În cilindrul unui motor termic are loc comprimarea unei cantități de gaz ideal în următoarele condiții: raportul dintre volumul inițial și volumul final VfVi=10, iar raportul dintre presiunea inițială și cea finală pfpi=0,04. Dacă temperatura inițială este Ti=300 K, temperatura finală are valoarea:
a.350 K
b.500 K
c.600 K
d.750 K(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I
Item 1: Răspuns b(3 puncte)
Prin definiție, numărul lui Avogadro NA reprezintă numărul de atomi sau molecule conținute într-un mol de substanță (NA≅6,022⋅1023 mol−1).
Răspuns corect: b.
Item 2: Răspuns b(3 puncte)
Din ecuația termică de stare a gazului ideal scrisă sub forma p=μρRT=ρ⋅μ−1⋅R⋅T, mărimea dată reprezintă presiunea gazului.
Unitatea de măsură în S.I. a presiunii este pascalul (Pa), echivalent cu N/m2.
Răspuns corect: b.
Item 3: Răspuns d(3 puncte)
Cantitatea de substanță este ν=μm.
Numărul de molecule se calculează prin înmulțire cu numărul lui Avogadro:
N=ν⋅NA=μm⋅NA=NA⋅m⋅μ−1
Răspuns corect: d.
Item 4: Răspuns a(3 puncte)
Temperatura inițială în kelvin este T1=27+273=300 K, iar cea finală T2=2T1=600 K.
Căldura molară la volum constant pentru γ=35 este:
CV=γ−1R=35−1R=23R=1,5R
Într-o transformare adiabatică (Q=0), primul principiu al termodinamicii furnizează:
L=−ΔU=−νCV(T2−T1)
Înlocuind numeric (ν=1 mol, R=8,31 J/(mol⋅K)):
L=−1⋅(1,5⋅8,31)⋅(600−300)=−1,5⋅8,31⋅300=−3739,5 J
Răspuns corect: a.
Item 5: Răspuns c(3 puncte)
În transformarea izotermă (T=const), densitatea gazului este direct proporțională cu presiunea:
ρ=RTμ⋅p⟹ρ2ρ1=p2p1
Știind că p2=2p1, obținem:
ρ2ρ1=2p1p1=21
Răspuns corect: c.
Item 6: Răspuns d(3 puncte)
Randamentul motorului termic este:
η=QabsL=1,2LL=1,21=65
Pentru ciclul Carnot, randamentul se exprimă exclusiv în funcție de temperaturile absolute:
În sistemul izolat termic, ecuația calorimetrică este:
Qprimit+Qcedat=0⟺m1c(t−t1)+m2c(t−t2)=0
Folosind m2=2m1 și împărțind prin m1c:
(t−20∘C)+2(t−50∘C)=0⟹3t−120∘C=0⟹t=40∘C
Răspuns corect: b.
Item 8: Răspuns a(3 puncte)
Densitatea gazului ideal se exprimă ca:
ρ=Rμ⋅(Tp)
Valoarea maximă a densității corespunde pantei maxime a segmentului care unește originea (0,0) cu punctul de pe diagrama p−T.
Din grafic, starea 1 are cea mai mare valoare a raportului Tp.
Răspuns corect: a.
Item 9: Răspuns b(3 puncte)
Compresia amestecului aer-combustibil în cilindrul motorului cu aprindere prin scânteie (ciclul Otto) se realizează extrem de rapid, schimbul de căldură cu pereții cilindrului fiind neglijabil în timpul acestei etape, procesul modelându-se ca o comprimare adiabatică.
Răspuns corect: b.
Item 10: Răspuns d(3 puncte)
Scriem ecuația termică de stare sub forma legii generale a gazului ideal:
TipiVi=TfpfVf⟹Tf=Ti⋅(pipf)⋅(ViVf)
Înlocuind rapoartele date (pfpi=0,04⟹pipf=0,041=25 și VfVi=10⟹ViVf=0,1):
Tf=300 K⋅25⋅0,1=300 K⋅2,5=750 K
Răspuns corect: d.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
Problema 1 (15 puncte)
Cilindrul orizontal din figura alăturată este împărțit printr-un piston mobil și subțire, termoizolant, care se poate mișca fără frecări, în două compartimente A și B ale căror volume se află în raportul VBVA=2. Lungimea totală a cilindrului este L=1 m. Inițial pistonul este blocat iar în cele două compartimente se află mase egale din gaze diferite, considerate gaze ideale, la temperaturi diferite: în compartimentul A oxigen (μ1=32 g/mol) la temperatura tA=127∘C, iar în compartimentul B azot (μ2=28 g/mol) la temperatura TB=300 K.
a. Determinați masa unei molecule de azot.
b. Determinați valoarea raportului dintre presiunea oxigenului și cea a azotului.
c. Se eliberează pistonul și se aduc gazele la aceeași temperatură. Calculați deplasarea pistonului dintre poziția inițială și cea în care pistonul rămâne în echilibru.
d. Se îndepărtează pistonul. Calculați masa molară a amestecului format din cele două gaze.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică II.1
a. Masa unei molecule de azot (3 puncte)
Masa unei molecule individuale de azot se obține împărțind masa molară μ2 la numărul lui Avogadro:
Două incinte de volume V1=4⋅10−3 m3 și V2=10−2 m3 sunt umplute cu heliu, considerat gaz ideal (μ=4 kg/kmol, CV=1,5R) la aceeași temperatură T=300 K. Incintele pot comunica între ele printr-un tub de volum neglijabil, închis inițial printr-un robinet. Presiunile gazului în cele două incinte sunt p1=5⋅105 N/m2 și p2=106 N/m2.
Se deschide robinetul și se păstrează aceeași temperatură. Se închide apoi robinetul și incinta a doua este încălzită până la temperatura T2=400 K, iar temperatura primei incinte se menține T=300 K. Să se calculeze:
a. Cantitățile de substanță din fiecare incintă în starea inițială.
b. Masa heliului din prima incintă după deschiderea robinetului.
c. Presiunea gazului în a doua incintă după încălzire.
d. Variația energiei interne a gazului din prima incintă prin deschiderea inițială a robinetului.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică II.2
a. Cantitățile inițiale de substanță (3 puncte)
Din ecuația de stare pentru fiecare incintă la T=300 K:
c. Presiunea în a doua incintă după încălzire (4 puncte)
După închiderea robinetului, cantitatea de gaz din incinta 2 este constantă (ν2′=const) la volum constant (V2=const), procesul fiind o încălzire izocoră:
Tp=T2p2′⟹p2′=p⋅TT2
(2 puncte)
Exprimând prin parametrii inițiali (p=712p1):
p2′=712p1⋅TT2
(1 punct)
Calcul numeric (T2=400 K, T=300 K):
p2′=8,57⋅105 Pa⋅300400≅11,42⋅105 Pa=1,142⋅106 Pa
(1 punct)
d. Variația energiei interne din prima incintă (4 puncte)
Temperatura gazului rămânând aceeași (T=300 K), variația energiei interne se datorează exclusiv variației cantității de gaz din incintă:
O cantitate ν=0,12 mol (≅8,311 mol) de gaz ideal biatomic (CV=2,5R), având în starea inițială temperatura T1=300 K, parcurge ciclul termodinamic reprezentat în figura alăturată. Căldura absorbită de gaz în procesul încălzirii izocore este numeric egală cu lucrul mecanic efectuat de gaz în procesul destinderii izoterme, Q12=L23=1500 J.
a. Reprezentați ciclul termodinamic în coordonate p−T.
b. Calculați temperatura maximă atinsă de gaz în cursul ciclului.
c. Determinați lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior într-un ciclu complet.
d. Determinați randamentul unui motor termic care ar funcționa după ciclul considerat.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică III.1
a. Reprezentarea ciclului în coordonate p−T(4 puncte)
Ciclul este format din:
1→2: încălzire izocoră la V1 (segment de dreaptă orientat ascendent pe dreapta ce trece prin origine);
2→3: destindere izotermă la temperatura maximă T2=900 K (segment vertical descendent);
3→4: răcire izocoră la V3 (segment de dreaptă orientat descendent spre origine);
4→1: comprimare izotermă la temperatura T1=300 K (segment vertical ascendent).
(4 puncte)
b. Temperatura maximă Tmax(3 puncte)
În transformarea izocoră 1→2, căldura absorbită este:
Q12=νCV(T2−T1)
(1 punct)
Exprimând temperatura stării 2:
Tmax=T2=T1+νCVQ12=T1+5νR2Q12
(1 punct)
Știind că νR≅1 J/K și Q12=1500 J:
Tmax=300 K+5⋅12⋅1500 K=300+600=900 K
(1 punct)
c. Lucrul mecanic total într-un ciclu (4 puncte)
Lucrul mecanic este nenul doar pe cele două transformări izoterme (L12=L34=0):
Ltot=L23+L41
(1 punct)
Pentru comprimarea izotermă 4→1 la T1, unde V4=V3 și V1=V2:
Căldura totală absorbită de gaz provine din etapele 1→2 și 2→3:
Qabs=Q12+Q23
(1 punct)
Pe izoterma 2→3, ΔU23=0⟹Q23=L23=1500 J. Deci:
Qabs=1500 J+1500 J=3000 J
(1 punct)
Randamentul este raportul dintre lucrul mecanic total și căldura absorbită:
η=QabsLtot
(1 punct)
Calcul numeric:
η=3000 J1000 J=31≅0,33=33,3%
(1 punct)
Problema 2 (15 puncte)
O cantitate dată de gaz ideal monoatomic (CV=1,5R) poate trece dintr-o stare A în care presiunea și volumul au valorile pA=2⋅105 Pa respectiv VA=2 L, într-o stare B în care presiunea și volumul au valorile pB=105 Pa respectiv VB=3 L, pe două căi distincte:
A−1−B: răcire izocoră urmată de destindere izobară;
A−2−B: destindere izotermă urmată de răcire izocoră.
Se cunoaște ln(2,25)≅0,8.
a. Reprezentați grafic succesiunile de transformări pe cele două căi în același sistem de coordonate p−V.
b. Determinați lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior în procesul A−1−B.
c. Determinați căldura absorbită de gaz în procesul A−2−B.
d. Determinați randamentul unui motor termic care ar funcționa după transformarea ciclică A−2−B−1−A.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică III.2
a. Reprezentarea grafică în coordonate p−V(4 puncte)
Stările intermediare sunt:
Starea 1: V1=VA=2 L, p1=pB=105 Pa;
Starea 2: V2=VB=3 L, iar din izoterma pAVA=p2V2⟹p2=32⋅105⋅2=34⋅105 Pa≅1,33⋅105 Pa.
(4 puncte)
b. Lucrul mecanic în procesul A−1−B(3 puncte)
Pe transformarea izocoră A→1, volumul fiind constant, LA−1=0:
Se consideră sarcina electrică elementară e=1,6⋅10−19 C.
Subiectul I (30 de puncte)
Pentru itemii 1-10 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.
1. Simbolurile unităților de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. pentru rezistența electrică poate fi exprimată sub forma:
a.A2kg⋅m2
b.A⋅s2kg⋅m2
c.A2⋅s3kg⋅m2
d.A⋅skg⋅m(3p)
2. O rețea electrică conține 3 noduri și 6 ochiuri. Numărul de ecuații independente care se poate scrie pe baza celor 2 teoreme ale lui Kirchhoff este:
a. 8
b. 2
c. 6
d. 4 (3p)
3. Doi consumatori având R1=110Ω și R2=220Ω sunt conectați în paralel într-un circuit electric închis. Raportul puterilor electrice consumate P1/P2 este:
a. 1,5
b. 2
c. 1
d. 2,5 (3p)
4. Dacă se scurtcircuitează bornele unei baterii având t.e.m. E=36 V prin intermediul unui conductor de rezistență electrică neglijabilă, intensitatea curentului prin baterie este ISC=90 A. Puterea maximă debitată pe circuitul exterior este:
a.18 W
b.180 W
c.810 W
d.81 W(3p)
5. Un generator furnizează aceeași putere circuitului exterior dacă la bornele sale este conectat R1 sau R2. Raportul randamentelor celor două circuite simple η1/η2 este:
a.R2+rR1+r
b.R2+rR1+r
c.R1/R2
d.R1/R2(3p)
6. În figura alăturată este reprezentată tensiunea la bornele unei baterii în funcție de intensitatea curentului electric care trece prin aceasta, atunci când rezistența circuitului exterior este variabilă. Rezistența interioară a bateriei are valoarea:
a.0,6Ω
b.1,5Ω
c.16Ω
d.24Ω(3p)
7. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența intensității curentului electric printr-un rezistor de tensiunea electrică aplicată la capetele acestuia. Energia electrică furnizată rezistorului în intervalul de timp Δt=1 min în care acesta este parcurs de un curent electric constant cu intensitatea I=2 A este:
a.2,4 kJ
b.2,2 kJ
c.2 kJ
d.2,8 kJ(3p)
8. Se cunosc intensitatea curentului electric dintr-un circuit simplu I și intensitatea curentului de scurtcircuit ISC corespunzătoare sursei respective. Randamentul acestui circuit simplu poate fi exprimat prin relația:
a.η=IISC
b.η=1−IISC
c.η=1−ISCI
d.η=ISCI(3p)
9. Două becuri cu filament pentru iluminat casnic au inscripționate pe soclurile lor valorile nominale: (220 V,25 W) - becul 1, respectiv (220 V,100 W) - becul 2. Raportul energiilor W1/W2 consumate de către cele două becuri în regimuri nominale de funcționare, timp de 2 ore fiecare, este egal cu:
a.1/4
b.2
c.1/2
d.4(3p)
10. Intensitatea curentului electric printr-un conductor este numeric egală cu:
a. sarcina electrică transportată într-o secundă de purtătorii de sarcină care trec printr-o secțiune transversală a conductorului
b. sarcina electrică transportată de electroni prin conductor
c. raportul dintre rezistența conductorului și tensiunea la bornele conductorului
d. lucrul mecanic efectuat pentru deplasarea unității de sarcină electrică prin conductor (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I
Item 1: Răspuns c(3 puncte)
Rezistența electrică este raportul dintre tensiune și curent (R=IU):
[R]=[I][U]=AV=A⋅CJ=A2⋅sJ
Înlocuind joulul în unități fundamentale (J=kg⋅m2⋅s−2):
[R]=A2⋅skg⋅m2⋅s−2=A2⋅s3kg⋅m2
Răspuns corect: c.
Item 2: Răspuns a(3 puncte)
Pe baza primei teoreme a lui Kirchhoff se pot scrie N−1 ecuații independente pentru noduri:
n1=N−1=3−1=2 ecuații
Pe baza celei de-a doua teoreme a lui Kirchhoff se pot scrie ecuații independente pentru ochiurile fundamentale ale rețelei (6 ochiuri):
n2=6 ecuații
Numărul total de ecuații independente este:
ntotal=(N−1)+6=2+6=8 ecuații
Răspuns corect: a.
Item 3: Răspuns b(3 puncte)
La conexiunea în paralel, tensiunea la bornele ambilor consumatori este aceeași (U=const):
P=RU2⟹P2P1=R1R2=110Ω220Ω=2
Răspuns corect: b.
Item 4: Răspuns c(3 puncte)
Rezistența interioară a bateriei este:
r=ISCE=90 A36 V=0,4Ω
Puterea maximă debitată în circuitul exterior se obține la adaptarea de impedanță (R=r):
Pmax=4rE2=4⋅0,4362=1,61296=810 W
Răspuns corect: c.
Item 5: Răspuns d(3 puncte)
Egalitatea puterilor debitate pe sarcini diferite P(R1)=P(R2) implică relația lui Jacobi:
Legea lui Ohm pentru întregul circuit furnizează ecuația caracteristicii externe a sursei: U=E−Ir.
Din grafic citim valorile la intersecția cu axele de coordonate:
La funcționare în gol (I=0): E=24 V;
La scurtcircuit (U=0): Isc=16 A.
Rezistența interioară este panta caracteristicii:
r=IscE=16 A24 V=1,5Ω
Răspuns corect: b.
Item 7: Răspuns a(3 puncte)
Din graficul I(U), la intensitatea I=2 A, tensiunea la bornele rezistorului este U=20 V.
Energia electrică consumată în timpul Δt=1 min=60 s este:
W=U⋅I⋅Δt=20 V⋅2 A⋅60 s=2400 J=2,4 kJ
Răspuns corect: a.
Item 8: Răspuns c(3 puncte)
Randamentul transferului de energie electrică este:
η=EU=EE−Ir=1−EIr
Deoarece ISC=rE⟹Er=ISC1, rezultă:
η=1−ISCI
Răspuns corect: c.
Item 9: Răspuns a(3 puncte)
Energia consumată la funcționarea în regim nominal timp de t=2 h este proporțională cu puterea nominală:
W2W1=Pn2⋅tPn1⋅t=100 W25 W=41
Răspuns corect: a.
Item 10: Răspuns a(3 puncte)
Conform definiției intensității curentului electric continuu, I=ΔtΔq. Pentru Δt=1 s, I este numeric egală cu sarcina electrică netă ce traversează secțiunea transversală a conductorului în unitatea de timp.
Răspuns corect: a.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
Problema 1 (15 puncte)
O baterie este formată din 6 surse de tensiune identice, caracterizate fiecare de valorile E=20 V și r=1,0Ω. Bateria este alcătuită din 3 ramuri legate în paralel, fiecare ramură conținând 2 surse grupate în serie. Bateria alimentează o grupare de patru rezistoare cu rezistențele R1=10Ω, R2=20Ω, R3=4,0Ω și R4=8,0Ω. Rezistoarele sunt conectate astfel: R1 și R2 în paralel, R3 și R4 în paralel, cele două grupări paralel fiind înseriate.
a. Reprezentați schema electrică a circuitului.
b. Calculați valoarea rezistenței electrice echivalente a grupării celor patru rezistoare.
c. Calculați valoarea tensiunii electrice la bornele rezistorului R2.
d. Calculați valoarea intensității curentului electric prin una dintre surse, dacă la bornele acesteia se conectează un fir conductor de rezistență electrică neglijabilă.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu II.1
a. Reprezentarea schemei electrice (4 puncte)
Schema conține bateria formată din 3 ramuri paralele a câte 2 generatoare în serie, conectată la circuitul exterior alcătuit din (R1∥R2) în serie cu (R3∥R4).
(4 puncte)
b. Rezistența echivalentă a grupării celor patru rezistoare (4 puncte)
Rezistența echivalentă a primei grupări paralele:
R12=R1+R2R1⋅R2
(1 punct)
Rezistența echivalentă a celei de-a doua grupări paralele:
R34=R3+R4R3⋅R4
(1 punct)
Rezistența totală a circuitului exterior (grupările fiind legate în serie):
c. Tensiunea la bornele rezistorului R2(4 puncte)
Parametrii bateriei echivalente (3 ramuri paralele cu câte 2 surse în serie):
Eech=2E=2⋅20 V=40 Vrech=32r=32⋅1,0=32Ω
(1 punct)
Intensitatea curentului debitat de baterie în circuitul exterior:
I=Rech+rechEech
(1 punct)
Calculul numeric al intensității curentului:
I=328Ω+32Ω40 V=33040=1040=4 A
Tensiunea la bornele rezistorului R2 este tensiunea pe gruparea paralelă R12:
U=I⋅R12
(1 punct)
Calcul numeric:
U=4 A⋅320Ω=380 V≅26,7 V
(1 punct)
d. Intensitatea curentului de scurtcircuit al unei surse (3 puncte)
Conectarea unui conductor de rezistență neglijabilă la bornele unei singure surse generează curentul de scurtcircuit:
Isc=rE
(2 puncte)
Calcul numeric (E=20 V, r=1,0Ω):
Isc=1,0Ω20 V=20 A
(1 punct)
Problema 2 (15 puncte)
În circuitul a cărui schemă este prezentată în figura alăturată rezistențele electrice ale rezistoarelor au valorile R1=20Ω și R2=15Ω. Voltmetrul V din circuit (RV→∞) indică tensiunea U0=9 V când întrerupătorul K este deschis și tensiunea U1=5 V când întrerupătorul K este închis.
Întrerupătorul K fiind închis, determinați:
a. rezistența electrică a circuitului exterior sursei;
b. tensiunea electrică la bornele sursei;
c. rezistența interioară a sursei;
d. intensitatea curentului electric indicată de un ampermetru cu rezistența electrică RA=5Ω, conectat în locul voltmetrului.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu II.2
a. Rezistența circuitului exterior cu K închis (3 puncte)
Când K este închis, rezistoarele R1 și R2 sunt legate în serie:
R=R1+R2
(2 puncte)
Calcul numeric (R1=20Ω, R2=15Ω):
R=20Ω+15Ω=35Ω
(1 punct)
b. Tensiunea la bornele sursei cu K închis (4 puncte)
Voltmetrul ideal conectat pe rezistorul R1 indică U1=5 V. Curentul prin circuit este:
I=R1U1=20Ω5 V=0,25 A
(2 puncte)
Tensiunea la bornele sursei este egală cu căderea de tensiune pe întregul circuit exterior:
U=I⋅R
(1 punct)
Calcul numeric:
U=0,25 A⋅35Ω=8,75 V
(1 punct)
c. Rezistența interioară a sursei (4 puncte)
Când întrerupătorul K este deschis, prin circuit nu circulă curent, iar voltmetrul indică direct tensiunea electromotoare a sursei:
E=U0=9 V
(1 punct)
Căderea de tensiune pe rezistența internă la funcționarea cu K închis este:
u=E−U=9 V−8,75 V=0,25 V
(1 punct)
Conform legii lui Ohm pe circuitul interior (u=Ir):
r=Iu
(1 punct)
Calcul numeric:
r=0,25 A0,25 V=1,0Ω
(1 punct)
d. Indicația ampermetrului montat în locul voltmetrului (4 puncte)
Înlocuind voltmetrul cu ampermetrul (RA=5Ω), acesta este legat în paralel cu R1. Rezistența echivalentă a circuitului devine:
R′=R2+R1+RAR1⋅RA
(1 punct)
Calculul numeric al noii rezistențe exterioare:
R1A=20+520⋅5=25100=4Ω⟹R′=15+4=19Ω
Curentul total debitat de sursă este:
I′=R′+rE=19Ω+1Ω9 V=209 A=0,45 A
(1 punct)
Tensiunea comună la bornele grupării paralele este U1A=I′⋅R1A=IA⋅RA:
IA⋅RA=(I′−IA)R1
(1 punct)
Intensitatea curentului prin ampermetru este:
IA=RAU1A=5Ω0,45 A⋅4Ω=5Ω1,8 V=0,36 A
(1 punct)
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Problema 1 (15 puncte)
La bornele unei surse având tensiunea electromotoare E=8,0 V și rezistență internă r=0,5Ω se leagă în paralel un rezistor a cărui rezistență electrică are valoarea R2=2,0Ω și un bec. Un voltmetru, considerat ideal (RV→∞), conectat la bornele sursei, indică U=6,0 V. Cunoscând rezistența filamentului becului „la rece” (t0=0∘C) R01=1,0Ω și coeficientul termic al rezistivității materialului din care este confecționat filamentul becului α=2,5⋅10−3 K−1, determinați:
a. energia consumată de rezistor în 5 minute de funcționare;
b. puterea totală dezvoltată de sursă;
c. randamentul transferului de putere de la sursă la circuitul exterior;
d. temperatura filamentului becului în timpul funcționării.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu III.1
a. Energia consumată de rezistorul R2(4 puncte)
Rezistorul R2 fiind conectat direct la bornele sursei, tensiunea la capetele sale este U=6,0 V.
Energia electrică consumată în timpul Δt=5 min=300 s este:
W=R2U2⋅Δt
(3 puncte)
Calcul numeric (U=6,0 V, R2=2,0Ω):
W=2,06,02⋅300 J=18⋅300 J=5400 J=5,4⋅103 J
(1 punct)
b. Puterea totală dezvoltată de sursă (4 puncte)
Curentul total I debitat de sursă se obține din căderea internă de tensiune u=E−U:
I=rE−U
(2 puncte)
Calculul numeric al curentului total:
I=0,5Ω8,0 V−6,0 V=0,52,0 A=4,0 A
Puterea totală dezvoltată de sursă este:
P=E⋅I
(1 punct)
Calcul numeric:
P=8,0 V⋅4,0 A=32 W
(1 punct)
c. Randamentul transferului de putere (3 puncte)
Randamentul circuitului reprezintă raportul dintre tensiunea utilă la borne și tensiunea electromotoare:
η=EU
(2 puncte)
Calcul numeric:
η=8,0 V6,0 V=0,75=75%
(1 punct)
d. Temperatura filamentului becului (4 puncte)
Curentul absorbit de rezistorul R2 este:
I2=R2U=2,0Ω6,0 V=3,0 A
Conform primei legi a lui Kirchhoff, curentul prin bec este:
Două becuri identice au parametrii nominali Pn=1,5 W și Un=3 V. La bornele unei baterii cu tensiunea electromotoare E și rezistența interioară r se conectează cele două becuri legate în serie. Apoi la bornele aceleiași baterii se conectează gruparea paralel a celor două becuri. Se constată că becurile funcționează în regim nominal și când sunt legate la bornele bateriei în serie și când sunt conectate în paralel.
Determinați:
a. energia consumată împreună de cele două becuri în intervalul de timp t=1 min;
b. temperatura atinsă de filamentul unui bec în regim nominal de funcționare știind că rezistența electrică a filamentului la temperatura t=0∘C este R0=0,6Ω și coeficientul termic al rezistivității filamentului este α=0,0045 K−1;
c. tensiunea electromotoare a bateriei;
d. raportul dintre randamentul circuitului serie și randamentul circuitului paralel.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu III.2
a. Energia consumată de cele două becuri (4 puncte)
Funcționând în regim nominal, fiecare bec disipă puterea Pn=1,5 W. Energia totală consumată în intervalul τ=1 min=60 s este:
W=2Pnτ
(3 puncte)
Calcul numeric:
W=2⋅1,5 W⋅60 s=180 J
(1 punct)
b. Temperatura filamentului în regim nominal (4 puncte)
Randamentul circuitului în conexiune paralel este:
ηp=EUn
(1 punct)
Raportul randamentelor este:
ηpηs=EUnE2Un=2
(1 punct)
D. OPTICĂ
Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/s, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅s, sarcina electrică elementară e=1,6⋅10−19 C, masa electronului me=9,1⋅10−31 kg.
Subiectul I (30 de puncte)
Pentru itemii 1-10 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.
1. O rază de lumină ajunge pe o suprafață de separație între două medii transparente diferite sub un unghi de incidență egal cu unghiul limită. Unghiul limită este:
a. unghiul de incidență pentru care raza reflectată e perpendiculară pe cea refractată
b. unghiul de incidență pentru care raza incidentă trece nedeviată în cel de-al doilea mediu
c. unghiul de incidență pentru care unghiul de refracție este 90∘
d. unghiul de incidență pentru care se produce interferența razei reflectate cu cea refractată (3p)
2. Dispozitivul care produce franje de interferență nelocalizate este:
a. pana optică
b. dispozitivul lui Young
c. lama cu fețe plan-paralele
d. prisma optică (3p)
3. Condiția generală pentru obținerea unui maxim în urma interferenței a două raze coerente între care există o diferență de drum δ este:
a.δ=(2k+1)λ
b.δ=(2k+1)2λ
c.δ=2kλ
d.δ=kλ(3p)
4. Fie o rază de lumină care ajunge pe o lentilă ca în figurile alăturate. Figura care descrie corect propagarea razei de lumină este:
a
b
c
d
a. figura a
b. figura b
c. figura c
d. figura d (3p)
5. Lungimea de undă a unei unde luminoase este:
a. inversul frecvenței
b. drumul parcurs de undă într-o perioadă
c. inversul perioadei
d. drumul parcurs de undă în unitatea de timp (3p)
6. Dacă o lentilă convergentă cu convergența C0 în aer este introdusă într-un mediu cu indice de refracție mai mare ca al aerului și mai mic ca al lentilei atunci convergența:
a. va crește
b. va scădea
c. nu se va modifica
d. se va dubla (3p)
7. Optica geometrică studiază:
a. interferența
b. difracția
c. polarizarea
d. propagarea razelor de lumină (3p)
8. Diferența de drum optic dintre două unde monocromatice care interferă este 0,4λ. Diferența de fază dintre cele două raze este:
a.0,8π rad
b.0,4π rad
c.0,2π rad
d.π rad(3p)
9. Studiind efectul fotoelectric pentru un anumit metal, se constată că energia cinetică maximă a fotoelectronilor este 2,5 eV când metalul este supus acțiunii unei radiații având lungimea de undă de trei ori mai mică decât lungimea de undă de prag. Lucrul de extracție pentru metalul respectiv este:
a.1,25 eV
b.2,5 eV
c.5,0 eV
d.7,5 eV(3p)
10. O radiație cu lungimea de undă λ=300 nm cade pe o plăcuță de litiu (lucrul mecanic de extracție caracteristic litiului este 3,68⋅10−19 J). Energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși este de aproximativ:
a.3⋅10−19 J
b.8⋅10−18 J
c.6⋅10−15 J
d.10−19 J(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I
Item 1: Răspuns c(3 puncte)
Unghiul limită ℓ la trecerea luminii dintr-un mediu mai dens optic într-unul mai puțin dens este unghiul de incidență pentru care unghiul de refracție devine r=90∘, raza refractată propagându-se tangențial pe suprafața de separație.
Răspuns corect: c.
Item 2: Răspuns b(3 puncte)
Dispozitivul lui Young produce franje de interferență nelocalizate, vizibile pe un ecran plasat la orice distanță în spațiul în care cele două fascicule coerente se suprapun. Pana optică și lama cu fețe plan-paralele produc franje localizate.
Răspuns corect: b.
Item 3: Răspuns d(3 puncte)
Condiția de maxim de interferență pentru două unde coerente este ca diferența de drum optic δ să fie egală cu un număr întreg de lungimi de undă:
δ=kλ,k∈Z
Răspuns corect: d.
Item 4: Răspuns a(3 puncte)
Conform legilor opticii geometrice, o rază de lumină paralelă cu axa optică principală incidentă pe o lentilă convergentă subțire este refractată trecând prin focarul imagine F′. Această traiectorie este corect ilustrată în figura a.
Răspuns corect: a.
Item 5: Răspuns b(3 puncte)
Lungimea de undă λ=v⋅T reprezintă distanța parcursă de unda luminoasă într-un interval de timp egal cu o perioadă a oscilației T.
Când lentila este introdusă într-un mediu cu indice nmediu>naer, raportul relativ nmediunlentila˘ scade, prin urmare convergența C scade.
Răspuns corect: b.
Item 7: Răspuns d(3 puncte)
Optica geometrică se bazează pe aproximația lungimilor de undă mici (λ→0) și studiază traiectoriile razelor de lumină prin medii omogene și la suprafețe de reflexie și refracție. Fenomenele ondulatorii (interferența, difracția, polarizarea) aparțin opticii ondulatorii.
Răspuns corect: d.
Item 8: Răspuns a(3 puncte)
Relația dintre diferența de fază Δφ și diferența de drum optic δ este:
Δφ=λ2π⋅δ
Pentru δ=0,4λ:
Δφ=λ2π⋅0,4λ=0,8π rad
Răspuns corect: a.
Item 9: Răspuns a(3 puncte)
Lungimea de undă incidentă este λ=3λ0, deci energia fotonilor incidenți este:
hν=λhc=3⋅λ0hc=3L
Ecuația fotoelectrică a lui Einstein este:
hν=L+Ecmax⟹3L=L+Ecmax⟹2L=Ecmax
Înlocuind Ecmax=2,5 eV:
L=2Ecmax=22,5 eV=1,25 eV
Răspuns corect: a.
Item 10: Răspuns a(3 puncte)
Energia unui foton incident cu lungimea de undă λ=300 nm=3⋅10−7 m:
O lentilă convergentă formează pe un ecran situat la 72 cm de un obiect liniar, așezat perpendicular pe axa optică principală, o imagine de cinci ori mai mare ca obiectul.
a. Reprezentați formarea imaginii prin lentilă;
b. Determinați distanța focală a lentilei;
c. Determinați mărimea imaginii dacă se așază obiectul cu înălțimea de 3 cm de-a lungul axei optice principale cu extremitatea din dreapta la 12 cm de lentilă;
d. Determinați poziția imaginii aceluiași obiect așezat perpendicular pe axa optică principală la 15 cm de lentilă dacă se alipește de prima lentilă o altă lentilă divergentă cu distanța focală 7,5 cm.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică II.1
a. Reprezentarea formării imaginii prin lentilă (3 puncte)
Obiectul real AB este plasat la stânga lentilei între F și 2F. Se trasează:
Raza paralelă cu axa optică principală, care se refractă prin focarul imagine F′;
Raza care trece prin centrul optic O, nedeviată.
Razele se intersectează la nivelul ecranului formând imaginea reală, răsturnată și mărită A′B′.
(3 puncte)
b. Distanța focală a lentilei (4 puncte)
Imaginea fiind formată pe ecran, este reală și răsturnată, cu mărirea transversală β=−5:
β=x1x2=−5⟹x2=−5x1
(1 punct)
Distanța dintre obiect și ecran este de 72 cm:
−x1+x2=72 cm⟹−x1−5x1=72⟹−6x1=72⟹x1=−12 cmx2=60 cm
(1 punct)
Formula fundamentală a lentilelor subțiri:
x21−x11=f1⟹f=x1−x2x1x2
(1 punct)
Calcul numeric:
f1=601−−121=601+605=606=101 cm−1⟹f=10 cm
(1 punct)
c. Mărimea imaginii obiectului așezat longitudinal (4 puncte)
Obiectul de lungime ℓ=3 cm are extremitatea din dreapta la x1A=−12 cm și extremitatea din stânga la x1B=−(12+3)=−15 cm.
Poziția imaginii extremității A:
x2A=f+x1Af⋅x1A=10−1210⋅(−12)=−2−120=60 cm
(2 puncte)
Poziția imaginii extremității B:
x2B=f+x1Bf⋅x1B=10−1510⋅(−15)=−5−150=30 cm
(1 punct)
Lungimea imaginii formate de-a lungul axei optice este:
y=∣x2A−x2B∣=60 cm−30 cm=30 cm
(1 punct)
d. Poziția imaginii prin ansamblul de două lentile alipite (4 puncte)
Distanța focală a lentilei divergente adăugate este f′=−7,5 cm. Convergența sistemului lipit:
F1=f1+f′1=101−7,51=303−4=−301 cm−1⟹F=−30 cm
(2 puncte)
Obiectul este așezat la x1=−15 cm. Poziția imaginii este:
x2′′=F+x1F⋅x1
(1 punct)
Calcul numeric:
x2′′1=F1+x11=−301−151=−303=−101 cm−1⟹x2′′=−10 cm
(1 punct)
(Imaginea este virtuală, situată la 10 cm în fața sistemului optic).
Problema 2 (15 puncte)
Un obiect luminos liniar de înălțime 10 cm este așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile plan-convexe la distanța de 2 m de aceasta. Lentila este din sticlă cu indicele de refracție n=1,5 şi are raza feţei sferice R=0,5 m. Determinați:
a. distanța focală a lentilei;
b. poziția imaginii față de lentilă;
c. mărimea imaginii prin lentilă;
d. Se așază între obiect și lentilă o cuvă de formă cubică cu latura ℓ=40 cm astfel încât axa optică principală a lentilei să fie perpendiculară pe doi dintre pereții laterali ai cuvei. Cuva are pereți de grosime neglijabilă și este plină cu apă de indice de refracție n1=4/3. Aflați noua poziție a imaginii prin acest ansamblu.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică II.2
a. Distanța focală a lentilei (3 puncte)
Pentru o lentilă plan-convexă în aer (R1=R=0,5 m, R2→∞):
f1=(n−1)(R11−R21)=Rn−1⟹f=n−1R
(2 puncte)
Calcul numeric (R=0,5 m, n=1,5):
f=1,5−10,5 m=0,50,5=1 m
(1 punct)
b. Poziția imaginii față de lentilă (4 puncte)
Obiectul fiind la x1=−2 m, aplicăm formula lentilelor subțiri:
x21−x11=f1⟹x2=f+x1f⋅x1
(3 puncte)
Calcul numeric:
x21=11+−21=1−0,5=0,5 m−1⟹x2=2 m
(1 punct)
c. Mărimea imaginii (4 puncte)
Mărirea transversală este:
β=y1y2=x1x2
(3 puncte)
Calcul numeric (y1=10 cm, x1=−2 m, x2=2 m):
y2=y1⋅x1x2=10 cm⋅−22=−10 cm
(1 punct)
(Imaginea are înălțimea de 10 cm, fiind reală și răsturnată).
d. Noua poziție a imaginii cu cuva de apă interpusă (4 puncte)
Cuva plină cu apă cu pereți perpendiculari pe axă acționează ca o lamă cu fețe plan-paralele de grosime ℓ=40 cm=0,4 m și indice n1=4/3. Aceasta deplasează aparent obiectul spre lentilă cu:
Δx=ℓ(1−n11)
(1 punct)
Calculul deplasării aparente:
Δx=0,4 m⋅(1−43)=0,4⋅0,25=0,1 m
Noua distanță obiect-lentilă devine:
x1′=x1+Δx=−2,0 m+0,1 m=−1,9 m
(1 punct)
Poziția noii imagini prin lentilă:
x2′1=f1+x1′1⟹x2′=f+x1′f⋅x1′
(1 punct)
Calcul numeric (f=1 m):
x2′1=1−1,91=1,91,9−1=1,90,9=199 m−1⟹x2′=919 m≅2,11 m
(1 punct)
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Problema 1 (15 puncte)
Distanța dintre planul fantelor și ecranul unui dispozitiv Young este D=1,5 m iar distanța dintre fante este d=1,5 mm. Lumina emisă de sursă are lungimea de undă în aer λ=500 nm. Determinați:
a. frecvența luminii emise de sursă;
b. interfranja;
c. indicele de refracție al lichidului în care se scufundă întreg dispozitivul iar interfranja devine i1=0,4 mm;
d. noua interfranjă ce se observă pe ecran dacă între planul fantelor și ecran, perpendicular pe axa de simetrie a sistemului, se așază o lentilă convergentă cu convergența C=4 m−1 la distanța x=0,5 m de planul fantelor. Sistemul se consideră în aer.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică III.1
a. Frecvența luminii emise de sursă (3 puncte)
Frecvența undei electromagnetice se determină din viteza luminii în vid c și lungimea de undă λ:
ν=λc
(2 puncte)
Calcul numeric (c=3⋅108 m/s, λ=500 nm=5⋅10−7 m):
ν=5⋅10−7 m3⋅108 m/s=0,6⋅1015 Hz=6⋅1014 Hz
(1 punct)
b. Interfranja inițială (4 puncte)
Formula interfranjei în dispozitivul Young este:
i=dλD
(3 puncte)
Calcul numeric (D=1,5 m, d=1,5 mm=1,5⋅10−3 m):
i=1,5⋅10−3 m5⋅10−7 m⋅1,5 m=5⋅10−4 m=0,5 mm
(1 punct)
c. Indicele de refracție al lichidului (4 puncte)
La introducerea întregului dispozitiv în lichid, lungimea de undă se reduce conform λ1=nλ, iar interfranja devine:
i1=dλ1D=ni
(2 puncte)
Raportul interfranjelor furnizează indicele de refracție:
n=i1i
(1 punct)
Calcul numeric (i=0,5 mm, i1=0,4 mm):
n=0,4 mm0,5 mm=1,25
(1 punct)
d. Noua interfranjă cu lentila convergentă interpusă (4 puncte)
Distanța focală a lentilei este f=C1=4 m−11=0,25 m.
Poziția obiectului (planul fantelor) față de lentilă este x1=−x=−0,5 m.
Poziția imaginii fantelor formate de lentilă:
x21=f1+x11=4−0,51=4−2=2 m−1⟹x2=0,5 m
(1 punct)
Distanța transversală dintre imaginile fantelor (care acționează ca noi surse coerente) este:
y2=∣β∣⋅d=x1x2⋅d=0,50,5⋅1,5 mm=1,5 mm
(1 punct)
Distanța de la planul noilor surse (imaginile fantelor) până la ecran este:
D′=D−x−x2=1,5 m−0,5 m−0,5 m=0,5 m
(1 punct)
Noua interfranjă observată pe ecran este:
i′=y2λD′=y2λ(D−x−x2)=1,5⋅10−3 m5⋅10−7 m⋅0,5 m=1,5⋅10−32,5⋅10−7≅1,66⋅10−4 m
(1 punct)
Problema 2 (15 puncte)
Se iluminează succesiv suprafața unei plăci de sodiu cu radiații electromagnetice cu lungimile de undă λ1 şi respectiv λ2. Determinați:
a. lungimea de undă a pragului fotoelectric pentru sodiu, λ0, știind că lucrul mecanic de extracție a electronilor este L=3,68⋅10−19 J;
b. raportul vitezelor maxime a electronilor în funcție de tensiunile de stopare Us1 și Us2 corespunzătoare iluminării cu două radiații cu lungimi de undă diferite;
c. energia cinetică maximă a electronului extras dintr-o placă de sodiu, dacă aceasta este iradiată cu o radiație a cărei lungime de undă în vid este λ1=0,4μm;
d. numărul de cuante cu lungimea de undă λ2=0,6μm care transportă o energie de 1 mJ.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică III.2
a. Lungimea de undă a pragului fotoelectric (3 puncte)
Lucrul mecanic de extracție este legat de lungimea de undă de prag λ0 prin relația: