BACEduHub
fizicaTeoretică / RealAnul 2025Simulare Națională

Bacalaureat 2025 - Fizică Teoretică / Real - Simulare Națională

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Unitatea de măsură a forței poate fi scrisă, în funcție de alte unități de măsură din S.I., în forma:

  • a. Jm\dfrac{\text{J}}{\text{m}}
  • b. Jm⋅kg\dfrac{\text{J}}{\text{m}\cdot\text{kg}}
  • c. Jkg\dfrac{\text{J}}{\text{kg}}
  • d. J⋅kgm\dfrac{\text{J}\cdot\text{kg}}{\text{m}} (3p)

2. Un corp A acționează asupra unui corp B cu forța F⃗AB\vec{F}_{AB}. Corpul A are masa mm, iar corpul B are masa 2m2m. Forța F⃗BA\vec{F}_{BA} cu care corpul B acționează asupra corpului A este:

  • a. F⃗BA=F⃗AB\vec{F}_{BA} = \vec{F}_{AB}
  • b. F⃗BA=−F⃗AB\vec{F}_{BA} = -\vec{F}_{AB}
  • c. F⃗BA=2F⃗AB\vec{F}_{BA} = 2\vec{F}_{AB}
  • d. F⃗BA=−2F⃗AB\vec{F}_{BA} = -2\vec{F}_{AB} (3p)

3. Conform legii Hooke, alungirea unui fir deformat elastic este:

  • a. direct proporțională cu forța deformatoare și invers proporțională cu aria secțiunii transversale a firului
  • b. invers proporțională cu forța deformatoare și direct proporțională cu aria secțiunii transversale a firului
  • c. direct proporțională atât cu forța deformatoare cât și cu aria secțiunii transversale a firului
  • d. invers proporțională atât cu forța deformatoare cât și cu aria secțiunii transversale a firului (3p)

4. În graficul alăturat este reprezentată dependența impulsului mecanic al unui corp de viteza acestuia.

Grafic dependență impuls mecanic de viteză

Masa corpului este egală cu:

  • a. 128 kg128\text{ kg}
  • b. 8 kg8\text{ kg}
  • c. 4 kg4\text{ kg}
  • d. 2 kg2\text{ kg} (3p)

5. Un mobil parcurge o distanță dd. Jumătate din această distanță o parcurge cu viteza constantă v1=70 cm/sv_1 = 70\text{ cm/s}, iar cealaltă jumătate cu viteza constantă v2=30 cm/sv_2 = 30\text{ cm/s}. Viteza medie a mobilului pe întreaga distanță parcursă este:

  • a. vm=100 cm/sv_{\text{m}} = 100\text{ cm/s}
  • b. vm=50 cm/sv_{\text{m}} = 50\text{ cm/s}
  • c. vm=42 cm/sv_{\text{m}} = 42\text{ cm/s}
  • d. vm=37 cm/sv_{\text{m}} = 37\text{ cm/s} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Itemul 1 — Răspuns a (3 puncte):

    • Din relația lucrului mecanic L=F⋅dL = F \cdot d, forța se exprimă ca:
    F=Ld  ⟹  [F]SI=[L]SI[d]SI=JmF = \frac{L}{d} \implies [F]_{\text{SI}} = \frac{[L]_{\text{SI}}}{[d]_{\text{SI}}} = \frac{\text{J}}{\text{m}}

    (3p)

  2. Itemul 2 — Răspuns b (3 puncte):

    • Conform principiului al III-lea al dinamicii (principiul acțiunii și reacțiunii), interacțiunea dintre două corpuri se manifestă prin forțe egale în modul, orientate pe aceeași dreaptă și de sensuri contrare, oricare ar fi masele corpurilor:
    F⃗BA=−F⃗AB\vec{F}_{BA} = -\vec{F}_{AB}

    (3p)

  3. Itemul 3 — Răspuns a (3 puncte):

    • Legea lui Hooke exprimă alungirea unui fir elastic prin relația:
    Δℓ=F⋅ℓ0E⋅S\Delta \ell = \frac{F \cdot \ell_0}{E \cdot S}
    • Alungirea este direct proporțională cu forța deformatoare FF și invers proporțională cu aria secțiunii transversale SS. (3p)
  4. Itemul 4 — Răspuns d (3 puncte):

    • Din definiția impulsului mecanic p=mvp = m v, panta graficului liniar reprezintă masa corpului:
    m=pvm = \frac{p}{v}
    • Citind din grafic pentru viteza v=4 m/sv = 4\text{ m/s}, impulsul mecanic este p=8 N⋅sp = 8\text{ N}\cdot\text{s}:
    m=8 N⋅s4 m/s=2 kgm = \frac{8\text{ N}\cdot\text{s}}{4\text{ m/s}} = 2\text{ kg}

    (3p)

  5. Itemul 5 — Răspuns c (3 puncte):

    • Viteza medie este definită ca raportul dintre distanța totală și timpul total:
    vm=dt1+t2=dd/2v1+d/2v2=2v1v2v1+v2v_{\text{m}} = \frac{d}{t_1 + t_2} = \frac{d}{\dfrac{d/2}{v_1} + \dfrac{d/2}{v_2}} = \frac{2 v_1 v_2}{v_1 + v_2}
    • Calcul numeric:
    vm=2⋅70 cm/s⋅30 cm/s70 cm/s+30 cm/s=4200100=42 cm/sv_{\text{m}} = \frac{2 \cdot 70\text{ cm/s} \cdot 30\text{ cm/s}}{70\text{ cm/s} + 30\text{ cm/s}} = \frac{4200}{100} = 42\text{ cm/s}

    (3p)


Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un corp cu masa m=0,5 kgm = 0{,}5\text{ kg} este împins cu o forță F⃗\vec{F}, astfel încât se deplasează cu viteză constantă pe plafonul (tavanul) orizontal al unei încăperi, ca în figura alăturată. Direcția forței F⃗\vec{F} formează cu orizontala unghiul α≈53∘\alpha \approx 53^\circ (sin⁡α=0,8\sin \alpha = 0{,}8, cos⁡α=0,6\cos \alpha = 0{,}6), iar modulul forței are valoarea F=100 NF = 100\text{ N}.

Corp împins pe tavan orizontal

  • a. Reprezentați pe foaia de examen toate forțele care acționează asupra corpului. (3p)
  • b. Calculați valoarea reacțiunii normale care acționează asupra corpului din partea plafonului. (4p)
  • c. Determinați coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și plafon. (4p)
  • d. Se păstrează orientarea forței F⃗\vec{F}, dar se modifică modulul acesteia, noua valoare fiind F′=90 NF' = 90\text{ N}. Calculați accelerația corpului în acest caz. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

a. Reprezentarea corectă a tuturor forțelor (3 puncte):

  • Asupra corpului acționează:
    1. Forța motoare F⃗\vec{F}, aplicată sub unghiul α\alpha față de orizontală.
    2. Greutatea corpului G⃗\vec{G}, orientată vertical în jos.
    3. Reacțiunea normală N⃗\vec{N}, exercitată de tavan vertical în jos asupra corpului.
    4. Forța de frecare la alunecare F⃗f\vec{F}_{\text{f}}, orientată orizontal în sens opus deplasării.

Diagrama forțelor ce acționează asupra corpului

(3p)

b. Calculul reacțiunii normale NN (4 puncte):

  • Condiția de echilibru pe axa verticală Oy (orientată în sus):
Fy−G−N=0F_y - G - N = 0

(1p)

  • Greutatea corpului:
G=mg=0,5 kg⋅10 m/s2=5 NG = m g = 0{,}5\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 = 5\text{ N}

(1p)

  • Componenta verticală a forței F⃗\vec{F}:
Fy=Fsin⁡α=100 N⋅0,8=80 NF_y = F \sin \alpha = 100\text{ N} \cdot 0{,}8 = 80\text{ N}

(1p)

  • Modulul reacțiunii normale:
N=Fy−G=80 N−5 N=75 NN = F_y - G = 80\text{ N} - 5\text{ N} = 75\text{ N}

(1p)

c. Determinarea coeficientului de frecare la alunecare μ\mu (4 puncte):

  • Mișcarea fiind rectilinie uniformă la viteză constantă (v=const.v = \text{const.} pe Ox):
Fx−Ff=0  ⟹  Ff=FxF_x - F_{\text{f}} = 0 \implies F_{\text{f}} = F_x

(1p)

  • Componenta orizontală:
Fx=Fcos⁡α=100 N⋅0,6=60 NF_x = F \cos \alpha = 100\text{ N} \cdot 0{,}6 = 60\text{ N}

(1p)

  • Din legea frecării la alunecare:
μ=FfN\mu = \frac{F_{\text{f}}}{N}

(1p)

  • Calcul numeric:
μ=60 N75 N=0,8\mu = \frac{60\text{ N}}{75\text{ N}} = 0{,}8

(1p)

d. Accelerația corpului pentru F′=90 NF' = 90\text{ N} (4 puncte):

  • Noua componentă verticală a forței aplicate:
Fy′=F′sin⁡α=90 N⋅0,8=72 NF'_y = F' \sin \alpha = 90\text{ N} \cdot 0{,}8 = 72\text{ N}
  • Noua reacțiune normală pe verticală (Fy′−G−N′=0F'_y - G - N' = 0):
N′=Fy′−G=72 N−5 N=67 NN' = F'_y - G = 72\text{ N} - 5\text{ N} = 67\text{ N}

(1p)

  • Noua forță de frecare la alunecare:
Ff′=μN′=0,8⋅67 N=53,6 NF'_{\text{f}} = \mu N' = 0{,}8 \cdot 67\text{ N} = 53{,}6\text{ N}

(1p)

  • Noua componentă orizontală:
Fx′=F′cos⁡α=90 N⋅0,6=54 NF'_x = F' \cos \alpha = 90\text{ N} \cdot 0{,}6 = 54\text{ N}
  • Ecuația fundamentală a dinamicii pe direcția orizontală a mișcării:
Fx′−Ff′=ma′F'_x - F'_{\text{f}} = m a'

(1p)

  • Rezultă accelerația:
a′=Fx′−Ff′m=54 N−53,6 N0,5 kg=0,4 N0,5 kg=0,8 m/s2a' = \frac{F'_x - F'_{\text{f}}}{m} = \frac{54\text{ N} - 53{,}6\text{ N}}{0{,}5\text{ kg}} = \frac{0{,}4\text{ N}}{0{,}5\text{ kg}} = 0{,}8\text{ m/s}^2

(1p)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un automobil cu masa m=1,6 tm = 1{,}6\text{ t} coboară uniform accelerat pe o pantă înclinată cu un unghi α\alpha față de orizontală (sin⁡α=0,1\sin \alpha = 0{,}1). Viteza crește de la valoarea v1=18 km/hv_1 = 18\text{ km/h} la valoarea v2=72 km/hv_2 = 72\text{ km/h} într-un interval de timp Δt=5 s\Delta t = 5\text{ s}. Puterea medie a motorului în acest interval de timp este Pm=50 kWP_{\text{m}} = 50\text{ kW}. Determinați:

  • a. lucrul mecanic efectuat de forța de tracțiune a motorului în intervalul de timp Δt\Delta t; (4p)
  • b. variația energiei cinetice a automobilului în intervalul de timp Δt\Delta t; (4p)
  • c. lucrul mecanic efectuat de greutate în intervalul de timp Δt\Delta t; (4p)
  • d. lucrul mecanic efectuat de forța de rezistență la înaintare în intervalul de timp Δt\Delta t. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

Date inițiale în unități S.I.:

  • Masa automobilului: m=1,6 t=1600 kgm = 1{,}6\text{ t} = 1600\text{ kg}
  • Viteza la începutul pantei: v1=18 km/h=5 m/sv_1 = 18\text{ km/h} = 5\text{ m/s}
  • Viteza la sfârșitul intervalului: v2=72 km/h=20 m/sv_2 = 72\text{ km/h} = 20\text{ m/s}
  • Puterea medie: Pm=50 kW=50000 WP_{\text{m}} = 50\text{ kW} = 50000\text{ W}
  • Durata: Δt=5 s\Delta t = 5\text{ s}

a. Lucrul mecanic al forței de tracțiune LtrL_{\text{tr}} (4 puncte):

  • Din definiția puterii medii de tracțiune:
Ltr=Pm⋅ΔtL_{\text{tr}} = P_{\text{m}} \cdot \Delta t

(3p)

  • Calcul numeric:
Ltr=50000 W⋅5 s=250000 J=250 kJL_{\text{tr}} = 50000\text{ W} \cdot 5\text{ s} = 250000\text{ J} = 250\text{ kJ}

(1p)

b. Variația energiei cinetice ΔEc\Delta E_{\text{c}} (4 puncte):

  • Relația de definiție:
ΔEc=mv222−mv122=m2(v22−v12)\Delta E_{\text{c}} = \frac{m v_2^2}{2} - \frac{m v_1^2}{2} = \frac{m}{2} \left(v_2^2 - v_1^2\right)

(3p)

  • Calcul numeric:
ΔEc=1600 kg2⋅(202−52) m2/s2=800⋅375=300000 J=300 kJ\Delta E_{\text{c}} = \frac{1600\text{ kg}}{2} \cdot \left(20^2 - 5^2\right)\text{ m}^2/\text{s}^2 = 800 \cdot 375 = 300000\text{ J} = 300\text{ kJ}

(1p)

c. Lucrul mecanic efectuat de greutate LGL_G (4 puncte):

  • Greutatea efectuează lucrul mecanic la coborârea pe verticală cu înălțimea hh:
LG=mghL_G = m g h

(1p)

  • Mișcarea fiind uniform accelerată, accelerația este:
a=v2−v1Δt=20 m/s−5 m/s5 s=3 m/s2a = \frac{v_2 - v_1}{\Delta t} = \frac{20\text{ m/s} - 5\text{ m/s}}{5\text{ s}} = 3\text{ m/s}^2

(1p)

  • Distanța parcursă de-a lungul pantei este:
d=v1Δt+a(Δt)22=5⋅5+3⋅252=25+37,5=62,5 md = v_1 \Delta t + \frac{a (\Delta t)^2}{2} = 5 \cdot 5 + \frac{3 \cdot 25}{2} = 25 + 37{,}5 = 62{,}5\text{ m}
  • Înălțimea corespunzătoare:
h=dsin⁡α=62,5 m⋅0,1=6,25 mh = d \sin \alpha = 62{,}5\text{ m} \cdot 0{,}1 = 6{,}25\text{ m}

(1p)

  • Lucrul mecanic al greutății:
LG=1600 kg⋅10 m/s2⋅6,25 m=100000 J=100 kJL_G = 1600\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 6{,}25\text{ m} = 100000\text{ J} = 100\text{ kJ}

(1p)

d. Lucrul mecanic al forței de rezistență LrL_{\text{r}} (3 puncte):

  • Conform teoremei variației energiei cinetice:
ΔEc=Ltotal\Delta E_{\text{c}} = L_{\text{total}}

(1p)

  • Unde lucrul mecanic total este:
Ltotal=Ltr+LG+LrL_{\text{total}} = L_{\text{tr}} + L_G + L_{\text{r}}

(1p)

  • Rezultă lucrul mecanic rezistent:
Lr=ΔEc−Ltr−LG=300 kJ−250 kJ−100 kJ=−50 kJL_{\text{r}} = \Delta E_{\text{c}} - L_{\text{tr}} - L_G = 300\text{ kJ} - 250\text{ kJ} - 100\text{ kJ} = -50\text{ kJ}

(1p)


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_{\text{A}} = 6{,}02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J/(mol⋅K)R = 8{,}31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: pV=νRTp V = \nu R T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. O cantitate dată de gaz ideal suferă o transformare în care presiunea variază invers proporțional cu pătratul volumului, p=a⋅V−2p = a \cdot V^{-2}. Unitatea de măsură în S.I. a constantei aa este:

  • a. N⋅m−2\text{N}\cdot\text{m}^{-2}
  • b. N⋅m−3\text{N}\cdot\text{m}^{-3}
  • c. N⋅m4\text{N}\cdot\text{m}^4
  • d. N⋅m3\text{N}\cdot\text{m}^3 (3p)

2. Un sistem izolat adiabatic este format din două corpuri având căldurile specifice c1c_1, respectiv c2=0,5c1c_2 = 0{,}5 c_1. Inițial corpurile se află la temperaturile T1T_1, respectiv T2=4T1T_2 = 4 T_1. Corpurile sunt puse în contact termic. După atingerea stării de echilibru termic, temperatura sistemului devine T=2T1T = 2 T_1. Relația dintre masele celor două corpuri este:

  • a. m1=m2m_1 = m_2
  • b. m1=2m2m_1 = 2 m_2
  • c. m1=0,5m2m_1 = 0{,}5 m_2
  • d. m1=4m2m_1 = 4 m_2 (3p)

3. O cantitate dată de gaz ideal este încălzită cu Δt=145∘C\Delta t = 145^\circ\text{C}, la presiune constantă. În starea finală temperatura acestuia devine t2=162∘Ct_2 = 162^\circ\text{C}. Relația dintre volumul gazului în starea finală V2V_2 și volumul gazului din starea inițială V1V_1 este:

  • a. V2V1=1,5\dfrac{V_2}{V_1} = 1{,}5
  • b. V2V1=1,4\dfrac{V_2}{V_1} = 1{,}4
  • c. V2V1=1,3\dfrac{V_2}{V_1} = 1{,}3
  • d. V2V1=1,25\dfrac{V_2}{V_1} = 1{,}25 (3p)

4. Energia internă a unei cantități date de gaz ideal:

  • a. este nulă într-o transformare ciclică
  • b. este constantă într-o transformare izotermă
  • c. scade dacă gazul primește izocor căldură
  • d. crește în urma unei destinderi adiabatice (3p)

5. Un gaz ideal parcurge succesiunea de transformări reprezentate în figura alăturată în coordonate p−Tp-T.

Proces ciclic în coordonate p-T

Starea în care densitatea gazului are valoarea maximă este:

  • a. 1
  • b. 2
  • c. 3
  • d. 4 (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Itemul 1 — Răspuns c (3 puncte):

    • Din p=a⋅V−2  ⟹  a=p⋅V2p = a \cdot V^{-2} \implies a = p \cdot V^2.
    • Unitatea de măsură în S.I.:
    [a]SI=[p]SI⋅[V]SI2=Nm2⋅(m3)2=Nm2⋅m6=N⋅m4[a]_{\text{SI}} = [p]_{\text{SI}} \cdot [V]_{\text{SI}}^2 = \frac{\text{N}}{\text{m}^2} \cdot (\text{m}^3)^2 = \frac{\text{N}}{\text{m}^2} \cdot \text{m}^6 = \text{N}\cdot\text{m}^4

    (3p)

  2. Itemul 2 — Răspuns a (3 puncte):

    • Ecuația calorimetrică a sistemului adiabatic (Qcedat=QabsorbitQ_{\text{cedat}} = Q_{\text{absorbit}}):
    m2c2(T2−T)=m1c1(T−T1)m_2 c_2 (T_2 - T) = m_1 c_1 (T - T_1)
    • Înlocuind c2=0,5c1c_2 = 0{,}5 c_1, T2=4T1T_2 = 4 T_1 și T=2T1T = 2 T_1:
    m2(0,5c1)(4T1−2T1)=m1c1(2T1−T1)m_2 (0{,}5 c_1) (4 T_1 - 2 T_1) = m_1 c_1 (2 T_1 - T_1) m2⋅0,5⋅2T1=m1⋅T1  ⟹  m2=m1m_2 \cdot 0{,}5 \cdot 2 T_1 = m_1 \cdot T_1 \implies m_2 = m_1

    (3p)

  3. Itemul 3 — Răspuns a (3 puncte):

    • Temperatura finală în Kelvin: T2=162+273=435 KT_2 = 162 + 273 = 435\text{ K}.
    • Variația de temperatură: ΔT=Δt=145 K\Delta T = \Delta t = 145\text{ K}, deci temperatura inițială este:
    T1=T2−ΔT=435 K−145 K=290 KT_1 = T_2 - \Delta T = 435\text{ K} - 145\text{ K} = 290\text{ K}
    • La presiune constantă (legea Gay-Lussac):
    V2V1=T2T1=435 K290 K=1,5\frac{V_2}{V_1} = \frac{T_2}{T_1} = \frac{435\text{ K}}{290\text{ K}} = 1{,}5

    (3p)

  4. Itemul 4 — Răspuns b (3 puncte):

    • Energia internă a gazului ideal este o funcție exclusivă de temperatură: U=νCVTU = \nu C_V T. Într-o transformare izotermă (T=const.T = \text{const.}), energia internă rămâne constantă. (3p)
  5. Itemul 5 — Răspuns c (3 puncte):

    • Densitatea gazului ideal este ρ=pμRT\rho = \frac{p \mu}{R T}, fiind direct proporțională cu raportul pT\frac{p}{T}.
    • În coordonate p−Tp-T, semidreapta ce unește originea cu o stare oarecare are panta pT\frac{p}{T}. Starea 3 prezintă panta maximă față de origine, corespunzând densității maxime. (3p)

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Cilindrul vertical din figură are lungimea L=60 cmL = 60\text{ cm}. Pistonul mobil, de grosime neglijabilă, delimitează două compartimente și se poate deplasa fără frecări. Pistonul se află în echilibru la mijlocul cilindrului. Un compartiment conține heliu (μ1=4 g/mol\mu_1 = 4\text{ g/mol}) la presiunea p1p_1, iar celălalt conține azot molecular (μ2=28 g/mol\mu_2 = 28\text{ g/mol}) la presiunea p2=2p1p_2 = 2 p_1. Întregul sistem este menținut la temperatura TT.

Cilindru vertical cu piston la mijloc

  • a. Calculați raportul dintre cantitatea de azot și cea de heliu. (3p)
  • b. Se aduce cilindrul în poziție orizontală. Calculați distanța, față de mijlocul cilindrului, la care se află noua poziție de echilibru a pistonului. (4p)
  • c. Cilindrul este menținut orizontal. În compartimentul care conține heliu se introduce o cantitate suplimentară de heliu, la aceeași temperatură TT, astfel încât pistonul să revină la mijlocul cilindrului. Calculați valoarea raportului dintre cantitatea de azot și cantitatea suplimentară de heliu introdusă. (4p)
  • d. Calculați masa molară medie a amestecului format dacă, după introducerea heliului suplimentar, se îndepărtează pistonul. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

a. Raportul cantităților de substanță ν2ν1\frac{\nu_2}{\nu_1} (3 puncte):

  • Pistonul fiind inițial la mijloc, ambele gaze ocupă același volum V1=V2=SL2V_1 = V_2 = S \frac{L}{2}.
  • Ecuația Clapeyron-Mendeleev pentru heliu:
p1SL2=ν1RTp_1 S \frac{L}{2} = \nu_1 R T

(1p)

  • și pentru azot:
p2SL2=ν2RTp_2 S \frac{L}{2} = \nu_2 R T

(1p)

  • Raportul:
ν2ν1=p2p1=2\frac{\nu_2}{\nu_1} = \frac{p_2}{p_1} = 2

(1p)

b. Deplasarea pistonului în poziție orizontală (4 puncte):

  • La orizontală, pistonul este în echilibru când presiunile din cele două compartimente devin egale:
p1′=p2′p'_1 = p'_2

(1p)

  • Dacă pistonul s-a deplasat cu xx față de mijloc, noile volume sunt V1′=S(L2−x)V'_1 = S \left(\frac{L}{2} - x\right) și V2′=S(L2+x)V'_2 = S \left(\frac{L}{2} + x\right):
p1′S(L2−x)=ν1RTp'_1 S \left(\frac{L}{2} - x\right) = \nu_1 R T

(1p)

p2′S(L2+x)=ν2RTp'_2 S \left(\frac{L}{2} + x\right) = \nu_2 R T

(1p)

  • Împărțind relațiile (cu p1′=p2′p'_1 = p'_2 și ν2=2ν1\nu_2 = 2 \nu_1):
L2+xL2−x=2  ⟹  L2+x=L−2x  ⟹  3x=L2  ⟹  x=L6=10 cm\frac{\frac{L}{2} + x}{\frac{L}{2} - x} = 2 \implies \frac{L}{2} + x = L - 2x \implies 3x = \frac{L}{2} \implies x = \frac{L}{6} = 10\text{ cm}

(1p)

c. Raportul ν2Δν1\frac{\nu_2}{\Delta \nu_1} la readucerea pistonului la mijloc (4 puncte):

  • Cilindrul rămâne orizontal și pistonul revine la mijloc (V1′′=V2′′=SL2V''_1 = V''_2 = S \frac{L}{2}), ceea ce impune egalitatea presiunilor:
p1′′=p2′′p''_1 = p''_2

(1p)

  • Ecuațiile de stare pentru cele două compartimente:
p1′′(SL2)=(ν1+Δν1)RTp''_1 \left(S \frac{L}{2}\right) = (\nu_1 + \Delta \nu_1) R T

(1p)

p2′′(SL2)=ν2RTp''_2 \left(S \frac{L}{2}\right) = \nu_2 R T

(1p)

  • Egalând membrii drepți obținem ν1+Δν1=ν2\nu_1 + \Delta \nu_1 = \nu_2. Cum ν2=2ν1\nu_2 = 2 \nu_1:
ν1+Δν1=2ν1  ⟹  Δν1=ν1\nu_1 + \Delta \nu_1 = 2 \nu_1 \implies \Delta \nu_1 = \nu_1
  • Rezultă raportul cerut:
ν2Δν1=2ν1ν1=2\frac{\nu_2}{\Delta \nu_1} = \frac{2 \nu_1}{\nu_1} = 2

(1p)

d. Masa molară medie a noului amestec μamestec\mu_{\text{amestec}} (4 puncte):

  • Cantitatea totală de gaz din cilindru:
νamestec=(ν1+Δν1)+ν2=2ν1+2ν1=4ν1\nu_{\text{amestec}} = (\nu_1 + \Delta \nu_1) + \nu_2 = 2 \nu_1 + 2 \nu_1 = 4 \nu_1

(1p)

  • Masa totală a gazelor:
mamestec=(ν1+Δν1)μ1+ν2μ2=2ν1⋅4+2ν1⋅28=8ν1+56ν1=64ν1 gm_{\text{amestec}} = (\nu_1 + \Delta \nu_1) \mu_1 + \nu_2 \mu_2 = 2 \nu_1 \cdot 4 + 2 \nu_1 \cdot 28 = 8 \nu_1 + 56 \nu_1 = 64 \nu_1\text{ g}

(1p)

  • Masa molară a amestecului:
μamestec=mamestecνamestec\mu_{\text{amestec}} = \frac{m_{\text{amestec}}}{\nu_{\text{amestec}}}

(1p)

  • Calcul numeric:
μamestec=64ν14ν1=16 g/mol\mu_{\text{amestec}} = \frac{64 \nu_1}{4 \nu_1} = 16\text{ g/mol}

(1p)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

O cantitate de gaz ideal monoatomic (CV=1,5RC_V = 1{,}5 R) parcurge ciclul termodinamic 12341 reprezentat în figura alăturată în coordonate p−Vp-V. În transformarea 2-3 presiunea variază direct proporțional cu volumul, iar în transformarea 3-4 temperatura rămâne constantă. Se cunosc p0=1,0⋅105 Pap_0 = 1{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa} și V0=2,0 dm3V_0 = 2{,}0\text{ dm}^3, iar ln⁡2≈0,7\ln 2 \approx 0{,}7.

Ciclu termodinamic în coordonate p-V

Calculați:

  • a. căldura primită de gaz pe transformarea 1-2; (4p)
  • b. variația energiei interne a gazului pe transformarea 2-3; (4p)
  • c. lucrul mecanic efectuat de gaz pe transformarea 3-4; (4p)
  • d. căldura schimbată de gaz cu mediul exterior pe transformarea 4-1. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

Parametrii stărilor caracteristice:

  • Starea 1: p1=p0=1,0⋅105 Pap_1 = p_0 = 1{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa}, V1=V0=2,0⋅10−3 m3V_1 = V_0 = 2{,}0 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3
  • Starea 2: p2=2p0p_2 = 2 p_0, V2=V0V_2 = V_0 (încălzire izocoră 1-2)
  • Starea 3: pe dreapta 2-3 prin origine (p∝Vp \propto V), la V3=2V0  ⟹  p3=2p2=4p0V_3 = 2 V_0 \implies p_3 = 2 p_2 = 4 p_0
  • Starea 4: pe izoterma 3-4 (T4=T3T_4 = T_3), presiunea coboară la p4=p0p_4 = p_0, deci p4V4=p3V3  ⟹  V4=4p0⋅2V0p0=8V0p_4 V_4 = p_3 V_3 \implies V_4 = \frac{4 p_0 \cdot 2 V_0}{p_0} = 8 V_0

a. Căldura primită pe transformarea izocoră 1-2 (4 puncte):

  • Căldura la volum constant:
Q12=νCV(T2−T1)Q_{12} = \nu C_V (T_2 - T_1)

(1p)

  • Din ecuația de stare pentru starea 1:
νRT1=p0V0\nu R T_1 = p_0 V_0

(1p)

  • Cum V2=V1V_2 = V_1 și p2=2p1p_2 = 2 p_1:
T2=2T1T_2 = 2 T_1

(1p)

  • Calcul numeric:
Q12=ν(1,5R)(2T1−T1)=1,5p0V0=1,5⋅1,0⋅105 Pa⋅2,0⋅10−3 m3=300 J=0,3 kJQ_{12} = \nu (1{,}5 R) (2 T_1 - T_1) = 1{,}5 p_0 V_0 = 1{,}5 \cdot 1{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 2{,}0 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 300\text{ J} = 0{,}3\text{ kJ}

(1p)

b. Variația energiei interne pe 2-3 (4 puncte):

  • Variația energiei interne depinde doar de temperaturile extremităților:
ΔU23=νCV(T3−T2)\Delta U_{23} = \nu C_V (T_3 - T_2)

(1p)

  • Presiunea în starea 3:
p3=4p0p_3 = 4 p_0

(1p)

  • Temperatura în starea 3:
T3=p3V3νR=4p0⋅2V0νR=8p0V0νR=8T1T_3 = \frac{p_3 V_3}{\nu R} = \frac{4 p_0 \cdot 2 V_0}{\nu R} = 8 \frac{p_0 V_0}{\nu R} = 8 T_1

(1p)

  • Calcul numeric:
ΔU23=1,5νR(8T1−2T1)=1,5⋅6νRT1=9p0V0=9⋅200 J=1800 J=1,8 kJ\Delta U_{23} = 1{,}5 \nu R (8 T_1 - 2 T_1) = 1{,}5 \cdot 6 \nu R T_1 = 9 p_0 V_0 = 9 \cdot 200\text{ J} = 1800\text{ J} = 1{,}8\text{ kJ}

(1p)

c. Lucrul mecanic efectuat pe izoterma 3-4 (4 puncte):

  • Relația de calcul a lucrului mecanic în destinderea izotermă:
L34=νRT3ln⁡V4V3L_{34} = \nu R T_3 \ln \frac{V_4}{V_3}

(2p)

  • Volumul în starea 4:
V4=8V0V_4 = 8 V_0

(1p)

  • Înlocuind νRT3=p3V3=8p0V0\nu R T_3 = p_3 V_3 = 8 p_0 V_0 și V4V3=8V02V0=4=22\frac{V_4}{V_3} = \frac{8 V_0}{2 V_0} = 4 = 2^2:
L34=(8p0V0)ln⁡(22)=16p0V0ln⁡2L_{34} = (8 p_0 V_0) \ln(2^2) = 16 p_0 V_0 \ln 2
  • Calcul numeric:
L34=16⋅(105⋅2,0⋅10−3)⋅0,7=16⋅200⋅0,7=3200⋅0,7=2240 J≈2,2 kJL_{34} = 16 \cdot (10^5 \cdot 2{,}0 \cdot 10^{-3}) \cdot 0{,}7 = 16 \cdot 200 \cdot 0{,}7 = 3200 \cdot 0{,}7 = 2240\text{ J} \approx 2{,}2\text{ kJ}

(1p)

d. Căldura schimbată pe izobara 4-1 (3 puncte):

  • Transformarea 4-1 este o răcire izobară la presiunea p0p_0:
Q41=νCp(T1−T4)Q_{41} = \nu C_p (T_1 - T_4)

(1p)

  • Căldura molară la presiune constantă:
Cp=CV+R=1,5R+R=2,5RC_p = C_V + R = 1{,}5 R + R = 2{,}5 R

(1p)

  • Cum T4=T3=8T1T_4 = T_3 = 8 T_1:
Q41=ν(2,5R)(T1−8T1)=2,5⋅(−7)νRT1=−17,5p0V0Q_{41} = \nu (2{,}5 R) (T_1 - 8 T_1) = 2{,}5 \cdot (-7) \nu R T_1 = -17{,}5 p_0 V_0 Q41=−17,5⋅200 J=−3500 J=−3,5 kJQ_{41} = -17{,}5 \cdot 200\text{ J} = -3500\text{ J} = -3{,}5\text{ kJ}

(1p)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Rezistența electrică a unui conductor metalic filiform variază:

  • a. direct proporțional cu aria secțiunii transversale a conductorului
  • b. direct proporțional cu lungimea conductorului
  • c. invers proporțional cu tensiunea electrică de la bornele conductorului
  • d. invers proporțional cu rezistivitatea electrică a metalului din care este confecționat conductorul (3p)

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, dependența de temperatură a rezistivității electrice a unui conductor metalic este exprimată prin relația:

  • a. ρ=ρ0(1−t)\rho = \rho_0 (1 - t)
  • b. ρ=ρ0(1+t)\rho = \rho_0 (1 + t)
  • c. ρ=ρ0(1−αt)\rho = \rho_0 (1 - \alpha t)
  • d. ρ=ρ0(1+αt)\rho = \rho_0 (1 + \alpha t) (3p)

3. Unitatea de măsură în S.I. a raportului dintre sarcina electrică ce traversează secțiunea transversală a unui conductor și intervalul de timp corespunzător este:

  • a. Ω\Omega
  • b. V\text{V}
  • c. A\text{A}
  • d. W\text{W} (3p)

4. La bornele unei baterii cu tensiunea electromotoare EE este conectat un reostat. Se modifică rezistența reostatului și se măsoară tensiunea UU la bornele acestuia. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența raportului E/UE/U de valoarea rezistenței reostatului.

Grafic dependență E/U de rezistența reostatului

Rezistența interioară a bateriei are valoarea:

  • a. 2 Ω2\ \Omega
  • b. 4 Ω4\ \Omega
  • c. 6 Ω6\ \Omega
  • d. 8 Ω8\ \Omega (3p)

5. O baterie debitează la exterior aceeași putere electrică dacă alimentează un consumator cu rezistența electrică R1=3,6 ΩR_1 = 3{,}6\ \Omega sau dacă alimentează un alt consumator cu rezistența electrică R2=6,4 ΩR_2 = 6{,}4\ \Omega. Rezistența electrică interioară a bateriei are valoarea:

  • a. r=2,8 Ωr = 2{,}8\ \Omega
  • b. r=4,8 Ωr = 4{,}8\ \Omega
  • c. r=7 Ωr = 7\ \Omega
  • d. r=10 Ωr = 10\ \Omega (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Itemul 1 — Răspuns b (3 puncte):

    • Rezistența electrică a unui conductor filiform este dată de formula R=ρℓSR = \rho \frac{\ell}{S}. Rezistența este direct proporțională cu lungimea ℓ\ell a conductorului. (3p)
  2. Itemul 2 — Răspuns d (3 puncte):

    • Variația rezistivității cu temperatura este exprimată liniar prin relația standard:
    ρ=ρ0(1+αt)\rho = \rho_0 (1 + \alpha t)

    (3p)

  3. Itemul 3 — Răspuns c (3 puncte):

    • Raportul dintre sarcina electrică Δq\Delta q și intervalul de timp Δt\Delta t definește intensitatea curentului electric:
    I=ΔqΔt  ⟹  [I]SI=Cs=A (amper)I = \frac{\Delta q}{\Delta t} \implies [I]_{\text{SI}} = \frac{\text{C}}{\text{s}} = \text{A} \text{ (amper)}

    (3p)

  4. Itemul 4 — Răspuns b (3 puncte):

    • Tensiunea la bornele reostatului de rezistență RR este U=IR=ERR+rU = I R = \frac{E R}{R + r}, deci:
    EU=R+rR=1+rR\frac{E}{U} = \frac{R + r}{R} = 1 + \frac{r}{R}
    • Din grafic, pentru R=4OmegaR = 4\\ \\Omega, raportul este fracEU=2\\frac{E}{U} = 2:
    1+r4 Ω=2  ⟹  r4 Ω=1  ⟹  r=4 Ω1 + \frac{r}{4\ \Omega} = 2 \implies \frac{r}{4\ \Omega} = 1 \implies r = 4\ \Omega

    (3p)

  5. Itemul 5 — Răspuns b (3 puncte):

    • Puterea debitată în circuitul exterior este P=I2R=E2R(R+r)2P = I^2 R = \frac{E^2 R}{(R + r)^2}.
    • Condiția ca puterile pe rezistoarele R1R_1 și R2R_2 să fie egale (P1=P2P_1 = P_2):
    E2R1(R1+r)2=E2R2(R2+r)2  ⟹  r=R1R2\frac{E^2 R_1}{(R_1 + r)^2} = \frac{E^2 R_2}{(R_2 + r)^2} \implies r = \sqrt{R_1 R_2}
    • Calcul numeric:
    r=3,6 Ω⋅6,4 Ω=23,04=4,8 Ωr = \sqrt{3{,}6\ \Omega \cdot 6{,}4\ \Omega} = \sqrt{23{,}04} = 4{,}8\ \Omega

    (3p)


Subiectul al II-lea (15 puncte)

În circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată rezistorii au rezistențele electrice R1=4 ΩR_1 = 4\ \Omega și R2=7 ΩR_2 = 7\ \Omega, iar rezistența electrică a ampermetrului este RA=2 ΩR_A = 2\ \Omega. Primul generator are tensiunea electromotoare E1=42 VE_1 = 42\text{ V} și rezistența interioară r1=1 Ωr_1 = 1\ \Omega. Cel de-al doilea generator are rezistența interioară r2=2 Ωr_2 = 2\ \Omega. Voltmetrul conectat în circuit este considerat ideal (RV→∞R_V \to \infty). Când întrerupătorul K este deschis ampermetrul indică intensitatea I=2 AI = 2\text{ A}, având sensul indicat în figura alăturată.

Circuit electric cu două generatoare și întrerupător K

Determinați:

  • a. tensiunea electrică indicată de voltmetru când întrerupătorul K este deschis; (3p)
  • b. tensiunea electromotoare E2E_2 a celui de-al doilea generator; (4p)
  • c. tensiunea electrică indicată de voltmetru după închiderea întrerupătorului K; (4p)
  • d. intensitatea curentului electric prin întrerupătorul K în condițiile de la punctul c. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

a. Tensiunea indicată de voltmetru cu K deschis (3 puncte):

  • Voltmetrul ideal conectat la bornele primului generator indică tensiunea la borne:
U=E1−Ir1U = E_1 - I r_1

(2p)

  • Calcul numeric:
U=42 V−2 A⋅1 Ω=40 VU = 42\text{ V} - 2\text{ A} \cdot 1\ \Omega = 40\text{ V}

(1p)

b. Calculul tensiunii electromotoare E2E_2 (4 puncte):

  • Când K este deschis, curentul de 2 A2\text{ A} străbate în serie toate elementele circuitului, generatoarele fiind conectate în opoziție:
E1−E2=I(R1+R2+RA+r1+r2)E_1 - E_2 = I (R_1 + R_2 + R_A + r_1 + r_2)

(3p)

  • Înlocuind valorile numerice:
42−E2=2⋅(4+7+2+1+2)=2⋅16=32 V42 - E_2 = 2 \cdot (4 + 7 + 2 + 1 + 2) = 2 \cdot 16 = 32\text{ V} E2=42 V−32 V=10 VE_2 = 42\text{ V} - 32\text{ V} = 10\text{ V}

(1p)

c. Tensiunea indicată de voltmetru după închiderea lui K (4 puncte):

  • După închiderea întrerupătorului K, ochiul din stânga conținând sursa E1E_1, ampermetrul RAR_A și rezistorul R1R_1 formează un circuit închis de curent I1I_1:
E1=I1(R1+RA+r1)  ⟹  I1=E1R1+RA+r1E_1 = I_1 (R_1 + R_A + r_1) \implies I_1 = \frac{E_1}{R_1 + R_A + r_1}

(2p)

  • Intensitatea prin prima buclă:
I1=42 V4 Ω+2 Ω+1 Ω=427=6 AI_1 = \frac{42\text{ V}}{4\ \Omega + 2\ \Omega + 1\ \Omega} = \frac{42}{7} = 6\text{ A}
  • Tensiunea la bornele primului generator devine:
U′=E1−I1r1U' = E_1 - I_1 r_1

(1p)

  • Calcul numeric:
U′=42 V−6 A⋅1 Ω=36 VU' = 42\text{ V} - 6\text{ A} \cdot 1\ \Omega = 36\text{ V}

(1p)

d. Intensitatea curentului prin întrerupătorul K (4 puncte):

  • Prin închiderea lui K, ochiul din dreapta formează un circuit închis ce include generatorul E2E_2 și rezistorul R2R_2:
I2=E2R2+r2I_2 = \frac{E_2}{R_2 + r_2}

(2p)

  • Calculul curentului din a doua ramură:
I2=10 V7 Ω+2 Ω=109 A≈1,11 AI_2 = \frac{10\text{ V}}{7\ \Omega + 2\ \Omega} = \frac{10}{9}\text{ A} \approx 1{,}11\text{ A}
  • Conform primei teoreme a lui Kirchhoff în nodul la care este conectat întrerupătorul K:
IK=I1+I2I_K = I_1 + I_2

(1p)

  • Calcul numeric:
IK=6 A+1,11 A≈7,1 AI_K = 6\text{ A} + 1{,}11\text{ A} \approx 7{,}1\text{ A}

(1p)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată conține un rezistor cu rezistența electrică R=48 ΩR = 48\ \Omega, un bec (B), un ampermetru ideal (RA=0 ΩR_A = 0\ \Omega) și un reostat cu rezistența electrică totală RAB=20 ΩR_{AB} = 20\ \Omega. Lungimea totală a firului reostatului este AB=3 mAB = 3\text{ m}. Becul montat în circuit (B) are intensitatea nominală In=0,5 AI_{\text{n}} = 0{,}5\text{ A} și puterea nominală Pn=8 WP_{\text{n}} = 8\text{ W}, iar rezistența interioară a generatorului este r=1,5 Ωr = 1{,}5\ \Omega. Cursorul (C) al reostatului este poziționat astfel încât becul din circuit funcționează la parametri nominali și ampermetrul indică intensitatea IA=2 AI_A = 2\text{ A}.

Circuit electric cu reostat AC, bec și rezistor R

Determinați:

  • a. rezistența electrică a becului; (3p)
  • b. energia electrică consumată de rezistorul R în timp de 9 minute; (4p)
  • c. lungimea firului reostatului între punctele A și C; (4p)
  • d. puterea totală furnizată de generator întregului circuit. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

a. Rezistența electrică a becului RBR_B (3 puncte):

  • Din relația puterii nominale Pn=RBIn2P_{\text{n}} = R_B I_{\text{n}}^2:
RB=PnIn2R_B = \frac{P_{\text{n}}}{I_{\text{n}}^2}

(2p)

  • Calcul numeric:
RB=8 W(0,5 A)2=80,25=32 ΩR_B = \frac{8\text{ W}}{(0{,}5\text{ A})^2} = \frac{8}{0{,}25} = 32\ \Omega

(1p)

b. Energia consumată de rezistorul R în Δt=9 min\Delta t = 9\text{ min} (4 puncte):

  • Tensiunea nominală la bornele becului (care este montat în paralel cu rezistorul R):
Un=PnIn=8 W0,5 A=16 VU_{\text{n}} = \frac{P_{\text{n}}}{I_{\text{n}}} = \frac{8\text{ W}}{0{,}5\text{ A}} = 16\text{ V}
  • Curentul prin rezistorul R:
IR=UnR=16 V48 Ω=13 AI_R = \frac{U_{\text{n}}}{R} = \frac{16\text{ V}}{48\ \Omega} = \frac{1}{3}\text{ A}

(1p)

  • Timpul în secunde este Δt=9⋅60 s=540 s\Delta t = 9 \cdot 60\text{ s} = 540\text{ s}. Energia electrică consumată de rezistorul R:
WR=RIR2Δt=Un2RΔtW_R = R I_R^2 \Delta t = \frac{U_{\text{n}}^2}{R} \Delta t

(2p)

  • Calcul numeric:
WR=(16 V)248 Ω⋅540 s=25648⋅540=163⋅540=2880 J=2,88 kJW_R = \frac{(16\text{ V})^2}{48\ \Omega} \cdot 540\text{ s} = \frac{256}{48} \cdot 540 = \frac{16}{3} \cdot 540 = 2880\text{ J} = 2{,}88\text{ kJ}

(1p)

c. Lungimea firului reostatului ACAC (4 puncte):

  • Conform legii curenților în nodul de bifurcație dintre bec și porțiunea ACAC a reostatului:
IA−In−IAC=0  ⟹  IAC=IA−In=2 A−0,5 A=1,5 AI_A - I_{\text{n}} - I_{AC} = 0 \implies I_{AC} = I_A - I_{\text{n}} = 2\text{ A} - 0{,}5\text{ A} = 1{,}5\text{ A}

(1p)

  • Tensiunea la bornele porțiunii ACAC este egală cu tensiunea nominală a becului:
RACIAC=RBIn=Un  ⟹  RAC=16 V1,5 A=323 ΩR_{AC} I_{AC} = R_B I_{\text{n}} = U_{\text{n}} \implies R_{AC} = \frac{16\text{ V}}{1{,}5\text{ A}} = \frac{32}{3}\ \Omega

(1p)

  • Rezistența fiind direct proporțională cu lungimea firului (RAC=RABACABR_{AC} = R_{AB} \frac{AC}{AB}):
RACRAB=ACAB\frac{R_{AC}}{R_{AB}} = \frac{AC}{AB}

(1p)

  • Rezultă lungimea segmentului ACAC:
AC=AB⋅RACRAB=3 m⋅323 Ω20 Ω=3220 m=1,6 mAC = AB \cdot \frac{R_{AC}}{R_{AB}} = 3\text{ m} \cdot \frac{\frac{32}{3}\ \Omega}{20\ \Omega} = \frac{32}{20}\text{ m} = 1{,}6\text{ m}

(1p)

d. Puterea totală a generatorului PtotalP_{\text{total}} (4 puncte):

  • Curentul total debitat de generator este suma curentului măsurat de ampermetru și a curentului prin rezistorul R:
I=IA+IR=2 A+13 A=73 AI = I_A + I_R = 2\text{ A} + \frac{1}{3}\text{ A} = \frac{7}{3}\text{ A}

(1p)

  • Tensiunea electromotoare a generatorului:
E=Un+Ir=16 V+(73 A)⋅1,5 Ω=16+3,5=19,5 VE = U_{\text{n}} + I r = 16\text{ V} + \left(\frac{7}{3}\text{ A}\right) \cdot 1{,}5\ \Omega = 16 + 3{,}5 = 19{,}5\text{ V}

(1p)

  • Puterea totală furnizată:
Ptotal=E⋅IP_{\text{total}} = E \cdot I

(1p)

  • Calcul numeric:
Ptotal=19,5 V⋅73 A=6,5⋅7=45,5 WP_{\text{total}} = 19{,}5\text{ V} \cdot \frac{7}{3}\text{ A} = 6{,}5 \cdot 7 = 45{,}5\text{ W}

(1p)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,63⋅10−34 J⋅sh = 6{,}63 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Unitatea de măsură în S.I. a produsului dintre distanța focală a unei lentile și indicele de refracție al materialului din care este confecționată lentila este aceeași cu unitatea de măsură a:

  • a. lungimii de undă
  • b. vitezei luminii în vid
  • c. frecvenței luminii
  • d. măririi liniare transversale (3p)

2. În graficul alăturat este reprezentată dependența sinusului unghiului de refracție de sinusul unghiului de incidență pentru o rază de lumină care trece din mediul 1 în mediul 2.

Grafic dependență sin(r) de sin(i)

Indicele de refracție relativ al mediului 2 față de mediul 1 este:

  • a. 2,52{,}5
  • b. 2,02{,}0
  • c. 1,251{,}25
  • d. 0,80{,}8 (3p)

3. În cazul fenomenului de refracție a luminii se poate afirma că:

  • a. raza incidentă și raza refractată sunt întotdeauna perpendiculare
  • b. raza incidentă, normala la suprafață și raza refractată sunt întotdeauna coliniare
  • c. raza incidentă și raza refractată se propagă în același mediu
  • d. raza incidentă, normala la suprafață și raza refractată sunt coplanare (3p)

4. O lentilă formează imaginea unui obiect punctiform aflat pe axa optică principală. Coordonata obiectului este x1x_1, iar coordonata imaginii este x2x_2. Axa Ox are originea în centrul optic al lentilei și sensul pozitiv în sensul propagării luminii. Obiectul este real și imaginea este virtuală dacă:

  • a. x1>0x_1 > 0 și x2>0x_2 > 0
  • b. x1<0x_1 < 0 și x2>0x_2 > 0
  • c. x1<0x_1 < 0 și x2<0x_2 < 0
  • d. x1>0x_1 > 0 și x2<0x_2 < 0 (3p)

5. O radiație monocromatică alcătuită din fotoni având energia ε=2,50 eV\varepsilon = 2{,}50\text{ eV} este incidentă pe un catod caracterizat de lucrul mecanic de extracție L=2,10 eVL = 2{,}10\text{ eV}. Energia cinetică maximă a electronilor emiși prin efect fotoelectric extern este:

  • a. 0,40 eV0{,}40\text{ eV}
  • b. 2,10 eV2{,}10\text{ eV}
  • c. 2,50 eV2{,}50\text{ eV}
  • d. 4,60 eV4{,}60\text{ eV} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Itemul 1 — Răspuns a (3 puncte):

    • Distanța focală ff are ca unitate metrul ([f]SI=m[f]_{\text{SI}} = \text{m}), iar indicele de refracție nn este o mărime adimensională ([n]SI=1[n]_{\text{SI}} = 1).
    • Produsul are unitatea [f⋅n]SI=m[f \cdot n]_{\text{SI}} = \text{m}, adică aceeași cu a lungimii de undă λ\lambda. (3p)
  2. Itemul 2 — Răspuns c (3 puncte):

    • Din legea refracției:
    n1sin⁡i=n2sin⁡r  ⟹  n21=n2n1=sin⁡isin⁡rn_1 \sin i = n_2 \sin r \implies n_{21} = \frac{n_2}{n_1} = \frac{\sin i}{\sin r}
    • Citind din graficul sin⁡r=f(sin⁡i)\sin r = f(\sin i) la sin⁡i=1,0\sin i = 1{,}0, valoarea este sin⁡r=0,8\sin r = 0{,}8:
    n21=1,00,8=1,25n_{21} = \frac{1{,}0}{0{,}8} = 1{,}25

    (3p)

  3. Itemul 3 — Răspuns d (3 puncte):

    • Conform primei legi a refracției luminii, raza incidentă, normala la suprafața de separare în punctul de incidență și raza refractată sunt coplanare. (3p)
  4. Itemul 4 — Răspuns c (3 puncte):

    • În convenția de semne carteziene standard din optica geometrică:
      • Obiectul fiind real, este situat în fața lentilei (la stânga centrului optic OO): x1<0x_1 < 0.
      • Imaginea fiind virtuală, se formează tot în spațiul obiect (în fața lentilei): x2<0x_2 < 0. (3p)
  5. Itemul 5 — Răspuns a (3 puncte):

    • Conform ecuației fotoelectrice a lui Einstein:
    ε=L+Ec,max  ⟹  Ec,max=ε−L\varepsilon = L + E_{\text{c,max}} \implies E_{\text{c,max}} = \varepsilon - L
    • Calcul numeric:
    Ec,max=2,50 eV−2,10 eV=0,40 eVE_{\text{c,max}} = 2{,}50\text{ eV} - 2{,}10\text{ eV} = 0{,}40\text{ eV}

    (3p)


Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un obiect liniar cu înălțimea y1=10 mmy_1 = 10\text{ mm} este așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subțiri. Imaginea clară a obiectului se formează pe un ecran situat la distanța D=90 cmD = 90\text{ cm} de obiect și are înălțimea y2=20 mmy_2 = 20\text{ mm}.

  • a. Determinați distanța dintre lentilă și ecran. (4p)
  • b. Calculați convergența lentilei. (4p)
  • c. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă în situația descrisă. (3p)
  • d. Fără a modifica distanța dintre obiect și ecran, se deplasează lentila pe direcția axei optice principale până când, pe ecran, se formează din nou imaginea clară a obiectului. Calculați distanța dintre cele două poziții ale lentilei pentru care se obțin imagini clare ale obiectului pe ecran. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

a. Distanța dintre lentilă și ecran x2x_2 (4 puncte):

  • Imaginea fiind prinsă pe un ecran, este reală și răsturnată (y2=−20 mmy_2 = -20\text{ mm}):
β=y2y1=−20 mm10 mm=−2\beta = \frac{y_2}{y_1} = \frac{-20\text{ mm}}{10\text{ mm}} = -2

(1p)

  • Relația dintre mărire și coordonate:
β=x2x1=−2  ⟹  x2=−2x1\beta = \frac{x_2}{x_1} = -2 \implies x_2 = -2 x_1

(1p)

  • Distanța de la obiect la ecran este:
D=x2−x1D = x_2 - x_1

(1p)

  • Înlocuind x1=−x22x_1 = -\frac{x_2}{2}:
D=x2−(−x22)=3x22  ⟹  x2=2D3=2⋅90 cm3=60 cmD = x_2 - \left(-\frac{x_2}{2}\right) = \frac{3 x_2}{2} \implies x_2 = \frac{2 D}{3} = \frac{2 \cdot 90\text{ cm}}{3} = 60\text{ cm}
  • (Poziția obiectului fiind x1=−30 cmx_1 = -30\text{ cm}). (1p)

b. Convergența lentilei CC (4 puncte):

  • Formula fundamentală a lentilelor subțiri:
1x2−1x1=1f\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f}

(2p)

  • Convergența este definită prin:
C=1fC = \frac{1}{f}

(1p)

  • Înlocuind valorile exprimate în metri (x2=0,60 mx_2 = 0{,}60\text{ m}, x1=−0,30 mx_1 = -0{,}30\text{ m}):
C=10,60 m−1−0,30 m=10,60+20,60=30,60=5 m−1=5 δC = \frac{1}{0{,}60\text{ m}} - \frac{1}{-0{,}30\text{ m}} = \frac{1}{0{,}60} + \frac{2}{0{,}60} = \frac{3}{0{,}60} = 5\text{ m}^{-1} = 5\ \delta

(1p)

c. Construcția imaginii prin lentilă (3 puncte):

  • Reprezentarea schematică la scară:
    1. Axa optică principală și lentila convergentă cu focarele F1F_1 și F2F_2 la distanța focală f=20 cmf = 20\text{ cm}.
    2. Obiectul liniar perpendicular pe axă la x1=−30 cmx_1 = -30\text{ cm}.
    3. Raza paralelă cu axa care se refractă prin F2F_2.
    4. Raza prin centrul optic OO care continuă nedeviată.
    5. Intersecția razelor formează imaginea reală, răsturnată și mărită pe ecran la x2=60 cmx_2 = 60\text{ cm}.

Construcția imaginii prin lentilă convergentă

(3p)

d. Distanța dd dintre cele două poziții ale lentilei (metoda Bessel) (4 puncte):

  • Distanța căutată este diferența dintre coordonatele imaginii în cele două configurații:
d=x2−x2′d = x_2 - x'_2

(1p)

  • În a doua poziție, ecranul și obiectul rămân fixe la distanța DD:
1x2′−1x1′=1f\frac{1}{x'_2} - \frac{1}{x'_1} = \frac{1}{f}

(1p)

D=x2′−x1′D = x'_2 - x'_1

(1p)

  • Conform principiului reversibilității razelor de lumină, noua configurație inversează rolurile distanțelor: x1′=−60 cmx'_1 = -60\text{ cm} și x2′=30 cmx'_2 = 30\text{ cm}.
  • Rezultă deplasarea lentilei:
d=60 cm−30 cm=30 cmd = 60\text{ cm} - 30\text{ cm} = 30\text{ cm}

(1p)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un dispozitiv Young, cu distanța DD de la planul fantelor la ecran variabilă, poate fi iluminat cu radiații de lungimi de undă diferite, emise de o sursă aflată pe axa de simetrie a dispozitivului. Distanța dintre fante nu se modifică. În tabelul alăturat sunt înregistrate date experimentale incomplete ale valorilor interfranjei pentru diferite valori ale lungimii de undă (λ\lambda) și ale distanței (DD).

λ (nm)\lambda\text{ (nm)}D (m)D\text{ (m)}i (mm)i\text{ (mm)}
4004001,51{,}51,01{,}0
550550—1,11{,}1
6006001,81{,}8—
  • a. Calculați distanța dintre cele două fante ale dispozitivului. (3p)
  • b. Calculați distanța cu care s-a apropiat ecranul față de planul fantelor între măsurătorile din tabel corespunzătoare lungimilor de undă λ1=400 nm\lambda_1 = 400\text{ nm}, respectiv λ2=550 nm\lambda_2 = 550\text{ nm}. (4p)
  • c. Determinați, pentru lungimea de undă λ3=600 nm\lambda_3 = 600\text{ nm} din tabel, distanța dintre maximul de ordinul 2 situat de o parte a maximului central și a treia franjă întunecoasă situată de cealaltă parte a maximului central. (4p)
  • d. Se fixează distanța de la planul fantelor la ecran la valoarea D=2,0 mD = 2{,}0\text{ m}. Calculați distanța minimă față de centrul ecranului la care se vor suprapune maximele de ordin nenul ale radiațiilor cu lungimile de undă λ1=400 nm\lambda_1 = 400\text{ nm} și λ3=600 nm\lambda_3 = 600\text{ nm}. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

a. Distanța dintre cele două fante ale dispozitivului 2ℓ2\ell (3 puncte):

  • Formula interfranjei la dispozitivul Young:
i=λD2ℓ  ⟹  2ℓ=λ1D1i1i = \frac{\lambda D}{2\ell} \implies 2\ell = \frac{\lambda_1 D_1}{i_1}

(2p)

  • Din prima linie a tabelului: λ1=400 nm=400⋅10−9 m\lambda_1 = 400\text{ nm} = 400 \cdot 10^{-9}\text{ m}, D1=1,5 mD_1 = 1{,}5\text{ m}, i1=1,0 mm=1,0⋅10−3 mi_1 = 1{,}0\text{ mm} = 1{,}0 \cdot 10^{-3}\text{ m}:
2ℓ=400⋅10−9 m⋅1,5 m1,0⋅10−3 m=600⋅10−6 m=0,6 mm2\ell = \frac{400 \cdot 10^{-9}\text{ m} \cdot 1{,}5\text{ m}}{1{,}0 \cdot 10^{-3}\text{ m}} = 600 \cdot 10^{-6}\text{ m} = 0{,}6\text{ mm}

(1p)

b. Distanța de apropiere a ecranului ΔD\Delta D (4 puncte):

  • Din a doua linie a tabelului: λ2=550 nm=550⋅10−9 m\lambda_2 = 550\text{ nm} = 550 \cdot 10^{-9}\text{ m} și i2=1,1 mm=1,1⋅10−3 mi_2 = 1{,}1\text{ mm} = 1{,}1 \cdot 10^{-3}\text{ m}. Distanța D2D_2 este:
D2=i2⋅2ℓλ2D_2 = \frac{i_2 \cdot 2\ell}{\lambda_2}

(2p)

  • Calcul numeric:
D2=1,1⋅10−3 m⋅0,6⋅10−3 m550⋅10−9 m=0,66⋅10−60,55⋅10−6=6655=1,2 mD_2 = \frac{1{,}1 \cdot 10^{-3}\text{ m} \cdot 0{,}6 \cdot 10^{-3}\text{ m}}{550 \cdot 10^{-9}\text{ m}} = \frac{0{,}66 \cdot 10^{-6}}{0{,}55 \cdot 10^{-6}} = \frac{66}{55} = 1{,}2\text{ m}
  • Distanța cu care a fost apropiat ecranul:
ΔD=D1−D2\Delta D = D_1 - D_2

(1p)

  • Calcul numeric:
ΔD=1,5 m−1,2 m=0,3 m\Delta D = 1{,}5\text{ m} - 1{,}2\text{ m} = 0{,}3\text{ m}

(1p)

c. Distanța dintre maximul de ordin 2 și a 3-a franjă întunecoasă (4 puncte):

  • Interfranja corespunzătoare celei de-a treia linii a tabelului (lambda3=600 nm\\lambda_3 = 600\text{ nm}, D3=1,8 mD_3 = 1{,}8\text{ m}):
i3=λ3D32ℓ=600⋅10−9 m⋅1,8 m0,6⋅10−3 m=1,8⋅10−3 m=1,8 mmi_3 = \frac{\lambda_3 D_3}{2\ell} = \frac{600 \cdot 10^{-9}\text{ m} \cdot 1{,}8\text{ m}}{0{,}6 \cdot 10^{-3}\text{ m}} = 1{,}8 \cdot 10^{-3}\text{ m} = 1{,}8\text{ mm}

(2p)

  • Poziția maximului de ordinul 2 de o parte a centrului este xmax2=2i3x_{\text{max2}} = 2 i_3.
  • Poziția celei de-a treia franje întunecoase de cealaltă parte este xmin3=(3−0,5)i3=2,5i3x_{\text{min3}} = (3 - 0{,}5) i_3 = 2{,}5 i_3.
  • Distanța totală dintre ele este:
d=2i3+2,5i3=4,5i3d = 2 i_3 + 2{,}5 i_3 = 4{,}5 i_3

(1p)

  • Calcul numeric:
d=4,5⋅1,8 mm=8,1 mmd = 4{,}5 \cdot 1{,}8\text{ mm} = 8{,}1\text{ mm}

(1p)

d. Distanța minimă de suprapunere a maximelor xminx_{\text{min}} (4 puncte):

  • Pozițiile maximelor de interferență pentru cele două radiații la distanța D=2,0 mD = 2{,}0\text{ m}:
x1=k1λ1D2ℓ,k1∈N∗x_1 = k_1 \frac{\lambda_1 D}{2\ell}, \quad k_1 \in \mathbb{N}^*

(1p)

x3=k3λ3D2ℓ,k3∈N∗x_3 = k_3 \frac{\lambda_3 D}{2\ell}, \quad k_3 \in \mathbb{N}^*

(1p)

  • Condiția de suprapunere a maximelor x1=x3x_1 = x_3:
k1λ1=k3λ3  ⟹  k1k3=λ3λ1=600 nm400 nm=32k_1 \lambda_1 = k_3 \lambda_3 \implies \frac{k_1}{k_3} = \frac{\lambda_3}{\lambda_1} = \frac{600\text{ nm}}{400\text{ nm}} = \frac{3}{2}
  • Cele mai mici ordine nenule întregi sunt k1=3k_1 = 3 și k3=2k_3 = 2 (1p):
xmin=3⋅λ1D2ℓ=3⋅400⋅10−9 m⋅2,0 m0,6⋅10−3 m=3⋅800⋅10−60,6⋅10−3=3⋅43 mm=4 mmx_{\text{min}} = 3 \cdot \frac{\lambda_1 D}{2\ell} = 3 \cdot \frac{400 \cdot 10^{-9}\text{ m} \cdot 2{,}0\text{ m}}{0{,}6 \cdot 10^{-3}\text{ m}} = 3 \cdot \frac{800 \cdot 10^{-6}}{0{,}6 \cdot 10^{-3}} = 3 \cdot \frac{4}{3}\text{ mm} = 4\text{ mm}

(1p)