Bacalaureat 2024 - Fizică Teoretic (Varianta 8)
Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.
A. MECANICĂ
Se consideră accelerația gravitațională .
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. O piatră cu dimensiunile neglijabile este aruncată pe direcție orizontală dintr-un turn, în câmpul gravitațional terestru. Se consideră că interacțiunea cu aerul este neglijabilă. Din momentul aruncării până în momentul atingerii solului:
- a. viteza pietrei are permanent direcția orizontală;
- b. viteza pietrei are permanent direcția verticală;
- c. accelerația pietrei are direcția orizontală;
- d. accelerația pietrei are direcția verticală. (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, deformarea relativă a unui fir elastic alungit sub acțiunea forței deformatoare este dată de relația:
- a.
- b.
- c.
- d. (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură a mărimii fizice exprimate prin produsul este:
- a.
- b.
- c.
- d. (3p)
4. Un corp cu masa , considerat punctiform, este lăsat să cadă de la înălțimea față de nivelul solului. Se consideră că interacțiunea cu aerul este neglijabilă. Lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului din momentul eliberării până în momentul în care corpul atinge solul este:
- a.
- b.
- c.
- d. (3p)
5. O ladă cu masa este deplasată pe o suprafață orizontală, sub acțiunea unei forțe orizontale constante. În graficul alăturat este reprezentată dependența de timp a accelerației lăzii. Modulul forței rezultante care acționează asupra lăzii este:
- a.
- b.
- c.
- d. (3p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I
Item 1: Răspuns d (3 puncte)
- În câmp gravitațional, neglijând rezistența aerului, singura forță care acționează asupra pietrei este greutatea sa .
- Conform principiului al doilea al mecanicii:
- Accelerația gravitațională este permanent orientată vertical în jos.
- Viteza are o componentă orizontală constantă și o componentă verticală uniform accelerată, direcția vitezei schimbându-se continuu de-a lungul traiectoriei parabolice.
- Prin urmare, accelerația pietrei are permanent direcția verticală.
- Corect: d.
Item 2: Răspuns b (3 puncte)
- Legea lui Hooke exprimată prin modulul de elasticitate longitudinal (modulul lui Young ) și efortul unitar este:
- Deformarea relativă este , iar efortul unitar este .
- Înlocuind obținem:
- Corect: b.
Item 3: Răspuns b (3 puncte)
- Produsul reprezintă puterea mecanică instantanee dezvoltată de forța la viteza :
- În Sistemul Internațional:
- Corect: b.
Item 4: Răspuns c (3 puncte)
- Lucrul mecanic efectuat de greutate la coborârea pe verticală de la înălțimea este:
- Transformăm masa în unități S.I.: .
- Calculăm:
- Corect: c.
Item 5: Răspuns a (3 puncte)
- Din graficul citim că accelerația este constantă pe tot parcursul mișcării, având valoarea:
- Conform principiului al doilea al dinamicii, modulul forței rezultante este:
- Corect: a.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
În sistemul din figura alăturată corpurile A și B, de mase , respectiv , sunt menținute inițial în repaus, corpul A aflându-se la înălțimea față de suprafața orizontală. Planul înclinat având unghiul (, ) este imobil. Firul este inextensibil și de masă neglijabilă, iar scripetele este lipsit de inerție și fără frecări. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul B și planul înclinat este . Se eliberează sistemul de corpuri.

a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului B în timpul mișcării acestuia pe planul înclinat. (4p)
b. Calculați valoarea forței de frecare la alunecarea corpului B pe planul înclinat. (3p)
c. Calculați valoarea accelerației corpului A. (4p)
d. Calculați valoarea impulsului corpului A în momentul în care acesta atinge suprafața orizontală. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea
a. Reprezentarea forțelor pe corpul B (4 puncte)
Deoarece , iar componenta tangențială a greutății corpului B plus forța maximă de frecare este , corpul A coboară, iar corpul B urcă accelerat pe planul înclinat.
Asupra corpului B acționează următoarele forțe:
- Greutatea corpului B: , verticală în jos;
- Reacțiunea normală a planului înclinat: , orientată perpendicular pe suprafața planului, în sus;
- Tensiunea din fir: , orientată de-a lungul planului înclinat, în sus spre scripete;
- Forța de frecare la alunecare: , orientată de-a lungul planului înclinat, în jos (opusă sensului de mișcare).

(Conform barem: 4p pentru reprezentarea corectă a tuturor forțelor).
b. Calculul forței de frecare pe planul înclinat (3 puncte)
-
Pe direcția perpendiculară pe planul înclinat, corpul B se află în echilibru dinamic: (1 punct)
-
Forța de frecare la alunecare este dată de relația: (1 punct)
-
Înlocuind valorile numerice (, , , ): (1 punct)
c. Calculul accelerației corpului A (4 puncte)
-
Firul fiind inextensibil, corpurile A și B au aceeași accelerație liniară , iar tensiunea din fir are aceeași valoare în ambele ramuri ().
-
Ecuația fundamentală a dinamicii pentru corpul A (care coboară pe verticală): (1 punct)
-
Ecuația fundamentală a dinamicii pentru corpul B (care urcă pe planul înclinat): (1 punct)
-
Componenta tangențială a greutății corpului B este: (1 punct)
-
Adunând cele două ecuații de mișcare, tensiunea internă se reduce:
-
Înlocuind valorile: (1 punct)
d. Calculul impulsului corpului A la atingerea solului (4 puncte)
-
Corpul A pornește din repaus () și coboară cu accelerația constantă pe distanța .
-
Folosind formula lui Galilei:
-
Sau prin timpul de coborâre , de unde . (2 puncte)
-
Impulsul corpului A este definit ca produsul dintre masă și viteză: (1 punct)
-
Calcul numeric: (1 punct)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Corpul din figura alăturată are masa și se află inițial în repaus în punctul A. Asupra corpului începe să acționeze forța de tracțiune orizontală , ca în figura alăturată. Corpul se deplasează fără frecare pe distanța , iar pe porțiunea de drum coeficientul de frecare la alunecare între corp și suprafața BC este . Forța acționează asupra corpului pe întregul traseu AC.

Calculați:
a. lucrul mecanic efectuat de forța de tracțiune pe distanța AB; (3p)
b. viteza corpului în punctul B; (4p)
c. lucrul mecanic efectuat de forța rezultantă care acționează asupra corpului pe distanța BC; (4p)
d. energia cinetică a corpului în punctul C. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea
a. Lucrul mecanic al forței de tracțiune pe distanța AB (3 puncte)
-
Forța de tracțiune este constantă și paralelă cu deplasarea, unghiul dintre forță și vectorul deplasare fiind nul (): (2 puncte)
-
Calcul numeric: (1 punct)
b. Calculul vitezei corpului în punctul B (4 puncte)
-
Aplicăm teorema variației energiei cinetice pentru corpul care se deplasează între stările A și B:
-
Deoarece pe porțiunea AB mișcarea se face fără frecare, forța de greutate și reacțiunea normală sunt perpendiculare pe deplasare (, ), astfel încât : (2 puncte)
-
Corpul pornind din repaus în punctul A (): (1 punct)
-
Egalăm și determinăm viteza :
-
Înlocuind : (1 punct)
c. Lucrul mecanic al forței rezultante pe distanța BC (4 puncte)
-
Pe porțiunea BC, asupra corpului acționează pe direcție orizontală forța de tracțiune (în sensul mișcării) și forța de frecare la alunecare (în sens opus mișcării).
-
Lucrul mecanic efectuat de forța rezultantă este suma lucrurilor mecanice ale tuturor forțelor aplicate: (1 punct)
-
Lucrul mecanic al forței de tracțiune pe distanța : (1 punct)
-
Forța de frecare pe suprafața orizontală are modulul . Lucrul mecanic al acesteia (forță rezistentă) este: (1 punct)
-
Lucrul mecanic al forței rezultante este: (1 punct)
d. Energia cinetică a corpului în punctul C (4 puncte)
-
Aplicăm teorema variației energiei cinetice pe porțiunea BC: (1 punct)
-
Variația energiei cinetice este: (2 puncte)
-
Deducem energia cinetică în punctul C:
-
Știind că (sau direct din ): (1 punct)
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ
Se consideră: numărul lui Avogadro , constanta gazelor ideale . Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: .
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Unitatea de măsură în S.I. a raportului dintre lucrul mecanic schimbat de un gaz cu mediul exterior și variația volumului gazului este:
- a.
- b.
- c.
- d. (3p)
2. Într-o transformare izotermă un mol de gaz ideal trece din starea 1, caracterizată de parametrii , în starea 2, caracterizată de parametrii . Căldura schimbată de gaz cu mediul exterior are expresia:
- a.
- b.
- c.
- d. (3p)
3. O cantitate constantă de gaz ideal este încălzită cu , la presiune constantă, până când temperatura gazului devine . Variația relativă a temperaturii absolute a gazului este egală cu:
- a.
- b.
- c.
- d. (3p)
4. O cantitate dată de gaz ideal se destinde adiabatic. Pe parcursul acestui proces:
- a. presiunea crește, temperatura crește
- b. presiunea scade, temperatura scade
- c. presiunea crește, temperatura scade
- d. presiunea scade, temperatura crește (3p)
5. O cantitate constantă de gaz ideal suferă o transformare reprezentată în coordonate în figura alăturată, evoluând din starea A în starea B. Relația dintre presiunile gazului în cele două stări este:
- a.
- b.
- c.
- d. (3p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I
Item 1: Răspuns c (3 puncte)
- Pentru o variație infinitezimală sau izobară a volumului, raportul este:
- Unitatea de măsură în Sistemul Internațional este:
- Corect: c.
Item 2: Răspuns c (3 puncte)
- Într-o transformare izotermă (), energia internă a gazului ideal nu se modifică: .
- Conform primului principiu al termodinamicii:
- Din ecuația de stare termică Clapeyron-Mendeleev, .
- Pentru un mol (), expresia căldurii schimbate devine:
- Corect: c.
Item 3: Răspuns b (3 puncte)
- Temperatura absolută finală a gazului este:
- Variația de temperatură este , deci temperatura inițială a fost:
- Variația relativă a temperaturii absolute este definită ca raportul:
- Corect: b.
Item 4: Răspuns b (3 puncte)
- În procesul adiabatic nu există schimb de căldură cu mediul exterior ().
- Conform principiului I:
- Într-o destindere, gazul se extinde (), deci efectuează lucru mecanic pozitiv asupra mediului ().
- Rezultă că , deci temperatura scade.
- Conform ecuației procesului adiabatic (cu ), creșterea volumului determină scăderea presiunii.
- Astfel, atât presiunea, cât și temperatura scad.
- Corect: b.
Item 5: Răspuns d (3 puncte)
- Citim parametrii stărilor din graficul :
- Pentru starea A: , ;
- Pentru starea B: , (sau proporțiile respective conform caroiajului).
- Din ecuația Clapeyron-Mendeleev pentru :
- Înlocuind coordonatele citite din grafic (raportul volumelor și temperaturilor):
- Corect: d.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Un cilindru orizontal, cu pereții rigizi, are lungimea . Un piston mobil, fără frecări, de grosime neglijabilă, împarte cilindrul în două compartimente. Un compartiment conține azot () la presiunea , iar celălalt conține oxigen (). Cele două gaze, considerate ideale, sunt menținute la aceeași temperatură . Pistonul se află în echilibru, la distanța de capătul din stânga al cilindrului, ca în figura alăturată.

a. Calculați densitatea azotului. (3p)
b. Calculați raportul dintre cantitatea de azot și cea de oxigen. (4p)
c. Pistonul este deplasat, spre dreapta, până ajunge la mijlocul cilindrului și este menținut în această poziție. Calculați diferența dintre presiunea oxigenului și presiunea azotului în această stare. (4p)
d. Calculați masa molară a amestecului obținut în urma înlăturării pistonului. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea
a. Calculul densității azotului (3 puncte)
-
Din ecuația termică de stare , deducem densitatea : (2 puncte)
-
Masa molară a azotului în S.I. este .
-
Înlocuind datele numerice (, , ): (1 punct)
b. Calculul raportului (4 puncte)
- Notăm cu aria secțiunii transversale a cilindrului. Volumul compartimentului cu azot este , iar cel cu oxigen este .
- Ecuațiile de stare pentru cele două gaze: (1 punct)
(1 punct)
-
La echilibru mecanic, forțele de presiune exercitate pe fețele pistonului sunt egale, deci: (1 punct)
-
Împărțind cele două relații: (1 punct)
c. Diferența de presiune la mijlocul cilindrului (4 puncte)
-
Când pistonul este menținut la mijlocul cilindrului, lungimile ambelor compartimente devin egale cu .
-
Procesul de deplasare fiind izoterm ():
-
Pentru azot (compartimentul din stânga se destinde): (1 punct)
-
Pentru oxigen (compartimentul din dreapta se comprimă): (1 punct)
-
-
Diferența dintre presiunea oxigenului și cea a azotului: (1 punct)
-
Calcul numeric: (1 punct)
d. Masa molară a amestecului (4 puncte)
-
Masa molară a amestecului este raportul dintre masa totală și cantitatea totală de substanță: (1 punct)
-
Masa totală a amestecului este suma maselor celor două componente: (1 punct)
-
Cantitatea totală de substanță: (1 punct)
-
Exprimând prin raportul : (1 punct)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
O cantitate de gaz ideal biatomic () parcurge ciclul termodinamic reprezentat în coordonate în figura alăturată. În transformarea presiunea variază direct proporțional cu volumul, iar temperatura gazului în starea 3 este egală cu temperatura din starea 4. Se cunoaște că energia internă a gazului în starea 1 are valoarea .

Calculați:
a. căldura primită de gaz pe transformarea ; (4p)
b. variația energiei interne a gazului pe transformarea ; (4p)
c. lucrul mecanic efectuat de gaz pe transformarea ; (3p)
d. căldura schimbată de gaz cu mediul exterior pe transformarea . (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea
a. Căldura primită pe transformarea (4 puncte)
-
Din diagrama , transformarea este o transformare izocoră ().
-
Energia internă în starea 1 este: (1 punct)
-
Căldura schimbată în transformarea izocoră: (1 punct)
-
Din grafic, presiunea se dublează la volum constant: : (1 punct)
-
Deducem: (1 punct)
b. Variația energiei interne pe transformarea (4 puncte)
-
Variația energiei interne depinde exclusiv de temperaturile stărilor inițială și finală: (1 punct)
-
În transformarea , presiunea este direct proporțională cu volumul (). Din grafic, în starea 3 presiunea atinge , iar volumul atinge : (1 punct)
-
Temperatura în starea 3 raportată la starea 1: (1 punct)
-
Calculăm variația energiei interne: (1 punct)
c. Lucrul mecanic efectuat pe transformarea (3 puncte)
-
Lucrul mecanic în coordonate pe transformarea liniară este aria trapezului de sub dreaptă: (1 punct)
-
Deoarece și presiunea în starea 4 scade la , volumul în starea 4 este: (1 punct)
-
Înlocuind în formula lucrului mecanic:
-
Știind că : (1 punct)
d. Căldura schimbată pe transformarea (4 puncte)
-
Transformarea se desfășoară la presiune constantă (transformare izobară).
-
Căldura schimbată într-un proces izobar este: (1 punct)
-
Relația lui Robert Mayer pentru căldura molară izobară a gazului biatomic: (2 puncte)
-
Știind că :
-
Calcul numeric: (1 punct)
(Semnul minus indică faptul că gazul cedează căldură mediului exterior).
C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Un circuit simplu este format dintr-o sursă cu tensiunea electromotoare și rezistența interioară și un consumator de rezistență . Puterea debitată pe consumator poate fi exprimată prin relația:
- a.
- b.
- c.
- d. (3p)
2. Un fir conductor este parcurs de un curent electric cu intensitatea . Sarcina electrică ce traversează secțiunea transversală a firului în are valoarea:
- a.
- b.
- c.
- d. (3p)
3. Unitatea de măsură în S.I. a rezistivității electrice este:
- a.
- b.
- c.
- d. (3p)
4. O baterie este formată din surse electrice identice legate în paralel. Fiecare sursă are tensiunea electromotoare și rezistența interioară . La bornele bateriei este conectat un rezistor cu rezistența electrică . Intensitatea curentului electric prin rezistor are expresia:
- a.
- b.
- c.
- d. (3p)
5. Un circuit electric simplu este format dintr-o sursă și un rezistor cu rezistența electrică variabilă. În graficul alăturat este reprezentată dependența tensiunii la bornele rezistorului de rezistența acestuia. Rezistența interioară a sursei are valoarea:
- a.
- b.
- c.
- d. (3p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I
Item 1: Răspuns b (3 puncte)
- Legea lui Ohm pentru întregul circuit este:
- Puterea utilă dezvoltată pe consumatorul de rezistență este:
- Corect: b.
Item 2: Răspuns c (3 puncte)
- Prin definiția intensității curentului electric continuu:
- Transformăm mărimile în unități S.I.:
- Calcul numeric:
- Corect: c.
Item 3: Răspuns a (3 puncte)
- Rezistența electrică a unui conductor filiform omogen de lungime și secțiune este .
- Rezistivitatea electrică este:
- Unitatea de măsură în S.I.:
- Corect: a.
Item 4: Răspuns d (3 puncte)
- Pentru o grupare în paralel de surse identice :
- Tensiunea electromotoare echivalentă: ;
- Rezistența interioară echivalentă: .
- Aplicând legea lui Ohm pentru circuitul închis cu rezistorul exterior :
- Corect: d.
Item 5: Răspuns c (3 puncte)
- Tensiunea la bornele rezistorului variabil este:
- Din graficul observăm că la , tensiunea este , iar asimptotic când , .
- Înlocuind în relație:
- Corect: c.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Se cunosc: , , , și . Între bornele A și B se pot conecta, pe rând, diferite elemente de circuit, fără a modifica restul rețelei electrice.

Calculați:
a. rezistența echivalentă a circuitului exterior sursei, dacă între bornele A și B se conectează un rezistor cu valoarea ; (4p)
b. intensitatea curentului electric indicată de un ampermetru ideal () conectat între bornele A și B; (3p)
c. tensiunea indicată de un voltmetru ideal () conectat între bornele A și B; (4p)
d. tensiunea electromotoare pe care trebuie să o aibă o sursă ideală (), conectată între bornele A și B, astfel încât rezistorul să nu fie parcurs de curent electric. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea
a. Calculul rezistenței echivalente cu (4 puncte)
-
Rezistoarele și sunt montate în serie pe ramura lor: (1 punct)
-
Între bornele A și B, rezistorul este conectat în paralel cu gruparea serie : (1 punct)
-
Rezistența echivalentă totală a circuitului exterior sursei este formată din rezistorul legat în serie cu gruparea paralelă : (1 punct)
-
Calcul numeric: (1 punct)
b. Intensitatea indicată de un ampermetru ideal (3 puncte)
-
Când conectăm un ampermetru ideal () între bornele A și B, acesta scurtcircuitează complet ramura paralelă conținând rezistoarele și .
-
Circuitul conține doar sursa , rezistorul și ampermetrul: (2 puncte)
-
Calcul numeric: (1 punct)
c. Tensiunea indicată de un voltmetru ideal (4 puncte)
-
Un voltmetru ideal are rezistență infinită (), astfel încât prin ramura AB nu circulă curent ().
-
Întreg curentul debitat de sursă parcurge în serie rezistorul și ramura : (2 puncte)
-
Calculăm curentul prin circuit:
-
Voltmetrul măsoară tensiunea la bornele A și B, care este egală cu tensiunea la capetele ramurii formate de și : (2 puncte)
d. Tensiunea electromotoare pentru (4 puncte)
-
Scriem a doua teoremă a lui Kirchhoff pe ochiul de rețea ce conține sursa principală , rezistorul și noua sursă : (2 puncte)
-
Condiția impusă este ca rezistorul să nu fie parcurs de curent: (1 punct)
-
Rezultă direct: (1 punct)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Pe soclul becului sunt înscrise valorile „”. Becul are puterea nominală de , iar becul are tensiunea nominală egală cu . Toate cele trei becuri funcționează la parametrii lor nominali. Sursa are rezistența interioară .

Calculați:
a. rezistența electrică a becului ; (3p)
b. puterea nominală a becului ; (4p)
c. energia consumată în total de cele 3 becuri în timp de 20 minute; (4p)
d. randamentul transferului de energie de la sursă către circuitul exterior sursei. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea
a. Calculul rezistenței electrice a becului (3 puncte)
-
Din parametrii nominali ai becului (, ), aplicăm legea lui Ohm: (2 puncte)
-
Calcul numeric: (1 punct)
b. Calculul puterii nominale a becului (4 puncte)
-
Puterea nominală a becului este: (1 punct)
-
Becurile și fiind montate în paralel, tensiunea pe becul este identică cu cea de pe (). Intensitatea curentului prin la funcționare nominală: (1 punct)
-
Becul se află pe ramura principală, fiind legat în serie cu gruparea paralelă . Conform primei teoreme a lui Kirchhoff: (1 punct)
-
Calculăm puterea nominală a becului : (1 punct)
c. Energia totală consumată de cele trei becuri în (4 puncte)
-
Puterea electrică consumată de becul la parametrii nominali este: (1 punct)
-
Puterea totală consumată de cele trei becuri este suma puterilor individuale:
-
Energia totală consumată în intervalul de timp : (2 puncte)
-
Calcul numeric: (1 punct)
d. Randamentul transferului de energie de la sursă (4 puncte)
-
Randamentul circuitului este raportul dintre puterea utilă (debitată pe circuitul exterior alcătuit din cele trei becuri) și puterea totală generată de sursă: (2 puncte)
-
Puterea totală debitată de sursă este suma puterii utile și a puterii disipate pe rezistența internă : (1 punct)
-
Calculăm puterea internă disipată:
-
Obținem valoarea randamentului: (1 punct)
D. OPTICĂ
Se consideră: viteza luminii în vid , constanta lui Planck .
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Imaginea unui om care se privește într-o oglindă plană este:
- a. reală și se formează în planul oglinzii;
- b. reală și se formează în spatele oglinzii;
- c. virtuală și se formează în planul oglinzii;
- d. virtuală și se formează în spatele oglinzii. (3p)
2. Un sistem de lentile este format din două lentile subțiri, acolate, cu distanțele focale și . Convergența sistemului de lentile este:
- a.
- b.
- c.
- d. (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în SI a mărimii fizice exprimate prin produsul este:
- a.
- b.
- c.
- d. (3p)
4. O radiație electromagnetică cu frecvența ajunge pe fotocatodul unei celule fotoelectrice care are frecvența de prag . Energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși este:
- a.
- b.
- c.
- d. (3p)
5. O rază de lumină care se propagă printr-un mediu transparent cu indicele de refracție absolut trece într-un alt mediu transparent cu indicele de refracție absolut . În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența sinusului unghiului de refracție în funcție de sinusul unghiului de incidență la trecerea razei de lumină dintr-un mediu în altul. Indicele de refracție absolut al celui de-al doilea mediu este:
- a.
- b.
- c.
- d. (3p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I
Item 1: Răspuns d (3 puncte)
- Oglinda plană formează imagini prin prelungirea razelor reflectate.
- Imaginea unui obiect real este virtuală, dreaptă, are aceleași dimensiuni cu obiectul și este situată simetric față de planul oglinzii, la aceeași distanță în spatele oglinzii.
- Corect: d.
Item 2: Răspuns a (3 puncte)
- Teorema adunării convergențelor pentru un sistem de două lentile subțiri lipite (acolate) stabilește:
- Știind că convergența unei lentile este inversul distanței focale (, ):
- Corect: a.
Item 3: Răspuns c (3 puncte)
- Conform ipotezei cuantice a lui Planck, produsul reprezintă energia unei cuante de lumină (a unui foton):
- În Sistemul Internațional de unități:
- Corect: c.
Item 4: Răspuns b (3 puncte)
- Ecuația fotoelectrică a lui Einstein este:
- Energia cinetică maximă a fotoelectronilor este:
- Calcul numeric:
- Corect: b.
Item 5: Răspuns c (3 puncte)
- Legea refracției la suprafața de separare a două medii transparente:
- Raportul reprezintă panta dreptei din graficul reprezentat.
- Din coordonatele punctelor de pe dreaptă:
- Corect: c.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Pe un banc optic se montează o lentilă subțire având convergența . Perpendicular pe axa optică principală, la distanța de în fața lentilei, este plasat un obiect luminos liniar cu înălțimea de .
a. Calculați distanța focală a lentilei. (3p)
b. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă în situația descrisă. (4p)
c. Calculați înălțimea imaginii formate de lentilă. (4p)
d. Se apropie obiectul de lentilă cu . Calculați distanța dintre obiect și noua imagine a obiectului prin lentilă. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea
a. Calculul distanței focale a lentilei (3 puncte)
-
Relația de legătură dintre convergența și distanța focală a lentilei este: (2 puncte)
-
Calcul numeric: (1 punct)
b. Construcția imaginii prin lentilă (4 puncte)
- Lentila este convergentă (). Obiectul se află la distanța , situat între focarul obiect () și dublul distanței focale ().
- Pentru a construi imaginea punctului luminos B (vârful obiectului AB):
- O rază incidentă paralelă cu axa optică principală se refractă prin focarul imagine ;
- O rază incidentă care trece prin centrul optic al lentilei trece nedeviată.
- Punctul de intersecție al celor două raze refractate determină poziția vârfului imaginii . Imaginea este reală, răsturnată și mărită, formându-se dincolo de la distanța .
B |
| Lentilă convergentă
| |
___________|___________________O________F'__________A'___________ Axa optică
A F | |
| |
| B' |
(Conform barem: 4p pentru construcția corectă a imaginii prin lentilă).
c. Calculul înălțimii imaginii formate de lentilă (4 puncte)
-
Folosim formula fundamentală a lentilelor subțiri (în convenția carteziană de semne: , ): (2 puncte)
-
Determinăm poziția imaginii :
-
Mărirea liniară transversală este dată de formula: (1 punct)
-
Calculăm înălțimea imaginii ():
-
Înălțimea geometrică a imaginii este (semnul minus confirmă că imaginea este răsturnată). (1 punct)
d. Distanța dintre obiect și noua imagine (4 puncte)
-
Obiectul este apropiat de lentilă cu . Noua coordonată a obiectului devine: (1 punct)
-
Obiectul se află acum între centrul optic și focarul obiect ().
-
Aplicăm formula lentilei pentru noua poziție: (1 punct)
-
Imaginea formată este virtuală, situată de aceeași parte a lentilei cu obiectul, la în fața acesteia.
-
Distanța dintre obiect și noua imagine este: (1 punct)
-
Rezultat final: (1 punct)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Într-un experiment de interferență se utilizează un dispozitiv Young plasat în aer care are distanța dintre fante și este iluminat cu radiație monocromatică cu lungimea de undă . Sursa de lumină monocromatică este situată pe axa de simetrie a dispozitivului. Distanța dintre maximele de ordinul 2 situate de-o parte și de alta a maximului central este .
a. Calculați frecvența radiației luminoase utilizate. (3p)
b. Calculați distanța de la planul fantelor la ecranul pe care se formează figura de interferență. (4p)
c. Calculați diferența de drum între undele care formează pe ecran maximul de ordinul . (4p)
d. În calea fasciculului provenit de la o fantă se introduce o peliculă transparentă, cu fețe plane și paralele, cu grosimea și cu indicele de refracție . Calculați deplasarea figurii de interferență produsă de introducerea peliculei transparente. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea
a. Calculul frecvenței radiației luminoase (3 puncte)
-
Relația fundamentală de propagare a undei electromagnetice în vid (sau aer): (2 puncte)
-
Transformăm lungimea de undă în metri: .
-
Calcul numeric: (1 punct)
b. Calculul distanței de la fante la ecran (4 puncte)
-
Maximele de interferență de ordinul 2 sunt dispuse simetric față de maximul central la coordonatele și . Distanța dintre ele este:
-
Valoarea interfranjei este: (1 punct)
-
Expresia teoretică a interfranjei la dispozitivul Young este: (2 puncte)
-
Deducem distanța de la planul fantelor la ecran:
-
Înlocuind valorile (, ): (1 punct)
c. Diferența de drum pentru maximul de ordinul (4 puncte)
-
Condiția de interferență constructivă (maxim de interferență) este ca diferența de drum să fie un multiplu întreg de lungimi de undă: (2 puncte)
-
Pentru maximul de ordinul 3 (): (1 punct)
-
Calcul numeric: (1 punct)
d. Deplasarea figurii de interferență la introducerea peliculei (4 puncte)
-
Introducerea unei lame cu fețe plane și paralele de grosime și indice în calea uneia dintre unde introduce o diferență suplimentară de drum optic egală cu:
-
Pentru noul maxim central (), diferența totală de drum optic este nulă:
-
Deplasarea întregii figuri de interferență pe ecran este: (3 puncte)
-
Înlocuind datele (, , , ): (1 punct)