Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.
A. MECANICĂ
Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Un corp se deplasează rectiliniu sub acțiunea unei forțe rezultante constante, iar viteza corpului crește în timp. În acest caz vectorul accelerație:
a. are aceeași direcție cu vectorul viteză momentană și sens opus acestuia
b. are aceeași direcție și același sens cu vectorul viteză momentană
c. este perpendicular pe vectorul viteză momentană
d. este perpendicular pe vectorul viteză medie (3p)
2. Un fir elastic având constanta elastică k și lungimea în stare nedeformată ℓ0 este alungit cu Δℓ. Modulul forței elastice este exprimat prin relația:
a.Fe=k⋅Δℓ
b.Fe=k−1⋅Δℓ
c.Fe=k−1⋅ℓ0
d.Fe=k⋅ℓ0(3p)
3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul dintre forță și viteză este:
a.m
b.N
c.W
d.J(3p)
4. În figura alăturată este ilustrată dependența de timp a puterii mecanice dezvoltate de o forță care acționează asupra unui corp. Lucrul mecanic efectuat de această forță asupra corpului în intervalul de timp t∈[4 s,8 s] are valoarea:
a.10 J
b.20 J
c.40 J
d.80 J(3p)
5. Un cărucior cu masa m=2 kg se deplasează rectiliniu, cu frecare neglijabilă, pe un plan orizontal, cu viteza constantă v=2 m/s. La un moment dat căruciorul lovește capătul liber al unui resort orizontal și nedeformat. Celălalt capăt al resortului este fixat de un perete vertical și imobil. Comprimarea maximă a resortului este x=10 cm. Constanta elastică a resortului are valoarea:
a.200 N/m
b.400 N/m
c.800 N/m
d.1000 N/m(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I
Item 1: Răspuns b(3 puncte)
În mișcarea rectilinie accelerată în care modulul vitezei crește în timp, vectorul accelerație a are aceeași direcție cu traiectoria și este orientat în același sens cu vectorul viteză momentană v (a↑↑v).
Răspuns corect: b.
Item 2: Răspuns a(3 puncte)
Modulul forței elastice ce apare la deformarea unui resort/fir cu alungirea Δℓ este direct proporțional cu alungirea (legea forței elastice):
Fe=k⋅Δℓ
Răspuns corect: a.
Item 3: Răspuns c(3 puncte)
Produsul scalar dintre forță și viteză reprezintă puterea mecanică instantanee:
P=F⋅v
În Sistemul Internațional de unități:
[P]=[F]⋅[v]=N⋅m/s=sJ=W
Răspuns corect: c.
Item 4: Răspuns d(3 puncte)
Lucrul mecanic reprezintă aria delimitată de graficul puterii P(t) și axa timpului:
L=∫t1t2P(t)dt
Din grafic, pe intervalul [4 s,8 s], puterea mecanică este constantă și are valoarea P=20 W.
În absența frecărilor, energia mecanică totală a sistemului cărucior-resort se conservă. În momentul comprimării maxime (x=10 cm=0,1 m), căruciorul se oprește instantaneu, toată energia cinetică fiind convertită în energie potențială elastică:
2m⋅v2=2k⋅x2⟹k=x2m⋅v2
Două corpuri având masele m1=6,0 kg și m2 se află pe o suprafață orizontală. Corpurile sunt legate prin intermediul unui fir inextensibil și de masă neglijabilă. De corpul cu masa m1 se trage cu o forță de tracțiune constantă care formează cu orizontala unghiul α≅37∘ (sinα=0,6), ca în figura alăturată. Corpurile se deplasează cu accelerația constantă a=0,50 m/s2. Tensiunea din fir este T=8,0 N. Coeficientul de frecare la alunecare are aceeași valoare pentru ambele corpuri, μ=0,20.
a. Calculați intervalul de timp în care viteza corpurilor crește de la v0=2 m/s până la v=4 m/s. (3p)
b. Calculați masa m2 a celui de al doilea corp. (4p)
c. Calculați mărimea forței de tracțiune care acționează asupra corpului cu masa m1. (4p)
d. Corpul având masa m2 este dezlegat și este lăsat să coboare liber pe un plan înclinat care formează cu orizontala unghiul α≅37∘ (sinα=0,6). Coeficientul de frecare la alunecarea corpului pe planul înclinat este μ=0,20. Determinați valoarea accelerației corpului în timpul coborârii pe plan. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea
a. Calculul intervalului de timp Δt(3 puncte)
Corpurile se deplasează rectiliniu uniform accelerat cu accelerația a=0,50 m/s2. Definiția accelerației este:
a=Δtv−v0⟹Δt=av−v0(2 puncte)
Un corp având masa m=0,5 kg, aflat la înălțimea h=4,2 m față de sol, este aruncat vertical de jos în sus, cu viteza inițială v0=4,0 m/s. Se neglijează atât dimensiunile corpului cât și interacțiunea acestuia cu aerul. Energia potențială gravitațională se consideră nulă la nivelul solului.
a. Calculați energia mecanică a corpului la momentul inițial. (4p)
b. Calculați înălțimea maximă, măsurată față de sol, la care ajunge corpul. (3p)
c. Calculați lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului din momentul aruncării lui și până la atingerea solului. (4p)
d. Corpul pătrunde în sol și se oprește după Δt=1,0⋅10−2 s de la atingerea solului. Calculați mărimea forței rezultante medii care acționează asupra corpului în timpul pătrunderii în sol. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea
a. Calculul energiei mecanice inițiale (4 puncte)
Energia mecanică la momentul inițial este suma energiei cinetice și a energiei potențiale gravitaționale:
E0=Ec0+Ep0(1 punct)
Energia cinetică inițială:
Ec0=2m⋅v02(1 punct)
Energia potențială gravitațională față de nivelul solului (h0=0):
Ep0=m⋅g⋅h(1 punct)
c. Lucrul mecanic al greutății până la atingerea solului (4 puncte)
Forța gravitațională este o forță conservativă. Lucrul mecanic efectuat de greutate depinde doar de poziția inițială și poziția finală:
LG=m⋅g⋅(yi−yf)=m⋅g⋅h(3 puncte)
Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1, constanta gazelor ideale R=8,31 J⋅mol−1⋅K−1. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația p⋅V=νRT.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Densitatea unei mase de gaz ideal rămâne constantă în cursul unui proces:
a. izobar
b. izocor
c. izoterm
d. adiabatic (3p)
2. O cantitate ν de gaz ideal se află la presiunea p1 și ocupă volumul V1. Gazul se destinde, la temperatura constantă T, până în starea finală în care gazul ocupă volumul V2 la presiunea p2. Căldura molară la volum constant este CV. Lucrul mecanic efectuat de gaz este:
a.L=p2V2lnV2V1
b.L=p1V1lnV1V2
c.L=νCVTlnV1V2
d.L=νCVTlnV2V1(3p)
3. Într-un proces termodinamic dependența căldurii molare Cμ a unui gaz de temperatura absolută T a acestuia este dată de relația Cμ=α+βT, unde α și β sunt două constante. Unitatea de măsură în S.I. a constantei β este:
a.mol⋅KJ
b.mol⋅K2J
c.J⋅mol−1⋅K
d.J⋅mol−1⋅K−2(3p)
4. O cantitate dată de gaz ideal parcurge un proces ciclic în care efectuează lucrul mecanic L=150 J și cedează căldura Qc=−100 J. Randamentul ciclului este:
a.η=20%
b.η=40%
c.η=60%
d.η=80%(3p)
5. O cantitate dată de gaz ideal parcurge ciclul termodinamic reprezentat în figura alăturată. Raportul dintre presiunea maximă și presiunea minimă atinse de gaz în cursul ciclului este:
a.2
b.3
c.4
d.5(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I
Item 1: Răspuns b(3 puncte)
Densitatea gazului ideal este raportul dintre masă și volum:
ρ=Vm
Pentru o masă dată de gaz (m=constant), densitatea rămâne constantă dacă și numai dacă volumul este constant (V=constant), adică într-un proces izocor.
Răspuns corect: b.
Item 2: Răspuns b(3 puncte)
În destinderea izotermă (T=constant), lucrul mecanic efectuat de gaz este:
L=νRTlnV1V2
Din ecuația de stare Clapeyron-Mendeleev, νRT=p1V1=p2V2, de unde:
L=p1V1lnV1V2
Răspuns corect: b.
Item 3: Răspuns d(3 puncte)
Căldura molară are unitatea de măsură:
[Cμ]=mol⋅KJ=J⋅mol−1⋅K−1
Relația dată fiind Cμ=α+βT, termenul βT trebuie să aibă aceeași unitate de măsură:
[β]⋅[T]=[Cμ]⟹[β]=[T][Cμ]=KJ⋅mol−1⋅K−1=J⋅mol−1⋅K−2
Răspuns corect: d.
Item 4: Răspuns c(3 puncte)
Bilanțul energetic pentru un proces ciclic este L=Qprimit−∣Qc∣⟹Qprimit=L+∣Qc∣.
Qprimit=150 J+100 J=250 J
Randamentul termodinamic al ciclului este:
η=QprimitL=250 J150 J=53=0,60=60%
Răspuns corect: c.
Item 5: Răspuns a(3 puncte)
Analizând valorile presiunii din ciclul reprezentat grafic, raportul dintre presiunea maximă atinsă de gaz și presiunea minimă este:
pminpmax=2
Răspuns corect: a.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Un cilindru orizontal de lungime L=80 cm și secțiune S=83,1 cm2 este împărțit în două compartimente de volume egale printr-un piston ușor care se poate deplasa fără frecare. În compartimentul din dreapta se află aer (μaer=29 g/mol) la presiunea p0=1,0⋅105 Pa, iar în compartimentul din stânga se află heliu (μHe=4 g/mol). Inițial pistonul este în echilibru mecanic. Se deplasează pistonul cu x=0,2 m spre dreapta față de poziția inițială. Pistonul este menținut în această poziție. Temperatura gazelor rămâne mereu constantă t=127∘C. Gazele se consideră ideale. Determinați:
a. numărul de molecule din compartimentul în care se află aer; (3p)
b. valoarea presiunii aerului după deplasarea pistonului; (4p)
c. cantitatea de aer Δν care trebuie eliminată astfel încât după eliberarea pistonului acesta să rămână în echilibru; (4p)
d. masa molară a amestecului obținut, după eliminarea cantității de aer Δν, în urma îndepărtării pistonului. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea
a. Numărul de molecule din compartimentul cu aer (3 puncte)
În starea inițială, pistonul se află la mijlocul cilindrului, deci lungimea fiecărui compartiment este 2L=40 cm=0,4 m.
Volumul inițial ocupat de aer:
Vaer,0=S⋅2L
Temperatura absolută a gazelor:
T=t+273,15=127+273=400 K
Din ecuația Clapeyron-Mendeleev, cantitatea de substanță de aer este:
p0⋅(S⋅2L)=νaer⋅R⋅T⟹νaer=2RTp0⋅S⋅L(1 punct)
c. Cantitatea de aer Δν care trebuie eliminată (4 puncte)
Pistonul este inițial în echilibru mecanic, deci presiunea inițială a heliului este egală cu cea a aerului (pHe,0=p0=105 Pa), iar cantitatea de heliu este egală cu cea inițială de aer:
νHe=νaer=0,1 mol(1 punct)
Prin deplasarea pistonului spre dreapta cu x, heliul se destinde izoterm, ocupând lungimea 2L+x=0,4 m+0,2 m=0,6 m. Presiunea heliului devine:
pHe⋅(2L+x)⋅S=νHe⋅R⋅T⟹pHe=(2L+x)SνHeRT(1 punct)
pHe=p0⋅2L+x2L=105⋅0,60,4=32⋅105 Pa
Pentru ca pistonul eliberat să rămână în echilibru în această poziție, presiunea aerului rămas trebuie să fie egală cu presiunea heliului (paer′=pHe):
pHe⋅(2L−x)⋅S=(νaer−Δν)⋅R⋅T(1 punct)
Cantitatea de aer rămasă:
νaer′=νaer−Δν=νHe⋅2L+x2L−x=0,1⋅0,60,2=30,1=301 mol
Cantitatea de aer ce trebuie eliminată:
Δν=νaer−νaer′=0,1−301=303−1=302=151 mol≅0,0667 mol≅6,7⋅10−2 mol(1 punct)
d. Masa molară a amestecului obținut (4 puncte)
Masa molară a amestecului după îndepărtarea pistonului:
μam=νammam(1 punct)
Cantitatea totală de substanță din amestec este:
νam=νHe+(νaer−Δν)=101+301=304=152 mol(1 punct)
Masa totală a gazelor amestecate:
mam=νHe⋅μHe+(νaer−Δν)⋅μaer(1 punct)
mam=0,1 mol⋅4 g/mol+301 mol⋅29 g/mol=0,4 g+3029 g=3012+29 g=3041 g
Masa molară a amestecului:
μam=304 mol3041 g=441 g/mol=10,25 g/mol(1 punct)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
O cantitate de gaz ideal monoatomic (CV=1,5R) parcurge ciclul termodinamic 1→2→3→1 reprezentat în coordonate p−V în graficul din figura alăturată. Căldura primită de gaz în procesul 1→2 este Q12=300 J. Temperatura gazului în starea 1 este T1, iar în starea 2 este T2=2T1. Determinați:
a. variația energiei interne a gazului în procesul 1→2→3; (4p)
b. căldura schimbată de gaz cu mediul exterior în procesul 2→3; (3p)
c. lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior în procesul ciclic; (4p)
d. randamentul unui motor termic care ar funcționa după acest ciclu. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea
a. Variația energiei interne în procesul 1→2→3 (4 puncte)
Energia internă este o funcție de stare, depinzând doar de temperaturile stărilor inițială și finală:
ΔU13=ν⋅CV⋅(T3−T1)(1 punct)
Transformarea 1→2 este izocoră (V1=V2), deci gazul nu efectuează lucru mecanic (L12=0). Căldura primită este:
Q12=ν⋅CV⋅(T2−T1)=ν⋅CV⋅(2T1−T1)=ν⋅CV⋅T1=300 J(1 punct)
Transformarea 2→3 este izobară (p2=p3=2p1) până la volumul V3=2V2=2V1. Din legea Gay-Lussac:
T3V3=T2V2⟹T3=T2⋅V2V3=2T2=4T1(1 punct)
Astfel, variația energiei interne devine:
ΔU13=ν⋅CV⋅(4T1−T1)=3⋅(ν⋅CV⋅T1)=3⋅300 J=900 J(1 punct)
b. Căldura schimbată în procesul 2→3 (3 puncte)
Procesul 2→3 fiind o destindere izobară:
Q23=ν⋅Cp⋅(T3−T2)(1 punct)
Pentru gazul ideal monoatomic, conform relației lui Robert Mayer:
Cp=CV+R=1,5R+R=2,5R(1 punct)
Cum νCVT1=1,5νRT1=300 J⟹νRT1=200 J:
Q23=ν⋅(2,5R)⋅(4T1−2T1)=5⋅νRT1=5⋅200 J=1000 J(1 punct)
c. Lucrul mecanic total schimbat în procesul ciclic (4 puncte)
Lucrul mecanic efectuat în ciclu este egal cu aria triunghiului din diagrama p−V:
L=2(p2−p1)⋅(V3−V1)(1 punct)
Din ecuația transformării izocore 1→2:
p2=2p1⟹p2−p1=p1(1 punct)
Din V3=2V1, diferența de volum este V3−V1=V1.
Din ecuația de stare pentru starea 1:
p1⋅V1=νRT1=200 J(1 punct)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Două rezistoare cu rezistențele electrice în raportul R2R1=2 sunt legate în paralel la bornele unei baterii cu rezistența interioară neglijabilă. Raportul I2I1 al intensităților curenților ce străbat cele două rezistoare este:
a.0,5
b.1
c.2
d.4(3p)
2. O baterie cu tensiunea electromotoare E și rezistența interioară r alimentează un consumator cu rezistența electrică R. Expresia puterii electrice transferate de baterie consumatorului este:
a.P=(R+r)2E2R
b.P=R+rER
c.P=R(R+r)E2
d.P=(R+r)2E2R2(3p)
3. Dependența intensității curentului electric printr-un element neliniar de circuit de tensiunea aplicată la bornele sale este dată de relația I=α+Uβ, unde α și β sunt două constante. Unitatea de măsură în S.I. a constantei β este:
a.A
b.V
c.W
d.J(3p)
4. Prin legarea în serie a două rezistoare rezistența electrică a grupării este Rs=9Ω, iar prin legarea în paralel a celor două rezistoare rezistența electrică a grupării este Rp=2Ω. Rezistențele electrice ale celor două rezistoare au valorile:
a.1Ω;8Ω
b.2Ω;7Ω
c.3Ω;6Ω
d.4Ω;5Ω(3p)
5. La bornele unei baterii având parametrii E și r este conectat un consumator a cărui rezistență electrică poate fi modificată. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența randamentului circuitului electric de rezistența consumatorului. Rezistența electrică a consumatorului pentru care randamentul circuitului este η=90% are valoarea:
a.6Ω
b.10Ω
c.15Ω
d.18Ω(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I
Item 1: Răspuns a(3 puncte)
La conexiunea în paralel, tensiunea aplicată ambelor rezistoare este aceeași: U1=U2.
Conform legii lui Ohm:
I1⋅R1=I2⋅R2⟹I2I1=R1R2=R2R11=21=0,5
Răspuns corect: a.
Item 2: Răspuns a(3 puncte)
Curentul prin circuitul simplu este I=R+rE.
Puterea electrică utilă debitată pe consumatorul de rezistență R este:
P=I2⋅R=(R+rE)2⋅R=(R+r)2E2R
Răspuns corect: a.
Item 3: Răspuns c(3 puncte)
În relația I=α+Uβ, termenul Uβ are dimensiunea fizică a unei intensități de curent:
[Uβ]=[I]=A⟹[β]=[I]⋅[U]=A⋅V=W
Constanta β se măsoară în watt (W).
Răspuns corect: c.
Item 4: Răspuns c(3 puncte)
Din datele problemei:
R1+R2=Rs=9ΩR1+R2R1⋅R2=Rp=2Ω⟹R1⋅R2=2⋅9=18Ω2
Formăm ecuația de gradul al doilea: R2−9R+18=0, cu soluțiile (R−3)(R−6)=0.
Rezistențele electrice sunt R1=3Ω și R2=6Ω.
Răspuns corect: c.
Item 5: Răspuns d(3 puncte)
Formula randamentului circuitului este η=R+rR.
Din grafic, pentru η=50%=0,5, rezistența exterioară este egală cu rezistența internă a sursei: R=r=2Ω.
Pentru randamentul impus de η=90%=0,9:
R+rR=0,9⟹R=0,9R+0,9r⟹0,1R=0,9r⟹R=9r
Calcul numeric:
R=9⋅2Ω=18Ω
Răspuns corect: d.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
În circuitul a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată cele trei surse au tensiunile electromotoare E1=9,50 V, E2=9,25 V, E3=9,00 V și rezistențele interioare r1=r2=r3=1,0Ω. Intensitatea curentului electric prin sursa cu tensiunea electromotoare E3 este nulă. Rezistorul R este confecționat dintr-un fir conductor având diametrul secțiunii transversale d=0,1 mm și lungimea L. Determinați:
a. intensitatea curentului electric prin sursa cu tensiunea electromotoare E1; (4p)
b. valoarea sarcinii electrice care trece în intervalul de timp Δt=1 min prin sursa cu tensiunea electromotoare E2; (4p)
c. rezistența electrică R a rezistorului din circuit; (3p)
d. lungimea L a firului conductor dacă rezistivitatea electrică a materialului din care este confecționat este ρ=3,14⋅10−8Ω⋅m. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea
a. Intensitatea curentului prin sursa E1(4 puncte)
Sursele sunt conectate în ramuri paralele între nodurile principale A și B. Deoarece curentul prin sursa a treia este nul (I3=0), tensiunea la bornele acestei ramuri (și tensiunea comună la noduri) este chiar tensiunea sa electromotoare:
UAB=E3−I3⋅r3=E3=9,00 V
Pentru ramura primei surse, ecuația tensiunii la borne este:
E1−E3=I1⋅r1⟹I1=r1E1−E3(3 puncte)
c. Rezistența electrică R a rezistorului (3 puncte)
Din prima lege a lui Kirchhoff la nodul comun, curentul ce trece prin rezistorul R este suma curenților de pe ramurile generatoarelor:
IR=I1+I2+I3=0,50 A+0,25 A+0=0,75 A(1 punct)
Aplicăm legea a doua a lui Kirchhoff / legea lui Ohm pe ramura cu E1 și R:
E1=I1⋅r1+IR⋅R⟹UAB=IR⋅R(1 punct)
În circuitul din figura alăturată cele trei becuri funcționează în regim nominal. Becul B1 are puterea nominală Pn1=10,8 W și tensiunea nominală Un1=18 V, iar becul B2 are puterea nominală Pn2=7,2 W. Bateriile din circuit au rezistențele interioare egale r1=r2=1Ω și tensiunile electromotoare E1=18 V și E2=12 V. Determinați:
a. energia consumată de becul B1 în intervalul de timp Δt=1 min; (3p)
b. rezistența becului B2 în regim nominal de funcționare; (4p)
c. intensitatea nominală a curentului prin becul B3; (4p)
d. puterea nominală a becului B3. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea
a. Energia consumată de becul B1 în Δt=1 min(3 puncte)
Becul funcționează la parametri nominali, deci puterea absorbită este Pn1=10,8 W.
Energia electrică consumată este:
W1=Pn1⋅Δt(2 puncte)
c. Intensitatea nominală a curentului prin becul B3 (4 puncte)
Curenții nominali prin becurile B1 și B2 sunt:
In1=Un1Pn1=18 V10,8 W=0,6 A(1 punct)
In2=R2Un2=45Ω18 V=0,4 A(1 punct)
Becul B3 se află pe ramura principală a circuitului, în serie cu gruparea paralelă a becurilor B1 și B2. Conform primei legi a lui Kirchhoff:
In3=In1+In2(1 punct)
Calcul numeric:
In3=0,6 A+0,4 A=1,0 A(1 punct)
d. Puterea nominală a becului B3 (4 puncte)
Cele două baterii sunt montate în serie concordanță, tensiunea electromotoare totală fiind E1+E2=18 V+12 V=30 V, iar rezistența internă totală r1+r2=1Ω+1Ω=2Ω.
Legea a doua a lui Kirchhoff pe circuit:
E1+E2=In3⋅(r1+r2)+Un3+Un1(2 puncte)
Înlocuind numeric:
30 V=1,0 A⋅2Ω+Un3+18 V⟹30=20+Un3⟹Un3=10 V
Puterea nominală a becului B3 este:
Pn3=Un3⋅In3(1 punct)
Calcul numeric:
Pn3=10 V⋅1,0 A=10 W(1 punct)
D. OPTICĂ
Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/s, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅s.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Imaginea unui obiect real așezat în fața unei lentile divergente, perpendicular pe axa ei optică principală, este:
a. reală și răsturnată
b. reală și dreaptă
c. virtuală și răsturnată
d. virtuală și dreaptă (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale, energia unui foton poate fi exprimată prin relația:
a.ε=νhc
b.ε=chν
c.ε=λhc
d.ε=chλ(3p)
3. Unitatea de măsură a convergenței unei lentile este:
a.J
b.m
c.J−1
d.m−1(3p)
4. În graficul din figura alăturată este ilustrată dependența intensității curentului fotoelectric de tensiunea electrică aplicată între electrozii unei celule fotoelectrice, iluminată cu radiație electromagnetică. Intensitatea curentului fotoelectric se anulează atunci când tensiunea electrică dintre electrozi are valoarea:
a.20 V
b.16 V
c.0,4 V
d.−0,9 V(3p)
5. O rază de lumină monocromatică se propagă prin aer (naer≅1) pe o direcție care formează un unghi de 45∘ cu suprafața unei lame de sticlă, cu fețe plane și paralele, având indicele de refracție n=2. Lama este plasată în aer. Unghiul format de direcția razei refractate în lamă cu direcția razei emergente în aer prin cea de a doua față a lamei are valoarea:
a.15∘
b.30∘
c.45∘
d.60∘(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I
Item 1: Răspuns d(3 puncte)
Pentru orice obiect real plasat în fața unei lentile divergente, razele refractate sunt divergente, iar prelungirile lor se intersectează în spațiul obiect, formând o imagine virtuală, dreaptă și micșorată.
Răspuns corect: d.
Item 2: Răspuns c(3 puncte)
Energia unui foton este dată de relația Planck-Einstein ε=h⋅ν. Cum ν=λc, obținem:
ε=λh⋅c
Răspuns corect: c.
Item 3: Răspuns d(3 puncte)
Convergența lentilei este inversul distanței focale exprimate în metri:
C=f1⟹[C]=m1=m−1=δ (dioptrie)
Răspuns corect: d.
Item 4: Răspuns d(3 puncte)
Din graficul caracteristicii curent-tensiune I(U) a celulei fotoelectrice, curentul fotoelectric devine zero la tensiunea de frânare (tensiunea de oprire Us=−0,9 V).
Răspuns corect: d.
Item 5: Răspuns a(3 puncte)
Raza formează un unghi de 45∘ cu suprafața lamei, deci unghiul de incidență (măsurat față de normală) este:
i=90∘−45∘=45∘
Legea refracției pe prima față:
naer⋅sini=n⋅sinr⟹1⋅sin45∘=2⋅sinr⟹22=2⋅sinr⟹sinr=21⟹r=30∘
La trecerea printr-o lamă cu fețe plane și paralele, raza emergentă este paralelă cu raza incidentă, direcția ei formând unghiul i=45∘ cu normala.
Unghiul de deviație format între direcția razei refractate în lamă și direcția razei emergente este:
θ=i−r=45∘−30∘=15∘
Răspuns corect: a.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
O lentilă convergentă, considerată subțire, are distanța focală f=20 cm. În fața acestei lentile este așezat, perpendicular pe axa optică principală, un obiect luminos liniar. Distanța de la obiect la lentilă este de 25 cm. În spatele lentilei, perpendicular pe axa optică principală, se află un ecran pe care se formează imaginea clară a obiectului.
a. Calculați distanța de la obiect la ecran. (4p)
b. Calculați mărirea liniară transversală în această situație. (3p)
c. Fără a schimba poziția obiectului și a ecranului, se deplasează lentila în lungul axei optice până când se obține pe ecran imaginea clară și micșorată a obiectului. Calculați distanța dintre obiect și lentilă în acest caz. (4p)
d. Se readuce lentila în poziția inițială. Se alipește de această lentilă o altă lentilă, identică, pentru a forma un sistem optic centrat. Calculați distanța pe care trebuie deplasat ecranul, în lungul axei optice principale, pentru ca imaginea obiectului să se observe din nou clar pe ecran. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea
a. Calculul distanței de la obiect la ecran (4 puncte)
Obiectul este real, având coordonata x1=−25 cm=−0,25 m. Distanța focală a lentilei convergente este f=20 cm=0,20 m.
Formula punctelor conjugate:
x21−x11=f1⟹x21=f1+x11(2 puncte)
Calcul numeric pentru poziția imaginii:
x21=0,20 m1−0,25 m1=5−4=1 m−1⟹x2=1,00 m=100 cm
Distanța de la obiect la ecran este:
d=x2−x1=1,00 m−(−0,25 m)=1,25 m(2 puncte)
b. Calculul măririi liniare transversale (3 puncte)
Mărirea liniară transversală este raportul dintre coordonata imaginii și coordonata obiectului:
β=x1x2(2 puncte)
Calcul numeric:
β=−0,25 m1,00 m=−4(1 punct)
c. Distanța dintre obiect și lentilă pentru imaginea clară și micșorată (4 puncte)
Distanța dintre obiect și ecran rămâne fixă: d=1,25 m. Notând cu x1′ coordonata obiectului față de noua poziție a lentilei (x1′<0), poziția ecranului față de lentilă este x2′=d+x1′=d−∣x1′∣.
Formula lentilei devine:
d+x1′1−x1′1=f1(3 puncte)
Înlocuind d=1,25 m și f=0,20 m, obținem ecuația pătratică pentru distanța d1′=−x1′:
1,25−d1′1+d1′1=0,201⟹d1′(1,25−d1′)1,25=5d1′(1,25−d1′)=0,25⟹(d1′)2−1,25d1′+0,25=0
Soluțiile acestei ecuații (metoda Bessel) sunt d1,a′=0,25 m (poziția inițială cu imagine mărită) și d1,b′=1,00 m.
Pentru a obține o imagine micșorată (∣β′∣<1), lentila trebuie să fie mai aproape de ecran decât de obiect:
−x1′=1,00 m⟹x1′=−1 m
Distanța căutată dintre obiect și lentilă este 1 m.
(1 punct)
d. Deplasarea necesară a ecranului după alipirea unei lentile identice (4 puncte)
Sistemul format din două lentile identice alipite are distanța focală echivalentă fs:
fs1=f1+f1=f2⟹fs=2f=20,20 m=0,10 m(1 punct)
Obiectul se află în poziția inițială x1=−0,25 m. Poziția noii imagini x2′′:
x2′′1−x11=fs1⟹x2′′1=0,101−0,251=10−4=6 m−1⟹x2′′=61 m≅0,1667 m(1 punct)
Ecranul se afla inițial la distanța x2=1,00 m față de lentilă. Distanța cu care trebuie deplasat ecranul spre lentilă este:
D=x2−x2′′(1 punct)
Într-un experiment de interferență a luminii se utilizează un dispozitiv interferențial Young, plasat în aer, care are distanța dintre fante 2ℓ=5,0⋅10−4 m, iar distanța dintre planul fantelor și ecran D=2,0 m. Sursa de lumină este situată pe axa de simetrie a dispozitivului și emite radiație luminoasă monocromatică. Analizând figura de interferență de pe ecran se determină valoarea interfranjei i=2,0 mm.
a. Calculați lungimea de undă a radiației monocromatice emisă de sursă. (4p)
b. Calculați distanța măsurată pe ecran între maximul central și cea de a doua franjă întunecată. (4p)
c. Calculați distanța dintre maximul central și un punct de pe ecran în care ajung două raze între care diferența de drum optic este 1μm. (3p)
d. Fără a schimba poziția sursei, a fantelor și a ecranului, se scufundă dispozitivul într-un lichid transparent și se determină noua valoare a interfranjei, i′=1,5 mm. Calculați indicele de refracție al acestui lichid. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea
a. Calculul lungimii de undă λ(4 puncte)
Formula interfranjei pentru dispozitivul Young este:
i=2ℓλ⋅D(3 puncte)
Exprimăm lungimea de undă:
λ=Di⋅2ℓ
Calcul numeric (i=2,0⋅10−3 m, 2ℓ=5,0⋅10−4 m, D=2,0 m):
λ=2,0 m2,0⋅10−3 m⋅5,0⋅10−4 m=5,0⋅10−7 m=500 nm(1 punct)
b. Distanța dintre maximul central și a doua franjă întunecată (4 puncte)
Pozițiile franjelor întunecate (minime de interferență) pe ecran sunt date de relația:
xk=(2k+1)⋅2i
Pentru prima franjă întunecată: k=0⟹x1=0,5⋅i.
Pentru a doua franjă întunecată: k=1⟹x2=1,5⋅i.
Distanța față de maximul central (x=0) este:
d=1,5⋅i(3 puncte)
Calcul numeric:
d=1,5⋅2,0 mm=3,0 mm(1 punct)
c. Distanța față de maximul central pentru diferența de drum de 1μm(3 puncte)
Relația dintre diferența de drum optic Δr și poziția x pe ecran este:
Δr=D2ℓ⋅x(2 puncte)