BACEduHub
fizicaTeoretică / RealAnul 2024Sesiune Specială

Bacalaureat 2024 - Fizică Teoretic (Varianta 4)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Un corp se deplasează rectiliniu sub acțiunea unei forțe rezultante constante, iar viteza corpului crește în timp. În acest caz vectorul accelerație:

  • a. are aceeași direcție cu vectorul viteză momentană și sens opus acestuia
  • b. are aceeași direcție și același sens cu vectorul viteză momentană
  • c. este perpendicular pe vectorul viteză momentană
  • d. este perpendicular pe vectorul viteză medie (3p)

2. Un fir elastic având constanta elastică kk și lungimea în stare nedeformată ℓ0\ell_0 este alungit cu Δℓ\Delta\ell. Modulul forței elastice este exprimat prin relația:

  • a. Fe=k⋅ΔℓF_e = k \cdot \Delta\ell
  • b. Fe=k−1⋅ΔℓF_e = k^{-1} \cdot \Delta\ell
  • c. Fe=k−1⋅ℓ0F_e = k^{-1} \cdot \ell_0
  • d. Fe=k⋅ℓ0F_e = k \cdot \ell_0 (3p)

3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul dintre forță și viteză este:

  • a. m\text{m}
  • b. N\text{N}
  • c. W\text{W}
  • d. J\text{J} (3p)

4. În figura alăturată este ilustrată dependența de timp a puterii mecanice dezvoltate de o forță care acționează asupra unui corp. Lucrul mecanic efectuat de această forță asupra corpului în intervalul de timp t∈[4 s,8 s]t \in [4\text{ s}, 8\text{ s}] are valoarea:

  • a. 10 J10\text{ J}
  • b. 20 J20\text{ J}
  • c. 40 J40\text{ J}
  • d. 80 J80\text{ J} (3p)

Graficul puterii mecanice în funcție de timp

5. Un cărucior cu masa m=2 kgm = 2\text{ kg} se deplasează rectiliniu, cu frecare neglijabilă, pe un plan orizontal, cu viteza constantă v=2 m/sv = 2\text{ m/s}. La un moment dat căruciorul lovește capătul liber al unui resort orizontal și nedeformat. Celălalt capăt al resortului este fixat de un perete vertical și imobil. Comprimarea maximă a resortului este x=10 cmx = 10\text{ cm}. Constanta elastică a resortului are valoarea:

  • a. 200 N/m200\text{ N/m}
  • b. 400 N/m400\text{ N/m}
  • c. 800 N/m800\text{ N/m}
  • d. 1000 N/m1000\text{ N/m} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • În mișcarea rectilinie accelerată în care modulul vitezei crește în timp, vectorul accelerație a⃗\vec{a} are aceeași direcție cu traiectoria și este orientat în același sens cu vectorul viteză momentană v⃗\vec{v} (a⃗↑↑v⃗\vec{a} \uparrow\uparrow \vec{v}).
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Modulul forței elastice ce apare la deformarea unui resort/fir cu alungirea Δℓ\Delta\ell este direct proporțional cu alungirea (legea forței elastice): Fe=k⋅ΔℓF_e = k \cdot \Delta\ell
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns c (3 puncte)

  • Produsul scalar dintre forță și viteză reprezintă puterea mecanică instantanee: P=F⃗⋅v⃗P = \vec{F} \cdot \vec{v}
  • În Sistemul Internațional de unități: [P]=[F]⋅[v]=N⋅m/s=Js=W[P] = [F] \cdot [v] = \text{N} \cdot \text{m/s} = \frac{\text{J}}{\text{s}} = \text{W}
  • Răspuns corect: c.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Lucrul mecanic reprezintă aria delimitată de graficul puterii P(t)P(t) și axa timpului: L=∫t1t2P(t) dtL = \int_{t_1}^{t_2} P(t)\,\text{d}t
  • Din grafic, pe intervalul [4 s,8 s][4\text{ s}, 8\text{ s}], puterea mecanică este constantă și are valoarea P=20 WP = 20\text{ W}.
  • Calcul numeric: L=P⋅Δt=20 W⋅(8 s−4 s)=20 W⋅4 s=80 JL = P \cdot \Delta t = 20\text{ W} \cdot (8\text{ s} - 4\text{ s}) = 20\text{ W} \cdot 4\text{ s} = 80\text{ J}
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns c (3 puncte)

  • În absența frecărilor, energia mecanică totală a sistemului cărucior-resort se conservă. În momentul comprimării maxime (x=10 cm=0,1 mx = 10\text{ cm} = 0,1\text{ m}), căruciorul se oprește instantaneu, toată energia cinetică fiind convertită în energie potențială elastică: m⋅v22=k⋅x22  ⟹  k=m⋅v2x2\frac{m \cdot v^2}{2} = \frac{k \cdot x^2}{2} \implies k = \frac{m \cdot v^2}{x^2}
  • Calcul numeric: k=2 kg⋅(2 m/s)2(0,1 m)2=2⋅40,01=80,01=800 N/mk = \frac{2\text{ kg} \cdot (2\text{ m/s})^2}{(0,1\text{ m})^2} = \frac{2 \cdot 4}{0,01} = \frac{8}{0,01} = 800\text{ N/m}
  • Răspuns corect: c.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Două corpuri având masele m1=6,0 kgm_1 = 6,0\text{ kg} și m2m_2 se află pe o suprafață orizontală. Corpurile sunt legate prin intermediul unui fir inextensibil și de masă neglijabilă. De corpul cu masa m1m_1 se trage cu o forță de tracțiune constantă care formează cu orizontala unghiul α≅37∘\alpha \cong 37^\circ (sin⁡α=0,6\sin\alpha = 0,6), ca în figura alăturată. Corpurile se deplasează cu accelerația constantă a=0,50 m/s2a = 0,50\text{ m/s}^2. Tensiunea din fir este T=8,0 NT = 8,0\text{ N}. Coeficientul de frecare la alunecare are aceeași valoare pentru ambele corpuri, μ=0,20\mu = 0,20.

Corpurile legate prin fir trase cu forța F

a. Calculați intervalul de timp în care viteza corpurilor crește de la v0=2 m/sv_0 = 2\text{ m/s} până la v=4 m/sv = 4\text{ m/s}. (3p)

b. Calculați masa m2m_2 a celui de al doilea corp. (4p)

c. Calculați mărimea forței de tracțiune care acționează asupra corpului cu masa m1m_1. (4p)

d. Corpul având masa m2m_2 este dezlegat și este lăsat să coboare liber pe un plan înclinat care formează cu orizontala unghiul α≅37∘\alpha \cong 37^\circ (sin⁡α=0,6\sin\alpha = 0,6). Coeficientul de frecare la alunecarea corpului pe planul înclinat este μ=0,20\mu = 0,20. Determinați valoarea accelerației corpului în timpul coborârii pe plan. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea

a. Calculul intervalului de timp Δt\Delta t (3 puncte)

  • Corpurile se deplasează rectiliniu uniform accelerat cu accelerația a=0,50 m/s2a = 0,50\text{ m/s}^2. Definiția accelerației este: a=v−v0Δt  ⟹  Δt=v−v0aa = \frac{v - v_0}{\Delta t} \implies \Delta t = \frac{v - v_0}{a} (2 puncte)

  • Calcul numeric: Δt=4 m/s−2 m/s0,50 m/s2=20,50 s=4 s\Delta t = \frac{4\text{ m/s} - 2\text{ m/s}}{0,50\text{ m/s}^2} = \frac{2}{0,50}\text{ s} = 4\text{ s} (1 punct)

b. Calculul masei m2m_2 (4 puncte)

  • Asupra corpului m2m_2, pe verticală acționează greutatea G⃗2=m2g⃗\vec{G}_2 = m_2\vec{g} și reacțiunea normală N⃗2\vec{N}_2: N2=m2⋅gN_2 = m_2 \cdot g (1 punct)

  • Forța de frecare la alunecare ce acționează asupra corpului m2m_2: Ff2=μ⋅N2=μ⋅m2⋅gF_{f2} = \mu \cdot N_2 = \mu \cdot m_2 \cdot g (1 punct)

  • Ecuația fundamentală a dinamicii pe direcție orizontală pentru corpul m2m_2: T−Ff2=m2⋅a  ⟹  T−μ⋅m2⋅g=m2⋅aT - F_{f2} = m_2 \cdot a \implies T - \mu \cdot m_2 \cdot g = m_2 \cdot a (1 punct)

  • Deducem masa m2m_2: m2=Ta+μ⋅gm_2 = \frac{T}{a + \mu \cdot g}

  • Calcul numeric: m2=8,0 N0,50 m/s2+0,20⋅10 m/s2=8,00,50+2,0 kg=8,02,5 kg=3,2 kgm_2 = \frac{8,0\text{ N}}{0,50\text{ m/s}^2 + 0,20 \cdot 10\text{ m/s}^2} = \frac{8,0}{0,50 + 2,0}\text{ kg} = \frac{8,0}{2,5}\text{ kg} = 3,2\text{ kg} (1 punct)

c. Calculul forței de tracțiune FF (4 puncte)

  • Pe verticală, corpul m1m_1 este în echilibru: N1+F⋅sin⁡α−m1⋅g=0  ⟹  N1=m1⋅g−F⋅sin⁡αN_1 + F \cdot \sin\alpha - m_1 \cdot g = 0 \implies N_1 = m_1 \cdot g - F \cdot \sin\alpha (1 punct)

  • Forța de frecare la alunecare pentru primul corp: Ff1=μ⋅N1=μ⋅(m1⋅g−F⋅sin⁡α)F_{f1} = \mu \cdot N_1 = \mu \cdot (m_1 \cdot g - F \cdot \sin\alpha) (1 punct)

  • Ecuația fundamentală a mișcării pe orizontală pentru corpul m1m_1: F⋅cos⁡α−T−Ff1=m1⋅aF \cdot \cos\alpha - T - F_{f1} = m_1 \cdot a (1 punct)

  • Înlocuind Ff1F_{f1}: F⋅cos⁡α−T−μ⋅(m1⋅g−F⋅sin⁡α)=m1⋅aF \cdot \cos\alpha - T - \mu \cdot (m_1 \cdot g - F \cdot \sin\alpha) = m_1 \cdot a F⋅(cos⁡α+μ⋅sin⁡α)=m1⋅a+T+μ⋅m1⋅gF \cdot (\cos\alpha + \mu \cdot \sin\alpha) = m_1 \cdot a + T + \mu \cdot m_1 \cdot g

  • Din sin⁡α=0,6  ⟹  cos⁡α=0,8\sin\alpha = 0,6 \implies \cos\alpha = 0,8. Coeficientul din paranteză este: cos⁡α+μ⋅sin⁡α=0,8+0,20⋅0,6=0,8+0,12=0,92\cos\alpha + \mu \cdot \sin\alpha = 0,8 + 0,20 \cdot 0,6 = 0,8 + 0,12 = 0,92

  • Calcul numeric: F⋅0,92=6,0 kg⋅0,50 m/s2+8,0 N+0,20⋅6,0 kg⋅10 m/s2F \cdot 0,92 = 6,0\text{ kg} \cdot 0,50\text{ m/s}^2 + 8,0\text{ N} + 0,20 \cdot 6,0\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 F⋅0,92=3,0+8,0+12,0=23,0 N  ⟹  F=23,00,92=25 NF \cdot 0,92 = 3,0 + 8,0 + 12,0 = 23,0\text{ N} \implies F = \frac{23,0}{0,92} = 25\text{ N} (1 punct)

d. Accelerația corpului m2m_2 pe planul înclinat (4 puncte)

  • La coborârea liberă pe planul înclinat, ecuația de mișcare de-a lungul planului este: Gt−Ff=m2⋅a′G_t - F_f = m_2 \cdot a' (1 punct)

  • Componenta tangențială a greutății: Gt=m2⋅g⋅sin⁡αG_t = m_2 \cdot g \cdot \sin\alpha (1 punct)

  • Forța de frecare pe planul înclinat: Ff=μ⋅N=μ⋅m2⋅g⋅cos⁡αF_f = \mu \cdot N = \mu \cdot m_2 \cdot g \cdot \cos\alpha (1 punct)

  • Înlocuind în ecuația de mișcare și simplificând prin masa m2m_2: a′=g⋅(sin⁡α−μ⋅cos⁡α)a' = g \cdot (\sin\alpha - \mu \cdot \cos\alpha)

  • Calcul numeric: a′=10 m/s2⋅(0,6−0,20⋅0,8)=10⋅(0,6−0,16)=10⋅0,44=4,4 m/s2a' = 10\text{ m/s}^2 \cdot (0,6 - 0,20 \cdot 0,8) = 10 \cdot (0,6 - 0,16) = 10 \cdot 0,44 = 4,4\text{ m/s}^2 (1 punct)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un corp având masa m=0,5 kgm = 0,5\text{ kg}, aflat la înălțimea h=4,2 mh = 4,2\text{ m} față de sol, este aruncat vertical de jos în sus, cu viteza inițială v0=4,0 m/sv_0 = 4,0\text{ m/s}. Se neglijează atât dimensiunile corpului cât și interacțiunea acestuia cu aerul. Energia potențială gravitațională se consideră nulă la nivelul solului.

a. Calculați energia mecanică a corpului la momentul inițial. (4p)

b. Calculați înălțimea maximă, măsurată față de sol, la care ajunge corpul. (3p)

c. Calculați lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului din momentul aruncării lui și până la atingerea solului. (4p)

d. Corpul pătrunde în sol și se oprește după Δt=1,0⋅10−2 s\Delta t = 1,0 \cdot 10^{-2}\text{ s} de la atingerea solului. Calculați mărimea forței rezultante medii care acționează asupra corpului în timpul pătrunderii în sol. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea

a. Calculul energiei mecanice inițiale (4 puncte)

  • Energia mecanică la momentul inițial este suma energiei cinetice și a energiei potențiale gravitaționale: E0=Ec0+Ep0E_0 = E_{c0} + E_{p0} (1 punct)

  • Energia cinetică inițială: Ec0=m⋅v022E_{c0} = \frac{m \cdot v_0^2}{2} (1 punct)

  • Energia potențială gravitațională față de nivelul solului (h0=0h_0 = 0): Ep0=m⋅g⋅hE_{p0} = m \cdot g \cdot h (1 punct)

  • Calcul numeric: E0=0,5 kg⋅(4,0 m/s)22+0,5 kg⋅10 m/s2⋅4,2 m=0,5⋅162+21=4 J+21 J=25 JE_0 = \frac{0,5\text{ kg} \cdot (4,0\text{ m/s})^2}{2} + 0,5\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 4,2\text{ m} = \frac{0,5 \cdot 16}{2} + 21 = 4\text{ J} + 21\text{ J} = 25\text{ J} (1 punct)

b. Calculul înălțimii maxime hmax⁡h_{\max} (3 puncte)

  • În absența forțelor disipative (frecarea cu aerul fiind neglijabilă), energia mecanică se conservă: E1=E0E_1 = E_0 (1 punct)

  • La înălțimea maximă, viteza corpului se anulează (v=0v = 0), astfel încât energia mecanică este pur potențială: E1=m⋅g⋅hmax⁡E_1 = m \cdot g \cdot h_{\max} (1 punct)

  • Egalând cu energia mecanică inițială: m⋅g⋅hmax⁡=E0  ⟹  hmax⁡=E0m⋅gm \cdot g \cdot h_{\max} = E_0 \implies h_{\max} = \frac{E_0}{m \cdot g}

  • Calcul numeric: hmax⁡=25 J0,5 kg⋅10 m/s2=255 m=5 mh_{\max} = \frac{25\text{ J}}{0,5\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2} = \frac{25}{5}\text{ m} = 5\text{ m} (1 punct)

c. Lucrul mecanic al greutății până la atingerea solului (4 puncte)

  • Forța gravitațională este o forță conservativă. Lucrul mecanic efectuat de greutate depinde doar de poziția inițială și poziția finală: LG=m⋅g⋅(yi−yf)=m⋅g⋅hL_G = m \cdot g \cdot (y_i - y_f) = m \cdot g \cdot h (3 puncte)

  • Calcul numeric: LG=0,5 kg⋅10 m/s2⋅4,2 m=21 JL_G = 0,5\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 4,2\text{ m} = 21\text{ J} (1 punct)

d. Mărimea forței rezultante medii la oprirea în sol (4 puncte)

  • La atingerea solului (h=0h = 0), toată energia mecanică inițială E0=25 JE_0 = 25\text{ J} este convertită în energie cinetică: E0=m⋅vsol22  ⟹  vsol=2E0mE_0 = \frac{m \cdot v_{\text{sol}}^2}{2} \implies v_{\text{sol}} = \sqrt{\frac{2 E_0}{m}} (1 punct)

vsol=2⋅25 J0,5 kg=100 m/s=10 m/sv_{\text{sol}} = \sqrt{\frac{2 \cdot 25\text{ J}}{0,5\text{ kg}}} = \sqrt{100}\text{ m/s} = 10\text{ m/s}

  • Conform teoremei variației impulsului pentru corpul care se oprește în sol (vf=0v_f = 0): Fm⋅Δt=m⋅vsolF_m \cdot \Delta t = m \cdot v_{\text{sol}} (2 puncte)

  • Exprimăm forța rezultantă medie FmF_m: Fm=m⋅vsolΔtF_m = \frac{m \cdot v_{\text{sol}}}{\Delta t}

  • Calcul numeric: Fm=0,5 kg⋅10 m/s1,0⋅10−2 s=50,01 N=500 N=5⋅102 NF_m = \frac{0,5\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}}{1,0 \cdot 10^{-2}\text{ s}} = \frac{5}{0,01}\text{ N} = 500\text{ N} = 5 \cdot 10^2\text{ N} (1 punct)


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J⋅mol−1⋅K−1R = 8,31\text{ J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația p⋅V=νRTp \cdot V = \nu R T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Densitatea unei mase de gaz ideal rămâne constantă în cursul unui proces:

  • a. izobar
  • b. izocor
  • c. izoterm
  • d. adiabatic (3p)

2. O cantitate ν\nu de gaz ideal se află la presiunea p1p_1 și ocupă volumul V1V_1. Gazul se destinde, la temperatura constantă TT, până în starea finală în care gazul ocupă volumul V2V_2 la presiunea p2p_2. Căldura molară la volum constant este CVC_V. Lucrul mecanic efectuat de gaz este:

  • a. L=p2V2ln⁡V1V2L = p_2 V_2 \ln\frac{V_1}{V_2}
  • b. L=p1V1ln⁡V2V1L = p_1 V_1 \ln\frac{V_2}{V_1}
  • c. L=νCVTln⁡V2V1L = \nu C_V T \ln\frac{V_2}{V_1}
  • d. L=νCVTln⁡V1V2L = \nu C_V T \ln\frac{V_1}{V_2} (3p)

3. Într-un proces termodinamic dependența căldurii molare CμC_\mu a unui gaz de temperatura absolută TT a acestuia este dată de relația Cμ=α+βTC_\mu = \alpha + \beta T, unde α\alpha și β\beta sunt două constante. Unitatea de măsură în S.I. a constantei β\beta este:

  • a. Jmol⋅K\frac{\text{J}}{\text{mol}\cdot\text{K}}
  • b. Jmol⋅K2\frac{\text{J}}{\text{mol}\cdot\text{K}^2}
  • c. J⋅mol−1⋅K\text{J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}
  • d. J⋅mol−1⋅K−2\text{J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-2} (3p)

4. O cantitate dată de gaz ideal parcurge un proces ciclic în care efectuează lucrul mecanic L=150 JL = 150\text{ J} și cedează căldura Qc=−100 JQ_c = -100\text{ J}. Randamentul ciclului este:

  • a. η=20%\eta = 20\%
  • b. η=40%\eta = 40\%
  • c. η=60%\eta = 60\%
  • d. η=80%\eta = 80\% (3p)

5. O cantitate dată de gaz ideal parcurge ciclul termodinamic reprezentat în figura alăturată. Raportul dintre presiunea maximă și presiunea minimă atinse de gaz în cursul ciclului este:

  • a. 22
  • b. 33
  • c. 44
  • d. 55 (3p)

Ciclu termodinamic

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Densitatea gazului ideal este raportul dintre masă și volum: ρ=mV\rho = \frac{m}{V}
  • Pentru o masă dată de gaz (m=constantm = \text{constant}), densitatea rămâne constantă dacă și numai dacă volumul este constant (V=constantV = \text{constant}), adică într-un proces izocor.
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • În destinderea izotermă (T=constantT = \text{constant}), lucrul mecanic efectuat de gaz este: L=νRTln⁡V2V1L = \nu R T \ln\frac{V_2}{V_1}
  • Din ecuația de stare Clapeyron-Mendeleev, νRT=p1V1=p2V2\nu R T = p_1 V_1 = p_2 V_2, de unde: L=p1V1ln⁡V2V1L = p_1 V_1 \ln\frac{V_2}{V_1}
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Căldura molară are unitatea de măsură: [Cμ]=Jmol⋅K=J⋅mol−1⋅K−1[C_\mu] = \frac{\text{J}}{\text{mol}\cdot\text{K}} = \text{J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}
  • Relația dată fiind Cμ=α+βTC_\mu = \alpha + \beta T, termenul βT\beta T trebuie să aibă aceeași unitate de măsură: [β]⋅[T]=[Cμ]  ⟹  [β]=[Cμ][T]=J⋅mol−1⋅K−1K=J⋅mol−1⋅K−2[\beta] \cdot [T] = [C_\mu] \implies [\beta] = \frac{[C_\mu]}{[T]} = \frac{\text{J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}}{\text{K}} = \text{J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-2}
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Bilanțul energetic pentru un proces ciclic este L=Qprimit−∣Qc∣  ⟹  Qprimit=L+∣Qc∣L = Q_{\text{primit}} - |Q_c| \implies Q_{\text{primit}} = L + |Q_c|. Qprimit=150 J+100 J=250 JQ_{\text{primit}} = 150\text{ J} + 100\text{ J} = 250\text{ J}
  • Randamentul termodinamic al ciclului este: η=LQprimit=150 J250 J=35=0,60=60%\eta = \frac{L}{Q_{\text{primit}}} = \frac{150\text{ J}}{250\text{ J}} = \frac{3}{5} = 0,60 = 60\%
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Analizând valorile presiunii din ciclul reprezentat grafic, raportul dintre presiunea maximă atinsă de gaz și presiunea minimă este: pmax⁡pmin⁡=2\frac{p_{\max}}{p_{\min}} = 2
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un cilindru orizontal de lungime L=80 cmL = 80\text{ cm} și secțiune S=83,1 cm2S = 83,1\text{ cm}^2 este împărțit în două compartimente de volume egale printr-un piston ușor care se poate deplasa fără frecare. În compartimentul din dreapta se află aer (μaer=29 g/mol\mu_{\text{aer}} = 29\text{ g/mol}) la presiunea p0=1,0⋅105 Pap_0 = 1,0 \cdot 10^5\text{ Pa}, iar în compartimentul din stânga se află heliu (μHe=4 g/mol\mu_{\text{He}} = 4\text{ g/mol}). Inițial pistonul este în echilibru mecanic. Se deplasează pistonul cu x=0,2 mx = 0,2\text{ m} spre dreapta față de poziția inițială. Pistonul este menținut în această poziție. Temperatura gazelor rămâne mereu constantă t=127∘Ct = 127^\circ\text{C}. Gazele se consideră ideale. Determinați:

a. numărul de molecule din compartimentul în care se află aer; (3p)

b. valoarea presiunii aerului după deplasarea pistonului; (4p)

c. cantitatea de aer Δν\Delta\nu care trebuie eliminată astfel încât după eliberarea pistonului acesta să rămână în echilibru; (4p)

d. masa molară a amestecului obținut, după eliminarea cantității de aer Δν\Delta\nu, în urma îndepărtării pistonului. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea

a. Numărul de molecule din compartimentul cu aer (3 puncte)

  • În starea inițială, pistonul se află la mijlocul cilindrului, deci lungimea fiecărui compartiment este L2=40 cm=0,4 m\frac{L}{2} = 40\text{ cm} = 0,4\text{ m}.

  • Volumul inițial ocupat de aer: Vaer,0=S⋅L2V_{\text{aer}, 0} = S \cdot \frac{L}{2}

  • Temperatura absolută a gazelor: T=t+273,15=127+273=400 KT = t + 273,15 = 127 + 273 = 400\text{ K}

  • Din ecuația Clapeyron-Mendeleev, cantitatea de substanță de aer este: p0⋅(S⋅L2)=νaer⋅R⋅T  ⟹  νaer=p0⋅S⋅L2RTp_0 \cdot \left(S \cdot \frac{L}{2}\right) = \nu_{\text{aer}} \cdot R \cdot T \implies \nu_{\text{aer}} = \frac{p_0 \cdot S \cdot L}{2 R T} (1 punct)

  • Transformăm în S.I.: S=83,1⋅10−4 m2S = 83,1 \cdot 10^{-4}\text{ m}^2, L2=0,4 m  ⟹  V0=83,1⋅10−4⋅0,4=3,324⋅10−3 m3\frac{L}{2} = 0,4\text{ m} \implies V_0 = 83,1 \cdot 10^{-4} \cdot 0,4 = 3,324 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3. νaer=1,0⋅105 Pa⋅3,324⋅10−3 m38,31 J/(mol⋅K)⋅400 K=332,43324=0,1 mol\nu_{\text{aer}} = \frac{1,0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 3,324 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3}{8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 400\text{ K}} = \frac{332,4}{3324} = 0,1\text{ mol}

  • Numărul de molecule din compartiment este: N=νaer⋅NAN = \nu_{\text{aer}} \cdot N_A (1 punct)

  • Calcul numeric: N=0,1 mol⋅6,02⋅1023 molecule/mol=6,02⋅1022 moleculeN = 0,1\text{ mol} \cdot 6,02 \cdot 10^{23}\text{ molecule/mol} = 6,02 \cdot 10^{22}\text{ molecule} (1 punct)

b. Presiunea aerului după deplasarea pistonului (4 puncte)

  • Pistonul se deplasează spre dreapta cu x=0,2 mx = 0,2\text{ m}. Noua lungime a compartimentului cu aer devine L2−x=0,4 m−0,2 m=0,2 m\frac{L}{2} - x = 0,4\text{ m} - 0,2\text{ m} = 0,2\text{ m}.

  • Procesul de comprimare a aerului este izoterm (T=constantT = \text{constant}): p0⋅(L2⋅S)=paer⋅(L2−x)⋅Sp_0 \cdot \left(\frac{L}{2} \cdot S\right) = p_{\text{aer}} \cdot \left(\frac{L}{2} - x\right) \cdot S (3 puncte)

  • Exprimăm presiunea finală a aerului: paer=p0⋅L2L2−xp_{\text{aer}} = p_0 \cdot \frac{\frac{L}{2}}{\frac{L}{2} - x}

  • Înlocuind numeric: paer=1,0⋅105 Pa⋅0,4 m0,4 m−0,2 m=1,0⋅105⋅2=2⋅105 Pap_{\text{aer}} = 1,0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot \frac{0,4\text{ m}}{0,4\text{ m} - 0,2\text{ m}} = 1,0 \cdot 10^5 \cdot 2 = 2 \cdot 10^5\text{ Pa} (1 punct)

c. Cantitatea de aer Δν\Delta\nu care trebuie eliminată (4 puncte)

  • Pistonul este inițial în echilibru mecanic, deci presiunea inițială a heliului este egală cu cea a aerului (pHe,0=p0=105 Pap_{\text{He}, 0} = p_0 = 10^5\text{ Pa}), iar cantitatea de heliu este egală cu cea inițială de aer: νHe=νaer=0,1 mol\nu_{\text{He}} = \nu_{\text{aer}} = 0,1\text{ mol} (1 punct)

  • Prin deplasarea pistonului spre dreapta cu xx, heliul se destinde izoterm, ocupând lungimea L2+x=0,4 m+0,2 m=0,6 m\frac{L}{2} + x = 0,4\text{ m} + 0,2\text{ m} = 0,6\text{ m}. Presiunea heliului devine: pHe⋅(L2+x)⋅S=νHe⋅R⋅T  ⟹  pHe=νHeRT(L2+x)Sp_{\text{He}} \cdot \left(\frac{L}{2} + x\right) \cdot S = \nu_{\text{He}} \cdot R \cdot T \implies p_{\text{He}} = \frac{\nu_{\text{He}} R T}{\left(\frac{L}{2} + x\right) S} (1 punct)

pHe=p0⋅L2L2+x=105⋅0,40,6=23⋅105 Pap_{\text{He}} = p_0 \cdot \frac{\frac{L}{2}}{\frac{L}{2} + x} = 10^5 \cdot \frac{0,4}{0,6} = \frac{2}{3} \cdot 10^5\text{ Pa}

  • Pentru ca pistonul eliberat să rămână în echilibru în această poziție, presiunea aerului rămas trebuie să fie egală cu presiunea heliului (paer′=pHep'_{\text{aer}} = p_{\text{He}}): pHe⋅(L2−x)⋅S=(νaer−Δν)⋅R⋅Tp_{\text{He}} \cdot \left(\frac{L}{2} - x\right) \cdot S = (\nu_{\text{aer}} - \Delta\nu) \cdot R \cdot T (1 punct)

  • Cantitatea de aer rămasă: νaer′=νaer−Δν=νHe⋅L2−xL2+x=0,1⋅0,20,6=0,13=130 mol\nu'_{\text{aer}} = \nu_{\text{aer}} - \Delta\nu = \nu_{\text{He}} \cdot \frac{\frac{L}{2} - x}{\frac{L}{2} + x} = 0,1 \cdot \frac{0,2}{0,6} = \frac{0,1}{3} = \frac{1}{30}\text{ mol}

  • Cantitatea de aer ce trebuie eliminată: Δν=νaer−νaer′=0,1−130=3−130=230=115 mol≅0,0667 mol≅6,7⋅10−2 mol\Delta\nu = \nu_{\text{aer}} - \nu'_{\text{aer}} = 0,1 - \frac{1}{30} = \frac{3 - 1}{30} = \frac{2}{30} = \frac{1}{15}\text{ mol} \cong 0,0667\text{ mol} \cong 6,7 \cdot 10^{-2}\text{ mol} (1 punct)

d. Masa molară a amestecului obținut (4 puncte)

  • Masa molară a amestecului după îndepărtarea pistonului: μam=mamνam\mu_{\text{am}} = \frac{m_{\text{am}}}{\nu_{\text{am}}} (1 punct)

  • Cantitatea totală de substanță din amestec este: νam=νHe+(νaer−Δν)=110+130=430=215 mol\nu_{\text{am}} = \nu_{\text{He}} + (\nu_{\text{aer}} - \Delta\nu) = \frac{1}{10} + \frac{1}{30} = \frac{4}{30} = \frac{2}{15}\text{ mol} (1 punct)

  • Masa totală a gazelor amestecate: mam=νHe⋅μHe+(νaer−Δν)⋅μaerm_{\text{am}} = \nu_{\text{He}} \cdot \mu_{\text{He}} + (\nu_{\text{aer}} - \Delta\nu) \cdot \mu_{\text{aer}} (1 punct)

mam=0,1 mol⋅4 g/mol+130 mol⋅29 g/mol=0,4 g+2930 g=12+2930 g=4130 gm_{\text{am}} = 0,1\text{ mol} \cdot 4\text{ g/mol} + \frac{1}{30}\text{ mol} \cdot 29\text{ g/mol} = 0,4\text{ g} + \frac{29}{30}\text{ g} = \frac{12 + 29}{30}\text{ g} = \frac{41}{30}\text{ g}

  • Masa molară a amestecului: μam=4130 g430 mol=414 g/mol=10,25 g/mol\mu_{\text{am}} = \frac{\frac{41}{30}\text{ g}}{\frac{4}{30}\text{ mol}} = \frac{41}{4}\text{ g/mol} = 10,25\text{ g/mol} (1 punct)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

O cantitate de gaz ideal monoatomic (CV=1,5RC_V = 1,5 R) parcurge ciclul termodinamic 1→2→3→1 reprezentat în coordonate p−Vp-V în graficul din figura alăturată. Căldura primită de gaz în procesul 1→2 este Q12=300 JQ_{12} = 300\text{ J}. Temperatura gazului în starea 1 este T1T_1, iar în starea 2 este T2=2T1T_2 = 2T_1. Determinați:

Ciclu termodinamic 1-2-3-1

a. variația energiei interne a gazului în procesul 1→2→3; (4p)

b. căldura schimbată de gaz cu mediul exterior în procesul 2→3; (3p)

c. lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior în procesul ciclic; (4p)

d. randamentul unui motor termic care ar funcționa după acest ciclu. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea

a. Variația energiei interne în procesul 1→2→3 (4 puncte)

  • Energia internă este o funcție de stare, depinzând doar de temperaturile stărilor inițială și finală: ΔU13=ν⋅CV⋅(T3−T1)\Delta U_{13} = \nu \cdot C_V \cdot (T_3 - T_1) (1 punct)

  • Transformarea 1→2 este izocoră (V1=V2V_1 = V_2), deci gazul nu efectuează lucru mecanic (L12=0L_{12} = 0). Căldura primită este: Q12=ν⋅CV⋅(T2−T1)=ν⋅CV⋅(2T1−T1)=ν⋅CV⋅T1=300 JQ_{12} = \nu \cdot C_V \cdot (T_2 - T_1) = \nu \cdot C_V \cdot (2T_1 - T_1) = \nu \cdot C_V \cdot T_1 = 300\text{ J} (1 punct)

  • Transformarea 2→3 este izobară (p2=p3=2p1p_2 = p_3 = 2p_1) până la volumul V3=2V2=2V1V_3 = 2V_2 = 2V_1. Din legea Gay-Lussac: V3T3=V2T2  ⟹  T3=T2⋅V3V2=2T2=4T1\frac{V_3}{T_3} = \frac{V_2}{T_2} \implies T_3 = T_2 \cdot \frac{V_3}{V_2} = 2 T_2 = 4 T_1 (1 punct)

  • Astfel, variația energiei interne devine: ΔU13=ν⋅CV⋅(4T1−T1)=3⋅(ν⋅CV⋅T1)=3⋅300 J=900 J\Delta U_{13} = \nu \cdot C_V \cdot (4T_1 - T_1) = 3 \cdot (\nu \cdot C_V \cdot T_1) = 3 \cdot 300\text{ J} = 900\text{ J} (1 punct)

b. Căldura schimbată în procesul 2→3 (3 puncte)

  • Procesul 2→3 fiind o destindere izobară: Q23=ν⋅Cp⋅(T3−T2)Q_{23} = \nu \cdot C_p \cdot (T_3 - T_2) (1 punct)

  • Pentru gazul ideal monoatomic, conform relației lui Robert Mayer: Cp=CV+R=1,5R+R=2,5RC_p = C_V + R = 1,5R + R = 2,5R (1 punct)

  • Cum νCVT1=1,5νRT1=300 J  ⟹  νRT1=200 J\nu C_V T_1 = 1,5 \nu R T_1 = 300\text{ J} \implies \nu R T_1 = 200\text{ J}: Q23=ν⋅(2,5R)⋅(4T1−2T1)=5⋅νRT1=5⋅200 J=1000 JQ_{23} = \nu \cdot (2,5R) \cdot (4T_1 - 2T_1) = 5 \cdot \nu R T_1 = 5 \cdot 200\text{ J} = 1000\text{ J} (1 punct)

c. Lucrul mecanic total schimbat în procesul ciclic (4 puncte)

  • Lucrul mecanic efectuat în ciclu este egal cu aria triunghiului din diagrama p−Vp-V: L=(p2−p1)⋅(V3−V1)2L = \frac{(p_2 - p_1) \cdot (V_3 - V_1)}{2} (1 punct)

  • Din ecuația transformării izocore 1→2: p2=2p1  ⟹  p2−p1=p1p_2 = 2p_1 \implies p_2 - p_1 = p_1 (1 punct)

  • Din V3=2V1V_3 = 2V_1, diferența de volum este V3−V1=V1V_3 - V_1 = V_1.

  • Din ecuația de stare pentru starea 1: p1⋅V1=νRT1=200 Jp_1 \cdot V_1 = \nu R T_1 = 200\text{ J} (1 punct)

  • Calcul numeric: L=p1⋅V12=200 J2=100 JL = \frac{p_1 \cdot V_1}{2} = \frac{200\text{ J}}{2} = 100\text{ J} (1 punct)

d. Randamentul motorului termic (4 puncte)

  • Căldura este primită de la sursă pe transformările 1→2 (încălzire izocoră) și 2→3 (destindere izobară): Qprimit=Q12+Q23Q_{\text{primit}} = Q_{12} + Q_{23} (1 punct)

Qprimit=300 J+1000 J=1300 JQ_{\text{primit}} = 300\text{ J} + 1000\text{ J} = 1300\text{ J}

  • Randamentul ciclului: η=LQprimit\eta = \frac{L}{Q_{\text{primit}}} (2 puncte)

  • Calcul numeric: η=100 J1300 J=113≅0,0769≅7,69%\eta = \frac{100\text{ J}}{1300\text{ J}} = \frac{1}{13} \cong 0,0769 \cong 7,69\% (1 punct)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Două rezistoare cu rezistențele electrice în raportul R1R2=2\frac{R_1}{R_2} = 2 sunt legate în paralel la bornele unei baterii cu rezistența interioară neglijabilă. Raportul I1I2\frac{I_1}{I_2} al intensităților curenților ce străbat cele două rezistoare este:

  • a. 0,50,5
  • b. 11
  • c. 22
  • d. 44 (3p)

2. O baterie cu tensiunea electromotoare EE și rezistența interioară rr alimentează un consumator cu rezistența electrică RR. Expresia puterii electrice transferate de baterie consumatorului este:

  • a. P=E2R(R+r)2P = \frac{E^2 R}{(R + r)^2}
  • b. P=ERR+rP = \frac{E R}{R + r}
  • c. P=E2R(R+r)P = \frac{E^2}{R(R + r)}
  • d. P=E2R2(R+r)2P = \frac{E^2 R^2}{(R + r)^2} (3p)

3. Dependența intensității curentului electric printr-un element neliniar de circuit de tensiunea aplicată la bornele sale este dată de relația I=α+βUI = \alpha + \frac{\beta}{U}, unde α\alpha și β\beta sunt două constante. Unitatea de măsură în S.I. a constantei β\beta este:

  • a. A\text{A}
  • b. V\text{V}
  • c. W\text{W}
  • d. J\text{J} (3p)

4. Prin legarea în serie a două rezistoare rezistența electrică a grupării este Rs=9 ΩR_s = 9\,\Omega, iar prin legarea în paralel a celor două rezistoare rezistența electrică a grupării este Rp=2 ΩR_p = 2\,\Omega. Rezistențele electrice ale celor două rezistoare au valorile:

  • a. 1 Ω;  8 Ω1\,\Omega;\; 8\,\Omega
  • b. 2 Ω;  7 Ω2\,\Omega;\; 7\,\Omega
  • c. 3 Ω;  6 Ω3\,\Omega;\; 6\,\Omega
  • d. 4 Ω;  5 Ω4\,\Omega;\; 5\,\Omega (3p)

5. La bornele unei baterii având parametrii EE și rr este conectat un consumator a cărui rezistență electrică poate fi modificată. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența randamentului circuitului electric de rezistența consumatorului. Rezistența electrică a consumatorului pentru care randamentul circuitului este η=90%\eta = 90\% are valoarea:

  • a. 6 Ω6\,\Omega
  • b. 10 Ω10\,\Omega
  • c. 15 Ω15\,\Omega
  • d. 18 Ω18\,\Omega (3p)

Randamentul în funcție de rezistența consumatorului

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns a (3 puncte)

  • La conexiunea în paralel, tensiunea aplicată ambelor rezistoare este aceeași: U1=U2U_1 = U_2.
  • Conform legii lui Ohm: I1⋅R1=I2⋅R2  ⟹  I1I2=R2R1=1R1R2=12=0,5I_1 \cdot R_1 = I_2 \cdot R_2 \implies \frac{I_1}{I_2} = \frac{R_2}{R_1} = \frac{1}{\frac{R_1}{R_2}} = \frac{1}{2} = 0,5
  • Răspuns corect: a.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Curentul prin circuitul simplu este I=ER+rI = \frac{E}{R + r}.
  • Puterea electrică utilă debitată pe consumatorul de rezistență RR este: P=I2⋅R=(ER+r)2⋅R=E2R(R+r)2P = I^2 \cdot R = \left(\frac{E}{R + r}\right)^2 \cdot R = \frac{E^2 R}{(R + r)^2}
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns c (3 puncte)

  • În relația I=α+βUI = \alpha + \frac{\beta}{U}, termenul βU\frac{\beta}{U} are dimensiunea fizică a unei intensități de curent: [βU]=[I]=A  ⟹  [β]=[I]⋅[U]=A⋅V=W\left[\frac{\beta}{U}\right] = [I] = \text{A} \implies [\beta] = [I] \cdot [U] = \text{A} \cdot \text{V} = \text{W}
  • Constanta β\beta se măsoară în watt (W\text{W}).
  • Răspuns corect: c.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Din datele problemei: R1+R2=Rs=9 ΩR_1 + R_2 = R_s = 9\,\Omega R1⋅R2R1+R2=Rp=2 Ω  ⟹  R1⋅R2=2⋅9=18 Ω2\frac{R_1 \cdot R_2}{R_1 + R_2} = R_p = 2\,\Omega \implies R_1 \cdot R_2 = 2 \cdot 9 = 18\,\Omega^2
  • Formăm ecuația de gradul al doilea: R2−9R+18=0R^2 - 9R + 18 = 0, cu soluțiile (R−3)(R−6)=0(R - 3)(R - 6) = 0.
  • Rezistențele electrice sunt R1=3 ΩR_1 = 3\,\Omega și R2=6 ΩR_2 = 6\,\Omega.
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Formula randamentului circuitului este η=RR+r\eta = \frac{R}{R + r}.
  • Din grafic, pentru η=50%=0,5\eta = 50\% = 0,5, rezistența exterioară este egală cu rezistența internă a sursei: R=r=2 ΩR = r = 2\,\Omega.
  • Pentru randamentul impus de η=90%=0,9\eta = 90\% = 0,9: RR+r=0,9  ⟹  R=0,9R+0,9r  ⟹  0,1R=0,9r  ⟹  R=9r\frac{R}{R + r} = 0,9 \implies R = 0,9R + 0,9r \implies 0,1R = 0,9r \implies R = 9r
  • Calcul numeric: R=9⋅2 Ω=18 ΩR = 9 \cdot 2\,\Omega = 18\,\Omega
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

În circuitul a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată cele trei surse au tensiunile electromotoare E1=9,50 VE_1 = 9,50\text{ V}, E2=9,25 VE_2 = 9,25\text{ V}, E3=9,00 VE_3 = 9,00\text{ V} și rezistențele interioare r1=r2=r3=1,0 Ωr_1 = r_2 = r_3 = 1,0\,\Omega. Intensitatea curentului electric prin sursa cu tensiunea electromotoare E3E_3 este nulă. Rezistorul R este confecționat dintr-un fir conductor având diametrul secțiunii transversale d=0,1 mmd = 0,1\text{ mm} și lungimea LL. Determinați:

Schema circuitului cu trei surse paralele și rezistorul R

a. intensitatea curentului electric prin sursa cu tensiunea electromotoare E1E_1; (4p)

b. valoarea sarcinii electrice care trece în intervalul de timp Δt=1 min\Delta t = 1\text{ min} prin sursa cu tensiunea electromotoare E2E_2; (4p)

c. rezistența electrică RR a rezistorului din circuit; (3p)

d. lungimea LL a firului conductor dacă rezistivitatea electrică a materialului din care este confecționat este ρ=3,14⋅10−8 Ω⋅m\rho = 3,14 \cdot 10^{-8}\,\Omega\cdot\text{m}. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea

a. Intensitatea curentului prin sursa E1E_1 (4 puncte)

  • Sursele sunt conectate în ramuri paralele între nodurile principale A și B. Deoarece curentul prin sursa a treia este nul (I3=0I_3 = 0), tensiunea la bornele acestei ramuri (și tensiunea comună la noduri) este chiar tensiunea sa electromotoare: UAB=E3−I3⋅r3=E3=9,00 VU_{AB} = E_3 - I_3 \cdot r_3 = E_3 = 9,00\text{ V}

  • Pentru ramura primei surse, ecuația tensiunii la borne este: E1−E3=I1⋅r1  ⟹  I1=E1−E3r1E_1 - E_3 = I_1 \cdot r_1 \implies I_1 = \frac{E_1 - E_3}{r_1} (3 puncte)

  • Calcul numeric: I1=9,50 V−9,00 V1,0 Ω=0,501,0 A=0,50 AI_1 = \frac{9,50\text{ V} - 9,00\text{ V}}{1,0\,\Omega} = \frac{0,50}{1,0}\text{ A} = 0,50\text{ A} (1 punct)

b. Sarcina electrică prin sursa E2E_2 în Δt=1 min\Delta t = 1\text{ min} (4 puncte)

  • Pentru ramura celei de-a doua surse: E2−E3=I2⋅r2  ⟹  I2=E2−E3r2E_2 - E_3 = I_2 \cdot r_2 \implies I_2 = \frac{E_2 - E_3}{r_2} I2=9,25 V−9,00 V1,0 Ω=0,25 AI_2 = \frac{9,25\text{ V} - 9,00\text{ V}}{1,0\,\Omega} = 0,25\text{ A}

  • Relația de definiție a sarcinii electrice: Δq=I2⋅Δt\Delta q = I_2 \cdot \Delta t (2 puncte)

  • Calcul numeric pentru Δt=1 min=60 s\Delta t = 1\text{ min} = 60\text{ s}: Δq=0,25 A⋅60 s=15 C\Delta q = 0,25\text{ A} \cdot 60\text{ s} = 15\text{ C} (2 puncte)

c. Rezistența electrică RR a rezistorului (3 puncte)

  • Din prima lege a lui Kirchhoff la nodul comun, curentul ce trece prin rezistorul RR este suma curenților de pe ramurile generatoarelor: IR=I1+I2+I3=0,50 A+0,25 A+0=0,75 AI_R = I_1 + I_2 + I_3 = 0,50\text{ A} + 0,25\text{ A} + 0 = 0,75\text{ A} (1 punct)

  • Aplicăm legea a doua a lui Kirchhoff / legea lui Ohm pe ramura cu E1E_1 și RR: E1=I1⋅r1+IR⋅R  ⟹  UAB=IR⋅RE_1 = I_1 \cdot r_1 + I_R \cdot R \implies U_{AB} = I_R \cdot R (1 punct)

  • Calcul numeric: R=UABIR=9,00 V0,75 A=12 ΩR = \frac{U_{AB}}{I_R} = \frac{9,00\text{ V}}{0,75\text{ A}} = 12\,\Omega (1 punct)

d. Lungimea LL a firului conductor (4 puncte)

  • Legea rezistenței electrice în funcție de parametrii geometrici: R=ρ⋅LS  ⟹  L=R⋅SρR = \rho \cdot \frac{L}{S} \implies L = \frac{R \cdot S}{\rho} (2 puncte)

  • Aria secțiunii transversale circulare de diametru d=0,1 mm=10−4 md = 0,1\text{ mm} = 10^{-4}\text{ m}: S=π⋅d24S = \frac{\pi \cdot d^2}{4} (1 punct)

  • Înlocuind SS cu π≅3,14\pi \cong 3,14: S=3,14⋅(10−4 m)24=3,14⋅10−84 m2S = \frac{3,14 \cdot (10^{-4}\text{ m})^2}{4} = \frac{3,14 \cdot 10^{-8}}{4}\text{ m}^2

  • Calcul numeric: L=12 Ω⋅3,14⋅10−84 m23,14⋅10−8 Ω⋅m=124 m=3 mL = \frac{12\,\Omega \cdot \frac{3,14 \cdot 10^{-8}}{4}\text{ m}^2}{3,14 \cdot 10^{-8}\,\Omega\cdot\text{m}} = \frac{12}{4}\text{ m} = 3\text{ m} (1 punct)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

În circuitul din figura alăturată cele trei becuri funcționează în regim nominal. Becul B1 are puterea nominală Pn1=10,8 WP_{n1} = 10,8\text{ W} și tensiunea nominală Un1=18 VU_{n1} = 18\text{ V}, iar becul B2 are puterea nominală Pn2=7,2 WP_{n2} = 7,2\text{ W}. Bateriile din circuit au rezistențele interioare egale r1=r2=1 Ωr_1 = r_2 = 1\,\Omega și tensiunile electromotoare E1=18 VE_1 = 18\text{ V} și E2=12 VE_2 = 12\text{ V}. Determinați:

Circuit cu trei becuri nominale și două surse

a. energia consumată de becul B1 în intervalul de timp Δt=1 min\Delta t = 1\text{ min}; (3p)

b. rezistența becului B2 în regim nominal de funcționare; (4p)

c. intensitatea nominală a curentului prin becul B3; (4p)

d. puterea nominală a becului B3. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea

a. Energia consumată de becul B1 în Δt=1 min\Delta t = 1\text{ min} (3 puncte)

  • Becul funcționează la parametri nominali, deci puterea absorbită este Pn1=10,8 WP_{n1} = 10,8\text{ W}.

  • Energia electrică consumată este: W1=Pn1⋅ΔtW_1 = P_{n1} \cdot \Delta t (2 puncte)

  • Calcul numeric pentru Δt=1 min=60 s\Delta t = 1\text{ min} = 60\text{ s}: W1=10,8 W⋅60 s=648 JW_1 = 10,8\text{ W} \cdot 60\text{ s} = 648\text{ J} (1 punct)

b. Rezistența becului B2 în regim nominal (4 puncte)

  • Becurile B1 și B2 sunt legate în paralel, având aceeași tensiune la borne, egală cu tensiunea lor nominală comună: Un2=Un1=18 VU_{n2} = U_{n1} = 18\text{ V} (1 punct)

  • Relația dintre putere, tensiune și rezistență electrică: Pn2=Un22R2  ⟹  R2=Un22Pn2P_{n2} = \frac{U_{n2}^2}{R_2} \implies R_2 = \frac{U_{n2}^2}{P_{n2}} (2 puncte)

  • Calcul numeric: R2=(18 V)27,2 W=3247,2 Ω=45 ΩR_2 = \frac{(18\text{ V})^2}{7,2\text{ W}} = \frac{324}{7,2}\,\Omega = 45\,\Omega (1 punct)

c. Intensitatea nominală a curentului prin becul B3 (4 puncte)

  • Curenții nominali prin becurile B1 și B2 sunt: In1=Pn1Un1=10,8 W18 V=0,6 AI_{n1} = \frac{P_{n1}}{U_{n1}} = \frac{10,8\text{ W}}{18\text{ V}} = 0,6\text{ A} (1 punct)

In2=Un2R2=18 V45 Ω=0,4 AI_{n2} = \frac{U_{n2}}{R_2} = \frac{18\text{ V}}{45\,\Omega} = 0,4\text{ A} (1 punct)

  • Becul B3 se află pe ramura principală a circuitului, în serie cu gruparea paralelă a becurilor B1 și B2. Conform primei legi a lui Kirchhoff: In3=In1+In2I_{n3} = I_{n1} + I_{n2} (1 punct)

  • Calcul numeric: In3=0,6 A+0,4 A=1,0 AI_{n3} = 0,6\text{ A} + 0,4\text{ A} = 1,0\text{ A} (1 punct)

d. Puterea nominală a becului B3 (4 puncte)

  • Cele două baterii sunt montate în serie concordanță, tensiunea electromotoare totală fiind E1+E2=18 V+12 V=30 VE_1 + E_2 = 18\text{ V} + 12\text{ V} = 30\text{ V}, iar rezistența internă totală r1+r2=1 Ω+1 Ω=2 Ωr_1 + r_2 = 1\,\Omega + 1\,\Omega = 2\,\Omega.

  • Legea a doua a lui Kirchhoff pe circuit: E1+E2=In3⋅(r1+r2)+Un3+Un1E_1 + E_2 = I_{n3} \cdot (r_1 + r_2) + U_{n3} + U_{n1} (2 puncte)

  • Înlocuind numeric: 30 V=1,0 A⋅2 Ω+Un3+18 V  ⟹  30=20+Un3  ⟹  Un3=10 V30\text{ V} = 1,0\text{ A} \cdot 2\,\Omega + U_{n3} + 18\text{ V} \implies 30 = 20 + U_{n3} \implies U_{n3} = 10\text{ V}

  • Puterea nominală a becului B3 este: Pn3=Un3⋅In3P_{n3} = U_{n3} \cdot I_{n3} (1 punct)

  • Calcul numeric: Pn3=10 V⋅1,0 A=10 WP_{n3} = 10\text{ V} \cdot 1,0\text{ A} = 10\text{ W} (1 punct)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Imaginea unui obiect real așezat în fața unei lentile divergente, perpendicular pe axa ei optică principală, este:

  • a. reală și răsturnată
  • b. reală și dreaptă
  • c. virtuală și răsturnată
  • d. virtuală și dreaptă (3p)

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale, energia unui foton poate fi exprimată prin relația:

  • a. ε=hcν\varepsilon = \frac{h c}{\nu}
  • b. ε=hνc\varepsilon = \frac{h \nu}{c}
  • c. ε=hcλ\varepsilon = \frac{h c}{\lambda}
  • d. ε=hλc\varepsilon = \frac{h \lambda}{c} (3p)

3. Unitatea de măsură a convergenței unei lentile este:

  • a. J\text{J}
  • b. m\text{m}
  • c. J−1\text{J}^{-1}
  • d. m−1\text{m}^{-1} (3p)

4. În graficul din figura alăturată este ilustrată dependența intensității curentului fotoelectric de tensiunea electrică aplicată între electrozii unei celule fotoelectrice, iluminată cu radiație electromagnetică. Intensitatea curentului fotoelectric se anulează atunci când tensiunea electrică dintre electrozi are valoarea:

  • a. 20 V20\text{ V}
  • b. 16 V16\text{ V}
  • c. 0,4 V0,4\text{ V}
  • d. −0,9 V-0,9\text{ V} (3p)

Curba caracteristică fotoelectrică I(U)

5. O rază de lumină monocromatică se propagă prin aer (naer≅1n_{\text{aer}} \cong 1) pe o direcție care formează un unghi de 45∘45^\circ cu suprafața unei lame de sticlă, cu fețe plane și paralele, având indicele de refracție n=2n = \sqrt{2}. Lama este plasată în aer. Unghiul format de direcția razei refractate în lamă cu direcția razei emergente în aer prin cea de a doua față a lamei are valoarea:

  • a. 15∘15^\circ
  • b. 30∘30^\circ
  • c. 45∘45^\circ
  • d. 60∘60^\circ (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns d (3 puncte)

  • Pentru orice obiect real plasat în fața unei lentile divergente, razele refractate sunt divergente, iar prelungirile lor se intersectează în spațiul obiect, formând o imagine virtuală, dreaptă și micșorată.
  • Răspuns corect: d.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • Energia unui foton este dată de relația Planck-Einstein ε=h⋅ν\varepsilon = h \cdot \nu. Cum ν=cλ\nu = \frac{c}{\lambda}, obținem: ε=h⋅cλ\varepsilon = \frac{h \cdot c}{\lambda}
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Convergența lentilei este inversul distanței focale exprimate în metri: C=1f  ⟹  [C]=1m=m−1=δ (dioptrie)C = \frac{1}{f} \implies [C] = \frac{1}{\text{m}} = \text{m}^{-1} = \delta\text{ (dioptrie)}
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Din graficul caracteristicii curent-tensiune I(U)I(U) a celulei fotoelectrice, curentul fotoelectric devine zero la tensiunea de frânare (tensiunea de oprire Us=−0,9 VU_s = -0,9\text{ V}).
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Raza formează un unghi de 45∘45^\circ cu suprafața lamei, deci unghiul de incidență (măsurat față de normală) este: i=90∘−45∘=45∘i = 90^\circ - 45^\circ = 45^\circ
  • Legea refracției pe prima față: naer⋅sin⁡i=n⋅sin⁡r  ⟹  1⋅sin⁡45∘=2⋅sin⁡r  ⟹  22=2⋅sin⁡r  ⟹  sin⁡r=12  ⟹  r=30∘n_{\text{aer}} \cdot \sin i = n \cdot \sin r \implies 1 \cdot \sin 45^\circ = \sqrt{2} \cdot \sin r \implies \frac{\sqrt{2}}{2} = \sqrt{2} \cdot \sin r \implies \sin r = \frac{1}{2} \implies r = 30^\circ
  • La trecerea printr-o lamă cu fețe plane și paralele, raza emergentă este paralelă cu raza incidentă, direcția ei formând unghiul i=45∘i = 45^\circ cu normala.
  • Unghiul de deviație format între direcția razei refractate în lamă și direcția razei emergente este: θ=i−r=45∘−30∘=15∘\theta = i - r = 45^\circ - 30^\circ = 15^\circ
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

O lentilă convergentă, considerată subțire, are distanța focală f=20 cmf = 20\text{ cm}. În fața acestei lentile este așezat, perpendicular pe axa optică principală, un obiect luminos liniar. Distanța de la obiect la lentilă este de 25 cm25\text{ cm}. În spatele lentilei, perpendicular pe axa optică principală, se află un ecran pe care se formează imaginea clară a obiectului.

a. Calculați distanța de la obiect la ecran. (4p)

b. Calculați mărirea liniară transversală în această situație. (3p)

c. Fără a schimba poziția obiectului și a ecranului, se deplasează lentila în lungul axei optice până când se obține pe ecran imaginea clară și micșorată a obiectului. Calculați distanța dintre obiect și lentilă în acest caz. (4p)

d. Se readuce lentila în poziția inițială. Se alipește de această lentilă o altă lentilă, identică, pentru a forma un sistem optic centrat. Calculați distanța pe care trebuie deplasat ecranul, în lungul axei optice principale, pentru ca imaginea obiectului să se observe din nou clar pe ecran. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea

a. Calculul distanței de la obiect la ecran (4 puncte)

  • Obiectul este real, având coordonata x1=−25 cm=−0,25 mx_1 = -25\text{ cm} = -0,25\text{ m}. Distanța focală a lentilei convergente este f=20 cm=0,20 mf = 20\text{ cm} = 0,20\text{ m}.

  • Formula punctelor conjugate: 1x2−1x1=1f  ⟹  1x2=1f+1x1\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f} \implies \frac{1}{x_2} = \frac{1}{f} + \frac{1}{x_1} (2 puncte)

  • Calcul numeric pentru poziția imaginii: 1x2=10,20 m−10,25 m=5−4=1 m−1  ⟹  x2=1,00 m=100 cm\frac{1}{x_2} = \frac{1}{0,20\text{ m}} - \frac{1}{0,25\text{ m}} = 5 - 4 = 1\text{ m}^{-1} \implies x_2 = 1,00\text{ m} = 100\text{ cm}

  • Distanța de la obiect la ecran este: d=x2−x1=1,00 m−(−0,25 m)=1,25 md = x_2 - x_1 = 1,00\text{ m} - (-0,25\text{ m}) = 1,25\text{ m} (2 puncte)

b. Calculul măririi liniare transversale (3 puncte)

  • Mărirea liniară transversală este raportul dintre coordonata imaginii și coordonata obiectului: β=x2x1\beta = \frac{x_2}{x_1} (2 puncte)

  • Calcul numeric: β=1,00 m−0,25 m=−4\beta = \frac{1,00\text{ m}}{-0,25\text{ m}} = -4 (1 punct)

c. Distanța dintre obiect și lentilă pentru imaginea clară și micșorată (4 puncte)

  • Distanța dintre obiect și ecran rămâne fixă: d=1,25 md = 1,25\text{ m}. Notând cu x1′x'_1 coordonata obiectului față de noua poziție a lentilei (x1′<0x'_1 < 0), poziția ecranului față de lentilă este x2′=d+x1′=d−∣x1′∣x'_2 = d + x'_1 = d - |x'_1|.

  • Formula lentilei devine: 1d+x1′−1x1′=1f\frac{1}{d + x'_1} - \frac{1}{x'_1} = \frac{1}{f} (3 puncte)

  • Înlocuind d=1,25 md = 1,25\text{ m} și f=0,20 mf = 0,20\text{ m}, obținem ecuația pătratică pentru distanța d1′=−x1′d'_1 = -x'_1: 11,25−d1′+1d1′=10,20  ⟹  1,25d1′(1,25−d1′)=5\frac{1}{1,25 - d'_1} + \frac{1}{d'_1} = \frac{1}{0,20} \implies \frac{1,25}{d'_1(1,25 - d'_1)} = 5 d1′(1,25−d1′)=0,25  ⟹  (d1′)2−1,25d1′+0,25=0d'_1(1,25 - d'_1) = 0,25 \implies (d'_1)^2 - 1,25 d'_1 + 0,25 = 0

  • Soluțiile acestei ecuații (metoda Bessel) sunt d1,a′=0,25 md'_{1,a} = 0,25\text{ m} (poziția inițială cu imagine mărită) și d1,b′=1,00 md'_{1,b} = 1,00\text{ m}.

  • Pentru a obține o imagine micșorată (∣β′∣<1|\beta'| < 1), lentila trebuie să fie mai aproape de ecran decât de obiect: −x1′=1,00 m  ⟹  x1′=−1 m-x'_1 = 1,00\text{ m} \implies x'_1 = -1\text{ m}

  • Distanța căutată dintre obiect și lentilă este 1 m1\text{ m}. (1 punct)

d. Deplasarea necesară a ecranului după alipirea unei lentile identice (4 puncte)

  • Sistemul format din două lentile identice alipite are distanța focală echivalentă fsf_s: 1fs=1f+1f=2f  ⟹  fs=f2=0,20 m2=0,10 m\frac{1}{f_s} = \frac{1}{f} + \frac{1}{f} = \frac{2}{f} \implies f_s = \frac{f}{2} = \frac{0,20\text{ m}}{2} = 0,10\text{ m} (1 punct)

  • Obiectul se află în poziția inițială x1=−0,25 mx_1 = -0,25\text{ m}. Poziția noii imagini x2′′x''_2: 1x2′′−1x1=1fs  ⟹  1x2′′=10,10−10,25=10−4=6 m−1  ⟹  x2′′=16 m≅0,1667 m\frac{1}{x''_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f_s} \implies \frac{1}{x''_2} = \frac{1}{0,10} - \frac{1}{0,25} = 10 - 4 = 6\text{ m}^{-1} \implies x''_2 = \frac{1}{6}\text{ m} \cong 0,1667\text{ m} (1 punct)

  • Ecranul se afla inițial la distanța x2=1,00 mx_2 = 1,00\text{ m} față de lentilă. Distanța cu care trebuie deplasat ecranul spre lentilă este: D=x2−x2′′D = x_2 - x''_2 (1 punct)

  • Calcul numeric: D=1,00 m−16 m=56 m≅0,83 mD = 1,00\text{ m} - \frac{1}{6}\text{ m} = \frac{5}{6}\text{ m} \cong 0,83\text{ m} (1 punct)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Într-un experiment de interferență a luminii se utilizează un dispozitiv interferențial Young, plasat în aer, care are distanța dintre fante 2ℓ=5,0⋅10−4 m2\ell = 5,0 \cdot 10^{-4}\text{ m}, iar distanța dintre planul fantelor și ecran D=2,0 mD = 2,0\text{ m}. Sursa de lumină este situată pe axa de simetrie a dispozitivului și emite radiație luminoasă monocromatică. Analizând figura de interferență de pe ecran se determină valoarea interfranjei i=2,0 mmi = 2,0\text{ mm}.

a. Calculați lungimea de undă a radiației monocromatice emisă de sursă. (4p)

b. Calculați distanța măsurată pe ecran între maximul central și cea de a doua franjă întunecată. (4p)

c. Calculați distanța dintre maximul central și un punct de pe ecran în care ajung două raze între care diferența de drum optic este 1 μm1\,\mu\text{m}. (3p)

d. Fără a schimba poziția sursei, a fantelor și a ecranului, se scufundă dispozitivul într-un lichid transparent și se determină noua valoare a interfranjei, i′=1,5 mmi' = 1,5\text{ mm}. Calculați indicele de refracție al acestui lichid. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea

a. Calculul lungimii de undă λ\lambda (4 puncte)

  • Formula interfranjei pentru dispozitivul Young este: i=λ⋅D2ℓi = \frac{\lambda \cdot D}{2\ell} (3 puncte)

  • Exprimăm lungimea de undă: λ=i⋅2ℓD\lambda = \frac{i \cdot 2\ell}{D}

  • Calcul numeric (i=2,0⋅10−3 mi = 2,0 \cdot 10^{-3}\text{ m}, 2ℓ=5,0⋅10−4 m2\ell = 5,0 \cdot 10^{-4}\text{ m}, D=2,0 mD = 2,0\text{ m}): λ=2,0⋅10−3 m⋅5,0⋅10−4 m2,0 m=5,0⋅10−7 m=500 nm\lambda = \frac{2,0 \cdot 10^{-3}\text{ m} \cdot 5,0 \cdot 10^{-4}\text{ m}}{2,0\text{ m}} = 5,0 \cdot 10^{-7}\text{ m} = 500\text{ nm} (1 punct)

b. Distanța dintre maximul central și a doua franjă întunecată (4 puncte)

  • Pozițiile franjelor întunecate (minime de interferență) pe ecran sunt date de relația: xk=(2k+1)⋅i2x_k = (2k + 1) \cdot \frac{i}{2}

  • Pentru prima franjă întunecată: k=0  ⟹  x1=0,5⋅ik = 0 \implies x_1 = 0,5 \cdot i.

  • Pentru a doua franjă întunecată: k=1  ⟹  x2=1,5⋅ik = 1 \implies x_2 = 1,5 \cdot i.

  • Distanța față de maximul central (x=0x = 0) este: d=1,5⋅id = 1,5 \cdot i (3 puncte)

  • Calcul numeric: d=1,5⋅2,0 mm=3,0 mmd = 1,5 \cdot 2,0\text{ mm} = 3,0\text{ mm} (1 punct)

c. Distanța față de maximul central pentru diferența de drum de 1 μm1\,\mu\text{m} (3 puncte)

  • Relația dintre diferența de drum optic Δr\Delta r și poziția xx pe ecran este: Δr=2ℓ⋅xD\Delta r = \frac{2\ell \cdot x}{D} (2 puncte)

  • Deducem poziția xx: x=Δr⋅D2ℓx = \frac{\Delta r \cdot D}{2\ell}

  • Calcul numeric pentru Δr=1 μm=10−6 m\Delta r = 1\,\mu\text{m} = 10^{-6}\text{ m}: x=10−6 m⋅2,0 m5,0⋅10−4 m=2⋅10−65⋅10−4 m=0,4⋅10−2 m=4 mmx = \frac{10^{-6}\text{ m} \cdot 2,0\text{ m}}{5,0 \cdot 10^{-4}\text{ m}} = \frac{2 \cdot 10^{-6}}{5 \cdot 10^{-4}}\text{ m} = 0,4 \cdot 10^{-2}\text{ m} = 4\text{ mm} (1 punct)

d. Calculul indicelui de refracție al lichidului (4 puncte)

  • În lichidul cu indicele de refracție nn, lungimea de undă a radiației devine λ′=λn\lambda' = \frac{\lambda}{n}.

  • Noua interfranjă este: i′=λ′⋅D2ℓ=in  ⟹  n=ii′i' = \frac{\lambda' \cdot D}{2\ell} = \frac{i}{n} \implies n = \frac{i}{i'} (3 puncte)

  • Calcul numeric: n=2,0 mm1,5 mm=43≅1,33n = \frac{2,0\text{ mm}}{1,5\text{ mm}} = \frac{4}{3} \cong 1,33 (1 punct)