Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ. Pentru o pregătire completă, mai jos sunt redactate integral enunțurile și soluțiile detaliate pas cu pas pentru toate cele patru secțiuni.
A. MECANICĂ
Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.
1. Știind că simbolurile mărimilor fizice și ale unităților de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii (k⋅Δl) poate fi scrisă sub forma:
a.kg⋅m2⋅s−3
b.kg⋅m⋅s−1
c.kg⋅m2⋅s−1
d.kg⋅m⋅s−2(3p)
2. Un camion cu masa m1=4,8 t rulează cu viteza v1=72 km/h. Pentru a avea aceeași energie cinetică, un automobil cu masa m2=1200 kg trebuie să ruleze cu viteza:
a.20 m/s
b.30 m/s
c.40 m/s(3p)
d.50 m/s
3. Podeaua unei încăperi este situată la înălțimea H=7,5 m față de sol. O persoană cu masa m=75 kg, urcând pe o scară, ajunge la înălțimea h=1,5 m deasupra podelei. Energia potențială a sistemului persoană-Pământ în raport cu nivelul solului este:
a.5,62 kJ
b.6,75 kJ(3p)
c.7,50 kJ
d.9,75 kJ
4. Dacă o ladă alunecă cu viteză constantă pe un plan înclinat de unghi α=45∘, atunci randamentul planului înclinat este:
a.25%
b.50%(3p)
c.60%
d.5%
5. O minge este lăsată să cadă fără viteză inițială de la înălțimea de 7,2 m, atingând solul după 1,2 s. Viteza medie a mingii are valoarea:
a.12,0 m/s
b.6,0 m/s(3p)
c.3,6 m/s
d.2,4 m/s
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I
Item 1: Răspuns d(3 puncte)
Mărimea k⋅Δl reprezintă modulul forței elastice Fel=k⋅Δl, conform legii lui Hooke.
Unitatea de măsură a forței în Sistemul Internațional este newtonul (N).
Conform principiului al doilea al mecanicii clasice (F=m⋅a):
[F]SI=[m]SI⋅[a]SI=kg⋅s2m=kg⋅m⋅s−2
Răspuns corect: d.
Item 2: Răspuns c(3 puncte)
Masa camionului: m1=4,8 t=4800 kg.
Viteza camionului în unități S.I.: v1=3,672 m/s=20 m/s.
Impunem condiția de egalitate a energiilor cinetice Ec2=Ec1:
21m2v22=Ec1⟹v2=m22Ec1=12002⋅960000=1600=40 m/s
Sau direct prin raport:
v2=v1m2m1=20 m/s⋅12004800=20⋅2=40 m/s
Răspuns corect: c.
Item 3: Răspuns b(3 puncte)
Înălțimea totală a persoanei față de nivelul de referință (solul) este:
z=H+h=7,5 m+1,5 m=9,0 m
Energia potențială gravitațională a sistemului persoană-Pământ în raport cu solul:
Ep=m⋅g⋅z=75 kg⋅10 m/s2⋅9,0 m=6750 J=6,75 kJ
Răspuns corect: b.
Item 4: Răspuns b(3 puncte)
Alunecarea uniformă (cu viteză constantă) pe un plan înclinat are loc atunci când componenta tangențială a greutății echilibrează forța de frecare:
Gt=Ff⟺mgsinα=μmgcosα⟺μ=tgα=tg45∘=1
Randamentul planului înclinat la deplasarea pe plan este definit prin raportul dintre lucrul mecanic util Lu=mgh=mgℓsinα și lucrul mecanic consumat Lc=F⋅ℓ=mgℓ(sinα+μcosα):
η=LcLu=sinα+μcosαsinα=tgα+μtgα=1+11=21=50%
Răspuns corect: b.
Item 5: Răspuns b(3 puncte)
Viteza medie a unui mobil este definită ca raportul dintre distanța totală parcursă d și durata totală a mișcării Δt:
vm=Δtd=1,2 s7,2 m=6,0 m/s
Răspuns corect: b.
Subiectul II (15 puncte)
Un corp cu masa m=2 kg se deplasează cu frecare, cu viteza constantă v=0,4 m/s, pe o suprafață orizontală sub acțiunea unei forțe orizontale F=6 N. Ulterior corpul urcă pe un plan înclinat sub acțiunea unei forțe constante F1=19,4 N, orientată în lungul planului înclinat, paralel cu acesta, ca în figura alăturată. Unghiul planului înclinat cu suprafața orizontală este α≅37∘ (sinα=0,6; cosα=0,8), iar coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și planul înclinat are valoarea μ1=0,4.
a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului atunci când el se deplasează pe suprafața orizontală. (4p)
b. Determinați distanța parcursă de corp pe suprafața orizontală în timpul Δt=3 s. (3p)
c. Calculați valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre corp și suprafața orizontală, μ. (4p)
d. Determinați valoarea accelerației cu care corpul urcă pe planul înclinat. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul II
a. Reprezentarea forțelor pe suprafața orizontală (4 puncte)
Asupra corpului care se deplasează rectiliniu și uniform spre dreapta pe suprafața orizontală acționează patru forțe:
GreutateaG, aplicată în centrul de masă, orientată vertical în jos (G=m⋅g=20 N);
Reacțiunea normalăN a suprafeței orizontale, aplicată dinspre suprafață asupra corpului, orientată vertical în sus (N=G=20 N);
Forța de tracțiuneF, aplicată pe direcție orizontală în sensul mișcării (spre dreapta, F=6 N);
Forța de frecare la alunecareFf, aplicată la suprafața de contact dintre corp și plan, orientată pe direcție orizontală în sens opus deplasării (spre stânga, Ff=F=6 N).
(Pentru reprezentarea corectă a celor 4 forțe: 4 puncte; câte 1 punct pentru fiecare forță corect desenată și etichetată).
b. Distanța parcursă pe suprafața orizontală (3 puncte)
Deplasarea pe suprafața orizontală se face cu viteză constantă v=0,4 m/s (mișcare rectilinie uniformă).
Legea mișcării rectilinii uniforme:
d=v⋅Δt
(2 puncte)
Calcul numeric:
d=0,4 m/s⋅3 s=1,2 m
(1 punct)
c. Coeficientul de frecare la alunecare pe suprafața orizontală (4 puncte)
Pe direcție verticală (perpendiculară pe suprafață), corpul se află în echilibru:
N−G=0⟹N=m⋅g=2 kg⋅10 m/s2=20 N
(1 punct)
Pe direcție orizontală, mișcarea având loc cu viteză constantă (a=0), forțele se compensează:
F−Ff=0⟹Ff=F=6 N
(1 punct)
Forța de frecare la alunecare este dată de relația Ff=μ⋅N:
μ=NFf=m⋅gF
(1 punct)
Calcul numeric:
μ=20 N6 N=0,3
(1 punct)
d. Accelerația corpului la urcarea pe planul înclinat (4 puncte)
La urcarea pe planul înclinat, forțele care acționează asupra corpului sunt:
Forța de tracțiune F1 paralelă cu planul, orientată în sus (F1=19,4 N);
Componenta tangențială a greutății: Gt=mgsinα=2⋅10⋅0,6=12 N, orientată în jos pe plan;
Componenta normală a greutății: Gn=mgcosα=2⋅10⋅0,8=16 N, perpendiculară pe plan în jos;
Reacțiunea normală: N1=Gn=16 N;
Forța de frecare la alunecare: orientată în jos de-a lungul planului (opus mișcării de urcare):
Ff1=μ1⋅N1=μ1⋅mgcosα=0,4⋅16 N=6,4 N
(1 punct)
Ecuația principiului al doilea al mecanicii proiectată pe axa paralelă cu planul înclinat (orientată în sus, în sensul urcării):
Un corp de masă m1=3 kg plasat pe un plan înclinat de unghi α=30∘ și lungimea L=2 m este fixat la capătul unui resort elastic de masă neglijabilă cu constanta de elasticitate k=70 N/m și lungimea nedeformată l0=1 m, celălalt capăt fiind fixat în vârful planului înclinat. Un alt corp de masă m2=2 kg, lansat de la baza planului cu viteza inițială v0=55 m/s, ciocnește plastic corpul de masă m1 aflat în repaus la înălțimea de h=50 cm față de bază. Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2 și peste tot același coeficient de frecare μ=23 dintre corpurile cu dimensiuni neglijabile și planul înclinat.
a. Ce energie mecanică are corpul de masă m1? (3p)
b. Ce impuls are corpul de masă m2 imediat înainte de ciocnire? (4p)
c. La ce înălțime ajunge corpul format prin ciocnirea plastică a corpurilor de mase m1, respectiv m2? (4p)
d. Ce valoare are energia potențială gravitațională maximă, când corpul nou format este în echilibru pe planul înclinat, considerând nivelul de energie potențială zero la baza planului? (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul III
a. Energia mecanică a corpului de masă m1(3 puncte)
Distanța de la baza planului înclinat până la poziția inițială a corpului m1 este:
d1=sinαh=sin30∘0,5 m=0,50,5=1,0 m
Distanța de la vârful planului înclinat până la corpul m1 este:
ℓ=L−d1=2,0 m−1,0 m=1,0 m=ℓ0
Deoarece lungimea resortului este egală cu lungimea sa nedeformată (ℓ=ℓ0=1 m), deformația inițială a resortului este nulă: Δℓ=0.
Corpul m1 este în repaus (v1=0), deci energia sa cinetică este nulă (Ec=0).
Energia potențială elastică a resortului nedeformat este:
Epe=21k(Δℓ)2=0
Luând nivelul de referință al energiei potențiale gravitaționale la baza planului înclinat, energia mecanică a corpului m1 este constituită exclusiv din energia sa potențială gravitațională:
Em1=m1⋅g⋅h=3 kg⋅10 m/s2⋅0,5 m=15 J
(Dacă se alege ca nivel de referință chiar înălțimea h, Em1=0 J).
b. Impulsul corpului m2 imediat înainte de ciocnire (4 puncte)
Corpul de masă m2 urcă pe planul înclinat pe o distanță d=d1=1,0 m, ajungând la înălțimea h=0,5 m.
Asupra corpului m2 acționează pe durata urcării:
Forța gravitațională, care efectuează lucrul mecanic:
LG=−m2gh=−2 kg⋅10 m/s2⋅0,5 m=−10 J
Forța de frecare la alunecare:
Ff2=μ⋅m2gcos30∘=23⋅2⋅10⋅23=15 N
Lucrul mecanic al forței de frecare:
LFf=−Ff2⋅d=−15 N⋅1,0 m=−15 J
Aplicăm teorema variației energiei cinetice pentru corpul m2 între bază și punctul de impact:
Viteza corpului m2 imediat înainte de ciocnire este:
v1=100=10 m/s
(1 punct)
Impulsul corpului m2 imediat înainte de ciocnire:
p2=m2⋅v1=2 kg⋅10 m/s=20 kg⋅m/s=20 N⋅s
(1 punct)
c. Înălțimea la care ajunge corpul format prin ciocnire plastică (4 puncte)
Ciocnirea celor două corpuri este plastică. Din legea conservării impulsului pe durata ciocnirii:
pdupa˘=pıˆnainte⟹(m1+m2)V=m2v1
Viteza inițială a corpului format, de masă M=m1+m2=3+2=5 kg:
V=Mm2v1=520=4 m/s
(1 punct)
După ciocnire, corpul comun M urcă o distanță x de-a lungul planului înclinat până la oprirea momentană (v=0). Pe parcursul acestei deplasări în sus, resortul se comprimă cu distanța x.
Lucrul mecanic al forțelor aplicate în această etapă:
Lucrul forței de greutate: LG=−Mgxsin30∘=−5⋅10⋅0,5⋅x=−25x;
Lucrul forței de frecare (Ff=μMgcos30∘=23⋅5⋅10⋅23=37,5 N): LFf=−37,5x;
Lucrul forței elastice la comprimarea de la 0 la x: Lel=−21kx2=−21⋅70⋅x2=−35x2.
(Notă metodologică: Dacă se consideră starea de echilibru fără frecare Fe=Gt⟹Δℓ=7025=145 m sub poziția nedeformată, hech=289 m⟹Epg=14225 J≈16,07 J; iar dacă prin barem s-a vizat energia potențială gravitațională la oprirea la înălțimea maximă atinsă la subpunctul c, Epg=MgH=5⋅10⋅0,75=37,5 J).
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ
Se consideră cunoscute: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1, constanta gazelor ideale R=8,31 J/(mol K).
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.
1. Un cilindru orizontal, izolat adiabatic, este împărțit în două compartimente de volume V1,V2 printr-un piston termoconductor care se poate mișca fără frecare. Pistonul se află în echilibru și separă ν1=2 mol gaz biatomic (CV=5R/2) de ν2=3 mol gaz monoatomic (CV=3R/2) aflate la temperaturi diferite. Raportul energiilor interne ale celor două gaze când au ajuns la echilibru termic este:
a.U2U1=910(3p)
b.U2U1=32
c.U2U1=35
d.U2U1=1
2. Care din mărimile următoare are aceeași unitate de măsură cu căldura molară? Notațiile sunt cele utilizate în manualele de fizică.
a.Q
b.L
c.R(3p)
d.C
3. O cantitate de gaz ideal se destinde în timpul unei transformări în care p=aV (a=const) până când volumul crește de 3 ori față de valoarea inițială. În ce raport crește temperatura absolută a gazului?
a.3
b.3
c.31
d.9(3p)
4. O cantitate ν=2 mol gaz ideal monoatomic se destinde izobar începând de la temperatura T1=300 K până când temperatura absolută se dublează. Lucrul mecanic efectuat de gaz are valoarea:
a.L=4986 J(3p)
b.L=2932 J
c.L=7479 J
d.L=3324 J
5. Un amestec format din ν1=2 mol He și ν2=1 molH2 se află închis într-un vas de volum V, la temperatura T. Când temperatura absolută s-a mărit de 4 ori, o fracțiune f=25% din moleculele de hidrogen disociază în atomi. În ce raport a crescut presiunea amestecului?
a.313(3p)
b.310
c.314
d.38
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I
Item 1: Răspuns a(3 puncte)
Pistonul fiind termoconductor, la echilibrul termic cele două compartimente ajung la aceeași temperatură: T1=T2=T.
Energia internă a unui gaz ideal este dată de relația U=ν⋅CV⋅T:
În starea a doua, temperatura absolută este T2=4T.
O fracțiune f=0,25 din moleculele de hidrogen H2 disociază: H2→2H.
Moli de H2 rămași nedisociați: νH2′=ν2(1−f)=1(1−0,25)=0,75 mol;
Moli de atomi H rezultați: νH=2fν2=2⋅0,25⋅1=0,5 mol;
Moli de He (gaz nobil monoatomic inert): νHe=2 mol.
Numărul total de moli după disociere este:
νtot,2=2+0,75+0,5=3,25 mol=413 mol
Presiunea în starea finală este:
p2⋅V=νtot,2⋅R⋅T2=413⋅R⋅(4T)=13RT
Raportul de creștere al presiunii amestecului:
p1p2=3RT13RT=313
Răspuns corect: a.
Subiectul II (15 puncte)
Un mol de He, considerat gaz ideal, aflat la temperatura T1 își mărește temperatura de 4 ori în urma unui proces (1→2) în care dependența presiunii de volum este p=aV, a=const>0. În starea inițială, presiunea gazului este p1=0,5⋅105 Pa, iar volumul este V1=2ℓ, μHe=4 g/mol.
a. Calculați valoarea constantei de proporționalitate a. (3p)
b. Calculați raportul V1V2. (4p)
c. Din starea 2 gazul se destinde izoterm până revine la presiunea stării 1. Ce valoare are volumul la finalul destinderii izoterme? (4p)
d. Ce masă de He trebuie extrasă din sistem pentru ca, în final, acesta să ocupe volumul V1, fără a se modifica temperatura atinsă în urma destinderii izoterme? (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul II
a. Valoarea constantei de proporționalitate a(3 puncte)
În starea inițială 1: p1=0,5⋅105 Pa, V1=2ℓ=2⋅10−3 m3.
Deoarece dependența este de forma p=a⋅V, constanta de proporționalitate se determină direct:
Ecuația de stare pentru gazul ideal în transformarea cu p=aV conduce la:
p⋅V=νRT⟹a⋅V2=νRT
(2 puncte)
Raportul temperaturilor între stările 2 și 1 este:
T1T2=(V1V2)2
Știind că temperatura absolută crește de 4 ori (T2=4T1):
(V1V2)2=4⟹V1V2=4=2
(2 puncte)
(Prin urmare, volumul în starea 2 este V2=2V1=4ℓ, iar presiunea este p2=aV2=2p1=1,0⋅105 Pa).
c. Volumul la finalul destinderii izoterme (4 puncte)
Transformarea 2→3 este izotermă (T3=T2=const).
Legea transformării izoterme (Boyle-Mariotte):
p2⋅V2=p3⋅V3
(2 puncte)
Se specifică faptul că gazul revine la presiunea stării 1 (p3=p1=0,5⋅105 Pa):
V3=p3p2⋅V2=p1p2⋅V2
(1 punct)
Calcul numeric:
V3=2⋅4ℓ=8ℓ=8⋅10−3 m3
(1 punct)
d. Masa de Heliu care trebuie extrasă din sistem (4 puncte)
În starea 3, gazul are presiunea p1, volumul V3=8ℓ și temperatura T2=4T1, masa fiind de m=1 mol⋅4 g/mol=4 g.
Pentru a ajunge la volumul final Vf=V1=2ℓ menținând aceeași presiune p1 și aceeași temperatură T2, cantitatea de gaz rămasă în sistem νf satisface ecuația de stare:
p1⋅V1=νf⋅R⋅T2=νf⋅R⋅(4T1)
(1 punct)
Dar pentru starea inițială 1 avem:
p1⋅V1=ν1⋅R⋅T1=1 mol⋅R⋅T1
Egalând cele două expresii:
νf⋅(4RT1)=1⋅RT1⟹νf=41 mol=0,25 mol
(1 punct)
Cantitatea de substanță extrasă este:
Δν=ν1−νf=1 mol−0,25 mol=0,75 mol
(1 punct)
Masa de heliu extrasă din sistem este:
Δm=Δν⋅μHe=0,75 mol⋅4 g/mol=3 g=3⋅10−3 kg
(1 punct)
Subiectul III (15 puncte)
Motorul Otto funcționează cu o cantitate ν=3 mol de amestec carburant, considerat gaz ideal, pentru care CV=25R. În procesul de compresie, temperatura absolută a amestecului crește de 2 ori.
a. Cunoscând valoarea maximă a volumului de gaz dintr-un cilindru Vmax=1,4 dm3 și S=28 cm2, secțiunea transversală a cilindrului, calculați lungimea, l, a cursei pistonului dintr-un cilindru. (4p)
b. Presiunea maximă în cilindru atinge pmax=2000 atm. Ce valoare are temperatura absolută maximă? (4p)
c. Calculați lucrul mecanic efectuat în timpul motor al procesului ciclic, în condițiile punctului b. (4p)
d. Calculați randamentul motorului. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul III
a. Lungimea cursei pistonului l(4 puncte)
Compresia într-un motor Otto este considerată o transformare adiabatică cvasi-staționară (1→2):
Randamentul termic al ciclului Otto este dat de formula:
η=1−εγ−11=1−T2T1
(2 puncte)
Deoarece în procesul de compresie temperatura crește de 2 ori (T1T2=2⟹T2T1=21):
η=1−21=0,5=50%
(1 punct)
C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.
1. Tensiunea la bornele porțiunii de circuit AB reprezentată în figura alăturată are valoarea U=18 V, iar intensitatea are sensul din figură. Se cunosc: E1=15 V, E2=6 V, r1=r2=1Ω și I=1 A. Valoarea rezistenței electrice a rezistorului R este egală cu:
a.3Ω
b.5Ω
c.7Ω(3p)
d.9Ω
2. Sensul convențional al curentului electric într-un circuit simplu este:
a. de la borna „–” la borna „+” în circuitul exterior sursei
b. de la borna „–” la borna „+” în circuitul interior sursei (3p)
c. de la borna „+” la borna „–” în circuitul interior sursei
d. același cu sensul deplasării electronilor în circuit
3. Caracteristicile curent-tensiune pentru trei rezistori sunt prezentate în figură. Relațiile între valorile rezistențelor sunt:
a.R1>R2>R3
b.R1>R2=R3
c.R1<R2<R3(3p)
d.R1>R3>R2
4. Pe soclul unui bec cu filament sunt înscrise valorile 220 V și 100 W. Energia consumată într-o oră de becul alimentat la tensiunea nominală este:
a.22 kWh
b.13,2 kWh
c.12,2 kWh
d.0,1 kWh(3p)
5. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii exprimate prin R⋅I2⋅Δt este:
a.A
b.J(3p)
c.V
d.W
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I
Item 1: Răspuns c(3 puncte)
Conform figurii, parcurgând porțiunea de circuit de la punctul A la punctul B în sensul curentului I:
La prima sursă se intră pe borna pozitivă și se iese pe cea negativă (regim de consumator/opoziție cu curentul);
Pe rezistoare și rezistențele interne au loc căderi ohmice de tensiune I⋅(r1+R+r2);
La a doua sursă se intră pe borna negativă și se iese pe borna pozitivă (regim de generator).
Relația pentru diferența de potențial UAB=VA−VB este:
Prin convenție istorică, sensul curentului electric este sensul deplasării sarcinilor pozitive:
În circuitul exterior sursei: de la borna pozitivă „+” la borna negativă „–”;
În interiorul sursei: de la borna negativă „–” la borna pozitivă „+” (sub acțiunea forțelor de natură neelectrostatică).
Răspuns corect: b.
Item 3: Răspuns c(3 puncte)
Panta fiecărei drepte în planul (U,I) reprezintă conductanța electrică:
panta˘=UI=R1
Din grafic se observă că unghiul de înclinare față de axa orizontală satisface relația:
panta˘1>panta˘2>panta˘3⟹R11>R21>R31
Inversând relațiile de inegalitate:
R1<R2<R3
Răspuns corect: c.
Item 4: Răspuns d(3 puncte)
La tensiunea nominală Un=220 V, becul funcționează la puterea nominală Pn=100 W=0,1 kW.
Energia consumată în intervalul de timp Δt=1 h este:
W=Pn⋅Δt=0,1 kW⋅1 h=0,1 kWh
Răspuns corect: d.
Item 5: Răspuns b(3 puncte)
Expresia R⋅I2⋅Δt reprezintă legea lui Joule pentru energia disipată prin efect termic într-un rezistor străbătut de curent electric continuu.
Unitatea de măsură a energiei în Sistemul Internațional este Joule-ul (J).
Răspuns corect: b.
Subiectul II (15 puncte)
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Se cunosc parametrii celor două surse: E1=12 V, r1=3Ω și respectiv E2=36 V, r2=6Ω. Rezistorul legat la bornele grupării celor două surse are rezistența electrică R=13Ω.
a. Determinați intensitatea curentului electric prin rezistorul R dacă întrerupătorul K este deschis. (3p)
b. Determinați intensitatea curentului electric prin rezistorul R dacă întrerupătorul K este închis. (4p)
c. Se înlocuiește rezistorul R cu un ampermetru ideal (RA≅0), iar comutatorul K rămâne închis. Determinați valoarea intensității curentului indicat de ampermetru. (4p)
d. Se înlocuiește ampermetrul cu un voltmetru ideal (RV→∞), iar comutatorul K rămâne închis. Calculați căderea de tensiune pe rezistența internă a sursei E2. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul II
a. Intensitatea prin rezistorul R cu întrerupătorul K deschis (3 puncte)
Când comutatorul K este deschis, ramura din mijloc este deconectată din circuit.
Circuitul activ este un circuit simplu serie format din sursa E1,r1 și rezistorul R.
Aplicăm legea lui Ohm pentru un circuit simplu:
I=R+r1E1
(2 puncte)
Înlocuind valorile numerice:
I=13Ω+3Ω12 V=1612 A=0,75 A
(1 punct)
b. Intensitatea prin rezistorul R cu întrerupătorul K închis (4 puncte)
Când comutatorul K este închis, rețeaua conține două noduri (nodul superior A și nodul inferior B) și trei ramuri paralele orientate cu polul pozitiv spre nodul A:
Ramura 1 (dreapta): sursa E1=12 V, r1=3Ω;
Ramura 2 (mijloc): sursa E2=36 V, r2=6Ω;
Ramura 3 (stânga): rezistorul R=13Ω.
Aplicăm teorema lui Millman pentru potențialul nodului A în raport cu nodul B (VB=0):
UAB=r11+r21+R1r1E1+r2E2
(2 puncte)
Calculăm termenii:
r1E1=312=4 A,r2E2=636=6 Ar11+r21+R1=31+61+131=21+131=2615Ω−1UAB=26154+6=1510⋅26=352 V
(1 punct)
Curentul prin rezistorul R este:
IR=RUAB=13Ω352 V=34 A≈1,33 A
(1 punct)
c. Curentul indicat de ampermetrul ideal (RA=0) (4 puncte)
Înlocuind rezistorul R cu un ampermetru ideal, nodul A este legat direct la nodul B printr-un conductor de rezistență nulă (scurtcircuit între noduri, UAB=0).
Curentul debitat de fiecare sursă devine egal cu curentul său de scurtcircuit:
Isc1=r1E1=3Ω12 V=4 A
(1 punct)
Isc2=r2E2=6Ω36 V=6 A
(1 punct)
Conform primei teoreme a lui Kirchhoff în nodul A, curentul total care străbate ampermetrul este suma curenților de scurtcircuit ai ambelor ramuri:
IA=Isc1+Isc2
(1 punct)
Calcul numeric:
IA=4 A+6 A=10 A
(1 punct)
d. Căderea de tensiune pe rezistența internă a sursei E2 cu voltmetru ideal (4 puncte)
Conectarea voltmetrului ideal (RV→∞) face ca prin ramura exterioară să nu circule curent (IV=0).
Circuitul activ se reduce la ochiul format de cele două generatoare legate în opoziție pe contur:
Ibucla˘=r1+r2E2−E1
(2 puncte)
Calculul intensității curentului prin buclă:
Ibucla˘=3Ω+6Ω36 V−12 V=924 A=38 A≈2,67 A
(1 punct)
Căderea de tensiune pe rezistența internă a sursei E2 este dată de legea lui Ohm:
Ur2=Ibucla˘⋅r2=38 A⋅6Ω=16 V
(1 punct)
Subiectul III (15 puncte)
Două generatoare electrice având tensiunile electromotoare E1=5 V, E2=3 V și rezistențele electrice interne r1=1Ω și r2=2Ω sunt conectate în serie. La bornele grupării celor două generatoare este conectat un rezistor având rezistența electrică R și un ampermetru ideal (RA≅0) care indică un curent de intensitate I=1,5 A. Determinați:
a. indicația unui voltmetru ideal (RV→∞) conectat la bornele generatorului 2; (3p)
b. puterea disipată pe rezistorul R; (4p)
c. randamentul transferului de putere în circuitul exterior; (4p)
d. valoarea rezistenței electrice R1 (R1=R) a unui alt rezistor care, conectat la bornele grupării generatoarelor, consumă aceeași putere ca în cazul rezistorului având rezistența electrică R. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul III
a. Indicația voltmetrului ideal la bornele generatorului 2 (3 puncte)
Generatorul 2 funcționează în regim de generator, fiind parcurs de curentul de intensitate I=1,5 A de la borna „–” spre borna „+”.
Tensiunea la bornele generatorului 2 este dată de relația:
U2=E2−I⋅r2
(2 puncte)
Calcul numeric:
U2=3 V−1,5 A⋅2Ω=3 V−3 V=0 V
(1 punct)
(Întrucât căderea internă de tensiune pe rezistența internă egalează tensiunea electromotoare a sursei, voltmetrul indică 0 V).
b. Puterea disipată pe rezistorul R(4 puncte)
Parametrii echivalenți ai grupării în serie a celor două generatoare sunt:
Es=E1+E2=5 V+3 V=8 Vrs=r1+r2=1Ω+2Ω=3Ω
(1 punct)
Din legea lui Ohm pentru întregul circuit determinăm rezistența electrică R:
Puterea disipată pe rezistorul R prin efect Joule este:
P=R⋅I2
(1 punct)
Calcul numeric:
P=37Ω⋅(1,5 A)2=37⋅2,25 W=7⋅0,75 W=5,25 W
(1 punct)
c. Randamentul transferului de putere în circuitul exterior (4 puncte)
Randamentul circuitului electric (transferul de putere către circuitul exterior) reprezintă raportul dintre puterea utilă Pext=P și puterea totală debitată de surse Ptot=Es⋅I:
η=PtotP=Es⋅IR⋅I2=EsR⋅I=R+rsR
(2 puncte)
Înlocuind valorile R=37Ω și R+rs=316Ω:
η=31637=167=0,4375=43,75%
(2 puncte)
d. Valoarea rezistenței R1 pentru aceeași putere transferată (4 puncte)
Puterea debitată pe un rezistor arbitrar de rezistență Rx este:
P(Rx)=(Rx+rs)2Es2⋅Rx
Ecuația P(Rx)=P devine o ecuație de gradul al doilea în Rx:
P⋅Rx2+(2Prs−Es2)Rx+Prs2=0
(2 puncte)
Din relațiile lui Viète, produsul celor două soluții R și R1 este independent de putere:
R⋅R1=rs2
(1 punct)
Deducem valoarea celei de-a doua rezistențe R1:
R1=Rrs2=3732=79⋅3=727Ω≈3,86Ω
(1 punct)
D. OPTICĂ
Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/s, constanta lui Planck h=6,6⋅10−34 J⋅s.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.
1. Dacă unghiul de incidență se dublează, unghiul dintre raza incidentă și cea reflectată:
a. se dublează (3p)
b. se înjumătățește
c. se mărește de patru ori
d. rămâne același
2. Simbolurile unităților de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, precizați care dintre expresiile de mai jos are aceeași unitate de măsură ca și convergența:
a.β⋅x1
b.x1β(3p)
c.f⋅β
d.βf
3. Imaginea dată de o lentilă cu f=−0,2 m a unui obiect luminos liniar situat la 30 cm de centrul lentilei, pe axa optică principală, este plasată:
a. la 12 cm de aceeași parte a lentilei (3p)
b. la 16 cm în partea opusă a lentilei
c. la 20 cm de aceeași parte a lentilei
d. la 24 cm în partea opusă a lentilei
4. Dacă distanța de la planul fantelor la ecranul unui dispozitiv interferențial de tip Young se dublează, maximul de ordinul 2 din figura de interferență se deplasează cu o fracțiune din abscisa lui egală cu:
a.50%
b.75%
c.100%(3p)
d.125%
5. O radiație monocromatică are lungimea de undă 660 nm. Masa unui foton asociat este:
a.3⋅10−32 kg
b.0,3⋅10−34 kg
c.0,33⋅10−33 kg
d.0,33⋅10−35 kg(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I
Item 1: Răspuns a(3 puncte)
Conform legii reflexiei luminii, unghiul de reflexie r este egal cu unghiul de incidență i: r=i.
Unghiul format între raza incidentă și cea reflectată este θ=i+r=2i.
Dacă unghiul de incidență se dublează (i′=2i), unghiul devine:
θ′=2i′=2(2i)=2θ
Prin urmare, unghiul dintre cele două raze se dublează.
Răspuns corect: a.
Item 2: Răspuns b(3 puncte)
Convergența unei lentile este C=f1, având unitatea de măsură dioptria:
[C]SI=m−1
Mărirea transversală β este o mărime adimensională ([β]SI=1), iar distanța obiect x1 se măsoară în metri ([x1]SI=m).
Unitatea de măsură a raportului x1β este:
[x1β]SI=m1=m−1
Răspuns corect: b.
Item 3: Răspuns a(3 puncte)
Lentila având f=−0,2 m=−20 cm este o lentilă divergentă.
Obiectul real este situat la x1=−30 cm.
Aplicăm formula fundamentală a lentilelor subțiri:
x21−x11=f1⟹x21=f1+x11x21=−201−301=60−3−2=−605=−121 cm−1x2=−12 cm
Semnul minus indică o imagine virtuală situată în fața lentilei (de aceeași parte cu obiectul), la o distanță de 12 cm de centrul lentilei.
Răspuns corect: a.
Item 4: Răspuns c(3 puncte)
Poziția pe ecran a maximului de ordinul k=2 este:
x2=2⋅2ℓλD
Când distanța D se dublează (D′=2D), noua poziție a maximului devine:
x2′=2⋅2ℓλ(2D)=2x2
Deplasarea maximului este:
Δx2=x2′−x2=2x2−x2=x2
Fracțiunea din abscisa lui inițială este x2Δx2=1=100%.
Răspuns corect: c.
Item 5: Răspuns d(3 puncte)
Relația de echivalență masă-energie a lui Einstein combinată cu relația Planck-Einstein dă:
Se trasează axa optică principală și lentila divergentă cu centrul optic O și focarele F′ (în stânga, la −8 cm) și F (în dreapta, la +8 cm);
Raza incidentă plecată din vârful obiectului B paralel cu axa optică se refractă divergent pe o direcție a cărei prelungire trece prin focarul imagine F′;
Raza incidentă orientată spre centrul optic O trece nedeviată;
Intersecția prelungirilor razelor refractate determină poziția vârfului imaginii B′.
(2 puncte)
Caracterizarea imaginii:
Virtuală (x2=−4,8 cm<0, formată la intersecția prelungirilor razelor refractate, situată de aceeași parte a lentilei cu obiectul);
Dreaptă (β=+0,4>0);
Micșorată (∣β∣=0,4<1, având o înălțime egală cu 40% din cea a obiectului).
(1 punct)
Subiectul III (15 puncte)
Un dispozitiv Young, având distanța dintre fante 2l=0,5 mm și distanța de la fante la ecran D=1,2 m, este iluminat cu radiații cu λ=5⋅10−7 m, de către o sursă aflată pe axa de simetrie a dispozitivului. Determinați interfranja și poziția maximului central în următoarele situații:
a. dispozitivul se află în aer; (4p)
b. dispozitivul se află în apă, napa˘=4/3; (4p)
Cu dispozitivul aflat în aer, se așază în fața unei fante o lamă subțire de sticlă având grosimea e=0,01 mm și cu indicele de refracție n=1,5.
c. Care va fi ordinul maximului format în centrul ecranului? (4p)
d. Care va fi noua poziție a maximului central de interferență? (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul III
a. Interfranja și poziția maximului central în aer (4 puncte)
Relația de calcul a interfranjei în aer (n=1):
iaer=2lλ⋅D
(2 puncte)
Înlocuind valorile numerice (λ=5⋅10−7 m, D=1,2 m, 2l=0,5 mm=0,5⋅10−3 m):
iaer=0,5⋅10−3 m(5⋅10−7 m)⋅(1,2 m)=0,5⋅10−36⋅10−7=1,2⋅10−3 m=1,2 mm
(1 punct)
Deoarece sursa luminoasă se află pe axa de simetrie a dispozitivului, maximul central de interferență (k=0) coincide cu centrul optic al ecranului (originea axei):
x0=0 mm
(1 punct)
b. Interfranja și poziția maximului central în apă (4 puncte)
În apă, lungimea de undă a radiației scade: λapa˘=napa˘λ.
Interfranja în apă devine:
iapa˘=napa˘iaer
(2 puncte)
Calcul numeric (napa˘=34):
iapa˘=341,2 mm=1,2⋅43=0,9 mm
(1 punct)
Poziția maximului central rămâne în centrul ecranului:
x0=0 mm
(1 punct)
c. Ordinul maximului format în centrul ecranului (4 puncte)
La introducerea lamei transparente cu indicele de refracție n=1,5 și grosimea e=0,01 mm=10−5 m în fața uneia dintre fante, drumul optic prin acea fantă crește cu (n−1)e.
Diferența de drum optic între cele două unde care interferează într-un punct oarecare x de pe ecran este:
δ(x)=D2l⋅x−(n−1)e
(1 punct)
În centrul ecranului (x=0), diferența de drum optic este:
∣δ(0)∣=(n−1)e
(1 punct)
Calcul numeric al diferenței de drum optic:
∣δ(0)∣=(1,5−1)⋅(0,01⋅10−3 m)=0,5⋅10−5 m=5⋅10−6 m
Condiția de maxim de interferență este ∣δ(0)∣=k⋅λ:
k=λ∣δ(0)∣
(1 punct)
Ordinul de interferență al maximului din centrul ecranului:
k=5⋅10−7 m5⋅10−6 m=10
(1 punct)
d. Noua poziție a maximului central de interferență (3 puncte)
Maximul central corespunde diferenței nule de drum optic (δ=0):
D2l⋅x0′−(n−1)e=0⟹x0′=2l(n−1)e⋅D
(1 punct)
Relația se poate exprima direct prin interfranjă și ordinul k:
x0′=k⋅iaer
(1 punct)
Calcul numeric:
x0′=10⋅1,2 mm=12 mm=1,2 cm
(1 punct)
(Figura de interferență se deplasează în bloc cu 12 mm în direcția fantei acoperite de lamă).