BACEduHub
fizicaTeoretică / RealAnul 2024Simulare Buzău

Bacalaureat 2024 - Fizică Teoretic (Simulare Județeană Buzău)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ. Pentru o pregătire completă, mai jos sunt redactate integral enunțurile și soluțiile detaliate pas cu pas pentru toate cele patru secțiuni.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.

1. Știind că simbolurile mărimilor fizice și ale unităților de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii (k⋅Δl)(k \cdot \Delta l) poate fi scrisă sub forma:

  • a. kg⋅m2⋅s−3\text{kg}\cdot\text{m}^2\cdot\text{s}^{-3}
  • b. kg⋅m⋅s−1\text{kg}\cdot\text{m}\cdot\text{s}^{-1}
  • c. kg⋅m2⋅s−1\text{kg}\cdot\text{m}^2\cdot\text{s}^{-1}
  • d. kg⋅m⋅s−2\text{kg}\cdot\text{m}\cdot\text{s}^{-2} (3p)

2. Un camion cu masa m1=4,8 tm_1 = 4{,}8\text{ t} rulează cu viteza v1=72 km/hv_1 = 72\text{ km/h}. Pentru a avea aceeași energie cinetică, un automobil cu masa m2=1200 kgm_2 = 1200\text{ kg} trebuie să ruleze cu viteza:

  • a. 20 m/s20\text{ m/s}
  • b. 30 m/s30\text{ m/s}
  • c. 40 m/s40\text{ m/s} (3p)
  • d. 50 m/s50\text{ m/s}

3. Podeaua unei încăperi este situată la înălțimea H=7,5 mH = 7{,}5\text{ m} față de sol. O persoană cu masa m=75 kgm = 75\text{ kg}, urcând pe o scară, ajunge la înălțimea h=1,5 mh = 1{,}5\text{ m} deasupra podelei. Energia potențială a sistemului persoană-Pământ în raport cu nivelul solului este:

  • a. 5,62 kJ5{,}62\text{ kJ}
  • b. 6,75 kJ6{,}75\text{ kJ} (3p)
  • c. 7,50 kJ7{,}50\text{ kJ}
  • d. 9,75 kJ9{,}75\text{ kJ}

4. Dacă o ladă alunecă cu viteză constantă pe un plan înclinat de unghi α=45∘\alpha = 45^\circ, atunci randamentul planului înclinat este:

  • a. 25%25\%
  • b. 50%50\% (3p)
  • c. 60%60\%
  • d. 5%5\%

5. O minge este lăsată să cadă fără viteză inițială de la înălțimea de 7,2 m7{,}2\text{ m}, atingând solul după 1,2 s1{,}2\text{ s}. Viteza medie a mingii are valoarea:

  • a. 12,0 m/s12{,}0\text{ m/s}
  • b. 6,0 m/s6{,}0\text{ m/s} (3p)
  • c. 3,6 m/s3{,}6\text{ m/s}
  • d. 2,4 m/s2{,}4\text{ m/s}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns d (3 puncte)

  • Mărimea k⋅Δlk \cdot \Delta l reprezintă modulul forței elastice Fel=k⋅ΔlF_{\text{el}} = k \cdot \Delta l, conform legii lui Hooke.
  • Unitatea de măsură a forței în Sistemul Internațional este newtonul (N\text{N}).
  • Conform principiului al doilea al mecanicii clasice (F=m⋅aF = m \cdot a):
[F]SI=[m]SI⋅[a]SI=kg⋅ms2=kg⋅m⋅s−2[F]_{\text{SI}} = [m]_{\text{SI}} \cdot [a]_{\text{SI}} = \text{kg} \cdot \frac{\text{m}}{\text{s}^2} = \text{kg}\cdot\text{m}\cdot\text{s}^{-2}
  • Răspuns corect: d.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • Masa camionului: m1=4,8 t=4800 kgm_1 = 4{,}8\text{ t} = 4800\text{ kg}.
  • Viteza camionului în unități S.I.: v1=723,6 m/s=20 m/sv_1 = \frac{72}{3{,}6}\text{ m/s} = 20\text{ m/s}.
  • Energia cinetică a camionului:
Ec1=12m1v12=12⋅4800 kg⋅(20 m/s)2=2400⋅400=960 000 JE_{c1} = \frac{1}{2} m_1 v_1^2 = \frac{1}{2} \cdot 4800\text{ kg} \cdot (20\text{ m/s})^2 = 2400 \cdot 400 = 960\,000\text{ J}
  • Impunem condiția de egalitate a energiilor cinetice Ec2=Ec1E_{c2} = E_{c1}:
12m2v22=Ec1  ⟹  v2=2Ec1m2=2⋅960 0001200=1600=40 m/s\frac{1}{2} m_2 v_2^2 = E_{c1} \implies v_2 = \sqrt{\frac{2 E_{c1}}{m_2}} = \sqrt{\frac{2 \cdot 960\,000}{1200}} = \sqrt{1600} = 40\text{ m/s}
  • Sau direct prin raport:
v2=v1m1m2=20 m/s⋅48001200=20⋅2=40 m/sv_2 = v_1 \sqrt{\frac{m_1}{m_2}} = 20\text{ m/s} \cdot \sqrt{\frac{4800}{1200}} = 20 \cdot 2 = 40\text{ m/s}
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • Înălțimea totală a persoanei față de nivelul de referință (solul) este:
z=H+h=7,5 m+1,5 m=9,0 mz = H + h = 7{,}5\text{ m} + 1{,}5\text{ m} = 9{,}0\text{ m}
  • Energia potențială gravitațională a sistemului persoană-Pământ în raport cu solul:
Ep=m⋅g⋅z=75 kg⋅10 m/s2⋅9,0 m=6750 J=6,75 kJE_p = m \cdot g \cdot z = 75\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 9{,}0\text{ m} = 6750\text{ J} = 6{,}75\text{ kJ}
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Alunecarea uniformă (cu viteză constantă) pe un plan înclinat are loc atunci când componenta tangențială a greutății echilibrează forța de frecare:
Gt=Ff  ⟺  mgsin⁡α=μmgcos⁡α  ⟺  μ=tg⁡α=tg⁡45∘=1G_t = F_f \iff m g \sin\alpha = \mu m g \cos\alpha \iff \mu = \operatorname{tg}\alpha = \operatorname{tg} 45^\circ = 1
  • Randamentul planului înclinat la deplasarea pe plan este definit prin raportul dintre lucrul mecanic util Lu=mgh=mgℓsin⁡αL_u = m g h = m g \ell \sin\alpha și lucrul mecanic consumat Lc=F⋅ℓ=mgℓ(sin⁡α+μcos⁡α)L_c = F \cdot \ell = m g \ell (\sin\alpha + \mu\cos\alpha):
η=LuLc=sin⁡αsin⁡α+μcos⁡α=tg⁡αtg⁡α+μ=11+1=12=50%\eta = \frac{L_u}{L_c} = \frac{\sin\alpha}{\sin\alpha + \mu\cos\alpha} = \frac{\operatorname{tg}\alpha}{\operatorname{tg}\alpha + \mu} = \frac{1}{1 + 1} = \frac{1}{2} = 50\%
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns b (3 puncte)

  • Viteza medie a unui mobil este definită ca raportul dintre distanța totală parcursă dd și durata totală a mișcării Δt\Delta t:
vm=dΔt=7,2 m1,2 s=6,0 m/sv_m = \frac{d}{\Delta t} = \frac{7{,}2\text{ m}}{1{,}2\text{ s}} = 6{,}0\text{ m/s}
  • Răspuns corect: b.

Subiectul II (15 puncte)

Un corp cu masa m=2 kgm = 2\text{ kg} se deplasează cu frecare, cu viteza constantă v=0,4 m/sv = 0{,}4\text{ m/s}, pe o suprafață orizontală sub acțiunea unei forțe orizontale F=6 NF = 6\text{ N}. Ulterior corpul urcă pe un plan înclinat sub acțiunea unei forțe constante F1=19,4 NF_1 = 19{,}4\text{ N}, orientată în lungul planului înclinat, paralel cu acesta, ca în figura alăturată. Unghiul planului înclinat cu suprafața orizontală este α≅37∘\alpha \cong 37^\circ (sin⁡α=0,6\sin\alpha = 0{,}6; cos⁡α=0,8\cos\alpha = 0{,}8), iar coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și planul înclinat are valoarea μ1=0,4\mu_1 = 0{,}4.

Corp pe suprafață orizontală și plan înclinat

  • a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului atunci când el se deplasează pe suprafața orizontală. (4p)
  • b. Determinați distanța parcursă de corp pe suprafața orizontală în timpul Δt=3 s\Delta t = 3\text{ s}. (3p)
  • c. Calculați valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre corp și suprafața orizontală, μ\mu. (4p)
  • d. Determinați valoarea accelerației cu care corpul urcă pe planul înclinat. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul II

a. Reprezentarea forțelor pe suprafața orizontală (4 puncte)

  • Asupra corpului care se deplasează rectiliniu și uniform spre dreapta pe suprafața orizontală acționează patru forțe:
    • Greutatea G⃗\vec{G}, aplicată în centrul de masă, orientată vertical în jos (G=m⋅g=20 NG = m \cdot g = 20\text{ N});
    • Reacțiunea normală N⃗\vec{N} a suprafeței orizontale, aplicată dinspre suprafață asupra corpului, orientată vertical în sus (N=G=20 NN = G = 20\text{ N});
    • Forța de tracțiune F⃗\vec{F}, aplicată pe direcție orizontală în sensul mișcării (spre dreapta, F=6 NF = 6\text{ N});
    • Forța de frecare la alunecare F⃗f\vec{F}_f, aplicată la suprafața de contact dintre corp și plan, orientată pe direcție orizontală în sens opus deplasării (spre stânga, Ff=F=6 NF_f = F = 6\text{ N}).

Diagrama forțelor pe suprafața orizontală

(Pentru reprezentarea corectă a celor 4 forțe: 4 puncte; câte 1 punct pentru fiecare forță corect desenată și etichetată).

b. Distanța parcursă pe suprafața orizontală (3 puncte)

  • Deplasarea pe suprafața orizontală se face cu viteză constantă v=0,4 m/sv = 0{,}4\text{ m/s} (mișcare rectilinie uniformă).
  • Legea mișcării rectilinii uniforme:
d=v⋅Δtd = v \cdot \Delta t

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
d=0,4 m/s⋅3 s=1,2 md = 0{,}4\text{ m/s} \cdot 3\text{ s} = 1{,}2\text{ m}

(1 punct)

c. Coeficientul de frecare la alunecare pe suprafața orizontală (4 puncte)

  • Pe direcție verticală (perpendiculară pe suprafață), corpul se află în echilibru:
N−G=0  ⟹  N=m⋅g=2 kg⋅10 m/s2=20 NN - G = 0 \implies N = m \cdot g = 2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 = 20\text{ N}

(1 punct)

  • Pe direcție orizontală, mișcarea având loc cu viteză constantă (a=0a = 0), forțele se compensează:
F−Ff=0  ⟹  Ff=F=6 NF - F_f = 0 \implies F_f = F = 6\text{ N}

(1 punct)

  • Forța de frecare la alunecare este dată de relația Ff=μ⋅NF_f = \mu \cdot N:
μ=FfN=Fm⋅g\mu = \frac{F_f}{N} = \frac{F}{m \cdot g}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
μ=6 N20 N=0,3\mu = \frac{6\text{ N}}{20\text{ N}} = 0{,}3

(1 punct)

d. Accelerația corpului la urcarea pe planul înclinat (4 puncte)

  • La urcarea pe planul înclinat, forțele care acționează asupra corpului sunt:
    • Forța de tracțiune F⃗1\vec{F}_1 paralelă cu planul, orientată în sus (F1=19,4 NF_1 = 19{,}4\text{ N});
    • Componenta tangențială a greutății: Gt=mgsin⁡α=2⋅10⋅0,6=12 NG_t = m g \sin\alpha = 2 \cdot 10 \cdot 0{,}6 = 12\text{ N}, orientată în jos pe plan;
    • Componenta normală a greutății: Gn=mgcos⁡α=2⋅10⋅0,8=16 NG_n = m g \cos\alpha = 2 \cdot 10 \cdot 0{,}8 = 16\text{ N}, perpendiculară pe plan în jos;
    • Reacțiunea normală: N1=Gn=16 NN_1 = G_n = 16\text{ N};
    • Forța de frecare la alunecare: orientată în jos de-a lungul planului (opus mișcării de urcare):
Ff1=μ1⋅N1=μ1⋅mgcos⁡α=0,4⋅16 N=6,4 NF_{f1} = \mu_1 \cdot N_1 = \mu_1 \cdot m g \cos\alpha = 0{,}4 \cdot 16\text{ N} = 6{,}4\text{ N}

(1 punct)

  • Ecuația principiului al doilea al mecanicii proiectată pe axa paralelă cu planul înclinat (orientată în sus, în sensul urcării):
F1−Gt−Ff1=m⋅aF_1 - G_t - F_{f1} = m \cdot a

(1 punct)

  • Exprimăm accelerația aa:
a=F1−mgsin⁡α−μ1mgcos⁡αma = \frac{F_1 - m g \sin\alpha - \mu_1 m g \cos\alpha}{m}

(1 punct)

  • Înlocuind valorile numerice:
a=19,4 N−12 N−6,4 N2 kg=19,4−18,42=1,02=0,5 m/s2a = \frac{19{,}4\text{ N} - 12\text{ N} - 6{,}4\text{ N}}{2\text{ kg}} = \frac{19{,}4 - 18{,}4}{2} = \frac{1{,}0}{2} = 0{,}5\text{ m/s}^2

(1 punct)


Subiectul III (15 puncte)

Un corp de masă m1=3 kgm_1 = 3\text{ kg} plasat pe un plan înclinat de unghi α=30∘\alpha = 30^\circ și lungimea L=2 mL = 2\text{ m} este fixat la capătul unui resort elastic de masă neglijabilă cu constanta de elasticitate k=70 N/mk = 70\text{ N/m} și lungimea nedeformată l0=1 ml_0 = 1\text{ m}, celălalt capăt fiind fixat în vârful planului înclinat. Un alt corp de masă m2=2 kgm_2 = 2\text{ kg}, lansat de la baza planului cu viteza inițială v0=55 m/sv_0 = 5\sqrt{5}\text{ m/s}, ciocnește plastic corpul de masă m1m_1 aflat în repaus la înălțimea de h=50 cmh = 50\text{ cm} față de bază. Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2 și peste tot același coeficient de frecare μ=32\mu = \frac{\sqrt{3}}{2} dintre corpurile cu dimensiuni neglijabile și planul înclinat.

Corpuri pe plan înclinat cu resort

  • a. Ce energie mecanică are corpul de masă m1m_1? (3p)
  • b. Ce impuls are corpul de masă m2m_2 imediat înainte de ciocnire? (4p)
  • c. La ce înălțime ajunge corpul format prin ciocnirea plastică a corpurilor de mase m1m_1, respectiv m2m_2? (4p)
  • d. Ce valoare are energia potențială gravitațională maximă, când corpul nou format este în echilibru pe planul înclinat, considerând nivelul de energie potențială zero la baza planului? (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul III

a. Energia mecanică a corpului de masă m1m_1 (3 puncte)

  • Distanța de la baza planului înclinat până la poziția inițială a corpului m1m_1 este:
d1=hsin⁡α=0,5 msin⁡30∘=0,50,5=1,0 md_1 = \frac{h}{\sin\alpha} = \frac{0{,}5\text{ m}}{\sin 30^\circ} = \frac{0{,}5}{0{,}5} = 1{,}0\text{ m}
  • Distanța de la vârful planului înclinat până la corpul m1m_1 este:
ℓ=L−d1=2,0 m−1,0 m=1,0 m=ℓ0\ell = L - d_1 = 2{,}0\text{ m} - 1{,}0\text{ m} = 1{,}0\text{ m} = \ell_0
  • Deoarece lungimea resortului este egală cu lungimea sa nedeformată (ℓ=ℓ0=1 m\ell = \ell_0 = 1\text{ m}), deformația inițială a resortului este nulă: Δℓ=0\Delta \ell = 0.
  • Corpul m1m_1 este în repaus (v1=0v_1 = 0), deci energia sa cinetică este nulă (Ec=0E_c = 0).
  • Energia potențială elastică a resortului nedeformat este:
Epe=12k(Δℓ)2=0E_{pe} = \frac{1}{2} k (\Delta \ell)^2 = 0
  • Luând nivelul de referință al energiei potențiale gravitaționale la baza planului înclinat, energia mecanică a corpului m1m_1 este constituită exclusiv din energia sa potențială gravitațională:
Em1=m1⋅g⋅h=3 kg⋅10 m/s2⋅0,5 m=15 JE_{m1} = m_1 \cdot g \cdot h = 3\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0{,}5\text{ m} = 15\text{ J}

(Dacă se alege ca nivel de referință chiar înălțimea hh, Em1=0 JE_{m1} = 0\text{ J}).

b. Impulsul corpului m2m_2 imediat înainte de ciocnire (4 puncte)

  • Corpul de masă m2m_2 urcă pe planul înclinat pe o distanță d=d1=1,0 md = d_1 = 1{,}0\text{ m}, ajungând la înălțimea h=0,5 mh = 0{,}5\text{ m}.
  • Asupra corpului m2m_2 acționează pe durata urcării:
    • Forța gravitațională, care efectuează lucrul mecanic:
LG=−m2gh=−2 kg⋅10 m/s2⋅0,5 m=−10 JL_G = -m_2 g h = -2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0{,}5\text{ m} = -10\text{ J}
  • Forța de frecare la alunecare:
Ff2=μ⋅m2gcos⁡30∘=32⋅2⋅10⋅32=15 NF_{f2} = \mu \cdot m_2 g \cos 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2} \cdot 2 \cdot 10 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 15\text{ N}
  • Lucrul mecanic al forței de frecare:
LFf=−Ff2⋅d=−15 N⋅1,0 m=−15 JL_{F_f} = -F_{f2} \cdot d = -15\text{ N} \cdot 1{,}0\text{ m} = -15\text{ J}
  • Aplicăm teorema variației energiei cinetice pentru corpul m2m_2 între bază și punctul de impact:
ΔEc=Ltot  ⟹  12m2v12−12m2v02=LG+LFf\Delta E_c = L_{\text{tot}} \implies \frac{1}{2} m_2 v_1^2 - \frac{1}{2} m_2 v_0^2 = L_G + L_{F_f}

(2 puncte)

  • Înlocuim valorile numerice (v0=55 m/s  ⟹  v02=125 m2/s2v_0 = 5\sqrt{5}\text{ m/s} \implies v_0^2 = 125\text{ m}^2/\text{s}^2):
12⋅2⋅v12−12⋅2⋅125=−10−15  ⟹  v12−125=−25  ⟹  v12=100 m2/s2\frac{1}{2} \cdot 2 \cdot v_1^2 - \frac{1}{2} \cdot 2 \cdot 125 = -10 - 15 \implies v_1^2 - 125 = -25 \implies v_1^2 = 100\text{ m}^2/\text{s}^2
  • Viteza corpului m2m_2 imediat înainte de ciocnire este:
v1=100=10 m/sv_1 = \sqrt{100} = 10\text{ m/s}

(1 punct)

  • Impulsul corpului m2m_2 imediat înainte de ciocnire:
p2=m2⋅v1=2 kg⋅10 m/s=20 kg⋅m/s=20 N⋅sp_2 = m_2 \cdot v_1 = 2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s} = 20\text{ kg}\cdot\text{m/s} = 20\text{ N}\cdot\text{s}

(1 punct)

c. Înălțimea la care ajunge corpul format prin ciocnire plastică (4 puncte)

  • Ciocnirea celor două corpuri este plastică. Din legea conservării impulsului pe durata ciocnirii:
pdupa˘=pıˆnainte  ⟹  (m1+m2)V=m2v1p_{\text{după}} = p_{\text{înainte}} \implies (m_1 + m_2) V = m_2 v_1
  • Viteza inițială a corpului format, de masă M=m1+m2=3+2=5 kgM = m_1 + m_2 = 3 + 2 = 5\text{ kg}:
V=m2v1M=205=4 m/sV = \frac{m_2 v_1}{M} = \frac{20}{5} = 4\text{ m/s}

(1 punct)

  • După ciocnire, corpul comun MM urcă o distanță xx de-a lungul planului înclinat până la oprirea momentană (v=0v = 0). Pe parcursul acestei deplasări în sus, resortul se comprimă cu distanța xx.
  • Lucrul mecanic al forțelor aplicate în această etapă:
    • Lucrul forței de greutate: LG=−Mgxsin⁡30∘=−5⋅10⋅0,5⋅x=−25xL_G = - M g x \sin 30^\circ = - 5 \cdot 10 \cdot 0{,}5 \cdot x = - 25 x;
    • Lucrul forței de frecare (Ff=μMgcos⁡30∘=32⋅5⋅10⋅32=37,5 NF_f = \mu M g \cos 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2} \cdot 5 \cdot 10 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 37{,}5\text{ N}): LFf=−37,5xL_{F_f} = - 37{,}5 x;
    • Lucrul forței elastice la comprimarea de la 00 la xx: Lel=−12kx2=−12⋅70⋅x2=−35x2L_{\text{el}} = - \frac{1}{2} k x^2 = - \frac{1}{2} \cdot 70 \cdot x^2 = - 35 x^2.
  • Conform teoremei variației energiei cinetice:
0−12MV2=LG+LFf+Lel0 - \frac{1}{2} M V^2 = L_G + L_{F_f} + L_{\text{el}} −12⋅5⋅42=−25x−37,5x−35x2  ⟹  −40=−62,5x−35x2- \frac{1}{2} \cdot 5 \cdot 4^2 = - 25 x - 37{,}5 x - 35 x^2 \implies - 40 = - 62{,}5 x - 35 x^2

(1 punct)

  • Rearanjăm ecuația algebrică:
35x2+62,5x−40=0  ⟺  14x2+25x−16=035 x^2 + 62{,}5 x - 40 = 0 \iff 14 x^2 + 25 x - 16 = 0
  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=252−4⋅14⋅(−16)=625+896=1521=392\Delta = 25^2 - 4 \cdot 14 \cdot (-16) = 625 + 896 = 1521 = 39^2 x=−25+3928=1428=0,5 mx = \frac{-25 + 39}{28} = \frac{14}{28} = 0{,}5\text{ m}

(1 punct)

  • Înălțimea finală atinsă față de baza planului este:
H=h+xsin⁡α=0,5 m+0,5 m⋅sin⁡30∘=0,5+0,25=0,75 mH = h + x \sin\alpha = 0{,}5\text{ m} + 0{,}5\text{ m} \cdot \sin 30^\circ = 0{,}5 + 0{,}25 = 0{,}75\text{ m}

(1 punct)

d. Energia potențială gravitațională maximă la echilibru pe plan (4 puncte)

  • Asupra corpului de masă M=5 kgM = 5\text{ kg} pe direcția planului înclinat acționează:
    • Componenta tangențială a greutății: Gt=Mgsin⁡30∘=25 NG_t = M g \sin 30^\circ = 25\text{ N} (orientată spre baza planului);
    • Forța elastică a resortului Fe=k⋅zF_e = k \cdot z (unde zz este deplasarea măsurată în sus față de poziția nedeformată);
    • Forța de frecare statică FfsF_{fs}, cu valoarea maximă:
Ffsmax⁡=μMgcos⁡30∘=32⋅50⋅32=37,5 NF_{fs\max} = \mu M g \cos 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2} \cdot 50 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 37{,}5\text{ N}
  • Condiția de repaus / echilibru static pe plan înclinat este:
∣Gt+kz∣≤Ffsmax⁡  ⟺  −37,5≤25+70z≤37,5|G_t + k z| \le F_{fs\max} \iff - 37{,}5 \le 25 + 70 z \le 37{,}5

(2 puncte)

  • Rezolvând inecuația pentru poziția maximă spre vârful planului:
70zmax⁡=37,5−25=12,5  ⟹  zmax⁡=12,570=528 m≈0,179 m70 z_{\max} = 37{,}5 - 25 = 12{,}5 \implies z_{\max} = \frac{12{,}5}{70} = \frac{5}{28}\text{ m} \approx 0{,}179\text{ m}
  • Înălțimea maximă la care corpul poate rămâne în echilibru pe plan:
hech, max=h+zmax⁡sin⁡30∘=0,5+528⋅12=12+556=3356 m≈0,589 mh_{\text{ech, max}} = h + z_{\max} \sin 30^\circ = 0{,}5 + \frac{5}{28} \cdot \frac{1}{2} = \frac{1}{2} + \frac{5}{56} = \frac{33}{56}\text{ m} \approx 0{,}589\text{ m}
  • Energia potențială gravitațională maximă în această stare de echilibru static este:
Epgmax⁡=M⋅g⋅hech, max=5⋅10⋅3356=165056=82528 J≈29,46 JE_{pg\max} = M \cdot g \cdot h_{\text{ech, max}} = 5 \cdot 10 \cdot \frac{33}{56} = \frac{1650}{56} = \frac{825}{28}\text{ J} \approx 29{,}46\text{ J}

(2 puncte)

(Notă metodologică: Dacă se consideră starea de echilibru fără frecare Fe=Gt  ⟹  Δℓ=2570=514 mF_e = G_t \implies \Delta \ell = \frac{25}{70} = \frac{5}{14}\text{ m} sub poziția nedeformată, hech=928 m  ⟹  Epg=22514 J≈16,07 Jh_{\text{ech}} = \frac{9}{28}\text{ m} \implies E_{pg} = \frac{225}{14}\text{ J} \approx 16{,}07\text{ J}; iar dacă prin barem s-a vizat energia potențială gravitațională la oprirea la înălțimea maximă atinsă la subpunctul c, Epg=MgH=5⋅10⋅0,75=37,5 JE_{pg} = M g H = 5 \cdot 10 \cdot 0{,}75 = 37{,}5\text{ J}).


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră cunoscute: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6{,}02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J/(mol K)R = 8{,}31\text{ J/(mol K)}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.

1. Un cilindru orizontal, izolat adiabatic, este împărțit în două compartimente de volume V1,V2V_1, V_2 printr-un piston termoconductor care se poate mișca fără frecare. Pistonul se află în echilibru și separă ν1=2 mol\nu_1 = 2\text{ mol} gaz biatomic (CV=5R/2C_V = 5R/2) de ν2=3 mol\nu_2 = 3\text{ mol} gaz monoatomic (CV=3R/2C_V = 3R/2) aflate la temperaturi diferite. Raportul energiilor interne ale celor două gaze când au ajuns la echilibru termic este:

  • a. U1U2=109\frac{U_1}{U_2} = \frac{10}{9} (3p)
  • b. U1U2=23\frac{U_1}{U_2} = \frac{2}{3}
  • c. U1U2=53\frac{U_1}{U_2} = \frac{5}{3}
  • d. U1U2=1\frac{U_1}{U_2} = 1

2. Care din mărimile următoare are aceeași unitate de măsură cu căldura molară? Notațiile sunt cele utilizate în manualele de fizică.

  • a. QQ
  • b. LL
  • c. RR (3p)
  • d. CC

3. O cantitate de gaz ideal se destinde în timpul unei transformări în care p=aVp = a V (a=consta = \text{const}) până când volumul crește de 3 ori față de valoarea inițială. În ce raport crește temperatura absolută a gazului?

  • a. 33
  • b. 3\sqrt{3}
  • c. 13\frac{1}{3}
  • d. 99 (3p)

4. O cantitate ν=2 mol\nu = 2\text{ mol} gaz ideal monoatomic se destinde izobar începând de la temperatura T1=300 KT_1 = 300\text{ K} până când temperatura absolută se dublează. Lucrul mecanic efectuat de gaz are valoarea:

  • a. L=4986 JL = 4986\text{ J} (3p)
  • b. L=2932 JL = 2932\text{ J}
  • c. L=7479 JL = 7479\text{ J}
  • d. L=3324 JL = 3324\text{ J}

5. Un amestec format din ν1=2 mol\nu_1 = 2\text{ mol} He și ν2=1 mol\nu_2 = 1\text{ mol} H2\text{H}_2 se află închis într-un vas de volum VV, la temperatura TT. Când temperatura absolută s-a mărit de 4 ori, o fracțiune f=25%f = 25\% din moleculele de hidrogen disociază în atomi. În ce raport a crescut presiunea amestecului?

  • a. 133\frac{13}{3} (3p)
  • b. 103\frac{10}{3}
  • c. 143\frac{14}{3}
  • d. 83\frac{8}{3}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns a (3 puncte)

  • Pistonul fiind termoconductor, la echilibrul termic cele două compartimente ajung la aceeași temperatură: T1=T2=TT_1 = T_2 = T.
  • Energia internă a unui gaz ideal este dată de relația U=ν⋅CV⋅TU = \nu \cdot C_V \cdot T:
U1=ν1⋅CV1⋅T=2 mol⋅5R2⋅T=5RTU_1 = \nu_1 \cdot C_{V1} \cdot T = 2\text{ mol} \cdot \frac{5R}{2} \cdot T = 5 R T U2=ν2⋅CV2⋅T=3 mol⋅3R2⋅T=92RTU_2 = \nu_2 \cdot C_{V2} \cdot T = 3\text{ mol} \cdot \frac{3R}{2} \cdot T = \frac{9}{2} R T
  • Raportul energiilor interne este:
U1U2=5RT92RT=109\frac{U_1}{U_2} = \frac{5 R T}{\frac{9}{2} R T} = \frac{10}{9}
  • Răspuns corect: a.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • Căldura molară este definită prin C=Qν⋅ΔTC = \frac{Q}{\nu \cdot \Delta T}, având unitatea de măsură în S.I.:
[C]SI=Jmol⋅K[C]_{\text{SI}} = \frac{\text{J}}{\text{mol}\cdot\text{K}}
  • Constanta universală a gazelor ideale RR din ecuația Clapeyron-Mendeleev (pV=νRTp V = \nu R T) are aceeași unitate de măsură:
[R]SI=[p]SI⋅[V]SI[ν]SI⋅[T]SI=N/m2⋅m3mol⋅K=Jmol⋅K[R]_{\text{SI}} = \frac{[p]_{\text{SI}} \cdot [V]_{\text{SI}}}{[\nu]_{\text{SI}} \cdot [T]_{\text{SI}}} = \frac{\text{N/m}^2 \cdot \text{m}^3}{\text{mol}\cdot\text{K}} = \frac{\text{J}}{\text{mol}\cdot\text{K}}
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Conform ecuației de stare a gazului ideal: p⋅V=ν⋅R⋅Tp \cdot V = \nu \cdot R \cdot T.
  • Înlocuind dependența p=a⋅Vp = a \cdot V:
(a⋅V)⋅V=ν⋅R⋅T  ⟹  T=aνR⋅V2(a \cdot V) \cdot V = \nu \cdot R \cdot T \implies T = \frac{a}{\nu R} \cdot V^2
  • Temperatura absolută este direct proporțională cu pătratul volumului. Dacă V2=3V1V_2 = 3 V_1:
T2T1=(V2V1)2=32=9\frac{T_2}{T_1} = \left(\frac{V_2}{V_1}\right)^2 = 3^2 = 9
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns a (3 puncte)

  • Lucrul mecanic efectuat de gaz într-o transformare izobară (p=constp = \text{const}) este:
L=p⋅ΔV=ν⋅R⋅ΔT=ν⋅R⋅(T2−T1)L = p \cdot \Delta V = \nu \cdot R \cdot \Delta T = \nu \cdot R \cdot (T_2 - T_1)
  • Deoarece temperatura absolută se dublează (T2=2T1=600 KT_2 = 2 T_1 = 600\text{ K}), variația este ΔT=T1=300 K\Delta T = T_1 = 300\text{ K}:
L=2 mol⋅8,31 J/(mol K)⋅300 K=600⋅8,31=4986 JL = 2\text{ mol} \cdot 8{,}31\text{ J/(mol K)} \cdot 300\text{ K} = 600 \cdot 8{,}31 = 4986\text{ J}
  • Răspuns corect: a.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • În starea inițială, numărul total de moli este:
νtot,1=ν1+ν2=2 mol+1 mol=3 mol\nu_{\text{tot}, 1} = \nu_1 + \nu_2 = 2\text{ mol} + 1\text{ mol} = 3\text{ mol} p1⋅V=νtot,1⋅R⋅T=3RTp_1 \cdot V = \nu_{\text{tot}, 1} \cdot R \cdot T = 3 R T
  • În starea a doua, temperatura absolută este T2=4TT_2 = 4 T.
  • O fracțiune f=0,25f = 0{,}25 din moleculele de hidrogen H2\text{H}_2 disociază: H2→2H\text{H}_2 \to 2\text{H}.
    • Moli de H2\text{H}_2 rămași nedisociați: νH2′=ν2(1−f)=1(1−0,25)=0,75 mol\nu_{\text{H}_2}' = \nu_2(1 - f) = 1(1 - 0{,}25) = 0{,}75\text{ mol};
    • Moli de atomi H\text{H} rezultați: νH=2fν2=2⋅0,25⋅1=0,5 mol\nu_{\text{H}} = 2 f \nu_2 = 2 \cdot 0{,}25 \cdot 1 = 0{,}5\text{ mol};
    • Moli de He (gaz nobil monoatomic inert): νHe=2 mol\nu_{\text{He}} = 2\text{ mol}.
  • Numărul total de moli după disociere este:
νtot,2=2+0,75+0,5=3,25 mol=134 mol\nu_{\text{tot}, 2} = 2 + 0{,}75 + 0{,}5 = 3{,}25\text{ mol} = \frac{13}{4}\text{ mol}
  • Presiunea în starea finală este:
p2⋅V=νtot,2⋅R⋅T2=134⋅R⋅(4T)=13RTp_2 \cdot V = \nu_{\text{tot}, 2} \cdot R \cdot T_2 = \frac{13}{4} \cdot R \cdot (4 T) = 13 R T
  • Raportul de creștere al presiunii amestecului:
p2p1=13RT3RT=133\frac{p_2}{p_1} = \frac{13 R T}{3 R T} = \frac{13}{3}
  • Răspuns corect: a.

Subiectul II (15 puncte)

Un mol de He, considerat gaz ideal, aflat la temperatura T1T_1 își mărește temperatura de 4 ori în urma unui proces (1→21 \to 2) în care dependența presiunii de volum este p=aVp = a V, a=const>0a = \text{const} > 0. În starea inițială, presiunea gazului este p1=0,5⋅105 Pap_1 = 0{,}5 \cdot 10^5\text{ Pa}, iar volumul este V1=2ℓV_1 = 2\ell, μHe=4 g/mol\mu_{\text{He}} = 4\text{ g/mol}.

  • a. Calculați valoarea constantei de proporționalitate aa. (3p)
  • b. Calculați raportul V2V1\frac{V_2}{V_1}. (4p)
  • c. Din starea 2 gazul se destinde izoterm până revine la presiunea stării 1. Ce valoare are volumul la finalul destinderii izoterme? (4p)
  • d. Ce masă de He\text{He} trebuie extrasă din sistem pentru ca, în final, acesta să ocupe volumul V1V_1, fără a se modifica temperatura atinsă în urma destinderii izoterme? (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul II

a. Valoarea constantei de proporționalitate aa (3 puncte)

  • În starea inițială 1: p1=0,5⋅105 Pap_1 = 0{,}5 \cdot 10^5\text{ Pa}, V1=2ℓ=2⋅10−3 m3V_1 = 2\ell = 2 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3.
  • Deoarece dependența este de forma p=a⋅Vp = a \cdot V, constanta de proporționalitate se determină direct:
a=p1V1a = \frac{p_1}{V_1}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
a=0,5⋅105 Pa2⋅10−3 m3=0,25⋅108 Pa/m3=2,5⋅107 N/m5a = \frac{0{,}5 \cdot 10^5\text{ Pa}}{2 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3} = 0{,}25 \cdot 10^8\text{ Pa/m}^3 = 2{,}5 \cdot 10^7\text{ N/m}^5

(1 punct)

b. Raportul volumelor V2V1\frac{V_2}{V_1} (4 puncte)

  • Ecuația de stare pentru gazul ideal în transformarea cu p=aVp = a V conduce la:
p⋅V=νRT  ⟹  a⋅V2=νRTp \cdot V = \nu R T \implies a \cdot V^2 = \nu R T

(2 puncte)

  • Raportul temperaturilor între stările 2 și 1 este:
T2T1=(V2V1)2\frac{T_2}{T_1} = \left(\frac{V_2}{V_1}\right)^2
  • Știind că temperatura absolută crește de 4 ori (T2=4T1T_2 = 4 T_1):
(V2V1)2=4  ⟹  V2V1=4=2\left(\frac{V_2}{V_1}\right)^2 = 4 \implies \frac{V_2}{V_1} = \sqrt{4} = 2

(2 puncte)

(Prin urmare, volumul în starea 2 este V2=2V1=4ℓV_2 = 2 V_1 = 4\ell, iar presiunea este p2=aV2=2p1=1,0⋅105 Pap_2 = a V_2 = 2 p_1 = 1{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa}).

c. Volumul la finalul destinderii izoterme (4 puncte)

  • Transformarea 2→32 \to 3 este izotermă (T3=T2=constT_3 = T_2 = \text{const}).
  • Legea transformării izoterme (Boyle-Mariotte):
p2⋅V2=p3⋅V3p_2 \cdot V_2 = p_3 \cdot V_3

(2 puncte)

  • Se specifică faptul că gazul revine la presiunea stării 1 (p3=p1=0,5⋅105 Pap_3 = p_1 = 0{,}5 \cdot 10^5\text{ Pa}):
V3=p2⋅V2p3=p2p1⋅V2V_3 = \frac{p_2 \cdot V_2}{p_3} = \frac{p_2}{p_1} \cdot V_2

(1 punct)

  • Calcul numeric:
V3=2⋅4ℓ=8ℓ=8⋅10−3 m3V_3 = 2 \cdot 4\ell = 8\ell = 8 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3

(1 punct)

d. Masa de Heliu care trebuie extrasă din sistem (4 puncte)

  • În starea 3, gazul are presiunea p1p_1, volumul V3=8ℓV_3 = 8\ell și temperatura T2=4T1T_2 = 4 T_1, masa fiind de m=1 mol⋅4 g/mol=4 gm = 1\text{ mol} \cdot 4\text{ g/mol} = 4\text{ g}.
  • Pentru a ajunge la volumul final Vf=V1=2ℓV_f = V_1 = 2\ell menținând aceeași presiune p1p_1 și aceeași temperatură T2T_2, cantitatea de gaz rămasă în sistem νf\nu_f satisface ecuația de stare:
p1⋅V1=νf⋅R⋅T2=νf⋅R⋅(4T1)p_1 \cdot V_1 = \nu_f \cdot R \cdot T_2 = \nu_f \cdot R \cdot (4 T_1)

(1 punct)

  • Dar pentru starea inițială 1 avem:
p1⋅V1=ν1⋅R⋅T1=1 mol⋅R⋅T1p_1 \cdot V_1 = \nu_1 \cdot R \cdot T_1 = 1\text{ mol} \cdot R \cdot T_1
  • Egalând cele două expresii:
νf⋅(4RT1)=1⋅RT1  ⟹  νf=14 mol=0,25 mol\nu_f \cdot (4 R T_1) = 1 \cdot R T_1 \implies \nu_f = \frac{1}{4}\text{ mol} = 0{,}25\text{ mol}

(1 punct)

  • Cantitatea de substanță extrasă este:
Δν=ν1−νf=1 mol−0,25 mol=0,75 mol\Delta \nu = \nu_1 - \nu_f = 1\text{ mol} - 0{,}25\text{ mol} = 0{,}75\text{ mol}

(1 punct)

  • Masa de heliu extrasă din sistem este:
Δm=Δν⋅μHe=0,75 mol⋅4 g/mol=3 g=3⋅10−3 kg\Delta m = \Delta \nu \cdot \mu_{\text{He}} = 0{,}75\text{ mol} \cdot 4\text{ g/mol} = 3\text{ g} = 3 \cdot 10^{-3}\text{ kg}

(1 punct)


Subiectul III (15 puncte)

Motorul Otto funcționează cu o cantitate ν=3 mol\nu = 3\text{ mol} de amestec carburant, considerat gaz ideal, pentru care CV=5R2C_V = \frac{5R}{2}. În procesul de compresie, temperatura absolută a amestecului crește de 2 ori.

  • a. Cunoscând valoarea maximă a volumului de gaz dintr-un cilindru Vmax⁡=1,4 dm3V_{\max} = 1{,}4\text{ dm}^3 și S=28 cm2S = 28\text{ cm}^2, secțiunea transversală a cilindrului, calculați lungimea, ll, a cursei pistonului dintr-un cilindru. (4p)
  • b. Presiunea maximă în cilindru atinge pmax⁡=2000 atmp_{\max} = 2000\text{ atm}. Ce valoare are temperatura absolută maximă? (4p)
  • c. Calculați lucrul mecanic efectuat în timpul motor al procesului ciclic, în condițiile punctului b. (4p)
  • d. Calculați randamentul motorului. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul III

a. Lungimea cursei pistonului ll (4 puncte)

  • Compresia într-un motor Otto este considerată o transformare adiabatică cvasi-staționară (1→21 \to 2):
    • Exponentul adiabatic:
γ=CpCV=CV+RCV=5R2+R5R2=75=1,4\gamma = \frac{C_p}{C_V} = \frac{C_V + R}{C_V} = \frac{\frac{5R}{2} + R}{\frac{5R}{2}} = \frac{7}{5} = 1{,}4 γ−1=1,4−1=0,4=25\gamma - 1 = 1{,}4 - 1 = 0{,}4 = \frac{2}{5}
  • Legea transformării adiabatice în variabile (T,V)(T, V):
T1⋅V1γ−1=T2⋅V2γ−1  ⟹  (V1V2)γ−1=T2T1T_1 \cdot V_1^{\gamma - 1} = T_2 \cdot V_2^{\gamma - 1} \implies \left(\frac{V_1}{V_2}\right)^{\gamma - 1} = \frac{T_2}{T_1}

(1 punct)

  • Știind că V1=Vmax⁡V_1 = V_{\max} și V2=Vmin⁡V_2 = V_{\min}, iar T2T1=2\frac{T_2}{T_1} = 2:
Vmax⁡Vmin⁡=21γ−1=210,4=22,5=25/2=42≈5,657\frac{V_{\max}}{V_{\min}} = 2^{\frac{1}{\gamma - 1}} = 2^{\frac{1}{0{,}4}} = 2^{2{,}5} = 2^{5/2} = 4\sqrt{2} \approx 5{,}657

(1 punct)

  • Volumul minim ocupat de gaz:
Vmin⁡=Vmax⁡42=1,4 dm342=1,428 dm3≈0,2475 dm3V_{\min} = \frac{V_{\max}}{4\sqrt{2}} = \frac{1{,}4\text{ dm}^3}{4\sqrt{2}} = \frac{1{,}4 \sqrt{2}}{8}\text{ dm}^3 \approx 0{,}2475\text{ dm}^3
  • Cursa pistonului ll corespunde volumului baleiat ΔV=Vmax⁡−Vmin⁡=S⋅l\Delta V = V_{\max} - V_{\min} = S \cdot l:
S=28 cm2=0,28 dm2S = 28\text{ cm}^2 = 0{,}28\text{ dm}^2 l=Vmax⁡−Vmin⁡S=1,4−0,24750,28 dm=1,15250,28 dm≈4,116 dm≈41,2 cml = \frac{V_{\max} - V_{\min}}{S} = \frac{1{,}4 - 0{,}2475}{0{,}28}\text{ dm} = \frac{1{,}1525}{0{,}28}\text{ dm} \approx 4{,}116\text{ dm} \approx 41{,}2\text{ cm}

(2 puncte)

b. Valoarea temperaturii absolute maxime (4 puncte)

  • În ciclul Otto, presiunea și temperatura maxime sunt atinse la sfârșitul arderii izocore (starea 3), când volumul este V3=Vmin⁡V_3 = V_{\min}:
pmax⁡=2000 atm=2000⋅105 Pa=2⋅108 Pap_{\max} = 2000\text{ atm} = 2000 \cdot 10^5\text{ Pa} = 2 \cdot 10^8\text{ Pa} V3=Vmin⁡=0,2475⋅10−3 m3V_3 = V_{\min} = 0{,}2475 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3

(1 punct)

  • Aplicăm ecuația de stare pentru starea de parametri maximi:
pmax⁡⋅Vmin⁡=ν⋅R⋅Tmax⁡p_{\max} \cdot V_{\min} = \nu \cdot R \cdot T_{\max}

(1 punct)

  • Exprimăm temperatura absolută maximă:
Tmax⁡=pmax⁡⋅Vmin⁡ν⋅RT_{\max} = \frac{p_{\max} \cdot V_{\min}}{\nu \cdot R}

(1 punct)

  • Înlocuind valorile (ν=3 mol\nu = 3\text{ mol}, R=8,31 J/(mol K)R = 8{,}31\text{ J/(mol K)}):
Tmax⁡=2⋅108 Pa⋅0,2475⋅10−3 m33 mol⋅8,31 J/(mol K)=49 50024,93≈1986 KT_{\max} = \frac{2 \cdot 10^8\text{ Pa} \cdot 0{,}2475 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3}{3\text{ mol} \cdot 8{,}31\text{ J/(mol K)}} = \frac{49\,500}{24{,}93} \approx 1986\text{ K}

(1 punct)

c. Lucrul mecanic efectuat în timpul motor (4 puncte)

  • Timpul motor al ciclului Otto este destinderea adiabatică 3→43 \to 4 (de la Vmin⁡V_{\min} la Vmax⁡V_{\max}).
  • În transformarea adiabatică, Q=0Q = 0, astfel încât lucrul mecanic este egal cu scăderea energiei interne:
Lmotor=L34=−ΔU34=ν⋅CV⋅(T3−T4)L_{\text{motor}} = L_{34} = - \Delta U_{34} = \nu \cdot C_V \cdot (T_3 - T_4)

(2 puncte)

  • Raportul de destindere este egal cu raportul de compresie:
T3T4=(V4V3)γ−1=(Vmax⁡Vmin⁡)0,4=2  ⟹  T4=T32=Tmax⁡2\frac{T_3}{T_4} = \left(\frac{V_4}{V_3}\right)^{\gamma - 1} = \left(\frac{V_{\max}}{V_{\min}}\right)^{0{,}4} = 2 \implies T_4 = \frac{T_3}{2} = \frac{T_{\max}}{2}
  • Variația de temperatură devine T3−T4=Tmax⁡2T_3 - T_4 = \frac{T_{\max}}{2}:
Lmotor=ν⋅5R2⋅Tmax⁡2=54νRTmax⁡=54pmax⁡Vmin⁡L_{\text{motor}} = \nu \cdot \frac{5R}{2} \cdot \frac{T_{\max}}{2} = \frac{5}{4} \nu R T_{\max} = \frac{5}{4} p_{\max} V_{\min}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
Lmotor=54⋅(2⋅108 Pa)⋅(0,2475⋅10−3 m3)=54⋅49 500 J=61 875 J≈61,9 kJL_{\text{motor}} = \frac{5}{4} \cdot (2 \cdot 10^8\text{ Pa}) \cdot (0{,}2475 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3) = \frac{5}{4} \cdot 49\,500\text{ J} = 61\,875\text{ J} \approx 61{,}9\text{ kJ}

(1 punct)

d. Randamentul motorului (3 puncte)

  • Randamentul termic al ciclului Otto este dat de formula:
η=1−1εγ−1=1−T1T2\eta = 1 - \frac{1}{\varepsilon^{\gamma - 1}} = 1 - \frac{T_1}{T_2}

(2 puncte)

  • Deoarece în procesul de compresie temperatura crește de 2 ori (T2T1=2  ⟹  T1T2=12\frac{T_2}{T_1} = 2 \implies \frac{T_1}{T_2} = \frac{1}{2}):
η=1−12=0,5=50%\eta = 1 - \frac{1}{2} = 0{,}5 = 50\%

(1 punct)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.

1. Tensiunea la bornele porțiunii de circuit ABAB reprezentată în figura alăturată are valoarea U=18 VU = 18\text{ V}, iar intensitatea are sensul din figură. Se cunosc: E1=15 VE_1 = 15\text{ V}, E2=6 VE_2 = 6\text{ V}, r1=r2=1 Ωr_1 = r_2 = 1\,\Omega și I=1 AI = 1\text{ A}. Valoarea rezistenței electrice a rezistorului RR este egală cu:

Porțiune de circuit AB

  • a. 3 Ω3\,\Omega
  • b. 5 Ω5\,\Omega
  • c. 7 Ω7\,\Omega (3p)
  • d. 9 Ω9\,\Omega

2. Sensul convențional al curentului electric într-un circuit simplu este:

  • a. de la borna „–” la borna „+” în circuitul exterior sursei
  • b. de la borna „–” la borna „+” în circuitul interior sursei (3p)
  • c. de la borna „+” la borna „–” în circuitul interior sursei
  • d. același cu sensul deplasării electronilor în circuit

3. Caracteristicile curent-tensiune pentru trei rezistori sunt prezentate în figură. Relațiile între valorile rezistențelor sunt:

Caracteristici curent-tensiune

  • a. R1>R2>R3R_1 > R_2 > R_3
  • b. R1>R2=R3R_1 > R_2 = R_3
  • c. R1<R2<R3R_1 < R_2 < R_3 (3p)
  • d. R1>R3>R2R_1 > R_3 > R_2

4. Pe soclul unui bec cu filament sunt înscrise valorile 220 V220\text{ V} și 100 W100\text{ W}. Energia consumată într-o oră de becul alimentat la tensiunea nominală este:

  • a. 22 kWh22\text{ kWh}
  • b. 13,2 kWh13{,}2\text{ kWh}
  • c. 12,2 kWh12{,}2\text{ kWh}
  • d. 0,1 kWh0{,}1\text{ kWh} (3p)

5. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii exprimate prin R⋅I2⋅ΔtR \cdot I^2 \cdot \Delta t este:

  • a. A\text{A}
  • b. J\text{J} (3p)
  • c. V\text{V}
  • d. W\text{W}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Conform figurii, parcurgând porțiunea de circuit de la punctul AA la punctul BB în sensul curentului II:
    • La prima sursă se intră pe borna pozitivă și se iese pe cea negativă (regim de consumator/opoziție cu curentul);
    • Pe rezistoare și rezistențele interne au loc căderi ohmice de tensiune I⋅(r1+R+r2)I \cdot (r_1 + R + r_2);
    • La a doua sursă se intră pe borna negativă și se iese pe borna pozitivă (regim de generator).
  • Relația pentru diferența de potențial UAB=VA−VBU_{AB} = V_A - V_B este:
UAB=I(R+r1+r2)+E1−E2U_{AB} = I(R + r_1 + r_2) + E_1 - E_2
  • Înlocuind valorile numerice (UAB=18 VU_{AB} = 18\text{ V}, I=1 AI = 1\text{ A}, E1=15 VE_1 = 15\text{ V}, E2=6 VE_2 = 6\text{ V}, r1=r2=1 Ωr_1 = r_2 = 1\,\Omega):
18=1⋅(R+1+1)+15−6  ⟹  18=R+2+9  ⟹  18=R+1118 = 1 \cdot (R + 1 + 1) + 15 - 6 \implies 18 = R + 2 + 9 \implies 18 = R + 11 R=18−11=7 ΩR = 18 - 11 = 7\,\Omega
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Prin convenție istorică, sensul curentului electric este sensul deplasării sarcinilor pozitive:
    • În circuitul exterior sursei: de la borna pozitivă „+” la borna negativă „–”;
    • În interiorul sursei: de la borna negativă „–” la borna pozitivă „+” (sub acțiunea forțelor de natură neelectrostatică).
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns c (3 puncte)

  • Panta fiecărei drepte în planul (U,I)(U, I) reprezintă conductanța electrică:
panta˘=IU=1R\text{pantă} = \frac{I}{U} = \frac{1}{R}
  • Din grafic se observă că unghiul de înclinare față de axa orizontală satisface relația:
panta˘1>panta˘2>panta˘3  ⟹  1R1>1R2>1R3\text{pantă}_1 > \text{pantă}_2 > \text{pantă}_3 \implies \frac{1}{R_1} > \frac{1}{R_2} > \frac{1}{R_3}
  • Inversând relațiile de inegalitate:
R1<R2<R3R_1 < R_2 < R_3
  • Răspuns corect: c.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • La tensiunea nominală Un=220 VU_n = 220\text{ V}, becul funcționează la puterea nominală Pn=100 W=0,1 kWP_n = 100\text{ W} = 0{,}1\text{ kW}.
  • Energia consumată în intervalul de timp Δt=1 h\Delta t = 1\text{ h} este:
W=Pn⋅Δt=0,1 kW⋅1 h=0,1 kWhW = P_n \cdot \Delta t = 0{,}1\text{ kW} \cdot 1\text{ h} = 0{,}1\text{ kWh}
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns b (3 puncte)

  • Expresia R⋅I2⋅ΔtR \cdot I^2 \cdot \Delta t reprezintă legea lui Joule pentru energia disipată prin efect termic într-un rezistor străbătut de curent electric continuu.
  • Unitatea de măsură a energiei în Sistemul Internațional este Joule-ul (J\text{J}).
  • Răspuns corect: b.

Subiectul II (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Se cunosc parametrii celor două surse: E1=12 VE_1 = 12\text{ V}, r1=3 Ωr_1 = 3\,\Omega și respectiv E2=36 VE_2 = 36\text{ V}, r2=6 Ωr_2 = 6\,\Omega. Rezistorul legat la bornele grupării celor două surse are rezistența electrică R=13 ΩR = 13\,\Omega.

Schema circuitului electric cu două surse

  • a. Determinați intensitatea curentului electric prin rezistorul RR dacă întrerupătorul KK este deschis. (3p)
  • b. Determinați intensitatea curentului electric prin rezistorul RR dacă întrerupătorul KK este închis. (4p)
  • c. Se înlocuiește rezistorul RR cu un ampermetru ideal (RA≅0R_A \cong 0), iar comutatorul KK rămâne închis. Determinați valoarea intensității curentului indicat de ampermetru. (4p)
  • d. Se înlocuiește ampermetrul cu un voltmetru ideal (RV→∞R_V \to \infty), iar comutatorul KK rămâne închis. Calculați căderea de tensiune pe rezistența internă a sursei E2E_2. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul II

a. Intensitatea prin rezistorul RR cu întrerupătorul KK deschis (3 puncte)

  • Când comutatorul KK este deschis, ramura din mijloc este deconectată din circuit.
  • Circuitul activ este un circuit simplu serie format din sursa E1,r1E_1, r_1 și rezistorul RR.
  • Aplicăm legea lui Ohm pentru un circuit simplu:
I=E1R+r1I = \frac{E_1}{R + r_1}

(2 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice:
I=12 V13 Ω+3 Ω=1216 A=0,75 AI = \frac{12\text{ V}}{13\,\Omega + 3\,\Omega} = \frac{12}{16}\text{ A} = 0{,}75\text{ A}

(1 punct)

b. Intensitatea prin rezistorul RR cu întrerupătorul KK închis (4 puncte)

  • Când comutatorul KK este închis, rețeaua conține două noduri (nodul superior AA și nodul inferior BB) și trei ramuri paralele orientate cu polul pozitiv spre nodul AA:
    • Ramura 1 (dreapta): sursa E1=12 VE_1 = 12\text{ V}, r1=3 Ωr_1 = 3\,\Omega;
    • Ramura 2 (mijloc): sursa E2=36 VE_2 = 36\text{ V}, r2=6 Ωr_2 = 6\,\Omega;
    • Ramura 3 (stânga): rezistorul R=13 ΩR = 13\,\Omega.
  • Aplicăm teorema lui Millman pentru potențialul nodului AA în raport cu nodul BB (VB=0V_B = 0):
UAB=E1r1+E2r21r1+1r2+1RU_{AB} = \frac{\frac{E_1}{r_1} + \frac{E_2}{r_2}}{\frac{1}{r_1} + \frac{1}{r_2} + \frac{1}{R}}

(2 puncte)

  • Calculăm termenii:
E1r1=123=4 A,E2r2=366=6 A\frac{E_1}{r_1} = \frac{12}{3} = 4\text{ A}, \quad \frac{E_2}{r_2} = \frac{36}{6} = 6\text{ A} 1r1+1r2+1R=13+16+113=12+113=1526 Ω−1\frac{1}{r_1} + \frac{1}{r_2} + \frac{1}{R} = \frac{1}{3} + \frac{1}{6} + \frac{1}{13} = \frac{1}{2} + \frac{1}{13} = \frac{15}{26}\,\Omega^{-1} UAB=4+61526=10⋅2615=523 VU_{AB} = \frac{4 + 6}{\frac{15}{26}} = \frac{10 \cdot 26}{15} = \frac{52}{3}\text{ V}

(1 punct)

  • Curentul prin rezistorul RR este:
IR=UABR=523 V13 Ω=43 A≈1,33 AI_R = \frac{U_{AB}}{R} = \frac{\frac{52}{3}\text{ V}}{13\,\Omega} = \frac{4}{3}\text{ A} \approx 1{,}33\text{ A}

(1 punct)

c. Curentul indicat de ampermetrul ideal (RA=0R_A = 0) (4 puncte)

  • Înlocuind rezistorul RR cu un ampermetru ideal, nodul AA este legat direct la nodul BB printr-un conductor de rezistență nulă (scurtcircuit între noduri, UAB=0U_{AB} = 0).
  • Curentul debitat de fiecare sursă devine egal cu curentul său de scurtcircuit:
Isc1=E1r1=12 V3 Ω=4 AI_{\text{sc1}} = \frac{E_1}{r_1} = \frac{12\text{ V}}{3\,\Omega} = 4\text{ A}

(1 punct)

Isc2=E2r2=36 V6 Ω=6 AI_{\text{sc2}} = \frac{E_2}{r_2} = \frac{36\text{ V}}{6\,\Omega} = 6\text{ A}

(1 punct)

  • Conform primei teoreme a lui Kirchhoff în nodul AA, curentul total care străbate ampermetrul este suma curenților de scurtcircuit ai ambelor ramuri:
IA=Isc1+Isc2I_A = I_{\text{sc1}} + I_{\text{sc2}}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
IA=4 A+6 A=10 AI_A = 4\text{ A} + 6\text{ A} = 10\text{ A}

(1 punct)

d. Căderea de tensiune pe rezistența internă a sursei E2E_2 cu voltmetru ideal (4 puncte)

  • Conectarea voltmetrului ideal (RV→∞R_V \to \infty) face ca prin ramura exterioară să nu circule curent (IV=0I_V = 0).
  • Circuitul activ se reduce la ochiul format de cele două generatoare legate în opoziție pe contur:
Ibucla˘=E2−E1r1+r2I_{\text{buclă}} = \frac{E_2 - E_1}{r_1 + r_2}

(2 puncte)

  • Calculul intensității curentului prin buclă:
Ibucla˘=36 V−12 V3 Ω+6 Ω=249 A=83 A≈2,67 AI_{\text{buclă}} = \frac{36\text{ V} - 12\text{ V}}{3\,\Omega + 6\,\Omega} = \frac{24}{9}\text{ A} = \frac{8}{3}\text{ A} \approx 2{,}67\text{ A}

(1 punct)

  • Căderea de tensiune pe rezistența internă a sursei E2E_2 este dată de legea lui Ohm:
Ur2=Ibucla˘⋅r2=83 A⋅6 Ω=16 VU_{r2} = I_{\text{buclă}} \cdot r_2 = \frac{8}{3}\text{ A} \cdot 6\,\Omega = 16\text{ V}

(1 punct)


Subiectul III (15 puncte)

Două generatoare electrice având tensiunile electromotoare E1=5 VE_1 = 5\text{ V}, E2=3 VE_2 = 3\text{ V} și rezistențele electrice interne r1=1 Ωr_1 = 1\,\Omega și r2=2 Ωr_2 = 2\,\Omega sunt conectate în serie. La bornele grupării celor două generatoare este conectat un rezistor având rezistența electrică RR și un ampermetru ideal (RA≅0R_A \cong 0) care indică un curent de intensitate I=1,5 AI = 1{,}5\text{ A}. Determinați:

  • a. indicația unui voltmetru ideal (RV→∞R_V \to \infty) conectat la bornele generatorului 2; (3p)
  • b. puterea disipată pe rezistorul RR; (4p)
  • c. randamentul transferului de putere în circuitul exterior; (4p)
  • d. valoarea rezistenței electrice R1R_1 (R1≠RR_1 \neq R) a unui alt rezistor care, conectat la bornele grupării generatoarelor, consumă aceeași putere ca în cazul rezistorului având rezistența electrică RR. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul III

a. Indicația voltmetrului ideal la bornele generatorului 2 (3 puncte)

  • Generatorul 2 funcționează în regim de generator, fiind parcurs de curentul de intensitate I=1,5 AI = 1{,}5\text{ A} de la borna „–” spre borna „+”.
  • Tensiunea la bornele generatorului 2 este dată de relația:
U2=E2−I⋅r2U_2 = E_2 - I \cdot r_2

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
U2=3 V−1,5 A⋅2 Ω=3 V−3 V=0 VU_2 = 3\text{ V} - 1{,}5\text{ A} \cdot 2\,\Omega = 3\text{ V} - 3\text{ V} = 0\text{ V}

(1 punct)

(Întrucât căderea internă de tensiune pe rezistența internă egalează tensiunea electromotoare a sursei, voltmetrul indică 0 V0\text{ V}).

b. Puterea disipată pe rezistorul RR (4 puncte)

  • Parametrii echivalenți ai grupării în serie a celor două generatoare sunt:
Es=E1+E2=5 V+3 V=8 VE_s = E_1 + E_2 = 5\text{ V} + 3\text{ V} = 8\text{ V} rs=r1+r2=1 Ω+2 Ω=3 Ωr_s = r_1 + r_2 = 1\,\Omega + 2\,\Omega = 3\,\Omega

(1 punct)

  • Din legea lui Ohm pentru întregul circuit determinăm rezistența electrică RR:
I=EsR+rs  ⟹  R+rs=EsI=8 V1,5 A=163 ΩI = \frac{E_s}{R + r_s} \implies R + r_s = \frac{E_s}{I} = \frac{8\text{ V}}{1{,}5\text{ A}} = \frac{16}{3}\,\Omega R=163−3=73 Ω≈2,33 ΩR = \frac{16}{3} - 3 = \frac{7}{3}\,\Omega \approx 2{,}33\,\Omega

(1 punct)

  • Puterea disipată pe rezistorul RR prin efect Joule este:
P=R⋅I2P = R \cdot I^2

(1 punct)

  • Calcul numeric:
P=73 Ω⋅(1,5 A)2=73⋅2,25 W=7⋅0,75 W=5,25 WP = \frac{7}{3}\,\Omega \cdot (1{,}5\text{ A})^2 = \frac{7}{3} \cdot 2{,}25\text{ W} = 7 \cdot 0{,}75\text{ W} = 5{,}25\text{ W}

(1 punct)

c. Randamentul transferului de putere în circuitul exterior (4 puncte)

  • Randamentul circuitului electric (transferul de putere către circuitul exterior) reprezintă raportul dintre puterea utilă Pext=PP_{\text{ext}} = P și puterea totală debitată de surse Ptot=Es⋅IP_{\text{tot}} = E_s \cdot I:
η=PPtot=R⋅I2Es⋅I=R⋅IEs=RR+rs\eta = \frac{P}{P_{\text{tot}}} = \frac{R \cdot I^2}{E_s \cdot I} = \frac{R \cdot I}{E_s} = \frac{R}{R + r_s}

(2 puncte)

  • Înlocuind valorile R=73 ΩR = \frac{7}{3}\,\Omega și R+rs=163 ΩR + r_s = \frac{16}{3}\,\Omega:
η=73163=716=0,4375=43,75%\eta = \frac{\frac{7}{3}}{\frac{16}{3}} = \frac{7}{16} = 0{,}4375 = 43{,}75\%

(2 puncte)

d. Valoarea rezistenței R1R_1 pentru aceeași putere transferată (4 puncte)

  • Puterea debitată pe un rezistor arbitrar de rezistență RxR_x este:
P(Rx)=Es2⋅Rx(Rx+rs)2P(R_x) = \frac{E_s^2 \cdot R_x}{(R_x + r_s)^2}
  • Ecuația P(Rx)=PP(R_x) = P devine o ecuație de gradul al doilea în RxR_x:
P⋅Rx2+(2Prs−Es2)Rx+Prs2=0P \cdot R_x^2 + (2 P r_s - E_s^2) R_x + P r_s^2 = 0

(2 puncte)

  • Din relațiile lui Viète, produsul celor două soluții RR și R1R_1 este independent de putere:
R⋅R1=rs2R \cdot R_1 = r_s^2

(1 punct)

  • Deducem valoarea celei de-a doua rezistențe R1R_1:
R1=rs2R=3273=9⋅37=277 Ω≈3,86 ΩR_1 = \frac{r_s^2}{R} = \frac{3^2}{\frac{7}{3}} = \frac{9 \cdot 3}{7} = \frac{27}{7}\,\Omega \approx 3{,}86\,\Omega

(1 punct)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta lui Planck h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6{,}6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.

1. Dacă unghiul de incidență se dublează, unghiul dintre raza incidentă și cea reflectată:

  • a. se dublează (3p)
  • b. se înjumătățește
  • c. se mărește de patru ori
  • d. rămâne același

2. Simbolurile unităților de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, precizați care dintre expresiile de mai jos are aceeași unitate de măsură ca și convergența:

  • a. β⋅x1\beta \cdot x_1
  • b. βx1\frac{\beta}{x_1} (3p)
  • c. f⋅βf \cdot \beta
  • d. fβ\frac{f}{\beta}

3. Imaginea dată de o lentilă cu f=−0,2 mf = -0{,}2\text{ m} a unui obiect luminos liniar situat la 30 cm30\text{ cm} de centrul lentilei, pe axa optică principală, este plasată:

  • a. la 12 cm12\text{ cm} de aceeași parte a lentilei (3p)
  • b. la 16 cm16\text{ cm} în partea opusă a lentilei
  • c. la 20 cm20\text{ cm} de aceeași parte a lentilei
  • d. la 24 cm24\text{ cm} în partea opusă a lentilei

4. Dacă distanța de la planul fantelor la ecranul unui dispozitiv interferențial de tip Young se dublează, maximul de ordinul 2 din figura de interferență se deplasează cu o fracțiune din abscisa lui egală cu:

  • a. 50%50\%
  • b. 75%75\%
  • c. 100%100\% (3p)
  • d. 125%125\%

5. O radiație monocromatică are lungimea de undă 660 nm660\text{ nm}. Masa unui foton asociat este:

  • a. 3⋅10−32 kg3 \cdot 10^{-32}\text{ kg}
  • b. 0,3⋅10−34 kg0{,}3 \cdot 10^{-34}\text{ kg}
  • c. 0,33⋅10−33 kg0{,}33 \cdot 10^{-33}\text{ kg}
  • d. 0,33⋅10−35 kg0{,}33 \cdot 10^{-35}\text{ kg} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns a (3 puncte)

  • Conform legii reflexiei luminii, unghiul de reflexie rr este egal cu unghiul de incidență ii: r=ir = i.
  • Unghiul format între raza incidentă și cea reflectată este θ=i+r=2i\theta = i + r = 2i.
  • Dacă unghiul de incidență se dublează (i′=2ii' = 2i), unghiul devine:
θ′=2i′=2(2i)=2θ\theta' = 2 i' = 2(2i) = 2\theta
  • Prin urmare, unghiul dintre cele două raze se dublează.
  • Răspuns corect: a.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Convergența unei lentile este C=1fC = \frac{1}{f}, având unitatea de măsură dioptria:
[C]SI=m−1[C]_{\text{SI}} = \text{m}^{-1}
  • Mărirea transversală β\beta este o mărime adimensională ([β]SI=1[\beta]_{\text{SI}} = 1), iar distanța obiect x1x_1 se măsoară în metri ([x1]SI=m[x_1]_{\text{SI}} = \text{m}).
  • Unitatea de măsură a raportului βx1\frac{\beta}{x_1} este:
[βx1]SI=1m=m−1\left[\frac{\beta}{x_1}\right]_{\text{SI}} = \frac{1}{\text{m}} = \text{m}^{-1}
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Lentila având f=−0,2 m=−20 cmf = -0{,}2\text{ m} = -20\text{ cm} este o lentilă divergentă.
  • Obiectul real este situat la x1=−30 cmx_1 = -30\text{ cm}.
  • Aplicăm formula fundamentală a lentilelor subțiri:
1x2−1x1=1f  ⟹  1x2=1f+1x1\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f} \implies \frac{1}{x_2} = \frac{1}{f} + \frac{1}{x_1} 1x2=−120−130=−3−260=−560=−112 cm−1\frac{1}{x_2} = -\frac{1}{20} - \frac{1}{30} = \frac{-3 - 2}{60} = -\frac{5}{60} = -\frac{1}{12}\text{ cm}^{-1} x2=−12 cmx_2 = -12\text{ cm}
  • Semnul minus indică o imagine virtuală situată în fața lentilei (de aceeași parte cu obiectul), la o distanță de 12 cm12\text{ cm} de centrul lentilei.
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Poziția pe ecran a maximului de ordinul k=2k = 2 este:
x2=2⋅λD2ℓx_2 = 2 \cdot \frac{\lambda D}{2\ell}
  • Când distanța DD se dublează (D′=2DD' = 2D), noua poziție a maximului devine:
x2′=2⋅λ(2D)2ℓ=2x2x_2' = 2 \cdot \frac{\lambda (2D)}{2\ell} = 2 x_2
  • Deplasarea maximului este:
Δx2=x2′−x2=2x2−x2=x2\Delta x_2 = x_2' - x_2 = 2 x_2 - x_2 = x_2
  • Fracțiunea din abscisa lui inițială este Δx2x2=1=100%\frac{\Delta x_2}{x_2} = 1 = 100\%.
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Relația de echivalență masă-energie a lui Einstein combinată cu relația Planck-Einstein dă:
E=h⋅ν=m⋅c2  ⟹  m=h⋅νc2=hλ⋅cE = h \cdot \nu = m \cdot c^2 \implies m = \frac{h \cdot \nu}{c^2} = \frac{h}{\lambda \cdot c}
  • Înlocuind valorile numerice (λ=660 nm=6,6⋅10−7 m\lambda = 660\text{ nm} = 6{,}6 \cdot 10^{-7}\text{ m}):
m=6,6⋅10−34 J⋅s(6,6⋅10−7 m)⋅(3⋅108 m/s)=13⋅101⋅10−34=13⋅10−35 kg≈0,33⋅10−35 kgm = \frac{6{,}6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}}{(6{,}6 \cdot 10^{-7}\text{ m}) \cdot (3 \cdot 10^8\text{ m/s})} = \frac{1}{3 \cdot 10^1} \cdot 10^{-34} = \frac{1}{3} \cdot 10^{-35}\text{ kg} \approx 0{,}33 \cdot 10^{-35}\text{ kg}
  • Răspuns corect: d.

Subiectul II (15 puncte)

O lentilă biconcavă are razele de curbură egale în modul cu 8 cm8\text{ cm} și este confecționată din sticlă cu indicele de refracție n=1,5n = 1{,}5. Calculați:

  • a. distanțele focale în aer și în apă, napa˘=4/3n_{\text{apă}} = 4/3; (4p)
  • b. poziția imaginii și mărirea transversală în cazul unui obiect liniar plasat în aer la 12 cm12\text{ cm} de lentilă; (4p)
  • c. poziția imaginii și mărirea transversală în cazul unui obiect liniar plasat în apă la 48 cm48\text{ cm} de lentilă; (4p)
  • d. Desenați și caracterizați imaginea dată de lentilă în cazul b. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul II

a. Distanțele focale în aer și în apă (4 puncte)

  • Pentru o lentilă biconcavă, razele de curbură sunt R1=−R=−8 cmR_1 = -R = -8\text{ cm} și R2=+R=+8 cmR_2 = +R = +8\text{ cm}.
  • Formula constructorilor de lentile este:
1f=(nlentila˘nmediu−1)(1R1−1R2)=−2R(nnm−1)\frac{1}{f} = \left(\frac{n_{\text{lentilă}}}{n_{\text{mediu}}} - 1\right) \left(\frac{1}{R_1} - \frac{1}{R_2}\right) = - \frac{2}{R} \left(\frac{n}{n_m} - 1\right)

(1 punct)

  • În aer (naer=1n_{\text{aer}} = 1):
1faer=−28 cm(1,5−1)=−14⋅0,5=−18 cm−1  ⟹  faer=−8 cm\frac{1}{f_{\text{aer}}} = - \frac{2}{8\text{ cm}} (1{,}5 - 1) = - \frac{1}{4} \cdot 0{,}5 = - \frac{1}{8}\text{ cm}^{-1} \implies f_{\text{aer}} = -8\text{ cm}

(1 punct)

  • În apă (napa˘=43n_{\text{apă}} = \frac{4}{3}):
nnapa˘=1,54/3=3/24/3=98\frac{n}{n_{\text{apă}}} = \frac{1{,}5}{4/3} = \frac{3/2}{4/3} = \frac{9}{8} 1fapa˘=−28 cm(98−1)=−14⋅18=−132 cm−1  ⟹  fapa˘=−32 cm\frac{1}{f_{\text{apă}}} = - \frac{2}{8\text{ cm}} \left(\frac{9}{8} - 1\right) = - \frac{1}{4} \cdot \frac{1}{8} = - \frac{1}{32}\text{ cm}^{-1} \implies f_{\text{apă}} = -32\text{ cm}

(2 puncte)

b. Poziția imaginii și mărirea transversală în aer (4 puncte)

  • În aer, distanța focală este faer=−8 cmf_{\text{aer}} = -8\text{ cm}, iar poziția obiectului real este x1=−12 cmx_1 = -12\text{ cm}.
  • Din formula lentilelor subțiri:
1x2=1f+1x1=−18−112=−3−224=−524 cm−1\frac{1}{x_2} = \frac{1}{f} + \frac{1}{x_1} = - \frac{1}{8} - \frac{1}{12} = \frac{-3 - 2}{24} = - \frac{5}{24}\text{ cm}^{-1}

(2 puncte)

  • Poziția imaginii:
x2=−245 cm=−4,8 cmx_2 = - \frac{24}{5}\text{ cm} = -4{,}8\text{ cm}

(1 punct)

  • Mărirea transversală:
β=x2x1=−4,8 cm−12 cm=+0,4\beta = \frac{x_2}{x_1} = \frac{-4{,}8\text{ cm}}{-12\text{ cm}} = +0{,}4

(1 punct)

c. Poziția imaginii și mărirea transversală în apă (4 puncte)

  • În apă, fapa˘=−32 cmf_{\text{apă}} = -32\text{ cm}, iar obiectul se află la x1=−48 cmx_1 = -48\text{ cm}.
  • Aplicăm formula lentilelor subțiri:
1x2=1fapa˘+1x1=−132−148=−3−296=−596 cm−1\frac{1}{x_2} = \frac{1}{f_{\text{apă}}} + \frac{1}{x_1} = - \frac{1}{32} - \frac{1}{48} = \frac{-3 - 2}{96} = - \frac{5}{96}\text{ cm}^{-1}

(2 puncte)

  • Poziția imaginii:
x2=−965 cm=−19,2 cmx_2 = - \frac{96}{5}\text{ cm} = -19{,}2\text{ cm}

(1 punct)

  • Mărirea transversală:
β=x2x1=−19,2 cm−48 cm=+0,4\beta = \frac{x_2}{x_1} = \frac{-19{,}2\text{ cm}}{-48\text{ cm}} = +0{,}4

(1 punct)

d. Desenul și caracterizarea imaginii (3 puncte)

  • Construcția geometrică a imaginii:
    • Se trasează axa optică principală și lentila divergentă cu centrul optic OO și focarele F′F' (în stânga, la −8 cm-8\text{ cm}) și FF (în dreapta, la +8 cm+8\text{ cm});
    • Raza incidentă plecată din vârful obiectului BB paralel cu axa optică se refractă divergent pe o direcție a cărei prelungire trece prin focarul imagine F′F';
    • Raza incidentă orientată spre centrul optic OO trece nedeviată;
    • Intersecția prelungirilor razelor refractate determină poziția vârfului imaginii B′B'.

Construcția grafică a imaginii prin lentila divergentă

(2 puncte)

  • Caracterizarea imaginii:
    • Virtuală (x2=−4,8 cm<0x_2 = -4{,}8\text{ cm} < 0, formată la intersecția prelungirilor razelor refractate, situată de aceeași parte a lentilei cu obiectul);
    • Dreaptă (β=+0,4>0\beta = +0{,}4 > 0);
    • Micșorată (∣β∣=0,4<1|\beta| = 0{,}4 < 1, având o înălțime egală cu 40%40\% din cea a obiectului).

(1 punct)


Subiectul III (15 puncte)

Un dispozitiv Young, având distanța dintre fante 2l=0,5 mm2l = 0{,}5\text{ mm} și distanța de la fante la ecran D=1,2 mD = 1{,}2\text{ m}, este iluminat cu radiații cu λ=5⋅10−7 m\lambda = 5 \cdot 10^{-7}\text{ m}, de către o sursă aflată pe axa de simetrie a dispozitivului. Determinați interfranja și poziția maximului central în următoarele situații:

  • a. dispozitivul se află în aer; (4p)
  • b. dispozitivul se află în apă, napa˘=4/3n_{\text{apă}} = 4/3; (4p)

Cu dispozitivul aflat în aer, se așază în fața unei fante o lamă subțire de sticlă având grosimea e=0,01 mme = 0{,}01\text{ mm} și cu indicele de refracție n=1,5n = 1{,}5.

  • c. Care va fi ordinul maximului format în centrul ecranului? (4p)
  • d. Care va fi noua poziție a maximului central de interferență? (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul III

a. Interfranja și poziția maximului central în aer (4 puncte)

  • Relația de calcul a interfranjei în aer (n=1n = 1):
iaer=λ⋅D2li_{\text{aer}} = \frac{\lambda \cdot D}{2l}

(2 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice (λ=5⋅10−7 m\lambda = 5 \cdot 10^{-7}\text{ m}, D=1,2 mD = 1{,}2\text{ m}, 2l=0,5 mm=0,5⋅10−3 m2l = 0{,}5\text{ mm} = 0{,}5 \cdot 10^{-3}\text{ m}):
iaer=(5⋅10−7 m)⋅(1,2 m)0,5⋅10−3 m=6⋅10−70,5⋅10−3=1,2⋅10−3 m=1,2 mmi_{\text{aer}} = \frac{(5 \cdot 10^{-7}\text{ m}) \cdot (1{,}2\text{ m})}{0{,}5 \cdot 10^{-3}\text{ m}} = \frac{6 \cdot 10^{-7}}{0{,}5 \cdot 10^{-3}} = 1{,}2 \cdot 10^{-3}\text{ m} = 1{,}2\text{ mm}

(1 punct)

  • Deoarece sursa luminoasă se află pe axa de simetrie a dispozitivului, maximul central de interferență (k=0k = 0) coincide cu centrul optic al ecranului (originea axei):
x0=0 mmx_0 = 0\text{ mm}

(1 punct)

b. Interfranja și poziția maximului central în apă (4 puncte)

  • În apă, lungimea de undă a radiației scade: λapa˘=λnapa˘\lambda_{\text{apă}} = \frac{\lambda}{n_{\text{apă}}}.
  • Interfranja în apă devine:
iapa˘=iaernapa˘i_{\text{apă}} = \frac{i_{\text{aer}}}{n_{\text{apă}}}

(2 puncte)

  • Calcul numeric (napa˘=43n_{\text{apă}} = \frac{4}{3}):
iapa˘=1,2 mm43=1,2⋅34=0,9 mmi_{\text{apă}} = \frac{1{,}2\text{ mm}}{\frac{4}{3}} = 1{,}2 \cdot \frac{3}{4} = 0{,}9\text{ mm}

(1 punct)

  • Poziția maximului central rămâne în centrul ecranului:
x0=0 mmx_0 = 0\text{ mm}

(1 punct)

c. Ordinul maximului format în centrul ecranului (4 puncte)

  • La introducerea lamei transparente cu indicele de refracție n=1,5n = 1{,}5 și grosimea e=0,01 mm=10−5 me = 0{,}01\text{ mm} = 10^{-5}\text{ m} în fața uneia dintre fante, drumul optic prin acea fantă crește cu (n−1)e(n - 1)e.
  • Diferența de drum optic între cele două unde care interferează într-un punct oarecare xx de pe ecran este:
δ(x)=2l⋅xD−(n−1)e\delta(x) = \frac{2l \cdot x}{D} - (n - 1)e

(1 punct)

  • În centrul ecranului (x=0x = 0), diferența de drum optic este:
∣δ(0)∣=(n−1)e|\delta(0)| = (n - 1)e

(1 punct)

  • Calcul numeric al diferenței de drum optic:
∣δ(0)∣=(1,5−1)⋅(0,01⋅10−3 m)=0,5⋅10−5 m=5⋅10−6 m|\delta(0)| = (1{,}5 - 1) \cdot (0{,}01 \cdot 10^{-3}\text{ m}) = 0{,}5 \cdot 10^{-5}\text{ m} = 5 \cdot 10^{-6}\text{ m}
  • Condiția de maxim de interferență este ∣δ(0)∣=k⋅λ|\delta(0)| = k \cdot \lambda:
k=∣δ(0)∣λk = \frac{|\delta(0)|}{\lambda}

(1 punct)

  • Ordinul de interferență al maximului din centrul ecranului:
k=5⋅10−6 m5⋅10−7 m=10k = \frac{5 \cdot 10^{-6}\text{ m}}{5 \cdot 10^{-7}\text{ m}} = 10

(1 punct)

d. Noua poziție a maximului central de interferență (3 puncte)

  • Maximul central corespunde diferenței nule de drum optic (δ=0\delta = 0):
2l⋅x0′D−(n−1)e=0  ⟹  x0′=(n−1)e⋅D2l\frac{2l \cdot x_0'}{D} - (n - 1)e = 0 \implies x_0' = \frac{(n - 1)e \cdot D}{2l}

(1 punct)

  • Relația se poate exprima direct prin interfranjă și ordinul kk:
x0′=k⋅iaerx_0' = k \cdot i_{\text{aer}}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
x0′=10⋅1,2 mm=12 mm=1,2 cmx_0' = 10 \cdot 1{,}2\text{ mm} = 12\text{ mm} = 1{,}2\text{ cm}

(1 punct)

(Figura de interferență se deplasează în bloc cu 12 mm12\text{ mm} în direcția fantei acoperite de lamă).