Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.
A. MECANICĂ
Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Alungirea relativă a unui fir elastic este:
a. independentă de natura materialului din care este confecționat firul
b. direct proporțională cu lungimea firului nedeformat
c. direct proporțională cu aria secțiunii transversale a firului
d. direct proporțională cu efortul unitar (3p)
2. Un corp cu masa m se deplasează cu accelerația a. Expresia greutății corpului este:
a.G=m(a+g)
b.G=m(a−g)
c.G=m⋅g
d.G=m⋅a(3p)
3. Unitatea de măsură a lucrului mecanic, exprimată în funcție de unități de măsură din S.I. este:
a.N⋅m2
b.kg⋅m2⋅s−2
c.J⋅s−1
d.kg⋅m⋅s−2(3p)
4. Un corp situat la înălțimea H=2,0 m față de sol este aruncat pe verticală, în jos, cu viteza v0=4,0 m/s. Energia potențială se consideră nulă la nivelul solului. Înălțimea la care energia cinetică a corpului este egală cu energia potențială este:
a.1,4 m
b.1,2 m
c.1,1 m
d.1,0 m(3p)
5. În figura alăturată este reprezentată grafic viteza unui mobil în funcție de timp. Raportul dintre distanța străbătută de mobil în primele 5 secunde ale mișcării și distanța străbătută în ultimele 5 secunde ale mișcării este:
a.4
b.3
c.2
d.1(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I
Item 1: Răspuns d(3 puncte)
Conform legii lui Hooke pentru deformații elastice axiale, efortul unitar σ este legat de alungirea relativă ε=ℓ0Δℓ prin modulul de elasticitate longitudinal (modulul lui Young E):
σ=E⋅ε⟹ε=Eσ
Prin urmare, alungirea relativă ε este direct proporțională cu efortul unitar σ.
Răspuns corect: d.
Item 2: Răspuns c(3 puncte)
Greutatea este forța de atracție gravitațională exercitată de Pământ asupra corpului de masă m:
G=m⋅g
Mărimea greutății depinde exclusiv de masa corpului și de accelerația gravitațională locală g, fiind complet independentă de starea mecanică sau cinematică a corpului (cum ar fi accelerația sa de deplasare a).
Răspuns corect: c.
Item 3: Răspuns b(3 puncte)
Lucrul mecanic este definit prin produsul scalar dintre forță și deplasare:
L=F⋅d
În unități fundamentale ale Sistemului Internațional:
[F]=N=kg⋅m⋅s−2[L]=[F]⋅[d]=(kg⋅m⋅s−2)⋅m=kg⋅m2⋅s−2
Răspuns corect: b.
Item 4: Răspuns a(3 puncte)
Energia mecanică totală la lansare față de nivelul solului (Ep0=0) este:
E=Ec0+Ep0=2m⋅v02+m⋅g⋅H
La înălțimea căutată h, condiția din enunț impune Ec=Ep=m⋅g⋅h, prin urmare:
E=Ec+Ep=2⋅m⋅g⋅h
În absența frecărilor, energia mecanică se conservă:
2⋅m⋅g⋅h=2m⋅v02+m⋅g⋅H
Împărțind prin 2mg, obținem expresia înălțimii:
h=4gv02+2H
Înlocuind numeric:
h=4⋅10 m/s2(4,0 m/s)2+22,0 m=4016+1,0=0,4 m+1,0 m=1,4 m
Răspuns corect: a.
Item 5: Răspuns b(3 puncte)
Distanța parcursă de mobil se determină prin semnificația geometrică a ariei de sub curba vitezei v(t):
d=Ariasub grafic
Pentru primele 5 secunde (t∈[0 s,5 s]), aria este trapezoidală / triunghiulară, corespunzând unei distanțe de 3 ori mai mare decât aria descrisă pe ultimele 5 secunde ale mișcării.
Raportul distanțelor este:
d2d1=3
Răspuns corect: b.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Două corpuri de mase m1=1,0 kg și m2=2,0 kg, aflate pe o suprafață orizontală, sunt legate între ele prin intermediul unui resort elastic de masă neglijabilă. Se trage de corpul de masă m1 cu o forță F a cărei direcție formează unghiul α≅37∘ (sinα=0,6) cu orizontala, astfel încât ambele corpuri se deplasează cu accelerația constantă a=30 cm/s2. În aceste condiții deformarea resortului este Δℓ=20 mm. Coeficientul de frecare la alunecare dintre cele două corpuri și suprafața orizontală este același, μ=0,20.
a. Determinați valoarea constantei elastice a resortului. (4p)
b. Calculați valoarea forței de tracțiune F. (4p)
c. Calculați valoarea variației vitezei unui corp în Δt1=4,0 s de deplasare cu accelerația constantă a. (3p)
d. În momentul în care fiecare dintre cele două corpuri are viteza v0=1,2 m/s, acțiunea forței F încetează, iar corpurile continuă să înainteze pe suprafața orizontală cu frecare. După Δt=0,30 s de la încetarea acțiunii forței F viteza corpului de masă m1 este v1=0,76 m/s. Calculați viteza corpului de masă m2 la acest moment de timp. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea
a. Determinarea constantei elastice a resortului (4 puncte)
Asupra corpului din spate (m2) acționează pe orizontală forța elastică exercitată de resort Fe (spre sensul mișcării) și forța de frecare la alunecare Ff2 (în sens opus mișcării).
Pe verticală, corpul m2 este în echilibru:
N2=m2⋅g
Forța de frecare pe corpul m2 este:
Ff2=μ⋅N2=μ⋅m2⋅g(1 punct)
Ecuația fundamentală a dinamicii pe direcție orizontală pentru corpul m2:
Fe−Ff2=m2⋅a⟹Fe=m2⋅a+μ⋅m2⋅g=m2⋅(a+μ⋅g)(1 punct)
Forța elastică este proporțională cu deformarea Δℓ:
Fe=k⋅Δℓ(1 punct)
Egalând cele două expresii ale forței elastice:
k⋅Δℓ=m2⋅(a+μ⋅g)⟹k=Δℓm2⋅(a+μ⋅g)
Transformăm mărimile în unități fundamentale S.I.: a=30 cm/s2=0,30 m/s2 și Δℓ=20 mm=0,020 m.
d. Calculul vitezei corpului m2 la Δt=0,30 s după încetarea forței F(4 puncte)
Aplicăm teorema variației impulsului pentru întregul sistem format din cele două corpuri legate prin resort. Forțele elastice din resort sunt forțe interioare sistemului, suma lor vectorială fiind nulă: Fe1+Fe2=0.
Singurele forțe exterioare ce acționează pe orizontală sunt forțele de frecare. Cum forța de tracțiune a încetat (F=0), reacțiunile normale sunt N1=m1g și N2=m2g.
Rezultanta forțelor externe pe direcția mișcării este:
Fext=−Ff1−Ff2=−μ⋅m1⋅g−μ⋅m2⋅g=−μ⋅(m1+m2)⋅g
Pe de altă parte, variația impulsului sistemului este diferența dintre impulsul final și cel inițial:
ΔP=Pf−Pi=(m1⋅v1+m2⋅v2)−(m1⋅v0+m2⋅v0)(1 punct)
Egalăm cele două expresii:
m1⋅v1+m2⋅v2−(m1+m2)⋅v0=−1,8 N⋅s1,0⋅0,76+2,0⋅v2−(1,0+2,0)⋅1,2=−1,80,76+2,0⋅v2−3,6=−1,82,0⋅v2−2,84=−1,8⟹2,0⋅v2=1,04⟹v2=0,52 m/s(1 punct)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
O săniuță cu masa m=10 kg, aflată pe un plan înclinat, la înălțimea h=6 m față de baza planului înclinat, este lansată spre baza planului cu viteza inițială v0=3 m/s. Unghiul dintre suprafața planului înclinat și orizontală este α≅37∘ (sinα=0,6). Sania ajunge la baza planului cu viteza v1=9 m/s după care își continuă mișcarea pe o suprafață orizontală până la oprire. Coeficientul de frecare la alunecare dintre săniuță și suprafață este același pe toată suprafața planului înclinat și pe orizontală. Trecerea săniuței de pe planul înclinat pe suprafața orizontală se face lin, fără modificarea modulului vitezei. Se consideră că energia potențială gravitațională este nulă la baza planului înclinat. Determinați:
a. energia mecanică a săniuței în momentul lansării spre baza planului înclinat; (4p)
b. valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre săniuță și suprafața planului; (4p)
c. distanța parcursă de sanie, pe suprafața orizontală, până la oprire; (3p)
d. valoarea medie a puterii dezvoltate de forța de frecare ce acționează asupra săniuței pe suprafața orizontală, până la oprire. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea
a. Calculul energiei mecanice în momentul lansării (4 puncte)
Energia mecanică inițială a săniuței este suma dintre energia sa cinetică și energia sa potențială gravitațională:
E0=Ec0+Ep0(1 punct)
Energia cinetică la lansare:
Ec0=2m⋅v02(1 punct)
Energia potențială gravitațională la înălțimea h față de baza planului înclinat (h0=0):
Ep0=m⋅g⋅h(1 punct)
b. Calculul coeficientului de frecare la alunecare μ(4 puncte)
Conform teoremei variației energiei cinetice la coborârea pe planul înclinat:
ΔEc=Ltotal⟹2m⋅v12−2m⋅v02=LG+LFf(1 punct)
Lucrul mecanic al greutății depinde doar de denivelarea verticală:
LG=m⋅g⋅h(1 punct)
Lungimea planului înclinat este ℓ=sinαh. Forța de frecare este Ff=μ⋅N=μ⋅m⋅g⋅cosα. Lucrul mecanic al forței de frecare:
LFf=−Ff⋅ℓ=−μ⋅m⋅g⋅cosα⋅sinαh=−μ⋅m⋅g⋅h⋅ctgα(1 punct)
Din sinα=0,6⟹cosα=0,8⟹ctgα=0,60,8=34.
Înlocuind numeric în teorema energiei cinetice:
210⋅92−210⋅32=10⋅10⋅6−μ⋅10⋅10⋅6⋅34405−45=600−800μ⟹360=600−800μ800μ=240⟹μ=800240=0,3(1 punct)
c. Distanța parcursă pe suprafața orizontală până la oprire (3 puncte)
Pe suprafața orizontală, forța de frecare este Ff,oriz=μ⋅m⋅g.
Conform teoremei variației energiei cinetice între intrarea pe orizontală (v1=9 m/s) și oprire (v2=0):
0−2m⋅v12=LFf,oriz(1 punct)
Lucrul mecanic al forței de frecare pe distanța d0:
LFf,oriz=−μ⋅m⋅g⋅d0(1 punct)
d. Puterea medie dezvoltată de forța de frecare pe orizontală (4 puncte)
Puterea medie dezvoltată de forța de frecare este raportul dintre lucrul mecanic efectuat și durata mișcării pe orizontală:
Pf,med=ΔtLFf,oriz(1 punct)
Viteza medie în mișcarea rectilinie uniform încetinită până la oprire este:
vm=2v1+0=2v1
Timpul de parcurgere a distanței d0 este:
Δt=vmd0=v12d0(2 puncte)
Calcul numeric pentru timp și lucru mecanic:
Δt=9 m/s2⋅13,5 m=3,0 sLFf,oriz=−2m⋅v12=−210⋅81=−405 J
Puterea medie:
Pf,med=3,0 s−405 J=−135 W(1 punct)
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ
Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1, constanta gazelor ideale R=8,31 J⋅mol−1⋅K−1. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația p⋅V=νRT.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. O cantitate dată de gaz ideal își dublează temperatura fie încălzindu-se izobar în procesul 1→2, fie încălzindu-se izocor în procesul 1→3. Referitor la aceste procese este adevărată afirmația:
a.ΔU12>ΔU13
b.Q12>Q13
c.L12>Q12
d.Q12=Q13(3p)
2. Un motor termic ideal funcționează după un ciclu Carnot. Temperatura sursei reci reprezintă o fracțiune f=45% din temperatura sursei calde. Randamentul acestui motor este egal cu:
a.55%
b.50%
c.45%
d.40%(3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia căldurii specifice este:
a.c=T2−T1νR
b.c=T2−T1νCV
c.c=ν(T2−T1)Q
d.c=m(T2−T1)Q(3p)
4. O cantitate de gaz ideal efectuează transformarea 1→2→3 reprezentată în coordonate p−T în figura alăturată. Relația corectă dintre densitățile gazului în cele trei stări este:
a.ρ3<ρ1<ρ2
b.ρ3<ρ2<ρ1
c.ρ3=ρ1<ρ2
d.ρ3<ρ1=ρ2(3p)
5. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură a mărimii exprimate prin raportul p/ρ dintre presiunea unui gaz și densitatea acestuia este:
a.J⋅mol
b.J⋅kg
c.J⋅kg−1
d.J⋅mol−1(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I
Item 1: Răspuns b(3 puncte)
În ambele procese temperatura crește de la T1 la T2=2T1, deci variația temperaturii este identică: ΔT=T1.
Căldura schimbată în procesul izobar 1→2 este:
Q12=ν⋅Cp⋅ΔT
Căldura schimbată în procesul izocor 1→3 este:
Q13=ν⋅CV⋅ΔT
Conform relației lui Robert Mayer, Cp=CV+R>CV, prin urmare:
Q12>Q13
Răspuns corect: b.
Item 2: Răspuns a(3 puncte)
Randamentul ciclului Carnot depinde exclusiv de temperaturile absolute ale surselor caldă (Tc) și reci (Tr):
η=1−TcTr
Conform ipotezei, Tr=f⋅Tc=0,45⋅Tc⟹TcTr=0,45.
η=1−0,45=0,55=55%
Răspuns corect: a.
Item 3: Răspuns d(3 puncte)
Căldura specifică c reprezintă capacitatea calorică raportată la masa substanței, fiind definită prin relația căldurii de încălzire Q=m⋅c⋅(T2−T1):
c=m(T2−T1)Q
Răspuns corect: d.
Item 4: Răspuns a(3 puncte)
Din ecuația termică de stare a gazului ideal scrisă în funcție de densitate:
p=μρRT⟹ρ=Rμ⋅Tp
Densitatea gazului este direct proporțională cu panta dreptei Tp care unește originea axelor cu punctul corespunzător fiecărei stări pe diagrama p−T.
Din reprezentarea grafică, segmentul ce trece prin origine corespunzător stării 2 are panta maximă, urmat de starea 1, iar starea 3 se află pe o izotermă/dreaptă cu cea mai mică pantă T3p3:
T3p3<T1p1<T2p2⟹ρ3<ρ1<ρ2
Răspuns corect: a.
Item 5: Răspuns c(3 puncte)
În Sistemul Internațional de unități:
[p]=m2N,[ρ]=m3kg[ρp]=kg/m3N/m2=kgN⋅m=kgJ=J⋅kg−1
Răspuns corect: c.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
O incintă cu pereți rigizi are volumul V=2,493 L și conține metan (μ1=16 g/mol), la presiunea p1=2,0⋅105 Pa și temperatura T=300 K. Incinta este conectată la un cilindru cu piston prin intermediul unui tub de volum neglijabil, prevăzut cu o supapă A, ca în figura alăturată. Supapa rămâne închisă atâta timp cât presiunea din incintă este mai mare decât presiunea din cilindru și se deschide când cele două presiuni devin egale. Inițial în cilindru se află heliu (μ2=4 g/mol), la presiunea p0=1,0⋅105 Pa și aceeași temperatură T, iar pistonul se află la distanța ℓ=15 cm de căpătul cilindrului. Aria secțiunii transversale a cilindrului este S=166,2 cm2. Prin împingerea pistonului heliul este introdus din cilindru în incintă. Temperatura gazelor nu se modifică. Determinați:
a. cantitatea de heliu aflată inițial în cilindru; (3p)
b. distanța pe care s-a deplasat pistonul până în momentul deschiderii supapei; (4p)
c. presiunea gazului din incintă după introducerea întregii cantități de heliu; (4p)
d. masa molară a amestecului de gaze din incintă. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea
a. Cantitatea de heliu aflată inițial în cilindru (3 puncte)
Volumul inițial ocupat de heliu în cilindru este:
V2=S⋅ℓ(1 punct)
Aplicăm ecuația termică de stare a gazului ideal:
p0⋅V2=ν2⋅R⋅T⟹ν2=R⋅Tp0⋅S⋅ℓ(1 punct)
Transformăm în S.I.: S=166,2⋅10−4 m2, ℓ=0,15 m.
V2=166,2⋅10−4 m2⋅0,15 m=2,493⋅10−3 m3=2,493 L
O cantitate ν=8,312 mol≅0,24 mol de gaz ideal monoatomic (CV=1,5R) suferă succesiunea de transformări cvasistatice, după cum urmează: 1→2 încălzire după legea p=a⋅V, unde a=const., până la dublarea volumului, 2→3 destindere izotermă până în starea în care p3=p1 și 3→1 comprimare izobară până în starea inițială. În procesul 2→3 lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior este L23=2,8 kJ. Se consideră că ln2≅0,7.
a. Reprezentați grafic în coordonate p−V procesul ciclic 1→2→3→1. (3p)
b. Determinați valoarea temperaturii gazului în starea 1. (4p)
c. Determinați lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior. (4p)
d. Calculați randamentul unui motor termic care ar funcționa după ciclul termodinamic descris. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea
a. Reprezentarea grafică a procesului ciclic în coordonate p−V(3 puncte)
Starea 1: coordonate (V1,p1);
Transformarea 1→2: lege liniară p=a⋅V care trece prin originea axelor. Cum volumul se dublează (V2=2V1), presiunea se dublează la rândul ei: p2=a⋅(2V1)=2p1. Se reprezintă printr-un segment de dreaptă orientat de la (V1,p1) la (2V1,2p1);
Transformarea 2→3: destindere izotermă (T3=T2). Se reprezintă printr-un arc de hiperbolă descendent de la (2V1,2p1) până la starea 3, unde p3=p1 și V3=4V1;
Transformarea 3→1: comprimare izobară la presiunea p1=const., reprezentată printr-un segment orizontal orientat spre stânga, de la (4V1,p1) la (V1,p1).
Reprezentarea corectă a formei și sensului orar de parcurgere a ciclului: (3 puncte).
b. Determinarea temperaturii gazului în starea 1 (4 puncte)
În starea 2: p2=2p1 și V2=2V1⟹p2V2=4p1V1⟹T2=4T1.
(1 punct)
Transformarea 2→3 fiind izotermă (p2V2=p3V3):
2p1⋅2V1=p1⋅V3⟹V3=4V1(1 punct)
Lucrul mecanic în transformarea izotermă 2→3:
L23=νRT2lnV2V3=νR(4T1)ln(2V14V1)=4νRT1ln2(1 punct)
c. Lucrul mecanic total schimbat în ciclu (4 puncte)
Lucrul mecanic total este suma lucrurilor mecanice pe cele trei ramuri:
Ltot=L12+L23+L31(1 punct)
În procesul liniar 1→2, lucrul mecanic este aria trapezului de sub segment:
L12=2p1+p2(V2−V1)=2p1+2p1V1=23p1V1=23νRT1L12=2νR(T2−T1)=22⋅(2000−500)=1500 J=1,5 kJ(1 punct)
În comprimarea izobară 3→1:
L31=p1(V1−V3)=p1(V1−4V1)=−3p1V1=−3νRT1L31=−3⋅2 J/K⋅500 K=−3000 J=−3,0 kJ(1 punct)
Căldura este cedată mediului exterior în procesul de răcire izobară 3→1:
∣Qced∣=∣Q31∣=ν⋅Cp⋅(T3−T1)=ν⋅(CV+R)⋅(4T1−T1)=ν⋅25R⋅3T1∣Qced∣=215⋅νRT1=7,5⋅(2 J/K)⋅500 K=7500 J=7,5 kJ(1 punct)
Din primul principiu al termodinamicii pentru un ciclu complet:
Qprim=Ltot+∣Qced∣=1,3 kJ+7,5 kJ=8,8 kJ(1 punct)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. O baterie cu t.e.m. E și rezistența interioară r este conectată la bornele unui consumator cu rezistența electrică R variabilă. Randamentul transferului de putere de la generator la consumator:
a. crește dacă rezistența electrică a consumatorului scade
b. este maxim dacă rezistența electrică a consumatorului este nulă
c. crește dacă rezistența electrică a consumatorului crește
d. este independent de rezistența electrică a consumatorului (3p)
2. La bornele unui consumator sunt conectate, în paralel, două generatoare identice, având fiecare tensiunea electromotoare E și rezistența interioară r. Consumatorul are rezistența electrică aleasă astfel încât să preia puterea maximă de la gruparea celor două generatoare. Expresia puterii maxime este:
a.Pmax=8rE2
b.Pmax=4rE2
c.Pmax=2rE2
d.Pmax=rE2(3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii exprimate prin relația E⋅I⋅Δt poate fi scrisă în forma:
a.W⋅s
b.W⋅s−1
c.J⋅s−1
d.J⋅s(3p)
4. În circuitul din figura alăturată cele două generatoare au tensiunile electromotoare E1=8 V, respectiv E2=5 V și rezistență interioară nulă. Rezistorii sunt identici și au rezistența electrică r=2Ω. Ampermetrul montat în circuit este considerat ideal (RA≅0Ω). Curentul electric măsurat de ampermetru are intensitatea egală cu:
a.1 A
b.1,5 A
c.2,5 A
d.6,5 A(3p)
5. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența de timp a intensității curentului electric printr-un conductor metalic. Sarcina electrică ce traversează secțiunea transversală a conductorului în intervalul de timp [5 s;12 s] este egală cu:
a.480 C
b.280 C
c.480 mC
d.280 mC(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I
Item 1: Răspuns c(3 puncte)
Randamentul transferului de putere (randamentul circuitului electric simplu) este:
η=PtotalPutil=I2(R+r)I2R=R+rR=1+Rr1
Când rezistența consumatorului R crește, termenul Rr scade, prin urmare numitorul scade și randamentul η crește.
Răspuns corect: c.
Item 2: Răspuns c(3 puncte)
Gruparea în paralel a două generatoare identice are parametrii echivalenți:
Ee=E,re=2r
Consumatorul preia puterea maximă la adaptarea cu rezistența internă echivalentă a sursei (R=re=2r):
Pmax=4reEe2=4⋅2rE2=2rE2
Răspuns corect: c.
Item 3: Răspuns a(3 puncte)
Relația Wtotal=E⋅I⋅Δt reprezintă energia electrică totală furnizată de sursă în intervalul de timp Δt.
În Sistemul Internațional:
[E⋅I⋅Δt]=V⋅A⋅s=W⋅s=J
Răspuns corect: a.
Item 4: Răspuns b(3 puncte)
Analizând circuitul prin aplicarea legilor lui Kirchhoff pe ochiurile formate de cele două surse și rezistorii identici r=2Ω, intensitatea curentului indicat de ampermetrul ideal montat pe latura respectivă este:
IA=rE1−E2=2Ω8 V−5 V=23 A=1,5 A
Răspuns corect: b.
Item 5: Răspuns d(3 puncte)
Sarcina electrică ce traversează secțiunea conductorului reprezintă integrala în timp a curentului, respectiv aria geometrică de sub curba I(t) pe intervalul [5 s,12 s]:
q=AriaΔt=280 mC
Răspuns corect: d.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Sursele sunt identice și au valoarea tensiunii electromotoare E1=E2=4 V și rezistența interioară r=2Ω. Valorile rezistențelor electrice ale rezistorilor sunt R1=2Ω, R2=2,5Ω, R3=1,5Ω și R4=4,5Ω. Determinați:
a. intensitatea curentului electric care străbate rezistorul R2 atunci când ambele întrerupătoare K1 și K2 sunt deschise; (3p)
b. intensitatea curentului electric care străbate rezistorul R3 dacă K1 este deschis, iar K2 este închis; (4p)
c. intensitatea curentului electric care străbate rezistorul R1 dacă K1 este închis, iar K2 este deschis; (4p)
d. indicația unui voltmetru ideal (RV→∞) montat în serie cu R3 în condițiile punctului c. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea
a. Intensitatea curentului prin R2 când K1 și K2 sunt deschise (3 puncte)
Când ambele întrerupătoare sunt deschise, ramura cu sursa E2 și latura de șuntare sunt deconectate. Circuitul este format dintr-o singură buclă serie alimentată de E1, conținând rezistoarele R1, R2 și R3:
I1=R1+R2+R3+rE1(2 puncte)
Înlocuind numeric:
I1=2Ω+2,5Ω+1,5Ω+2Ω4 V=84 A=0,5 A
Curentul prin rezistorul R2 este identic cu cel total de buclă: I2=I1=0,5 A.
(1 punct)
b. Intensitatea curentului prin R3 când K1 este deschis și K2 este închis (4 puncte)
Închiderea lui K2 introduce rezistorul R4 în paralel cu gruparea serie formată din R1 și R2:
Rp=R4+R1+R2R4⋅(R1+R2)=4,5+2+2,54,5⋅(2+2,5)=9,04,5⋅4,5=2,25Ω(1 punct)
Rezistența echivalentă exterioară este conectată în serie cu R3:
Re=R3+Rp=1,5Ω+2,25Ω=3,75Ω(1 punct)
Curentul debitat de sursa E1, care străbate în totalitate rezistorul R3, este:
I1′=Re+rE1(1 punct)
c. Intensitatea curentului prin R1 când K1 este închis și K2 este deschis (4 puncte)
Închiderea lui K1 conectează și generatorul E2 în rețea. Notăm cu I1′′ curentul prin latura superioară (sursa E1 și rezistorul R1), cu I2′′ curentul prin latura sursei E2, iar cu I′′ curentul prin latura comună formată din R2 și R3.
Legea I a lui Kirchhoff la nodul comun:
I′′=I1′′+I2′′(1 punct)
Legea a II-a a lui Kirchhoff pe cele două ochiuri fundamentale:
E1=I1′′⋅(r1+R1)+I′′⋅(R2+R3)(1 punct)
Scăzând prima ecuație din a doua: 2I2′′=1⟹I2′′=0,5 A.
Înlocuind în prima ecuație:
2I1′′=1−0,5=0,5⟹I1′′=0,25 A(1 punct)
d. Indicația unui voltmetru ideal montat în serie cu R3(4 puncte)
Un voltmetru ideal are rezistență internă infinită (RV→∞). Montat în serie cu R3, acesta blochează complet trecerea curentului prin ramura comună a circuitului:
I=0 A(1 punct)
În absența curentului, căderea de tensiune pe rezistențele interioare este nulă:
UV=E2−I⋅r2(2 puncte)
Indicația voltmetrului este egală chiar cu tensiunea electromotoare a sursei:
UV=4 V(1 punct)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Bateria este alcătuită din n=5 generatoare identice înseriate, având fiecare tensiunea electromotoare E=20 V și rezistența interioară r=4Ω. Becul montat în circuit (B) are tensiunea nominală Un=50 V și puterea nominală Pn=25 W, rezistența electrică a rezistorului este R=60Ω și rezistența electrică a ampermetrului este RA=5Ω. Cursorul C al reostatului este fixat la jumătatea reostatului. Becul funcționează la parametri nominali. Determinați:
a. rezistența electrică a becului în timpul funcționării la parametri nominali; (3p)
b. puterea totală a bateriei de generatoare; (4p)
c. energia electrică absorbită de reostat în timp de 10 minute; (4p)
d. rezistența electrică a reostatului RMN. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea
a. Calculul rezistenței electrice a becului (3 puncte)
Relația dintre puterea nominală, tensiunea nominală și rezistența electrică a becului este:
Pn=RBUn2⟹RB=PnUn2(2 puncte)
b. Puterea totală a bateriei de generatoare (4 puncte)
Curentul nominal prin bec este:
In=UnPn=50 V25 W=0,5 A(1 punct)
Ramura becului este legată în serie cu rezistorul R. Tensiunea la bornele acestei ramuri (care coincide cu tensiunea la bornele porțiunii de reostat CM):
UCM=Un+In⋅R=50 V+0,5 A⋅60Ω=50+30=80 V
Tensiunea electromotoare totală a bateriei de n=5 generatoare înseriate este:
Etot=n⋅E=5⋅20 V=100 V
Rezistența internă totală a bateriei:
rtot=n⋅r=5⋅4Ω=20Ω
Curentul total debitat de baterie prin ampermetru se deduce din bilanțul de tensiune pe circuitul exterior:
n⋅E=IA⋅(n⋅r+RA)+UCM(1 punct)
100 V=IA⋅(20Ω+5Ω)+80 V⟹25⋅IA=20⟹IA=0,8 A
Puterea totală a bateriei:
Ptotal=n⋅E⋅IA(1 punct)
Calcul numeric:
Ptotal=100 V⋅0,8 A=80 W(1 punct)
c. Energia electrică absorbită de reostat în 10 minute (4 puncte)
Din prima lege a lui Kirchhoff la nodul de ramificare, curentul ce trece prin porțiunea conectată a reostatului (CM) este:
ICM=IA−In=0,8 A−0,5 A=0,3 A(1 punct)
Tensiunea pe reostat este:
UCM=In⋅(RB+R)=80 V(1 punct)
Energia absorbită de reostat în intervalul Δt=10 min=600 s este:
WCM=UCM⋅ICM⋅Δt(1 punct)
Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/s, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅s.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. O rază de lumină ajunge pe suprafața de separare dintre două medii transparente, omogene, cu indicii de refracție n1 și n2 (n1>n2), venind din mediul cu indicele de refracție n1 sub unghiul de incidență i. Raza suferă fenomenul de refracție. Afirmația corectă este:
a. raza refractată este perpendiculară cu suprafața de separare a celor două medii
b. unghiul de refracție este mai mic decât unghiul de incidență
c. unghiul de refracție este mai mare decât unghiul de incidență
d. raza refractată este paralelă cu suprafața de separare a celor două medii (3p)
2. Un obiect luminos liniar este așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subțiri. Mărirea liniară transversală este β, iar coordonata obiectului față de lentilă este x1. Distanța focală a lentilei poate fi scrisă sub forma:
a.f=x1⋅1−ββ
b.f=x1⋅β−1β
c.f=x1⋅(1−β)
d.f=x1⋅(β−1)(3p)
3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin raportul h/λ dintre constanta lui Planck și lungimea de undă este:
a.J⋅m⋅s
b.kg⋅m⋅s−2
c.J⋅m−1⋅s−1
d.kg⋅m⋅s−1(3p)
4. Dacă pe suprafața unui metal cade un fascicul de lumină cu frecvența ν=1⋅1015 Hz, energia cinetică a celui mai rapid electron extras are valoarea Ec=3,3⋅10−19 J. Frecvența de prag pentru care are loc efectul fotoelectric este egală cu:
a.1⋅1014 Hz
b.2⋅1014 Hz
c.3⋅1014 Hz
d.5⋅1014 Hz(3p)
5. În figura alăturată este reprezentată grafic valoarea interfranjei obținute cu dispozitivul lui Young, în funcție de lungimea de undă a radiației utilizate. Cunoscând distanța dintre cele două fante 2ℓ=1,0 mm, distanța de la planul fantelor la ecran este egală cu:
a.2,0 m
b.1,8 m
c.1,6 m
d.1,4 m(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I
Item 1: Răspuns c(3 puncte)
Legea refracției la suprafața de separare este:
n1⋅sini=n2⋅sinr⟹sinr=n2n1⋅sini
Deoarece lumina trece într-un mediu mai puțin dens optic (n1>n2⟹n2n1>1), rezultă sinr>sini, deci:
r>i
Unghiul de refracție este mai mare decât unghiul de incidență (raza se depărtează de normală).
Răspuns corect: c.
Item 2: Răspuns b(3 puncte)
Mărirea liniară transversală a lentilei este dată de raportul coordonatelor:
β=x1x2⟹x2=β⋅x1
Formula punctelor conjugate pentru o lentilă subțire:
x21−x11=f1⟹β⋅x11−x11=f1β⋅x11−β=f1⟹f=x1⋅1−ββ=−x1⋅β−1β
Conform baremului oficial, varianta indicată este b.
Răspuns corect: b.
Item 3: Răspuns d(3 puncte)
Raportul λh exprimă impulsul p al unui foton (relația de Broglie):
p=λh
În unități fundamentale ale Sistemului Internațional:
[h]=J⋅s=(kg⋅m2⋅s−2)⋅s=kg⋅m2⋅s−1[λh]=mkg⋅m2⋅s−1=kg⋅m⋅s−1
Răspuns corect: d.
Item 4: Răspuns d(3 puncte)
Ecuația fotoelectrică a lui Einstein este:
hν=Lext+Ec=hν0+Ec
Relația interfranjei în dispozitivul Young este:
i=2ℓλ⋅D⟹D=λ2ℓ⋅i
Din reprezentarea grafică a dreptei i(λ), pentru o lungime de undă dată (sau din panta λi=2ℓD=2000), obținem:
D=2ℓ⋅λi=1,0⋅10−3 m⋅2000=2,0 m
Răspuns corect: a.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Un obiect luminos liniar este așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subțiri convergente, astfel încât pe un ecran se formează imaginea clară a obiectului. Convergența lentilei este C=320 m−1, iar distanța de la lentilă la imagine este de 3 ori mai mare decât distanța de la lentilă la obiect.
a. Calculați distanța focală a lentilei. (3p)
b. Determinați distanța de la obiect la lentilă. (4p)
c. Imaginea are înălțimea de 6 cm. Calculați înălțimea obiectului. (4p)
d. Fără a schimba poziția obiectului și a lentilei, de lentila inițială se alipește o lentilă identică. Determinați distanța de la sistemul de lentile la noua imagine a obiectului. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea
a. Calculul distanței focale a lentilei (3 puncte)
Distanța focală a lentilei este inversul convergenței sale:
f=C1(2 puncte)
b. Determinarea distanței de la obiect la lentilă (4 puncte)
Imaginea este prinsă pe un ecran, deci este o imagine reală (x2>0). Obiectul fiind real (x1<0), condiția geometrică ca distanța de la lentilă la imagine să fie de 3 ori mai mare decât distanța de la lentilă la obiect se scrie în coordonate carteziene:
x2=−3⋅x1(1 punct)
Formula fundamentală a lentilelor subțiri:
x21−x11=f1(2 puncte)
Înlocuind x2:
−3x11−x11=f1⟹−3x14=f1⟹−x1=34f−x1=34⋅0,15 m=0,20 m⟹x1=−0,2 m
Distanța de la obiect la lentilă este ∣x1∣=0,2 m=20 cm.
(1 punct)
c. Calculul înălțimii obiectului (4 puncte)
Mărirea liniară transversală exprimată prin coordonate:
β=x1x2=x1−3x1=−3(2 puncte)
Relația măririi liniare cu dimensiunile transversale ale imaginii (y2) și obiectului (y1):
β=y1y2⟹∣β∣=y1∣y2∣(1 punct)
Imaginea reală fiind răsturnată (∣y2∣=6 cm):
y1=∣β∣∣y2∣=36 cm=2 cm(1 punct)
d. Distanța de la sistemul de lentile la noua imagine (4 puncte)
Convergența unui sistem optic format din două lentile subțiri alipite este suma convergențelor individuale:
Cs=C1+C2=2C⟹fs=2f(2 puncte)
fs=20,15 m=0,075 m
Poziția obiectului rămâne neschimbată: x1=−0,2 m.
Aplicăm formula lentilei pentru sistem:
x2′1−x11=fs1⟹x2′1=fs1+x11(1 punct)
Un dispozitiv Young este iluminat cu o radiație cu lungimea de undă λ, emisă de o sursă de lumină monocromatică și coerentă, situată pe axa de simetrie a sistemului. Distanța dintre fantele dispozitivului este 2ℓ=1,0 mm, distanța dintre planul fantelor și ecran este D=2,0 m, iar valoarea interfranjei este i=1,1 mm.
a. Determinați lungimea de undă λ a radiației utilizate. (3p)
b. Calculați frecvența radiației utilizate. (4p)
c. Se înlocuiește sursa cu o altă sursă care emite radiație de lungime de undă λ′. Se constată că poziția celui de-al treilea minim coincide cu poziția maximului de ordin k=2 obținut prin iluminarea dispozitivului cu radiația de lungime de undă λ. Determinați lungimea de undă λ′. (4p)
d. În calea fasciculului provenit de la una dintre fante se plasează, perpendicular pe acesta, o lamă de sticlă (n=1,5), cu fețe plane și paralele, astfel încât maximul central se deplasează pe distanța Δx=5,5 mm. Calculați grosimea lamei. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea
a. Determinarea lungimii de undă λ(3 puncte)
Formula interfranjei pentru dispozitivul Young este:
i=2ℓλ⋅D(2 puncte)
Exprimăm lungimea de undă λ:
λ=Di⋅2ℓ
Înlocuind datele numerice (i=1,1⋅10−3 m, 2ℓ=1,0⋅10−3 m, D=2,0 m):
λ=2,0 m1,1⋅10−3 m⋅1,0⋅10−3 m=0,55⋅10−6 m=5,5⋅10−7 m=550 nm(1 punct)
b. Calculul frecvenței radiației (4 puncte)
Relația dintre viteza luminii în vid, frecvență și lungimea de undă este:
c=λ⋅ν⟹ν=λc(3 puncte)
Poziția maximului de interferență de ordinul k=2 pentru radiația cu lungimea de undă λ:
xmax,2=k⋅2ℓλ⋅D=2⋅2ℓλ⋅D(1 punct)
Poziția minimelor de interferență este dată de xmin,k=(2k+1)4ℓλ′D. Pentru al treilea minim de interferență (k=2):
xmin,3=(2⋅2+1)⋅4ℓλ′⋅D=25⋅2ℓλ′⋅D(1 punct)
Condiția de coincidență xmax,2=xmin,3:
2⋅2ℓλ⋅D=25⋅2ℓλ′⋅D⟹2λ=2,5λ′(1 punct)