BACEduHub
fizicaTeoretică / RealAnul 2024Simulare Națională

Bacalaureat 2024 - Fizică Teoretic (Simulare Națională)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Alungirea relativă a unui fir elastic este:

  • a. independentă de natura materialului din care este confecționat firul
  • b. direct proporțională cu lungimea firului nedeformat
  • c. direct proporțională cu aria secțiunii transversale a firului
  • d. direct proporțională cu efortul unitar (3p)

2. Un corp cu masa mm se deplasează cu accelerația aa. Expresia greutății corpului este:

  • a. G=m(a+g)G = m(a + g)
  • b. G=m(a−g)G = m(a - g)
  • c. G=m⋅gG = m \cdot g
  • d. G=m⋅aG = m \cdot a (3p)

3. Unitatea de măsură a lucrului mecanic, exprimată în funcție de unități de măsură din S.I. este:

  • a. N⋅m2\text{N}\cdot\text{m}^2
  • b. kg⋅m2⋅s−2\text{kg}\cdot\text{m}^2\cdot\text{s}^{-2}
  • c. J⋅s−1\text{J}\cdot\text{s}^{-1}
  • d. kg⋅m⋅s−2\text{kg}\cdot\text{m}\cdot\text{s}^{-2} (3p)

4. Un corp situat la înălțimea H=2,0 mH = 2,0\text{ m} față de sol este aruncat pe verticală, în jos, cu viteza v0=4,0 m/sv_0 = 4,0\text{ m/s}. Energia potențială se consideră nulă la nivelul solului. Înălțimea la care energia cinetică a corpului este egală cu energia potențială este:

  • a. 1,4 m1,4\text{ m}
  • b. 1,2 m1,2\text{ m}
  • c. 1,1 m1,1\text{ m}
  • d. 1,0 m1,0\text{ m} (3p)

5. În figura alăturată este reprezentată grafic viteza unui mobil în funcție de timp. Raportul dintre distanța străbătută de mobil în primele 5 secunde ale mișcării și distanța străbătută în ultimele 5 secunde ale mișcării este:

  • a. 44
  • b. 33
  • c. 22
  • d. 11 (3p)

Graficul vitezei în funcție de timp

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns d (3 puncte)

  • Conform legii lui Hooke pentru deformații elastice axiale, efortul unitar σ\sigma este legat de alungirea relativă ε=Δℓℓ0\varepsilon = \frac{\Delta\ell}{\ell_0} prin modulul de elasticitate longitudinal (modulul lui Young EE): σ=E⋅ε  ⟹  ε=σE\sigma = E \cdot \varepsilon \implies \varepsilon = \frac{\sigma}{E}
  • Prin urmare, alungirea relativă ε\varepsilon este direct proporțională cu efortul unitar σ\sigma.
  • Răspuns corect: d.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • Greutatea este forța de atracție gravitațională exercitată de Pământ asupra corpului de masă mm: G=m⋅gG = m \cdot g
  • Mărimea greutății depinde exclusiv de masa corpului și de accelerația gravitațională locală gg, fiind complet independentă de starea mecanică sau cinematică a corpului (cum ar fi accelerația sa de deplasare aa).
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • Lucrul mecanic este definit prin produsul scalar dintre forță și deplasare: L=F⃗⋅d⃗L = \vec{F} \cdot \vec{d}
  • În unități fundamentale ale Sistemului Internațional: [F]=N=kg⋅m⋅s−2[F] = \text{N} = \text{kg} \cdot \text{m} \cdot \text{s}^{-2} [L]=[F]⋅[d]=(kg⋅m⋅s−2)⋅m=kg⋅m2⋅s−2[L] = [F] \cdot [d] = (\text{kg} \cdot \text{m} \cdot \text{s}^{-2}) \cdot \text{m} = \text{kg} \cdot \text{m}^2 \cdot \text{s}^{-2}
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns a (3 puncte)

  • Energia mecanică totală la lansare față de nivelul solului (Ep0=0E_{p0} = 0) este: E=Ec0+Ep0=m⋅v022+m⋅g⋅HE = E_{c0} + E_{p0} = \frac{m \cdot v_0^2}{2} + m \cdot g \cdot H
  • La înălțimea căutată hh, condiția din enunț impune Ec=Ep=m⋅g⋅hE_c = E_p = m \cdot g \cdot h, prin urmare: E=Ec+Ep=2⋅m⋅g⋅hE = E_c + E_p = 2 \cdot m \cdot g \cdot h
  • În absența frecărilor, energia mecanică se conservă: 2⋅m⋅g⋅h=m⋅v022+m⋅g⋅H2 \cdot m \cdot g \cdot h = \frac{m \cdot v_0^2}{2} + m \cdot g \cdot H
  • Împărțind prin 2mg2mg, obținem expresia înălțimii: h=v024g+H2h = \frac{v_0^2}{4g} + \frac{H}{2}
  • Înlocuind numeric: h=(4,0 m/s)24⋅10 m/s2+2,0 m2=1640+1,0=0,4 m+1,0 m=1,4 mh = \frac{(4,0\text{ m/s})^2}{4 \cdot 10\text{ m/s}^2} + \frac{2,0\text{ m}}{2} = \frac{16}{40} + 1,0 = 0,4\text{ m} + 1,0\text{ m} = 1,4\text{ m}
  • Răspuns corect: a.

Item 5: Răspuns b (3 puncte)

  • Distanța parcursă de mobil se determină prin semnificația geometrică a ariei de sub curba vitezei v(t)v(t): d=Ariasub graficd = \text{Aria}_{\text{sub grafic}}
  • Pentru primele 5 secunde (t∈[0 s,5 s]t \in [0\text{ s}, 5\text{ s}]), aria este trapezoidală / triunghiulară, corespunzând unei distanțe de 3 ori mai mare decât aria descrisă pe ultimele 5 secunde ale mișcării.
  • Raportul distanțelor este: d1d2=3\frac{d_1}{d_2} = 3
  • Răspuns corect: b.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Două corpuri de mase m1=1,0 kgm_1 = 1,0\text{ kg} și m2=2,0 kgm_2 = 2,0\text{ kg}, aflate pe o suprafață orizontală, sunt legate între ele prin intermediul unui resort elastic de masă neglijabilă. Se trage de corpul de masă m1m_1 cu o forță FF a cărei direcție formează unghiul α≅37∘\alpha \cong 37^\circ (sin⁡α=0,6\sin\alpha = 0,6) cu orizontala, astfel încât ambele corpuri se deplasează cu accelerația constantă a=30 cm/s2a = 30\text{ cm/s}^2. În aceste condiții deformarea resortului este Δℓ=20 mm\Delta\ell = 20\text{ mm}. Coeficientul de frecare la alunecare dintre cele două corpuri și suprafața orizontală este același, μ=0,20\mu = 0,20.

a. Determinați valoarea constantei elastice a resortului. (4p)

b. Calculați valoarea forței de tracțiune FF. (4p)

c. Calculați valoarea variației vitezei unui corp în Δt1=4,0 s\Delta t_1 = 4,0\text{ s} de deplasare cu accelerația constantă aa. (3p)

d. În momentul în care fiecare dintre cele două corpuri are viteza v0=1,2 m/sv_0 = 1,2\text{ m/s}, acțiunea forței FF încetează, iar corpurile continuă să înainteze pe suprafața orizontală cu frecare. După Δt=0,30 s\Delta t = 0,30\text{ s} de la încetarea acțiunii forței FF viteza corpului de masă m1m_1 este v1=0,76 m/sv_1 = 0,76\text{ m/s}. Calculați viteza corpului de masă m2m_2 la acest moment de timp. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea

a. Determinarea constantei elastice a resortului (4 puncte)

  • Asupra corpului din spate (m2m_2) acționează pe orizontală forța elastică exercitată de resort F⃗e\vec{F}_e (spre sensul mișcării) și forța de frecare la alunecare F⃗f2\vec{F}_{f2} (în sens opus mișcării).

  • Pe verticală, corpul m2m_2 este în echilibru: N2=m2⋅gN_2 = m_2 \cdot g

  • Forța de frecare pe corpul m2m_2 este: Ff2=μ⋅N2=μ⋅m2⋅gF_{f2} = \mu \cdot N_2 = \mu \cdot m_2 \cdot g (1 punct)

  • Ecuația fundamentală a dinamicii pe direcție orizontală pentru corpul m2m_2: Fe−Ff2=m2⋅a  ⟹  Fe=m2⋅a+μ⋅m2⋅g=m2⋅(a+μ⋅g)F_e - F_{f2} = m_2 \cdot a \implies F_e = m_2 \cdot a + \mu \cdot m_2 \cdot g = m_2 \cdot (a + \mu \cdot g) (1 punct)

  • Forța elastică este proporțională cu deformarea Δℓ\Delta\ell: Fe=k⋅ΔℓF_e = k \cdot \Delta\ell (1 punct)

  • Egalând cele două expresii ale forței elastice: k⋅Δℓ=m2⋅(a+μ⋅g)  ⟹  k=m2⋅(a+μ⋅g)Δℓk \cdot \Delta\ell = m_2 \cdot (a + \mu \cdot g) \implies k = \frac{m_2 \cdot (a + \mu \cdot g)}{\Delta\ell}

  • Transformăm mărimile în unități fundamentale S.I.: a=30 cm/s2=0,30 m/s2a = 30\text{ cm/s}^2 = 0,30\text{ m/s}^2 și Δℓ=20 mm=0,020 m\Delta\ell = 20\text{ mm} = 0,020\text{ m}.

  • Calcul numeric: Fe=2,0 kg⋅(0,30 m/s2+0,20⋅10 m/s2)=2,0⋅(0,30+2,0)=2,0⋅2,3=4,6 NF_e = 2,0\text{ kg} \cdot (0,30\text{ m/s}^2 + 0,20 \cdot 10\text{ m/s}^2) = 2,0 \cdot (0,30 + 2,0) = 2,0 \cdot 2,3 = 4,6\text{ N} k=4,6 N0,020 m=230 N/mk = \frac{4,6\text{ N}}{0,020\text{ m}} = 230\text{ N/m} (1 punct)

b. Calculul forței de tracțiune FF (4 puncte)

  • Pentru corpul m1m_1 acționează:

    • greutatea G⃗1=m1g⃗\vec{G}_1 = m_1\vec{g} și reacțiunea normală N⃗1\vec{N}_1 pe verticală;
    • componenta verticală a forței de tracțiune Fsin⁡αF\sin\alpha orientată în sus;
    • componenta orizontală a forței de tracțiune Fcos⁡αF\cos\alpha orientată înainte;
    • forța elastică F⃗e\vec{F}_e orientată înapoi (spre corpul 2);
    • forța de frecare la alunecare F⃗f1\vec{F}_{f1} orientată înapoi.
  • Echilibrul pe direcția verticală pentru corpul m1m_1: N1+F⋅sin⁡α−m1⋅g=0  ⟹  N1=m1⋅g−F⋅sin⁡αN_1 + F \cdot \sin\alpha - m_1 \cdot g = 0 \implies N_1 = m_1 \cdot g - F \cdot \sin\alpha (1 punct)

  • Forța de frecare este: Ff1=μ⋅N1=μ⋅(m1⋅g−F⋅sin⁡α)F_{f1} = \mu \cdot N_1 = \mu \cdot (m_1 \cdot g - F \cdot \sin\alpha) (1 punct)

  • Ecuația fundamentală a mișcării pe direcția orizontală pentru corpul m1m_1: F⋅cos⁡α−Fe−Ff1=m1⋅aF \cdot \cos\alpha - F_e - F_{f1} = m_1 \cdot a (1 punct)

  • Înlocuind Ff1F_{f1} și grupând termenii cu FF: F⋅cos⁡α−Fe−μ⋅m1⋅g+μ⋅F⋅sin⁡α=m1⋅aF \cdot \cos\alpha - F_e - \mu \cdot m_1 \cdot g + \mu \cdot F \cdot \sin\alpha = m_1 \cdot a F⋅(cos⁡α+μ⋅sin⁡α)=m1⋅a+Fe+μ⋅m1⋅gF \cdot (\cos\alpha + \mu \cdot \sin\alpha) = m_1 \cdot a + F_e + \mu \cdot m_1 \cdot g

  • Din formula fundamentală a trigonometriei, cos⁡α=1−sin⁡2α=1−0,62=0,8\cos\alpha = \sqrt{1 - \sin^2\alpha} = \sqrt{1 - 0,6^2} = 0,8.

  • Coeficientul forței FF: cos⁡α+μsin⁡α=0,8+0,20⋅0,6=0,8+0,12=0,92\cos\alpha + \mu\sin\alpha = 0,8 + 0,20 \cdot 0,6 = 0,8 + 0,12 = 0,92.

  • Membrul drept: 1,0 kg⋅0,30 m/s2+4,6 N+0,20⋅1,0 kg⋅10 m/s2=0,30+4,6+2,0=6,9 N1,0\text{ kg} \cdot 0,30\text{ m/s}^2 + 4,6\text{ N} + 0,20 \cdot 1,0\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 = 0,30 + 4,6 + 2,0 = 6,9\text{ N}

  • Rezultatul final: F=6,9 N0,92=7,5 NF = \frac{6,9\text{ N}}{0,92} = 7,5\text{ N} (1 punct)

c. Calculul variației vitezei în Δt1=4,0 s\Delta t_1 = 4,0\text{ s} (3 puncte)

  • În mișcarea rectilinie uniform accelerată cu accelerația constantă aa, relația cinematică a variației vitezei este: Δv=a⋅Δt1\Delta v = a \cdot \Delta t_1 (2 puncte)

  • Calcul numeric: Δv=0,30 m/s2⋅4,0 s=1,2 m/s\Delta v = 0,30\text{ m/s}^2 \cdot 4,0\text{ s} = 1,2\text{ m/s} (1 punct)

d. Calculul vitezei corpului m2m_2 la Δt=0,30 s\Delta t = 0,30\text{ s} după încetarea forței FF (4 puncte)

  • Aplicăm teorema variației impulsului pentru întregul sistem format din cele două corpuri legate prin resort. Forțele elastice din resort sunt forțe interioare sistemului, suma lor vectorială fiind nulă: F⃗e1+F⃗e2=0⃗\vec{F}_{e1} + \vec{F}_{e2} = \vec{0}.

  • Singurele forțe exterioare ce acționează pe orizontală sunt forțele de frecare. Cum forța de tracțiune a încetat (F=0F = 0), reacțiunile normale sunt N1=m1gN_1 = m_1 g și N2=m2gN_2 = m_2 g.

  • Rezultanta forțelor externe pe direcția mișcării este: Fext=−Ff1−Ff2=−μ⋅m1⋅g−μ⋅m2⋅g=−μ⋅(m1+m2)⋅gF_{\text{ext}} = - F_{f1} - F_{f2} = - \mu \cdot m_1 \cdot g - \mu \cdot m_2 \cdot g = - \mu \cdot (m_1 + m_2) \cdot g

  • Relația impulsului forței externe: ΔP=Fext⋅Δt\Delta P = F_{\text{ext}} \cdot \Delta t (1 punct)

  • Exprimarea impulsului forțelor externe: ΔP=−(μ⋅m1⋅g+μ⋅m2⋅g)⋅Δt=−0,20⋅(1,0+2,0)⋅10⋅0,30=−1,8 kg⋅m/s\Delta P = - (\mu \cdot m_1 \cdot g + \mu \cdot m_2 \cdot g) \cdot \Delta t = - 0,20 \cdot (1,0 + 2,0) \cdot 10 \cdot 0,30 = -1,8\text{ kg}\cdot\text{m/s} (1 punct)

  • Pe de altă parte, variația impulsului sistemului este diferența dintre impulsul final și cel inițial: ΔP=Pf−Pi=(m1⋅v1+m2⋅v2)−(m1⋅v0+m2⋅v0)\Delta P = P_f - P_i = (m_1 \cdot v_1 + m_2 \cdot v_2) - (m_1 \cdot v_0 + m_2 \cdot v_0) (1 punct)

  • Egalăm cele două expresii: m1⋅v1+m2⋅v2−(m1+m2)⋅v0=−1,8 N⋅sm_1 \cdot v_1 + m_2 \cdot v_2 - (m_1 + m_2) \cdot v_0 = -1,8\text{ N}\cdot\text{s} 1,0⋅0,76+2,0⋅v2−(1,0+2,0)⋅1,2=−1,81,0 \cdot 0,76 + 2,0 \cdot v_2 - (1,0 + 2,0) \cdot 1,2 = -1,8 0,76+2,0⋅v2−3,6=−1,80,76 + 2,0 \cdot v_2 - 3,6 = -1,8 2,0⋅v2−2,84=−1,8  ⟹  2,0⋅v2=1,04  ⟹  v2=0,52 m/s2,0 \cdot v_2 - 2,84 = -1,8 \implies 2,0 \cdot v_2 = 1,04 \implies v_2 = 0,52\text{ m/s} (1 punct)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

O săniuță cu masa m=10 kgm = 10\text{ kg}, aflată pe un plan înclinat, la înălțimea h=6 mh = 6\text{ m} față de baza planului înclinat, este lansată spre baza planului cu viteza inițială v0=3 m/sv_0 = 3\text{ m/s}. Unghiul dintre suprafața planului înclinat și orizontală este α≅37∘\alpha \cong 37^\circ (sin⁡α=0,6\sin\alpha = 0,6). Sania ajunge la baza planului cu viteza v1=9 m/sv_1 = 9\text{ m/s} după care își continuă mișcarea pe o suprafață orizontală până la oprire. Coeficientul de frecare la alunecare dintre săniuță și suprafață este același pe toată suprafața planului înclinat și pe orizontală. Trecerea săniuței de pe planul înclinat pe suprafața orizontală se face lin, fără modificarea modulului vitezei. Se consideră că energia potențială gravitațională este nulă la baza planului înclinat. Determinați:

a. energia mecanică a săniuței în momentul lansării spre baza planului înclinat; (4p)

b. valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre săniuță și suprafața planului; (4p)

c. distanța parcursă de sanie, pe suprafața orizontală, până la oprire; (3p)

d. valoarea medie a puterii dezvoltate de forța de frecare ce acționează asupra săniuței pe suprafața orizontală, până la oprire. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea

a. Calculul energiei mecanice în momentul lansării (4 puncte)

  • Energia mecanică inițială a săniuței este suma dintre energia sa cinetică și energia sa potențială gravitațională: E0=Ec0+Ep0E_0 = E_{c0} + E_{p0} (1 punct)

  • Energia cinetică la lansare: Ec0=m⋅v022E_{c0} = \frac{m \cdot v_0^2}{2} (1 punct)

  • Energia potențială gravitațională la înălțimea hh față de baza planului înclinat (h0=0h_0 = 0): Ep0=m⋅g⋅hE_{p0} = m \cdot g \cdot h (1 punct)

  • Înlocuind numeric: E0=10 kg⋅(3 m/s)22+10 kg⋅10 m/s2⋅6 m=902 J+600 J=45 J+600 J=645 JE_0 = \frac{10\text{ kg} \cdot (3\text{ m/s})^2}{2} + 10\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 6\text{ m} = \frac{90}{2}\text{ J} + 600\text{ J} = 45\text{ J} + 600\text{ J} = 645\text{ J} (1 punct)

b. Calculul coeficientului de frecare la alunecare μ\mu (4 puncte)

  • Conform teoremei variației energiei cinetice la coborârea pe planul înclinat: ΔEc=Ltotal  ⟹  m⋅v122−m⋅v022=LG+LFf\Delta E_c = L_{\text{total}} \implies \frac{m \cdot v_1^2}{2} - \frac{m \cdot v_0^2}{2} = L_G + L_{Ff} (1 punct)

  • Lucrul mecanic al greutății depinde doar de denivelarea verticală: LG=m⋅g⋅hL_G = m \cdot g \cdot h (1 punct)

  • Lungimea planului înclinat este ℓ=hsin⁡α\ell = \frac{h}{\sin\alpha}. Forța de frecare este Ff=μ⋅N=μ⋅m⋅g⋅cos⁡αF_f = \mu \cdot N = \mu \cdot m \cdot g \cdot \cos\alpha. Lucrul mecanic al forței de frecare: LFf=−Ff⋅ℓ=−μ⋅m⋅g⋅cos⁡α⋅hsin⁡α=−μ⋅m⋅g⋅h⋅ctg⁡αL_{Ff} = - F_f \cdot \ell = - \mu \cdot m \cdot g \cdot \cos\alpha \cdot \frac{h}{\sin\alpha} = - \mu \cdot m \cdot g \cdot h \cdot \operatorname{ctg}\alpha (1 punct)

  • Din sin⁡α=0,6  ⟹  cos⁡α=0,8  ⟹  ctg⁡α=0,80,6=43\sin\alpha = 0,6 \implies \cos\alpha = 0,8 \implies \operatorname{ctg}\alpha = \frac{0,8}{0,6} = \frac{4}{3}.

  • Înlocuind numeric în teorema energiei cinetice: 10⋅922−10⋅322=10⋅10⋅6−μ⋅10⋅10⋅6⋅43\frac{10 \cdot 9^2}{2} - \frac{10 \cdot 3^2}{2} = 10 \cdot 10 \cdot 6 - \mu \cdot 10 \cdot 10 \cdot 6 \cdot \frac{4}{3} 405−45=600−800μ  ⟹  360=600−800μ405 - 45 = 600 - 800\mu \implies 360 = 600 - 800\mu 800μ=240  ⟹  μ=240800=0,3800\mu = 240 \implies \mu = \frac{240}{800} = 0,3 (1 punct)

c. Distanța parcursă pe suprafața orizontală până la oprire (3 puncte)

  • Pe suprafața orizontală, forța de frecare este Ff,oriz=μ⋅m⋅gF_{f,\text{oriz}} = \mu \cdot m \cdot g.

  • Conform teoremei variației energiei cinetice între intrarea pe orizontală (v1=9 m/sv_1 = 9\text{ m/s}) și oprire (v2=0v_2 = 0): 0−m⋅v122=LFf,oriz0 - \frac{m \cdot v_1^2}{2} = L_{Ff,\text{oriz}} (1 punct)

  • Lucrul mecanic al forței de frecare pe distanța d0d_0: LFf,oriz=−μ⋅m⋅g⋅d0L_{Ff,\text{oriz}} = - \mu \cdot m \cdot g \cdot d_0 (1 punct)

  • Egalând relațiile: −m⋅v122=−μ⋅m⋅g⋅d0  ⟹  d0=v122μg- \frac{m \cdot v_1^2}{2} = - \mu \cdot m \cdot g \cdot d_0 \implies d_0 = \frac{v_1^2}{2\mu g}

  • Calcul numeric: d0=(9 m/s)22⋅0,3⋅10 m/s2=816 m=13,5 md_0 = \frac{(9\text{ m/s})^2}{2 \cdot 0,3 \cdot 10\text{ m/s}^2} = \frac{81}{6}\text{ m} = 13,5\text{ m} (1 punct)

d. Puterea medie dezvoltată de forța de frecare pe orizontală (4 puncte)

  • Puterea medie dezvoltată de forța de frecare este raportul dintre lucrul mecanic efectuat și durata mișcării pe orizontală: Pf,med=LFf,orizΔtP_{f,\text{med}} = \frac{L_{Ff,\text{oriz}}}{\Delta t} (1 punct)

  • Viteza medie în mișcarea rectilinie uniform încetinită până la oprire este: vm=v1+02=v12v_m = \frac{v_1 + 0}{2} = \frac{v_1}{2}

  • Timpul de parcurgere a distanței d0d_0 este: Δt=d0vm=2d0v1\Delta t = \frac{d_0}{v_m} = \frac{2d_0}{v_1} (2 puncte)

  • Calcul numeric pentru timp și lucru mecanic: Δt=2⋅13,5 m9 m/s=3,0 s\Delta t = \frac{2 \cdot 13,5\text{ m}}{9\text{ m/s}} = 3,0\text{ s} LFf,oriz=−m⋅v122=−10⋅812=−405 JL_{Ff,\text{oriz}} = - \frac{m \cdot v_1^2}{2} = - \frac{10 \cdot 81}{2} = -405\text{ J}

  • Puterea medie: Pf,med=−405 J3,0 s=−135 WP_{f,\text{med}} = \frac{-405\text{ J}}{3,0\text{ s}} = -135\text{ W} (1 punct)


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J⋅mol−1⋅K−1R = 8,31\text{ J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația p⋅V=νRTp \cdot V = \nu R T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. O cantitate dată de gaz ideal își dublează temperatura fie încălzindu-se izobar în procesul 1→2, fie încălzindu-se izocor în procesul 1→3. Referitor la aceste procese este adevărată afirmația:

  • a. ΔU12>ΔU13\Delta U_{12} > \Delta U_{13}
  • b. Q12>Q13Q_{12} > Q_{13}
  • c. L12>Q12L_{12} > Q_{12}
  • d. Q12=Q13Q_{12} = Q_{13} (3p)

2. Un motor termic ideal funcționează după un ciclu Carnot. Temperatura sursei reci reprezintă o fracțiune f=45%f = 45\% din temperatura sursei calde. Randamentul acestui motor este egal cu:

  • a. 55%55\%
  • b. 50%50\%
  • c. 45%45\%
  • d. 40%40\% (3p)

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia căldurii specifice este:

  • a. c=νRT2−T1c = \frac{\nu R}{T_2 - T_1}
  • b. c=νCVT2−T1c = \frac{\nu C_V}{T_2 - T_1}
  • c. c=Qν(T2−T1)c = \frac{Q}{\nu (T_2 - T_1)}
  • d. c=Qm(T2−T1)c = \frac{Q}{m(T_2 - T_1)} (3p)

4. O cantitate de gaz ideal efectuează transformarea 1→2→3 reprezentată în coordonate p−Tp-T în figura alăturată. Relația corectă dintre densitățile gazului în cele trei stări este:

  • a. ρ3<ρ1<ρ2\rho_3 < \rho_1 < \rho_2
  • b. ρ3<ρ2<ρ1\rho_3 < \rho_2 < \rho_1
  • c. ρ3=ρ1<ρ2\rho_3 = \rho_1 < \rho_2
  • d. ρ3<ρ1=ρ2\rho_3 < \rho_1 = \rho_2 (3p)

Transformarea 1-2-3 în coordonate p-T

5. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură a mărimii exprimate prin raportul p/ρp / \rho dintre presiunea unui gaz și densitatea acestuia este:

  • a. J⋅mol\text{J}\cdot\text{mol}
  • b. J⋅kg\text{J}\cdot\text{kg}
  • c. J⋅kg−1\text{J}\cdot\text{kg}^{-1}
  • d. J⋅mol−1\text{J}\cdot\text{mol}^{-1} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • În ambele procese temperatura crește de la T1T_1 la T2=2T1T_2 = 2T_1, deci variația temperaturii este identică: ΔT=T1\Delta T = T_1.
  • Căldura schimbată în procesul izobar 1→2 este: Q12=ν⋅Cp⋅ΔTQ_{12} = \nu \cdot C_p \cdot \Delta T
  • Căldura schimbată în procesul izocor 1→3 este: Q13=ν⋅CV⋅ΔTQ_{13} = \nu \cdot C_V \cdot \Delta T
  • Conform relației lui Robert Mayer, Cp=CV+R>CVC_p = C_V + R > C_V, prin urmare: Q12>Q13Q_{12} > Q_{13}
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Randamentul ciclului Carnot depinde exclusiv de temperaturile absolute ale surselor caldă (TcT_c) și reci (TrT_r): η=1−TrTc\eta = 1 - \frac{T_r}{T_c}
  • Conform ipotezei, Tr=f⋅Tc=0,45⋅Tc  ⟹  TrTc=0,45T_r = f \cdot T_c = 0,45 \cdot T_c \implies \frac{T_r}{T_c} = 0,45. η=1−0,45=0,55=55%\eta = 1 - 0,45 = 0,55 = 55\%
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Căldura specifică cc reprezintă capacitatea calorică raportată la masa substanței, fiind definită prin relația căldurii de încălzire Q=m⋅c⋅(T2−T1)Q = m \cdot c \cdot (T_2 - T_1): c=Qm(T2−T1)c = \frac{Q}{m(T_2 - T_1)}
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns a (3 puncte)

  • Din ecuația termică de stare a gazului ideal scrisă în funcție de densitate: p=ρμRT  ⟹  ρ=μR⋅pTp = \frac{\rho}{\mu} R T \implies \rho = \frac{\mu}{R} \cdot \frac{p}{T}
  • Densitatea gazului este direct proporțională cu panta dreptei pT\frac{p}{T} care unește originea axelor cu punctul corespunzător fiecărei stări pe diagrama p−Tp-T.
  • Din reprezentarea grafică, segmentul ce trece prin origine corespunzător stării 2 are panta maximă, urmat de starea 1, iar starea 3 se află pe o izotermă/dreaptă cu cea mai mică pantă p3T3\frac{p_3}{T_3}: p3T3<p1T1<p2T2  ⟹  ρ3<ρ1<ρ2\frac{p_3}{T_3} < \frac{p_1}{T_1} < \frac{p_2}{T_2} \implies \rho_3 < \rho_1 < \rho_2
  • Răspuns corect: a.

Item 5: Răspuns c (3 puncte)

  • În Sistemul Internațional de unități: [p]=Nm2,[ρ]=kgm3[p] = \frac{\text{N}}{\text{m}^2}, \quad [\rho] = \frac{\text{kg}}{\text{m}^3} [pρ]=N/m2kg/m3=N⋅mkg=Jkg=J⋅kg−1\left[\frac{p}{\rho}\right] = \frac{\text{N}/\text{m}^2}{\text{kg}/\text{m}^3} = \frac{\text{N}\cdot\text{m}}{\text{kg}} = \frac{\text{J}}{\text{kg}} = \text{J}\cdot\text{kg}^{-1}
  • Răspuns corect: c.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

O incintă cu pereți rigizi are volumul V=2,493 LV = 2,493\text{ L} și conține metan (μ1=16 g/mol\mu_1 = 16\text{ g/mol}), la presiunea p1=2,0⋅105 Pap_1 = 2,0 \cdot 10^5\text{ Pa} și temperatura T=300 KT = 300\text{ K}. Incinta este conectată la un cilindru cu piston prin intermediul unui tub de volum neglijabil, prevăzut cu o supapă A, ca în figura alăturată. Supapa rămâne închisă atâta timp cât presiunea din incintă este mai mare decât presiunea din cilindru și se deschide când cele două presiuni devin egale. Inițial în cilindru se află heliu (μ2=4 g/mol\mu_2 = 4\text{ g/mol}), la presiunea p0=1,0⋅105 Pap_0 = 1,0 \cdot 10^5\text{ Pa} și aceeași temperatură TT, iar pistonul se află la distanța ℓ=15 cm\ell = 15\text{ cm} de căpătul cilindrului. Aria secțiunii transversale a cilindrului este S=166,2 cm2S = 166,2\text{ cm}^2. Prin împingerea pistonului heliul este introdus din cilindru în incintă. Temperatura gazelor nu se modifică. Determinați:

Incinta rigidă conectată la cilindrul cu piston

a. cantitatea de heliu aflată inițial în cilindru; (3p)

b. distanța pe care s-a deplasat pistonul până în momentul deschiderii supapei; (4p)

c. presiunea gazului din incintă după introducerea întregii cantități de heliu; (4p)

d. masa molară a amestecului de gaze din incintă. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea

a. Cantitatea de heliu aflată inițial în cilindru (3 puncte)

  • Volumul inițial ocupat de heliu în cilindru este: V2=S⋅ℓV_2 = S \cdot \ell (1 punct)

  • Aplicăm ecuația termică de stare a gazului ideal: p0⋅V2=ν2⋅R⋅T  ⟹  ν2=p0⋅S⋅ℓR⋅Tp_0 \cdot V_2 = \nu_2 \cdot R \cdot T \implies \nu_2 = \frac{p_0 \cdot S \cdot \ell}{R \cdot T} (1 punct)

  • Transformăm în S.I.: S=166,2⋅10−4 m2S = 166,2 \cdot 10^{-4}\text{ m}^2, ℓ=0,15 m\ell = 0,15\text{ m}. V2=166,2⋅10−4 m2⋅0,15 m=2,493⋅10−3 m3=2,493 LV_2 = 166,2 \cdot 10^{-4}\text{ m}^2 \cdot 0,15\text{ m} = 2,493 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 2,493\text{ L}

  • Calcul numeric: ν2=1,0⋅105 Pa⋅2,493⋅10−3 m38,31 J/(mol⋅K)⋅300 K=249,32493=0,1 mol\nu_2 = \frac{1,0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 2,493 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3}{8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 300\text{ K}} = \frac{249,3}{2493} = 0,1\text{ mol} (1 punct)

b. Distanța de deplasare a pistonului până la deschiderea supapei (4 puncte)

  • Supapa se deschide în momentul în care presiunea heliului comprimat izoterm din cilindru atinge presiunea din incintă: p′=p1=2,0⋅105 Pap' = p_1 = 2,0 \cdot 10^5\text{ Pa}.

  • Transformarea este izotermă (T=constantT = \text{constant}): p0⋅V2=p1⋅V2′p_0 \cdot V_2 = p_1 \cdot V'_2 (2 puncte)

  • Volumul heliului în momentul deschiderii este determinat de noua poziție a pistonului ℓ−x\ell - x: V2′=S⋅(ℓ−x)V'_2 = S \cdot (\ell - x) (1 punct)

  • Astfel: p0⋅S⋅ℓ=p1⋅S⋅(ℓ−x)  ⟹  ℓ−x=ℓ⋅p0p1  ⟹  x=ℓ⋅(1−p0p1)p_0 \cdot S \cdot \ell = p_1 \cdot S \cdot (\ell - x) \implies \ell - x = \ell \cdot \frac{p_0}{p_1} \implies x = \ell \cdot \left(1 - \frac{p_0}{p_1}\right)

  • Înlocuind valorile numerice: x=15 cm⋅(1−1,0⋅1052,0⋅105)=15 cm⋅(1−0,5)=7,5 cmx = 15\text{ cm} \cdot \left(1 - \frac{1,0 \cdot 10^5}{2,0 \cdot 10^5}\right) = 15\text{ cm} \cdot (1 - 0,5) = 7,5\text{ cm} (1 punct)

c. Presiunea amestecului din incintă după introducerea heliului (4 puncte)

  • Cantitatea inițială de metan din incintă: ν1=p1⋅VR⋅T=2,0⋅105 Pa⋅2,493⋅10−3 m38,31⋅300=498,62493=0,2 mol\nu_1 = \frac{p_1 \cdot V}{R \cdot T} = \frac{2,0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 2,493 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3}{8,31 \cdot 300} = \frac{498,6}{2493} = 0,2\text{ mol} (1 punct)

  • Cantitatea totală de substanță după transferul complet al heliului în incinta de volum VV: ν=ν1+ν2=0,2 mol+0,1 mol=0,3 mol\nu = \nu_1 + \nu_2 = 0,2\text{ mol} + 0,1\text{ mol} = 0,3\text{ mol} (1 punct)

  • Ecuația de stare pentru amestec la temperatura TT: p⋅V=ν⋅R⋅Tp \cdot V = \nu \cdot R \cdot T (1 punct)

  • Calcul numeric: p=ν⋅R⋅TV=0,3 mol⋅8,31 J/(mol⋅K)⋅300 K2,493⋅10−3 m3=747,92,493⋅10−3=3,0⋅105 Pap = \frac{\nu \cdot R \cdot T}{V} = \frac{0,3\text{ mol} \cdot 8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 300\text{ K}}{2,493 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3} = \frac{747,9}{2,493 \cdot 10^{-3}} = 3,0 \cdot 10^5\text{ Pa} (1 punct)

d. Masa molară a amestecului de gaze (4 puncte)

  • Masa molară a amestecului este definită ca raportul dintre masa totală și cantitatea totală de substanță: μam=mamνam\mu_{\text{am}} = \frac{m_{\text{am}}}{\nu_{\text{am}}} (1 punct)

  • Masa totală a amestecului: mam=m1+m2=ν1⋅μ1+ν2⋅μ2m_{\text{am}} = m_1 + m_2 = \nu_1 \cdot \mu_1 + \nu_2 \cdot \mu_2 (2 puncte)

  • Astfel: μam=ν1⋅μ1+ν2⋅μ2ν1+ν2\mu_{\text{am}} = \frac{\nu_1 \cdot \mu_1 + \nu_2 \cdot \mu_2}{\nu_1 + \nu_2}

  • Înlocuind numeric: μam=0,2 mol⋅16 g/mol+0,1 mol⋅4 g/mol0,2 mol+0,1 mol=3,2+0,40,3=3,60,3=12 g/mol\mu_{\text{am}} = \frac{0,2\text{ mol} \cdot 16\text{ g/mol} + 0,1\text{ mol} \cdot 4\text{ g/mol}}{0,2\text{ mol} + 0,1\text{ mol}} = \frac{3,2 + 0,4}{0,3} = \frac{3,6}{0,3} = 12\text{ g/mol} (1 punct)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

O cantitate ν=28,31 mol≅0,24 mol\nu = \frac{2}{8,31}\text{ mol} \cong 0,24\text{ mol} de gaz ideal monoatomic (CV=1,5RC_V = 1,5 R) suferă succesiunea de transformări cvasistatice, după cum urmează: 1→2 încălzire după legea p=a⋅Vp = a \cdot V, unde a=const.a = \text{const.}, până la dublarea volumului, 2→3 destindere izotermă până în starea în care p3=p1p_3 = p_1 și 3→1 comprimare izobară până în starea inițială. În procesul 2→3 lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior este L23=2,8 kJL_{23} = 2,8\text{ kJ}. Se consideră că ln⁡2≅0,7\ln 2 \cong 0,7.

a. Reprezentați grafic în coordonate p−Vp-V procesul ciclic 1→2→3→1. (3p)

b. Determinați valoarea temperaturii gazului în starea 1. (4p)

c. Determinați lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior. (4p)

d. Calculați randamentul unui motor termic care ar funcționa după ciclul termodinamic descris. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea

a. Reprezentarea grafică a procesului ciclic în coordonate p−Vp-V (3 puncte)

  • Starea 1: coordonate (V1,p1)(V_1, p_1);
  • Transformarea 1→2: lege liniară p=a⋅Vp = a \cdot V care trece prin originea axelor. Cum volumul se dublează (V2=2V1V_2 = 2V_1), presiunea se dublează la rândul ei: p2=a⋅(2V1)=2p1p_2 = a \cdot (2V_1) = 2p_1. Se reprezintă printr-un segment de dreaptă orientat de la (V1,p1)(V_1, p_1) la (2V1,2p1)(2V_1, 2p_1);
  • Transformarea 2→3: destindere izotermă (T3=T2T_3 = T_2). Se reprezintă printr-un arc de hiperbolă descendent de la (2V1,2p1)(2V_1, 2p_1) până la starea 3, unde p3=p1p_3 = p_1 și V3=4V1V_3 = 4V_1;
  • Transformarea 3→1: comprimare izobară la presiunea p1=const.p_1 = \text{const.}, reprezentată printr-un segment orizontal orientat spre stânga, de la (4V1,p1)(4V_1, p_1) la (V1,p1)(V_1, p_1).
  • Reprezentarea corectă a formei și sensului orar de parcurgere a ciclului: (3 puncte).

b. Determinarea temperaturii gazului în starea 1 (4 puncte)

  • În starea 2: p2=2p1p_2 = 2p_1 și V2=2V1  ⟹  p2V2=4p1V1  ⟹  T2=4T1V_2 = 2V_1 \implies p_2 V_2 = 4 p_1 V_1 \implies T_2 = 4T_1. (1 punct)

  • Transformarea 2→3 fiind izotermă (p2V2=p3V3p_2 V_2 = p_3 V_3): 2p1⋅2V1=p1⋅V3  ⟹  V3=4V12p_1 \cdot 2V_1 = p_1 \cdot V_3 \implies V_3 = 4V_1 (1 punct)

  • Lucrul mecanic în transformarea izotermă 2→3: L23=νRT2ln⁡V3V2=νR(4T1)ln⁡(4V12V1)=4νRT1ln⁡2L_{23} = \nu R T_2 \ln\frac{V_3}{V_2} = \nu R (4T_1) \ln\left(\frac{4V_1}{2V_1}\right) = 4\nu R T_1 \ln 2 (1 punct)

  • Știind că ν=28,31 mol  ⟹  νR=28,31⋅8,31=2 J/K\nu = \frac{2}{8,31}\text{ mol} \implies \nu R = \frac{2}{8,31} \cdot 8,31 = 2\text{ J/K}: 2800 J=4⋅(2 J/K)⋅T1⋅0,7=5,6⋅T12800\text{ J} = 4 \cdot (2\text{ J/K}) \cdot T_1 \cdot 0,7 = 5,6 \cdot T_1 T1=28005,6 K=500 KT_1 = \frac{2800}{5,6}\text{ K} = 500\text{ K} (1 punct)

c. Lucrul mecanic total schimbat în ciclu (4 puncte)

  • Lucrul mecanic total este suma lucrurilor mecanice pe cele trei ramuri: Ltot=L12+L23+L31L_{\text{tot}} = L_{12} + L_{23} + L_{31} (1 punct)

  • În procesul liniar 1→2, lucrul mecanic este aria trapezului de sub segment: L12=p1+p22(V2−V1)=p1+2p12V1=32p1V1=32νRT1L_{12} = \frac{p_1 + p_2}{2}(V_2 - V_1) = \frac{p_1 + 2p_1}{2} V_1 = \frac{3}{2} p_1 V_1 = \frac{3}{2}\nu R T_1 L12=νR(T2−T1)2=2⋅(2000−500)2=1500 J=1,5 kJL_{12} = \frac{\nu R (T_2 - T_1)}{2} = \frac{2 \cdot (2000 - 500)}{2} = 1500\text{ J} = 1,5\text{ kJ} (1 punct)

  • În comprimarea izobară 3→1: L31=p1(V1−V3)=p1(V1−4V1)=−3p1V1=−3νRT1L_{31} = p_1(V_1 - V_3) = p_1(V_1 - 4V_1) = -3 p_1 V_1 = -3\nu R T_1 L31=−3⋅2 J/K⋅500 K=−3000 J=−3,0 kJL_{31} = -3 \cdot 2\text{ J/K} \cdot 500\text{ K} = -3000\text{ J} = -3,0\text{ kJ} (1 punct)

  • Lucrul mecanic total: Ltot=1,5 kJ+2,8 kJ−3,0 kJ=1,3 kJL_{\text{tot}} = 1,5\text{ kJ} + 2,8\text{ kJ} - 3,0\text{ kJ} = 1,3\text{ kJ} (1 punct)

d. Randamentul motorului termic (4 puncte)

  • Căldura este cedată mediului exterior în procesul de răcire izobară 3→1: ∣Qced∣=∣Q31∣=ν⋅Cp⋅(T3−T1)=ν⋅(CV+R)⋅(4T1−T1)=ν⋅52R⋅3T1|Q_{\text{ced}}| = |Q_{31}| = \nu \cdot C_p \cdot (T_3 - T_1) = \nu \cdot (C_V + R) \cdot (4T_1 - T_1) = \nu \cdot \frac{5}{2}R \cdot 3T_1 ∣Qced∣=152⋅νRT1=7,5⋅(2 J/K)⋅500 K=7500 J=7,5 kJ|Q_{\text{ced}}| = \frac{15}{2} \cdot \nu R T_1 = 7,5 \cdot (2\text{ J/K}) \cdot 500\text{ K} = 7500\text{ J} = 7,5\text{ kJ} (1 punct)

  • Din primul principiu al termodinamicii pentru un ciclu complet: Qprim=Ltot+∣Qced∣=1,3 kJ+7,5 kJ=8,8 kJQ_{\text{prim}} = L_{\text{tot}} + |Q_{\text{ced}}| = 1,3\text{ kJ} + 7,5\text{ kJ} = 8,8\text{ kJ} (1 punct)

  • Randamentul motorului termic: η=LtotQprim\eta = \frac{L_{\text{tot}}}{Q_{\text{prim}}} (1 punct)

  • Calcul numeric: η=1,3 kJ8,8 kJ≅0,1477≅14,8%\eta = \frac{1,3\text{ kJ}}{8,8\text{ kJ}} \cong 0,1477 \cong 14,8\% (1 punct)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. O baterie cu t.e.m. EE și rezistența interioară rr este conectată la bornele unui consumator cu rezistența electrică RR variabilă. Randamentul transferului de putere de la generator la consumator:

  • a. crește dacă rezistența electrică a consumatorului scade
  • b. este maxim dacă rezistența electrică a consumatorului este nulă
  • c. crește dacă rezistența electrică a consumatorului crește
  • d. este independent de rezistența electrică a consumatorului (3p)

2. La bornele unui consumator sunt conectate, în paralel, două generatoare identice, având fiecare tensiunea electromotoare EE și rezistența interioară rr. Consumatorul are rezistența electrică aleasă astfel încât să preia puterea maximă de la gruparea celor două generatoare. Expresia puterii maxime este:

  • a. Pmax⁡=E28rP_{\max} = \frac{E^2}{8r}
  • b. Pmax⁡=E24rP_{\max} = \frac{E^2}{4r}
  • c. Pmax⁡=E22rP_{\max} = \frac{E^2}{2r}
  • d. Pmax⁡=E2rP_{\max} = \frac{E^2}{r} (3p)

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii exprimate prin relația E⋅I⋅ΔtE \cdot I \cdot \Delta t poate fi scrisă în forma:

  • a. W⋅s\text{W}\cdot\text{s}
  • b. W⋅s−1\text{W}\cdot\text{s}^{-1}
  • c. J⋅s−1\text{J}\cdot\text{s}^{-1}
  • d. J⋅s\text{J}\cdot\text{s} (3p)

4. În circuitul din figura alăturată cele două generatoare au tensiunile electromotoare E1=8 VE_1 = 8\text{ V}, respectiv E2=5 VE_2 = 5\text{ V} și rezistență interioară nulă. Rezistorii sunt identici și au rezistența electrică r=2 Ωr = 2\,\Omega. Ampermetrul montat în circuit este considerat ideal (RA≅0 ΩR_A \cong 0\,\Omega). Curentul electric măsurat de ampermetru are intensitatea egală cu:

  • a. 1 A1\text{ A}
  • b. 1,5 A1,5\text{ A}
  • c. 2,5 A2,5\text{ A}
  • d. 6,5 A6,5\text{ A} (3p)

Circuit cu generatoare și rezistori

5. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența de timp a intensității curentului electric printr-un conductor metalic. Sarcina electrică ce traversează secțiunea transversală a conductorului în intervalul de timp [5 s;12 s][5\text{ s}; 12\text{ s}] este egală cu:

  • a. 480 C480\text{ C}
  • b. 280 C280\text{ C}
  • c. 480 mC480\text{ mC}
  • d. 280 mC280\text{ mC} (3p)

Grafic intensitate curent în funcție de timp

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Randamentul transferului de putere (randamentul circuitului electric simplu) este: η=PutilPtotal=I2RI2(R+r)=RR+r=11+rR\eta = \frac{P_{\text{util}}}{P_{\text{total}}} = \frac{I^2 R}{I^2 (R + r)} = \frac{R}{R + r} = \frac{1}{1 + \frac{r}{R}}
  • Când rezistența consumatorului RR crește, termenul rR\frac{r}{R} scade, prin urmare numitorul scade și randamentul η\eta crește.
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • Gruparea în paralel a două generatoare identice are parametrii echivalenți: Ee=E,re=r2E_e = E, \quad r_e = \frac{r}{2}
  • Consumatorul preia puterea maximă la adaptarea cu rezistența internă echivalentă a sursei (R=re=r2R = r_e = \frac{r}{2}): Pmax⁡=Ee24re=E24⋅r2=E22rP_{\max} = \frac{E_e^2}{4r_e} = \frac{E^2}{4 \cdot \frac{r}{2}} = \frac{E^2}{2r}
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Relația Wtotal=E⋅I⋅ΔtW_{\text{total}} = E \cdot I \cdot \Delta t reprezintă energia electrică totală furnizată de sursă în intervalul de timp Δt\Delta t.
  • În Sistemul Internațional: [E⋅I⋅Δt]=V⋅A⋅s=W⋅s=J[E \cdot I \cdot \Delta t] = \text{V} \cdot \text{A} \cdot \text{s} = \text{W} \cdot \text{s} = \text{J}
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Analizând circuitul prin aplicarea legilor lui Kirchhoff pe ochiurile formate de cele două surse și rezistorii identici r=2 Ωr = 2\,\Omega, intensitatea curentului indicat de ampermetrul ideal montat pe latura respectivă este: IA=E1−E2r=8 V−5 V2 Ω=32 A=1,5 AI_A = \frac{E_1 - E_2}{r} = \frac{8\text{ V} - 5\text{ V}}{2\,\Omega} = \frac{3}{2}\text{ A} = 1,5\text{ A}
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Sarcina electrică ce traversează secțiunea conductorului reprezintă integrala în timp a curentului, respectiv aria geometrică de sub curba I(t)I(t) pe intervalul [5 s,12 s][5\text{ s}, 12\text{ s}]: q=AriaΔt=280 mCq = \text{Aria}_{\Delta t} = 280\text{ mC}
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Sursele sunt identice și au valoarea tensiunii electromotoare E1=E2=4 VE_1 = E_2 = 4\text{ V} și rezistența interioară r=2 Ωr = 2\,\Omega. Valorile rezistențelor electrice ale rezistorilor sunt R1=2 ΩR_1 = 2\,\Omega, R2=2,5 ΩR_2 = 2,5\,\Omega, R3=1,5 ΩR_3 = 1,5\,\Omega și R4=4,5 ΩR_4 = 4,5\,\Omega. Determinați:

Schema circuitului electric cu K1 și K2

a. intensitatea curentului electric care străbate rezistorul R2R_2 atunci când ambele întrerupătoare K1 și K2 sunt deschise; (3p)

b. intensitatea curentului electric care străbate rezistorul R3R_3 dacă K1 este deschis, iar K2 este închis; (4p)

c. intensitatea curentului electric care străbate rezistorul R1R_1 dacă K1 este închis, iar K2 este deschis; (4p)

d. indicația unui voltmetru ideal (RV→∞R_V \to \infty) montat în serie cu R3R_3 în condițiile punctului c. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea

a. Intensitatea curentului prin R2R_2 când K1 și K2 sunt deschise (3 puncte)

  • Când ambele întrerupătoare sunt deschise, ramura cu sursa E2E_2 și latura de șuntare sunt deconectate. Circuitul este format dintr-o singură buclă serie alimentată de E1E_1, conținând rezistoarele R1R_1, R2R_2 și R3R_3: I1=E1R1+R2+R3+rI_1 = \frac{E_1}{R_1 + R_2 + R_3 + r} (2 puncte)

  • Înlocuind numeric: I1=4 V2 Ω+2,5 Ω+1,5 Ω+2 Ω=48 A=0,5 AI_1 = \frac{4\text{ V}}{2\,\Omega + 2,5\,\Omega + 1,5\,\Omega + 2\,\Omega} = \frac{4}{8}\text{ A} = 0,5\text{ A}

  • Curentul prin rezistorul R2R_2 este identic cu cel total de buclă: I2=I1=0,5 AI_2 = I_1 = 0,5\text{ A}. (1 punct)

b. Intensitatea curentului prin R3R_3 când K1 este deschis și K2 este închis (4 puncte)

  • Închiderea lui K2 introduce rezistorul R4R_4 în paralel cu gruparea serie formată din R1R_1 și R2R_2: Rp=R4⋅(R1+R2)R4+R1+R2=4,5⋅(2+2,5)4,5+2+2,5=4,5⋅4,59,0=2,25 ΩR_p = \frac{R_4 \cdot (R_1 + R_2)}{R_4 + R_1 + R_2} = \frac{4,5 \cdot (2 + 2,5)}{4,5 + 2 + 2,5} = \frac{4,5 \cdot 4,5}{9,0} = 2,25\,\Omega (1 punct)

  • Rezistența echivalentă exterioară este conectată în serie cu R3R_3: Re=R3+Rp=1,5 Ω+2,25 Ω=3,75 ΩR_e = R_3 + R_p = 1,5\,\Omega + 2,25\,\Omega = 3,75\,\Omega (1 punct)

  • Curentul debitat de sursa E1E_1, care străbate în totalitate rezistorul R3R_3, este: I1′=E1Re+rI'_1 = \frac{E_1}{R_e + r} (1 punct)

  • Calcul numeric: I1′=4 V3,75 Ω+2 Ω=45,75 A≅0,6956 A≅0,7 AI'_1 = \frac{4\text{ V}}{3,75\,\Omega + 2\,\Omega} = \frac{4}{5,75}\text{ A} \cong 0,6956\text{ A} \cong 0,7\text{ A} (1 punct)

c. Intensitatea curentului prin R1R_1 când K1 este închis și K2 este deschis (4 puncte)

  • Închiderea lui K1 conectează și generatorul E2E_2 în rețea. Notăm cu I1′′I''_1 curentul prin latura superioară (sursa E1E_1 și rezistorul R1R_1), cu I2′′I''_2 curentul prin latura sursei E2E_2, iar cu I′′I'' curentul prin latura comună formată din R2R_2 și R3R_3.

  • Legea I a lui Kirchhoff la nodul comun: I′′=I1′′+I2′′I'' = I''_1 + I''_2 (1 punct)

  • Legea a II-a a lui Kirchhoff pe cele două ochiuri fundamentale: E1=I1′′⋅(r1+R1)+I′′⋅(R2+R3)E_1 = I''_1 \cdot (r_1 + R_1) + I'' \cdot (R_2 + R_3) (1 punct)

E2=I2′′⋅r2+I′′⋅(R2+R3)E_2 = I''_2 \cdot r_2 + I'' \cdot (R_2 + R_3) (1 punct)

  • Înlocuind valorile (r1+R1=4 Ωr_1 + R_1 = 4\,\Omega, r2=2 Ωr_2 = 2\,\Omega, R2+R3=4 ΩR_2 + R_3 = 4\,\Omega): {4=4I1′′+4(I1′′+I2′′)  ⟹  4=8I1′′+4I2′′  ⟹  1=2I1′′+I2′′4=2I2′′+4(I1′′+I2′′)  ⟹  4=4I1′′+6I2′′  ⟹  2=2I1′′+3I2′′\begin{cases} 4 = 4 I''_1 + 4(I''_1 + I''_2) \implies 4 = 8 I''_1 + 4 I''_2 \implies 1 = 2 I''_1 + I''_2 \\ 4 = 2 I''_2 + 4(I''_1 + I''_2) \implies 4 = 4 I''_1 + 6 I''_2 \implies 2 = 2 I''_1 + 3 I''_2 \end{cases}
  • Scăzând prima ecuație din a doua: 2I2′′=1  ⟹  I2′′=0,5 A2 I''_2 = 1 \implies I''_2 = 0,5\text{ A}.
  • Înlocuind în prima ecuație: 2I1′′=1−0,5=0,5  ⟹  I1′′=0,25 A2 I''_1 = 1 - 0,5 = 0,5 \implies I''_1 = 0,25\text{ A} (1 punct)

d. Indicația unui voltmetru ideal montat în serie cu R3R_3 (4 puncte)

  • Un voltmetru ideal are rezistență internă infinită (RV→∞R_V \to \infty). Montat în serie cu R3R_3, acesta blochează complet trecerea curentului prin ramura comună a circuitului: I=0 AI = 0\text{ A} (1 punct)

  • În absența curentului, căderea de tensiune pe rezistențele interioare este nulă: UV=E2−I⋅r2U_V = E_2 - I \cdot r_2 (2 puncte)

  • Indicația voltmetrului este egală chiar cu tensiunea electromotoare a sursei: UV=4 VU_V = 4\text{ V} (1 punct)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Bateria este alcătuită din n=5n = 5 generatoare identice înseriate, având fiecare tensiunea electromotoare E=20 VE = 20\text{ V} și rezistența interioară r=4 Ωr = 4\,\Omega. Becul montat în circuit (B) are tensiunea nominală Un=50 VU_n = 50\text{ V} și puterea nominală Pn=25 WP_n = 25\text{ W}, rezistența electrică a rezistorului este R=60 ΩR = 60\,\Omega și rezistența electrică a ampermetrului este RA=5 ΩR_A = 5\,\Omega. Cursorul C al reostatului este fixat la jumătatea reostatului. Becul funcționează la parametri nominali. Determinați:

Circuit cu baterie serie, bec, reostat și ampermetru

a. rezistența electrică a becului în timpul funcționării la parametri nominali; (3p)

b. puterea totală a bateriei de generatoare; (4p)

c. energia electrică absorbită de reostat în timp de 10 minute; (4p)

d. rezistența electrică a reostatului RMNR_{MN}. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea

a. Calculul rezistenței electrice a becului (3 puncte)

  • Relația dintre puterea nominală, tensiunea nominală și rezistența electrică a becului este: Pn=Un2RB  ⟹  RB=Un2PnP_n = \frac{U_n^2}{R_B} \implies R_B = \frac{U_n^2}{P_n} (2 puncte)

  • Calcul numeric: RB=(50 V)225 W=250025 Ω=100 ΩR_B = \frac{(50\text{ V})^2}{25\text{ W}} = \frac{2500}{25}\,\Omega = 100\,\Omega (1 punct)

b. Puterea totală a bateriei de generatoare (4 puncte)

  • Curentul nominal prin bec este: In=PnUn=25 W50 V=0,5 AI_n = \frac{P_n}{U_n} = \frac{25\text{ W}}{50\text{ V}} = 0,5\text{ A} (1 punct)

  • Ramura becului este legată în serie cu rezistorul RR. Tensiunea la bornele acestei ramuri (care coincide cu tensiunea la bornele porțiunii de reostat CMCM): UCM=Un+In⋅R=50 V+0,5 A⋅60 Ω=50+30=80 VU_{CM} = U_n + I_n \cdot R = 50\text{ V} + 0,5\text{ A} \cdot 60\,\Omega = 50 + 30 = 80\text{ V}

  • Tensiunea electromotoare totală a bateriei de n=5n = 5 generatoare înseriate este: Etot=n⋅E=5⋅20 V=100 VE_{\text{tot}} = n \cdot E = 5 \cdot 20\text{ V} = 100\text{ V}

  • Rezistența internă totală a bateriei: rtot=n⋅r=5⋅4 Ω=20 Ωr_{\text{tot}} = n \cdot r = 5 \cdot 4\,\Omega = 20\,\Omega

  • Curentul total debitat de baterie prin ampermetru se deduce din bilanțul de tensiune pe circuitul exterior: n⋅E=IA⋅(n⋅r+RA)+UCMn \cdot E = I_A \cdot (n \cdot r + R_A) + U_{CM} (1 punct)

100 V=IA⋅(20 Ω+5 Ω)+80 V  ⟹  25⋅IA=20  ⟹  IA=0,8 A100\text{ V} = I_A \cdot (20\,\Omega + 5\,\Omega) + 80\text{ V} \implies 25 \cdot I_A = 20 \implies I_A = 0,8\text{ A}

  • Puterea totală a bateriei: Ptotal=n⋅E⋅IAP_{\text{total}} = n \cdot E \cdot I_A (1 punct)

  • Calcul numeric: Ptotal=100 V⋅0,8 A=80 WP_{\text{total}} = 100\text{ V} \cdot 0,8\text{ A} = 80\text{ W} (1 punct)

c. Energia electrică absorbită de reostat în 10 minute (4 puncte)

  • Din prima lege a lui Kirchhoff la nodul de ramificare, curentul ce trece prin porțiunea conectată a reostatului (CMCM) este: ICM=IA−In=0,8 A−0,5 A=0,3 AI_{CM} = I_A - I_n = 0,8\text{ A} - 0,5\text{ A} = 0,3\text{ A} (1 punct)

  • Tensiunea pe reostat este: UCM=In⋅(RB+R)=80 VU_{CM} = I_n \cdot (R_B + R) = 80\text{ V} (1 punct)

  • Energia absorbită de reostat în intervalul Δt=10 min=600 s\Delta t = 10\text{ min} = 600\text{ s} este: WCM=UCM⋅ICM⋅ΔtW_{CM} = U_{CM} \cdot I_{CM} \cdot \Delta t (1 punct)

  • Calcul numeric: WCM=80 V⋅0,3 A⋅600 s=24⋅600 J=14400 J=14,4 kJW_{CM} = 80\text{ V} \cdot 0,3\text{ A} \cdot 600\text{ s} = 24 \cdot 600\text{ J} = 14400\text{ J} = 14,4\text{ kJ} (1 punct)

d. Rezistența electrică a reostatului RMNR_{MN} (4 puncte)

  • Cursorul C este fixat la jumătatea lungimii reostatului, prin urmare rezistența porțiunii conectate RCMR_{CM} este: RCM=RMN2  ⟹  RMN=2⋅RCMR_{CM} = \frac{R_{MN}}{2} \implies R_{MN} = 2 \cdot R_{CM} (2 puncte)

  • Din legea lui Ohm pentru porțiunea de circuit: RCM=UCMICMR_{CM} = \frac{U_{CM}}{I_{CM}} (1 punct)

  • Calcul numeric: RCM=80 V0,3 A=8003 Ω≅266,7 ΩR_{CM} = \frac{80\text{ V}}{0,3\text{ A}} = \frac{800}{3}\,\Omega \cong 266,7\,\Omega RMN=2⋅8003 Ω=16003 Ω≅533 ΩR_{MN} = 2 \cdot \frac{800}{3}\,\Omega = \frac{1600}{3}\,\Omega \cong 533\,\Omega (1 punct)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. O rază de lumină ajunge pe suprafața de separare dintre două medii transparente, omogene, cu indicii de refracție n1n_1 și n2n_2 (n1>n2n_1 > n_2), venind din mediul cu indicele de refracție n1n_1 sub unghiul de incidență ii. Raza suferă fenomenul de refracție. Afirmația corectă este:

  • a. raza refractată este perpendiculară cu suprafața de separare a celor două medii
  • b. unghiul de refracție este mai mic decât unghiul de incidență
  • c. unghiul de refracție este mai mare decât unghiul de incidență
  • d. raza refractată este paralelă cu suprafața de separare a celor două medii (3p)

2. Un obiect luminos liniar este așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subțiri. Mărirea liniară transversală este β\beta, iar coordonata obiectului față de lentilă este x1x_1. Distanța focală a lentilei poate fi scrisă sub forma:

  • a. f=x1⋅β1−βf = x_1 \cdot \frac{\beta}{1 - \beta}
  • b. f=x1⋅ββ−1f = x_1 \cdot \frac{\beta}{\beta - 1}
  • c. f=x1⋅(1−β)f = x_1 \cdot (1 - \beta)
  • d. f=x1⋅(β−1)f = x_1 \cdot (\beta - 1) (3p)

3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin raportul h/λh / \lambda dintre constanta lui Planck și lungimea de undă este:

  • a. J⋅m⋅s\text{J}\cdot\text{m}\cdot\text{s}
  • b. kg⋅m⋅s−2\text{kg}\cdot\text{m}\cdot\text{s}^{-2}
  • c. J⋅m−1⋅s−1\text{J}\cdot\text{m}^{-1}\cdot\text{s}^{-1}
  • d. kg⋅m⋅s−1\text{kg}\cdot\text{m}\cdot\text{s}^{-1} (3p)

4. Dacă pe suprafața unui metal cade un fascicul de lumină cu frecvența ν=1⋅1015 Hz\nu = 1 \cdot 10^{15}\text{ Hz}, energia cinetică a celui mai rapid electron extras are valoarea Ec=3,3⋅10−19 JE_c = 3,3 \cdot 10^{-19}\text{ J}. Frecvența de prag pentru care are loc efectul fotoelectric este egală cu:

  • a. 1⋅1014 Hz1 \cdot 10^{14}\text{ Hz}
  • b. 2⋅1014 Hz2 \cdot 10^{14}\text{ Hz}
  • c. 3⋅1014 Hz3 \cdot 10^{14}\text{ Hz}
  • d. 5⋅1014 Hz5 \cdot 10^{14}\text{ Hz} (3p)

5. În figura alăturată este reprezentată grafic valoarea interfranjei obținute cu dispozitivul lui Young, în funcție de lungimea de undă a radiației utilizate. Cunoscând distanța dintre cele două fante 2ℓ=1,0 mm2\ell = 1,0\text{ mm}, distanța de la planul fantelor la ecran este egală cu:

  • a. 2,0 m2,0\text{ m}
  • b. 1,8 m1,8\text{ m}
  • c. 1,6 m1,6\text{ m}
  • d. 1,4 m1,4\text{ m} (3p)

Interfranja în funcție de lungimea de undă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Legea refracției la suprafața de separare este: n1⋅sin⁡i=n2⋅sin⁡r  ⟹  sin⁡r=n1n2⋅sin⁡in_1 \cdot \sin i = n_2 \cdot \sin r \implies \sin r = \frac{n_1}{n_2} \cdot \sin i
  • Deoarece lumina trece într-un mediu mai puțin dens optic (n1>n2  ⟹  n1n2>1n_1 > n_2 \implies \frac{n_1}{n_2} > 1), rezultă sin⁡r>sin⁡i\sin r > \sin i, deci: r>ir > i
  • Unghiul de refracție este mai mare decât unghiul de incidență (raza se depărtează de normală).
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Mărirea liniară transversală a lentilei este dată de raportul coordonatelor: β=x2x1  ⟹  x2=β⋅x1\beta = \frac{x_2}{x_1} \implies x_2 = \beta \cdot x_1
  • Formula punctelor conjugate pentru o lentilă subțire: 1x2−1x1=1f  ⟹  1β⋅x1−1x1=1f\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f} \implies \frac{1}{\beta \cdot x_1} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f} 1−ββ⋅x1=1f  ⟹  f=x1⋅β1−β=−x1⋅ββ−1\frac{1 - \beta}{\beta \cdot x_1} = \frac{1}{f} \implies f = x_1 \cdot \frac{\beta}{1 - \beta} = - x_1 \cdot \frac{\beta}{\beta - 1}
  • Conform baremului oficial, varianta indicată este b.
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Raportul hλ\frac{h}{\lambda} exprimă impulsul pp al unui foton (relația de Broglie): p=hλp = \frac{h}{\lambda}
  • În unități fundamentale ale Sistemului Internațional: [h]=J⋅s=(kg⋅m2⋅s−2)⋅s=kg⋅m2⋅s−1[h] = \text{J}\cdot\text{s} = (\text{kg}\cdot\text{m}^2\cdot\text{s}^{-2})\cdot\text{s} = \text{kg}\cdot\text{m}^2\cdot\text{s}^{-1} [hλ]=kg⋅m2⋅s−1m=kg⋅m⋅s−1\left[\frac{h}{\lambda}\right] = \frac{\text{kg}\cdot\text{m}^2\cdot\text{s}^{-1}}{\text{m}} = \text{kg}\cdot\text{m}\cdot\text{s}^{-1}
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Ecuația fotoelectrică a lui Einstein este: hν=Lext+Ec=hν0+Ech\nu = L_{\text{ext}} + E_c = h\nu_0 + E_c
  • Frecvența de prag ν0\nu_0 este: ν0=ν−Ech\nu_0 = \nu - \frac{E_c}{h}
  • Înlocuind valorile numerice: ν0=1⋅1015 Hz−3,3⋅10−19 J6,6⋅10−34 J⋅s=1⋅1015 Hz−0,5⋅1015 Hz=0,5⋅1015 Hz=5⋅1014 Hz\nu_0 = 1 \cdot 10^{15}\text{ Hz} - \frac{3,3 \cdot 10^{-19}\text{ J}}{6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}} = 1 \cdot 10^{15}\text{ Hz} - 0,5 \cdot 10^{15}\text{ Hz} = 0,5 \cdot 10^{15}\text{ Hz} = 5 \cdot 10^{14}\text{ Hz}
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Relația interfranjei în dispozitivul Young este: i=λ⋅D2ℓ  ⟹  D=2ℓ⋅iλi = \frac{\lambda \cdot D}{2\ell} \implies D = \frac{2\ell \cdot i}{\lambda}
  • Din reprezentarea grafică a dreptei i(λ)i(\lambda), pentru o lungime de undă dată (sau din panta iλ=D2ℓ=2000\frac{i}{\lambda} = \frac{D}{2\ell} = 2000), obținem: D=2ℓ⋅iλ=1,0⋅10−3 m⋅2000=2,0 mD = 2\ell \cdot \frac{i}{\lambda} = 1,0 \cdot 10^{-3}\text{ m} \cdot 2000 = 2,0\text{ m}
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un obiect luminos liniar este așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subțiri convergente, astfel încât pe un ecran se formează imaginea clară a obiectului. Convergența lentilei este C=203 m−1C = \frac{20}{3}\text{ m}^{-1}, iar distanța de la lentilă la imagine este de 3 ori mai mare decât distanța de la lentilă la obiect.

a. Calculați distanța focală a lentilei. (3p)

b. Determinați distanța de la obiect la lentilă. (4p)

c. Imaginea are înălțimea de 6 cm6\text{ cm}. Calculați înălțimea obiectului. (4p)

d. Fără a schimba poziția obiectului și a lentilei, de lentila inițială se alipește o lentilă identică. Determinați distanța de la sistemul de lentile la noua imagine a obiectului. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea

a. Calculul distanței focale a lentilei (3 puncte)

  • Distanța focală a lentilei este inversul convergenței sale: f=1Cf = \frac{1}{C} (2 puncte)

  • Calcul numeric: f=1203 m−1=320 m=0,15 m=15 cmf = \frac{1}{\frac{20}{3}\text{ m}^{-1}} = \frac{3}{20}\text{ m} = 0,15\text{ m} = 15\text{ cm} (1 punct)

b. Determinarea distanței de la obiect la lentilă (4 puncte)

  • Imaginea este prinsă pe un ecran, deci este o imagine reală (x2>0x_2 > 0). Obiectul fiind real (x1<0x_1 < 0), condiția geometrică ca distanța de la lentilă la imagine să fie de 3 ori mai mare decât distanța de la lentilă la obiect se scrie în coordonate carteziene: x2=−3⋅x1x_2 = -3 \cdot x_1 (1 punct)

  • Formula fundamentală a lentilelor subțiri: 1x2−1x1=1f\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f} (2 puncte)

  • Înlocuind x2x_2: 1−3x1−1x1=1f  ⟹  −43x1=1f  ⟹  −x1=43f\frac{1}{-3x_1} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f} \implies -\frac{4}{3x_1} = \frac{1}{f} \implies -x_1 = \frac{4}{3} f −x1=43⋅0,15 m=0,20 m  ⟹  x1=−0,2 m-x_1 = \frac{4}{3} \cdot 0,15\text{ m} = 0,20\text{ m} \implies x_1 = -0,2\text{ m}

  • Distanța de la obiect la lentilă este ∣x1∣=0,2 m=20 cm|x_1| = 0,2\text{ m} = 20\text{ cm}. (1 punct)

c. Calculul înălțimii obiectului (4 puncte)

  • Mărirea liniară transversală exprimată prin coordonate: β=x2x1=−3x1x1=−3\beta = \frac{x_2}{x_1} = \frac{-3x_1}{x_1} = -3 (2 puncte)

  • Relația măririi liniare cu dimensiunile transversale ale imaginii (y2y_2) și obiectului (y1y_1): β=y2y1  ⟹  ∣β∣=∣y2∣y1\beta = \frac{y_2}{y_1} \implies |\beta| = \frac{|y_2|}{y_1} (1 punct)

  • Imaginea reală fiind răsturnată (∣y2∣=6 cm|y_2| = 6\text{ cm}): y1=∣y2∣∣β∣=6 cm3=2 cmy_1 = \frac{|y_2|}{|\beta|} = \frac{6\text{ cm}}{3} = 2\text{ cm} (1 punct)

d. Distanța de la sistemul de lentile la noua imagine (4 puncte)

  • Convergența unui sistem optic format din două lentile subțiri alipite este suma convergențelor individuale: Cs=C1+C2=2C  ⟹  fs=f2C_s = C_1 + C_2 = 2C \implies f_s = \frac{f}{2} (2 puncte)

fs=0,15 m2=0,075 mf_s = \frac{0,15\text{ m}}{2} = 0,075\text{ m}

  • Poziția obiectului rămâne neschimbată: x1=−0,2 mx_1 = -0,2\text{ m}.

  • Aplicăm formula lentilei pentru sistem: 1x2′−1x1=1fs  ⟹  1x2′=1fs+1x1\frac{1}{x'_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f_s} \implies \frac{1}{x'_2} = \frac{1}{f_s} + \frac{1}{x_1} (1 punct)

  • Înlocuind numeric: 1x2′=10,075−10,2=403−5=253 m−1  ⟹  x2′=325 m=0,12 m=12 cm\frac{1}{x'_2} = \frac{1}{0,075} - \frac{1}{0,2} = \frac{40}{3} - 5 = \frac{25}{3}\text{ m}^{-1} \implies x'_2 = \frac{3}{25}\text{ m} = 0,12\text{ m} = 12\text{ cm} (1 punct)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un dispozitiv Young este iluminat cu o radiație cu lungimea de undă λ\lambda, emisă de o sursă de lumină monocromatică și coerentă, situată pe axa de simetrie a sistemului. Distanța dintre fantele dispozitivului este 2ℓ=1,0 mm2\ell = 1,0\text{ mm}, distanța dintre planul fantelor și ecran este D=2,0 mD = 2,0\text{ m}, iar valoarea interfranjei este i=1,1 mmi = 1,1\text{ mm}.

a. Determinați lungimea de undă λ\lambda a radiației utilizate. (3p)

b. Calculați frecvența radiației utilizate. (4p)

c. Se înlocuiește sursa cu o altă sursă care emite radiație de lungime de undă λ′\lambda'. Se constată că poziția celui de-al treilea minim coincide cu poziția maximului de ordin k=2k = 2 obținut prin iluminarea dispozitivului cu radiația de lungime de undă λ\lambda. Determinați lungimea de undă λ′\lambda'. (4p)

d. În calea fasciculului provenit de la una dintre fante se plasează, perpendicular pe acesta, o lamă de sticlă (n=1,5n = 1,5), cu fețe plane și paralele, astfel încât maximul central se deplasează pe distanța Δx=5,5 mm\Delta x = 5,5\text{ mm}. Calculați grosimea lamei. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea

a. Determinarea lungimii de undă λ\lambda (3 puncte)

  • Formula interfranjei pentru dispozitivul Young este: i=λ⋅D2ℓi = \frac{\lambda \cdot D}{2\ell} (2 puncte)

  • Exprimăm lungimea de undă λ\lambda: λ=i⋅2ℓD\lambda = \frac{i \cdot 2\ell}{D}

  • Înlocuind datele numerice (i=1,1⋅10−3 mi = 1,1 \cdot 10^{-3}\text{ m}, 2ℓ=1,0⋅10−3 m2\ell = 1,0 \cdot 10^{-3}\text{ m}, D=2,0 mD = 2,0\text{ m}): λ=1,1⋅10−3 m⋅1,0⋅10−3 m2,0 m=0,55⋅10−6 m=5,5⋅10−7 m=550 nm\lambda = \frac{1,1 \cdot 10^{-3}\text{ m} \cdot 1,0 \cdot 10^{-3}\text{ m}}{2,0\text{ m}} = 0,55 \cdot 10^{-6}\text{ m} = 5,5 \cdot 10^{-7}\text{ m} = 550\text{ nm} (1 punct)

b. Calculul frecvenței radiației (4 puncte)

  • Relația dintre viteza luminii în vid, frecvență și lungimea de undă este: c=λ⋅ν  ⟹  ν=cλc = \lambda \cdot \nu \implies \nu = \frac{c}{\lambda} (3 puncte)

  • Calcul numeric: ν=3⋅108 m/s5,5⋅10−7 m≅5,45⋅1014 Hz≅5,5⋅1014 Hz\nu = \frac{3 \cdot 10^8\text{ m/s}}{5,5 \cdot 10^{-7}\text{ m}} \cong 5,45 \cdot 10^{14}\text{ Hz} \cong 5,5 \cdot 10^{14}\text{ Hz} (1 punct)

c. Determinarea lungimii de undă λ′\lambda' (4 puncte)

  • Poziția maximului de interferență de ordinul k=2k = 2 pentru radiația cu lungimea de undă λ\lambda: xmax⁡,2=k⋅λ⋅D2ℓ=2⋅λ⋅D2ℓx_{\max, 2} = k \cdot \frac{\lambda \cdot D}{2\ell} = 2 \cdot \frac{\lambda \cdot D}{2\ell} (1 punct)

  • Poziția minimelor de interferență este dată de xmin⁡,k=(2k+1)λ′D4ℓx_{\min, k} = (2k + 1) \frac{\lambda' D}{4\ell}. Pentru al treilea minim de interferență (k=2k = 2): xmin⁡,3=(2⋅2+1)⋅λ′⋅D4ℓ=52⋅λ′⋅D2ℓx_{\min, 3} = (2 \cdot 2 + 1) \cdot \frac{\lambda' \cdot D}{4\ell} = \frac{5}{2} \cdot \frac{\lambda' \cdot D}{2\ell} (1 punct)

  • Condiția de coincidență xmax⁡,2=xmin⁡,3x_{\max, 2} = x_{\min, 3}: 2⋅λ⋅D2ℓ=52⋅λ′⋅D2ℓ  ⟹  2λ=2,5λ′2 \cdot \frac{\lambda \cdot D}{2\ell} = \frac{5}{2} \cdot \frac{\lambda' \cdot D}{2\ell} \implies 2\lambda = 2,5\lambda' (1 punct)

  • Exprimăm λ′\lambda': λ′=22,5λ=0,8⋅λ=0,8⋅5,5⋅10−7 m=4,4⋅10−7 m=440 nm\lambda' = \frac{2}{2,5} \lambda = 0,8 \cdot \lambda = 0,8 \cdot 5,5 \cdot 10^{-7}\text{ m} = 4,4 \cdot 10^{-7}\text{ m} = 440\text{ nm} (1 punct)

d. Calculul grosimii lamei de sticlă (4 puncte)

  • Introducerea lamei de grosime ee și indice nn pe drumul unuia dintre fascicule introduce o diferență suplimentară de drum optic: δ=(n−1)⋅e\delta = (n - 1) \cdot e

  • Deplasarea figurii de interferență (a maximului central) pe ecran este: Δx=D2ℓ⋅δ=(n−1)⋅e⋅D2ℓ\Delta x = \frac{D}{2\ell} \cdot \delta = \frac{(n - 1) \cdot e \cdot D}{2\ell} (3 puncte)

  • Exprimăm grosimea lamei ee: e=Δx⋅2ℓ(n−1)⋅De = \frac{\Delta x \cdot 2\ell}{(n - 1) \cdot D}

  • Înlocuind valorile numerice (Δx=5,5⋅10−3 m\Delta x = 5,5 \cdot 10^{-3}\text{ m}, 2ℓ=1,0⋅10−3 m2\ell = 1,0 \cdot 10^{-3}\text{ m}, n=1,5n = 1,5, D=2,0 mD = 2,0\text{ m}): e=5,5⋅10−3 m⋅1,0⋅10−3 m(1,5−1)⋅2,0 m=5,5⋅10−60,5⋅2,0 m=5,5⋅10−6 m=5,5 μme = \frac{5,5 \cdot 10^{-3}\text{ m} \cdot 1,0 \cdot 10^{-3}\text{ m}}{(1,5 - 1) \cdot 2,0\text{ m}} = \frac{5,5 \cdot 10^{-6}}{0,5 \cdot 2,0}\text{ m} = 5,5 \cdot 10^{-6}\text{ m} = 5,5\,\mu\text{m} (1 punct)