BACEduHub
fizicaTeoretică / RealAnul 2024Model Oficial

Bacalaureat 2024 - Fizică Teoretic (Model Oficial)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Asupra unui corp acționează o forță rezultantă F⃗\vec{F}, orientată perpendicular pe vectorul viteză momentană v⃗\vec{v}. Vectorul accelerație momentană a⃗\vec{a} are direcția și sensul vectorului:

  • a. deplasare
  • b. forță rezultantă
  • c. viteză medie
  • d. viteză momentană (3p)

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin 2mEc\sqrt{2 m E_c} este:

  • a. N⋅m⋅s−1\text{N} \cdot \text{m} \cdot \text{s}^{-1}
  • b. N⋅kg⋅s−1\text{N} \cdot \text{kg} \cdot \text{s}^{-1}
  • c. kg⋅m⋅s−1\text{kg} \cdot \text{m} \cdot \text{s}^{-1}
  • d. N⋅s⋅kg−1\text{N} \cdot \text{s} \cdot \text{kg}^{-1} (3p)

3. Un corp lăsat liber pe un plan înclinat coboară rectiliniu uniform. Dacă același corp este ridicat cu viteză constantă pe același plan înclinat, randamentul planului înclinat este:

  • a. 100%100\%
  • b. 75%75\%
  • c. 50%50\%
  • d. 25%25\% (3p)

4. Viteza unui mobil variază în funcție de timp conform graficului din figura alăturată. Distanța parcursă de mobil până la oprire este:

  • a. 25 m25\text{ m}
  • b. 50 m50\text{ m}
  • c. 1 km1\text{ km}
  • d. 1,5 km1,5\text{ km} (3p)

Graficul vitezei în funcție de timp

5. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia constantei elastice a unui fir este:

  • a. k=E⋅ℓ0S0k = \frac{E \cdot \ell_0}{S_0}
  • b. k=E⋅S0ℓ0k = \frac{E \cdot S_0}{\ell_0}
  • c. k=ℓ0⋅S0Ek = \frac{\ell_0 \cdot S_0}{E}
  • d. k=ℓ0E⋅S0k = \frac{\ell_0}{E \cdot S_0} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Conform principiului fundamental al dinamicii (legea a II-a a lui Newton):
F⃗=ma⃗  ⟹  a⃗=F⃗m\vec{F} = m \vec{a} \implies \vec{a} = \frac{\vec{F}}{m}
  • Masa mm fiind un scalar strict pozitiv (m>0m > 0), vectorul accelerație a⃗\vec{a} are întotdeauna aceeași direcție și același sens cu vectorul forță rezultantă F⃗\vec{F} (a⃗↑↑F⃗\vec{a} \uparrow\uparrow \vec{F}).
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • Energia cinetică se exprimă prin Ec=mv22E_c = \frac{m v^2}{2}. Înlocuind în expresia dată:
2mEc=2m⋅mv22=m2v2=mv=p\sqrt{2 m E_c} = \sqrt{2 m \cdot \frac{m v^2}{2}} = \sqrt{m^2 v^2} = m v = p
  • Mărimea reprezintă impulsul corpului (p=mvp = m v).
  • Unitatea de măsură în S.I.:
[p]=[m]⋅[v]=kg⋅m/s=kg⋅m⋅s−1[p] = [m] \cdot [v] = \text{kg} \cdot \text{m/s} = \text{kg} \cdot \text{m} \cdot \text{s}^{-1}
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns c (3 puncte)

  • La coborârea rectilinie uniformă sub acțiunea greutății și a frecării, accelerația este nulă:
Gt−Ff=0  ⟹  mgsin⁡α=μmgcos⁡α  ⟹  Ff=mgsin⁡αG_t - F_{\text{f}} = 0 \implies m g \sin\alpha = \mu m g \cos\alpha \implies F_{\text{f}} = m g \sin\alpha
  • La urcarea uniformă cu viteză constantă de-a lungul planului înclinat, forța de tracțiune necesară este:
F=Gt+Ff=mgsin⁡α+mgsin⁡α=2mgsin⁡αF = G_t + F_{\text{f}} = m g \sin\alpha + m g \sin\alpha = 2 m g \sin\alpha
  • Lucrul mecanic util este cel necesar ridicării corpului la înălțimea h=ℓsin⁡αh = \ell \sin\alpha:
Lu=mgh=mgℓsin⁡αL_u = m g h = m g \ell \sin\alpha
  • Lucrul mecanic consumat este efectuat de forța de tracțiune pe lungimea ℓ\ell:
Lc=F⋅ℓ=2mgℓsin⁡αL_c = F \cdot \ell = 2 m g \ell \sin\alpha
  • Randamentul planului înclinat:
η=LuLc=mgℓsin⁡α2mgℓsin⁡α=12=50%\eta = \frac{L_u}{L_c} = \frac{m g \ell \sin\alpha}{2 m g \ell \sin\alpha} = \frac{1}{2} = 50\%
  • Răspuns corect: c.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Distanța parcursă de mobil reprezintă aria suprafeței delimitate de graficul vitezei v(t)v(t) și axa timpului.
  • Mișcarea este uniform încetinită până la oprire, aria fiind a unui triunghi dreptunghic cu baza Δt=60 s\Delta t = 60\text{ s} și înălțimea v0=50 m/sv_0 = 50\text{ m/s}:
d=Arie=v0⋅toprire2=50 m/s⋅60 s2=1500 m=1,5 kmd = \text{Arie} = \frac{v_0 \cdot t_{\text{oprire}}}{2} = \frac{50\text{ m/s} \cdot 60\text{ s}}{2} = 1500\text{ m} = 1,5\text{ km}
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns b (3 puncte)

  • Legea lui Hooke pentru un fir elastic cu secțiunea transversală S0S_0, lungimea inițială ℓ0\ell_0 și modulul de elasticitate Young EE:
σ=E⋅ε  ⟹  FS0=E⋅Δℓℓ0  ⟹  F=(E⋅S0ℓ0)⋅Δℓ\sigma = E \cdot \varepsilon \implies \frac{F}{S_0} = E \cdot \frac{\Delta\ell}{\ell_0} \implies F = \left(\frac{E \cdot S_0}{\ell_0}\right) \cdot \Delta\ell
  • Comparând cu relația forței elastice Fe=k⋅ΔℓF_e = k \cdot \Delta\ell, obținem expresia constantei elastice:
k=E⋅S0ℓ0k = \frac{E \cdot S_0}{\ell_0}
  • Răspuns corect: b.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un corp de masă m1=4,0 kgm_1 = 4,0\text{ kg}, aflat pe suprafața unui plan înclinat cu unghiul α=30∘\alpha = 30^\circ față de orizontală, este legat de o găleată cu masa m2=500 gm_2 = 500\text{ g} prin intermediul unui fir inextensibil și de masă neglijabilă. Firul este trecut peste un scripete fără frecări și lipsit de inerție, ca în figura alăturată. Dacă în găleată se toarnă o masă m3=500 gm_3 = 500\text{ g} de nisip, corpul de masă m1m_1 coboară uniform de-a lungul planului.

Sistem mecanic cu plan înclinat și scripete

Cerințe:

  • a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului de masă m1m_1 în timpul coborârii. (4p)
  • b. Calculați valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre corp și suprafața planului înclinat. (4p)
  • c. În găleată se toarnă suplimentar o masă m4=5,0 kgm_4 = 5,0\text{ kg} de nisip. Determinați accelerația sistemului, considerând că valoarea coeficientului de frecare la alunecare este μ=123≅0,29\mu = \frac{1}{2\sqrt{3}} \cong 0,29. (4p)
  • d. Calculați valoarea forței de apăsare în axul scripetelui, în cazul punctului c. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul II

Cerința a: Reprezentarea forțelor (4 puncte)

  • Asupra corpului de masă m1m_1 care coboară pe planul înclinat acționează următoarele forțe:
    • Greutatea G⃗1\vec{G}_1, orientată vertical în jos;
    • Reacțiunea normală a planului N⃗1\vec{N}_1, orientată perpendicular pe suprafața planului în sus;
    • Forța de frecare la alunecare F⃗f\vec{F}_{\text{f}}, orientată paralel cu planul în sus (opus sensului mișcării de coborâre);
    • Tensiunea din fir T⃗\vec{T}, orientată paralel cu planul în sus (spre scripete).

Reprezentarea forțelor ce acționează asupra corpului m1

(4 puncte)

Cerința b: Coeficientul de frecare la alunecare (4 puncte)

  • Masa totală a găleții cu nisip este:
mt=m2+m3=0,5 kg+0,5 kg=1,0 kgm_t = m_2 + m_3 = 0,5\text{ kg} + 0,5\text{ kg} = 1,0\text{ kg}
  • Deoarece corpul coboară uniform (a=0a = 0), sistemul este în echilibru dinamic.
  • Pentru găleată (mișcare verticală uniformă):
T−(m2+m3)g=0  ⟹  T=(m2+m3)g=1,0 kg⋅10 m/s2=10 NT - (m_2 + m_3)g = 0 \implies T = (m_2 + m_3)g = 1,0\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 = 10\text{ N}
  • Pentru corpul m1m_1, proiectând forțele pe direcția paralelă cu planul înclinat și pe direcția normală:
{m1gsin⁡α−T−Ff=0N1−m1gcos⁡α=0  ⟹  N1=m1gcos⁡α\begin{cases} m_1 g \sin\alpha - T - F_{\text{f}} = 0 \\ N_1 - m_1 g \cos\alpha = 0 \implies N_1 = m_1 g \cos\alpha \end{cases}
  • Forța de frecare la alunecare este Ff=μN1=μm1gcos⁡αF_{\text{f}} = \mu N_1 = \mu m_1 g \cos\alpha. Rezultă:
m1gsin⁡α−T−μm1gcos⁡α=0  ⟹  μ=m1gsin⁡α−Tm1gcos⁡αm_1 g \sin\alpha - T - \mu m_1 g \cos\alpha = 0 \implies \mu = \frac{m_1 g \sin\alpha - T}{m_1 g \cos\alpha}
  • Calcul numeric:
m1gsin⁡30∘=4,0⋅10⋅0,5=20 Nm_1 g \sin 30^\circ = 4,0 \cdot 10 \cdot 0,5 = 20\text{ N} m1gcos⁡30∘=40⋅32=203 Nm_1 g \cos 30^\circ = 40 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 20\sqrt{3}\text{ N} μ=20−10203=10203=123≅0,29\mu = \frac{20 - 10}{20\sqrt{3}} = \frac{10}{20\sqrt{3}} = \frac{1}{2\sqrt{3}} \cong 0,29

(4 puncte)

Cerința c: Accelerația sistemului (4 puncte)

  • Masa totală a găleții cu nisip devine:
mt′=m2+m3+m4=0,5 kg+0,5 kg+5,0 kg=6,0 kgm'_t = m_2 + m_3 + m_4 = 0,5\text{ kg} + 0,5\text{ kg} + 5,0\text{ kg} = 6,0\text{ kg}
  • Greutatea găleții este Gt′=mt′g=60 NG'_t = m'_t g = 60\text{ N}.
  • Componenta tangențială a greutății corpului m1m_1 și forța de frecare maximă opuse urcării sunt:
G1t+Ff=m1gsin⁡α+μm1gcos⁡α=20 N+123⋅203 N=20+10=30 NG_{1t} + F_{\text{f}} = m_1 g \sin\alpha + \mu m_1 g \cos\alpha = 20\text{ N} + \frac{1}{2\sqrt{3}} \cdot 20\sqrt{3}\text{ N} = 20 + 10 = 30\text{ N}
  • Deoarece Gt′=60 N>30 NG'_t = 60\text{ N} > 30\text{ N}, sistemul se pune în mișcare accelerată în sensul coborârii găleții și urcării corpului m1m_1 pe planul înclinat.
  • Ecuațiile principiului al II-lea al dinamicii pentru cele două corpuri sunt:
{mt′g−T′=mt′aT′−m1gsin⁡α−μm1gcos⁡α=m1a\begin{cases} m'_t g - T' = m'_t a \\ T' - m_1 g \sin\alpha - \mu m_1 g \cos\alpha = m_1 a \end{cases}
  • Însumând ecuațiile membru cu membru:
mt′g−m1gsin⁡α−μm1gcos⁡α=(mt′+m1)am'_t g - m_1 g \sin\alpha - \mu m_1 g \cos\alpha = (m'_t + m_1) a a=mt′g−m1g(sin⁡α+μcos⁡α)mt′+m1a = \frac{m'_t g - m_1 g (\sin\alpha + \mu \cos\alpha)}{m'_t + m_1}
  • Calcul numeric:
a=60−(20+10)6,0+4,0=3010=3 m/s2a = \frac{60 - (20 + 10)}{6,0 + 4,0} = \frac{30}{10} = 3\text{ m/s}^2

(4 puncte)

Cerința d: Forța de apăsare în axul scripetelui (3 puncte)

  • Din ecuația mișcării găleții, tensiunea T′T' din fir este:
T′=mt′(g−a)=6,0 kg⋅(10−3) m/s2=6,0⋅7=42 NT' = m'_t (g - a) = 6,0\text{ kg} \cdot (10 - 3)\text{ m/s}^2 = 6,0 \cdot 7 = 42\text{ N}
  • Firul trece peste scripete având o ramură paralelă cu planul înclinat (unghi de 30∘30^\circ față de orizontală) și cealaltă ramură orientată vertical în jos (90∘90^\circ față de orizontală). Unghiul dintre cele două ramuri este θ=90∘−α=60∘\theta = 90^\circ - \alpha = 60^\circ.
  • Forța de apăsare în axul scripetelui este rezultanta celor două tensiuni:
Fap=T′2+T′2+2T′2cos⁡60∘=T′2(2+2⋅12)=T′3F_{\text{ap}} = \sqrt{T'^2 + T'^2 + 2 T'^2 \cos 60^\circ} = \sqrt{T'^2 \left(2 + 2 \cdot \frac{1}{2}\right)} = T' \sqrt{3}
  • Calcul numeric:
Fap=423 N≅42⋅1,732 N≅72,74 N≅73 NF_{\text{ap}} = 42\sqrt{3}\text{ N} \cong 42 \cdot 1,732\text{ N} \cong 72,74\text{ N} \cong 73\text{ N}

(3 puncte)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un corp punctiform de masă m1=0,20 kgm_1 = 0,20\text{ kg} este lăsat să alunece liber, din punctul A, situat la înălțimea h=1,25 mh = 1,25\text{ m}, ca în figura alăturată. În punctul C corpul lovește un alt corp punctiform, de masă m2=0,40 kgm_2 = 0,40\text{ kg}, aflat în repaus. Imediat după impact, corpurile se cuplează și își continuă mișcarea împreună. Ulterior, corpul rezultat în urma impactului lovește capătul liber al unui resort de masă neglijabilă și de constantă elastică k=1500 N/mk = 1500\text{ N/m}, fixat la celălalt capăt în punctul D. Pe porțiunile AB și CD frecările sunt neglijabile, iar coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul de masă m1m_1 și suprafața BC este μ=0,4\mu = 0,4. Se cunoaște lungimea porțiunii BC, d=2 md = 2\text{ m}.

Dispozitiv mecanic cu plan curb, porțiune cu frecare și resort

Cerințe:

  • a. Determinați energia cinetică a corpului de masă m1m_1 când acesta ajunge în punctul B. (4p)
  • b. Determinați viteza corpului de masă m1m_1 în momentul în care acesta ajunge în punctul C. (4p)
  • c. Determinați viteza corpului format prin impact, înainte ca acesta să atingă capătul liber al resortului. (3p)
  • d. Determinați valoarea maximă a comprimării resortului. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul III

Cerința a: Energia cinetică în punctul B (4 puncte)

  • Pe porțiunea AB frecările sunt neglijabile, deci energia mecanică totală a corpului m1m_1 se conservă între starea A (vA=0v_A = 0) și starea B (hB=0h_B = 0):
EcB+EpB=EcA+EpA  ⟹  EcB=EpA=m1ghE_{cB} + E_{pB} = E_{cA} + E_{pA} \implies E_{cB} = E_{pA} = m_1 g h
  • Calcul numeric:
EcB=0,20 kg⋅10 m/s2⋅1,25 m=2,5 JE_{cB} = 0,20\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 1,25\text{ m} = 2,5\text{ J}

(4 puncte)

Cerința b: Viteza corpului m1m_1 în punctul C (4 puncte)

  • Pe porțiunea orizontală BC de lungime d=2 md = 2\text{ m}, asupra corpului acționează forța de frecare Ff=μm1gF_{\text{f}} = \mu m_1 g.
  • Conform teoremei variației energiei cinetice între B și C:
EcC−EcB=LFf=−Ff⋅d=−μm1gdE_{cC} - E_{cB} = L_{F_{\text{f}}} = -F_{\text{f}} \cdot d = -\mu m_1 g d
  • Lucrul mecanic al forței de frecare este:
LFf=−0,4⋅0,20 kg⋅10 m/s2⋅2 m=−1,6 JL_{F_{\text{f}}} = -0,4 \cdot 0,20\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 2\text{ m} = -1,6\text{ J}
  • Energia cinetică în punctul C devine:
EcC=EcB+LFf=2,5 J−1,6 J=0,9 JE_{cC} = E_{cB} + L_{F_{\text{f}}} = 2,5\text{ J} - 1,6\text{ J} = 0,9\text{ J}
  • Viteza vCv_C a corpului în punctul C:
m1vC22=EcC  ⟹  vC=2EcCm1=2⋅0,90,20=9=3 m/s\frac{m_1 v_C^2}{2} = E_{cC} \implies v_C = \sqrt{\frac{2 E_{cC}}{m_1}} = \sqrt{\frac{2 \cdot 0,9}{0,20}} = \sqrt{9} = 3\text{ m/s}

(4 puncte)

Cerința c: Viteza sistemului după ciocnirea plastică (3 puncte)

  • Ciocnirea dintre corpul m1m_1 și corpul m2m_2 aflat în repaus (v2=0v_2 = 0) este plastică, corpurile mișcându-se împreună cu viteza comună vv.
  • Conform legii conservării impulsului pe orizontală:
m1vC=(m1+m2)v  ⟹  v=m1vCm1+m2m_1 v_C = (m_1 + m_2) v \implies v = \frac{m_1 v_C}{m_1 + m_2}
  • Calcul numeric:
v=0,20 kg⋅3 m/s0,20 kg+0,40 kg=0,600,60=1 m/sv = \frac{0,20\text{ kg} \cdot 3\text{ m/s}}{0,20\text{ kg} + 0,40\text{ kg}} = \frac{0,60}{0,60} = 1\text{ m/s}

(3 puncte)

Cerința d: Comprimarea maximă a resortului (4 puncte)

  • Pe porțiunea orizontală CD frecările sunt neglijabile. La comprimarea maximă xmaxx_{\text{max}}, corpul cuplat se oprește momentan (vfinal=0v_{\text{final}} = 0), toată energia cinetică fiind convertită în energie potențială elastică a resortului.
  • Conform teoremei variației energiei mecanice (sau a conservării energiei):
(m1+m2)v22=kxmax22  ⟹  xmax=vm1+m2k\frac{(m_1 + m_2) v^2}{2} = \frac{k x_{\text{max}}^2}{2} \implies x_{\text{max}} = v \sqrt{\frac{m_1 + m_2}{k}}
  • Calcul numeric:
xmax=1 m/s⋅0,60 kg1500 N/m=0,0004=0,02 m=2 cmx_{\text{max}} = 1\text{ m/s} \cdot \sqrt{\frac{0,60\text{ kg}}{1500\text{ N/m}}} = \sqrt{0,0004} = 0,02\text{ m} = 2\text{ cm}

(4 puncte)


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J/(mol⋅K)R = 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: pV=νRTp V = \nu R T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Ciclul Carnot este format din:

  • a. două transformări adiabatice și două transformări izocore
  • b. două transformări adiabatice și două transformări izoterme
  • c. două transformări adiabatice și două transformări izobare
  • d. două transformări adiabatice, o transformare izobară și o transformare izocoră (3p)

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale de fizică, expresia lucrului mecanic schimbat de o cantitate de gaz ideal cu mediul exterior în cursul unei transformări adiabatice este:

  • a. L=νRΔTL = \nu R \Delta T
  • b. L=−νRΔTL = -\nu R \Delta T
  • c. L=νCpΔTL = \nu C_p \Delta T
  • d. L=−νCVΔTL = -\nu C_V \Delta T (3p)

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul m⋅c⋅ΔTm \cdot c \cdot \Delta T este:

  • a. J⋅mol−1⋅K−1\text{J} \cdot \text{mol}^{-1} \cdot \text{K}^{-1}
  • b. J⋅K−1\text{J} \cdot \text{K}^{-1}
  • c. J\text{J}
  • d. K\text{K} (3p)

4. O cantitate de gaz ideal biatomic (CV=2,5RC_V = 2,5 R) este supusă unei transformări izobare, în cursul căreia energia internă a gazului scade de la valoarea U1=1300 JU_1 = 1300\text{ J} la valoarea U2=800 JU_2 = 800\text{ J}. Căldura schimbată de gaz cu exteriorul în cursul transformării este:

  • a. −700 J-700\text{ J}
  • b. −500 J-500\text{ J}
  • c. −300 J-300\text{ J}
  • d. −100 J-100\text{ J} (3p)

5. O cantitate dată de gaz, considerat ideal, este supusă procesului termodinamic ciclic 1−2−3−4−11-2-3-4-1 reprezentat în coordonate p−Vp-V în figura alăturată. Energia internă a gazului este maximă în starea:

  • a. 1
  • b. 2
  • c. 3
  • d. 4 (3p)

Proces ciclic în coordonate p-V

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Prin definiție, ciclul Carnot reprezintă un ciclu reversibil teoretic alcătuit din două destinderi/comprimări izoterme și două destinderi/comprimări adiabatice.
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns d (3 puncte)

  • Într-o transformare adiabatică nu există schimb de căldură cu mediul exterior (Q=0Q = 0).
  • Din primul principiu al termodinamicii (ΔU=Q−L=−L\Delta U = Q - L = -L):
L=−ΔU=−νCVΔTL = -\Delta U = -\nu C_V \Delta T
  • Răspuns corect: d.

Item 3: Răspuns c (3 puncte)

  • Relația Q=m⋅c⋅ΔTQ = m \cdot c \cdot \Delta T reprezintă căldura schimbată de un corp de masă mm și căldură specifică cc la variația de temperatură ΔT\Delta T.
  • În Sistemul Internațional, căldura este o formă de transfer de energie, având ca unitate de măsură joule-ul (J\text{J}).
  • Răspuns corect: c.

Item 4: Răspuns a (3 puncte)

  • Variația energiei interne a gazului este:
ΔU=U2−U1=800 J−1300 J=−500 J\Delta U = U_2 - U_1 = 800\text{ J} - 1300\text{ J} = -500\text{ J}
  • Pentru gazul ideal biatomic: CV=2,5RC_V = 2,5 R și Cp=CV+R=3,5RC_p = C_V + R = 3,5 R.
  • Într-o transformare izobară, căldura schimbată este Q=νCpΔTQ = \nu C_p \Delta T, iar variația energiei interne este ΔU=νCVΔT\Delta U = \nu C_V \Delta T. Raportul lor este:
QΔU=νCpΔTνCVΔT=CpCV=3,5R2,5R=75\frac{Q}{\Delta U} = \frac{\nu C_p \Delta T}{\nu C_V \Delta T} = \frac{C_p}{C_V} = \frac{3,5 R}{2,5 R} = \frac{7}{5} Q=75ΔU=75⋅(−500 J)=−700 JQ = \frac{7}{5} \Delta U = \frac{7}{5} \cdot (-500\text{ J}) = -700\text{ J}
  • Răspuns corect: a.

Item 5: Răspuns c (3 puncte)

  • Energia internă a gazului ideal este o funcție exclusiv de temperatură:
U=νCVT=νCVpVνR=CVR(pV)U = \nu C_V T = \nu C_V \frac{p V}{\nu R} = \frac{C_V}{R} (p V)
  • Energia internă este direct proporțională cu produsul dintre presiune și volum (p⋅Vp \cdot V).
  • În ciclul dreptunghiular reprezentat în coordonate p−Vp-V, starea 3 se află în colțul din dreapta-sus, având simultan presiunea maximă și volumul maxim, prin urmare produsul p3V3p_3 V_3 este maxim.
  • Răspuns corect: c.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un vas cilindric orizontal, închis la ambele capete, este împărțit cu ajutorul unui piston termoizolant, care se poate mișca fără frecare, în două compartimente M și N, de volume VM=1,0 dm3V_M = 1,0\text{ dm}^3 respectiv VN=2,0 dm3V_N = 2,0\text{ dm}^3. Gazul din compartimentul M se află la presiunea pM=1,0⋅105 Pap_M = 1,0 \cdot 10^5\text{ Pa}, iar gazul din compartimentul N la presiunea pN=2,0⋅105 Pap_N = 2,0 \cdot 10^5\text{ Pa}. Inițial gazele se află la aceeași temperatură TT, iar pistonul este blocat.

Considerând cele două gaze ideale, determinați:

  • a. raportul dintre numărul de molecule aflate în compartimentul M și numărul de molecule aflate în compartimentul N; (4p)
  • b. cantitatea de gaz aflată în compartimentul M, dacă temperatura este T=250 KT = 250\text{ K}; (4p)
  • c. volumul ocupat de gazul din compartimentul M, după deblocarea pistonului și stabilirea echilibrului mecanic, știind că în timpul procesului temperatura rămâne constantă în ambele compartimente; (4p)
  • d. valoarea temperaturii până la care trebuie încălzit gazul din compartimentul M pentru ca pistonul să revină în poziția inițială. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul II

Cerința a: Raportul numărului de molecule (4 puncte)

  • Ecuația termică de stare a gazului ideal scrisă în funcție de numărul de molecule (pV=NkBTp V = N k_B T, unde kB=RNAk_B = \frac{R}{N_A}):
pMVM=NMkBTșipNVN=NNkBTp_M V_M = N_M k_B T \quad \text{și} \quad p_N V_N = N_N k_B T
  • Împărțind membru cu membru cele două egalități:
NMNN=pMVMpNVN\frac{N_M}{N_N} = \frac{p_M V_M}{p_N V_N}
  • Calcul numeric:
NMNN=1,0⋅105 Pa⋅1,0 dm32,0⋅105 Pa⋅2,0 dm3=14=0,25\frac{N_M}{N_N} = \frac{1,0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 1,0\text{ dm}^3}{2,0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 2,0\text{ dm}^3} = \frac{1}{4} = 0,25

(4 puncte)

Cerința b: Cantitatea de gaz din compartimentul M (4 puncte)

  • Din ecuația de stare Clapeyron-Mendeleev pentru gazul din compartimentul M:
pMVM=νMRT  ⟹  νM=pMVMRTp_M V_M = \nu_M R T \implies \nu_M = \frac{p_M V_M}{R T}
  • Înlocuind datele în unități S.I. (VM=1,0 dm3=1,0⋅10−3 m3V_M = 1,0\text{ dm}^3 = 1,0 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3):
νM=1,0⋅105 Pa⋅1,0⋅10−3 m38,31 J/(mol⋅K)⋅250 K=1002077,5≅48⋅10−3 mol=0,048 mol\nu_M = \frac{1,0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 1,0 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3}{8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}) \cdot 250\text{ K}} = \frac{100}{2077,5} \cong 48 \cdot 10^{-3}\text{ mol} = 0,048\text{ mol}

(4 puncte)

Cerința c: Volumul VM′V'_M la echilibru mecanic (4 puncte)

  • La stabilirea echilibrului mecanic, presiunile din cele două compartimente devin egale: pM′=pN′=p′p'_M = p'_N = p'.
  • Temperatura rămânând constantă în fiecare compartiment, transformările sunt izoterme:
pM′VM′=pMVM  ⟹  p′=pMVMVM′p'_M V'_M = p_M V_M \implies p' = \frac{p_M V_M}{V'_M} pN′VN′=pNVN  ⟹  p′=pNVNVN′p'_N V'_N = p_N V_N \implies p' = \frac{p_N V_N}{V'_N}
  • Egalând cele două expresii ale presiunii finale p′p':
pMVMVM′=pNVNVN′  ⟹  VN′VM′=pNVNpMVM=2,0⋅2,01,0⋅1,0=4  ⟹  VN′=4VM′\frac{p_M V_M}{V'_M} = \frac{p_N V_N}{V'_N} \implies \frac{V'_N}{V'_M} = \frac{p_N V_N}{p_M V_M} = \frac{2,0 \cdot 2,0}{1,0 \cdot 1,0} = 4 \implies V'_N = 4 V'_M
  • Volumul total al vasului închis este constant:
VM′+VN′=VM+VN=1,0 dm3+2,0 dm3=3,0 dm3V'_M + V'_N = V_M + V_N = 1,0\text{ dm}^3 + 2,0\text{ dm}^3 = 3,0\text{ dm}^3 VM′+4VM′=5VM′=3,0 dm3  ⟹  VM′=3,05 dm3=0,6 dm3V'_M + 4 V'_M = 5 V'_M = 3,0\text{ dm}^3 \implies V'_M = \frac{3,0}{5}\text{ dm}^3 = 0,6\text{ dm}^3

(4 puncte)

Cerința d: Temperatura la revenirea pistonului în poziția inițială (3 puncte)

  • Pentru ca pistonul să revină în poziția inițială, volumele finale trebuie să fie VM′′=VM=1,0 dm3V''_M = V_M = 1,0\text{ dm}^3 și VN′′=VN=2,0 dm3V''_N = V_N = 2,0\text{ dm}^3.
  • Pistonul fiind termoizolant, gazul din compartimentul N nu primește căldură de la M și rămâne la temperatura sa de lucru inițială TT, deci revine exact la starea inițială (VN,TV_N, T), având presiunea pN′′=pN=2,0⋅105 Pap''_N = p_N = 2,0 \cdot 10^5\text{ Pa}.
  • La echilibrul mecanic, presiunile celor două gaze sunt egale:
pM′′=pN′′=pN=2,0⋅105 Pap''_M = p''_N = p_N = 2,0 \cdot 10^5\text{ Pa}
  • Scriind ecuația de stare pentru gazul din M în starea încălzită la temperatura T′T':
pM′′VM=νMRT′p''_M V_M = \nu_M R T'
  • Împărțind la ecuația stării inițiale pMVM=νMRTp_M V_M = \nu_M R T:
T′T=pM′′pM=2,0⋅105 Pa1,0⋅105 Pa=2  ⟹  T′=2T\frac{T'}{T} = \frac{p''_M}{p_M} = \frac{2,0 \cdot 10^5\text{ Pa}}{1,0 \cdot 10^5\text{ Pa}} = 2 \implies T' = 2 T
  • Calcul numeric:
T′=2⋅250 K=500 KT' = 2 \cdot 250\text{ K} = 500\text{ K}

(3 puncte)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

O cantitate ν=28,31 mol≅0,24 mol\nu = \frac{2}{8,31}\text{ mol} \cong 0,24\text{ mol} de gaz ideal monoatomic (CV=1,5RC_V = 1,5 R) parcurge transformarea ciclică 12311231 reprezentată în coordonate p−Tp-T în figura alăturată. În starea 1 temperatura gazului este t1=127∘Ct_1 = 127^\circ\text{C}, iar presiunea gazului în starea 2 este p2=2p1p_2 = 2 p_1. Se cunoaște ln⁡2≅0,7\ln 2 \cong 0,7.

Transformare ciclică în coordonate p-T

Cerințe:

  • a. Reprezentați ciclul 1231 în coordonate p−Vp-V. (3p)
  • b. Determinați randamentul ciclului Carnot care ar funcționa între temperaturile extreme ale ciclului 1231. (4p)
  • c. Calculați lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior în ciclul 1231. (4p)
  • d. Determinați randamentul unui motor termic care ar funcționa după transformarea 1231. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul III

Cerința a: Reprezentarea ciclului în coordonate p−Vp-V (3 puncte)

  • Analiza transformărilor din diagrama p−Tp-T:
    • 1→21 \to 2: Segment vertical la T1=ctT_1 = \text{ct} de la presiunea p1p_1 la p2=2p1p_2 = 2 p_1   ⟹  \implies comprimare izotermă (p⋅V=ctp \cdot V = \text{ct}); volumul scade de la V1V_1 la V2=V12V_2 = \frac{V_1}{2}.
    • 2→32 \to 3: Segment orizontal la presiunea p2=2p1=ctp_2 = 2 p_1 = \text{ct}   ⟹  \implies destindere izobară până la volumul V3=V1V_3 = V_1.
    • 3→13 \to 1: Dreaptă a cărei prelungire trece prin originea axelor în diagrama p−Tp-T (pT=ct\frac{p}{T} = \text{ct})   ⟹  \implies răcire izocoră la volumul constant V=V1V = V_1.
  • În coordonate p−Vp-V, ciclul este delimitat de arcul de hiperbolă izotermă 1→21 \to 2, segmentul orizontal izobar 2→32 \to 3 și segmentul vertical izocor 3→13 \to 1.

Diagrama p-V a ciclului termodinamic

(3 puncte)

Cerința b: Randamentul ciclului Carnot echivalent (4 puncte)

  • Temperatura stării 1 în kelvin:
T1=t1+273,15=127+273=400 KT_1 = t_1 + 273,15 = 127 + 273 = 400\text{ K}
  • În starea 2 (pe izotermă): T2=T1=400 KT_2 = T_1 = 400\text{ K}, iar p2=2p1p_2 = 2 p_1.
  • În transformarea izocoră 3→13 \to 1 (V3=V1=ctV_3 = V_1 = \text{ct}):
p3T3=p1T1  ⟹  T3=T1⋅p3p1\frac{p_3}{T_3} = \frac{p_1}{T_1} \implies T_3 = T_1 \cdot \frac{p_3}{p_1}
  • Cum transformarea 2→32 \to 3 este izobară, avem p3=p2=2p1p_3 = p_2 = 2 p_1. Rezultă:
T3=T1⋅2p1p1=2T1=2⋅400 K=800 KT_3 = T_1 \cdot \frac{2 p_1}{p_1} = 2 T_1 = 2 \cdot 400\text{ K} = 800\text{ K}
  • Temperaturile extreme ale ciclului sunt Tmin=T1=400 KT_{\text{min}} = T_1 = 400\text{ K} și Tmax=T3=800 KT_{\text{max}} = T_3 = 800\text{ K}.
  • Randamentul ciclului Carnot corespunzător:
ηCarnot=1−TminTmax=1−T1T3=1−400 K800 K=1−0,5=0,5=50%\eta_{\text{Carnot}} = 1 - \frac{T_{\text{min}}}{T_{\text{max}}} = 1 - \frac{T_1}{T_3} = 1 - \frac{400\text{ K}}{800\text{ K}} = 1 - 0,5 = 0,5 = 50\%

(4 puncte)

Cerința c: Lucrul mecanic total (4 puncte)

  • Lucrul mecanic total al ciclului este suma lucrurilor mecanice pe cele trei transformări:
Ltot=L12+L23+L31L_{\text{tot}} = L_{12} + L_{23} + L_{31}
  • Pe transformarea izotermă 1→21 \to 2 (T1=ctT_1 = \text{ct}):
L12=νRT1ln⁡(p1p2)=νRT1ln⁡(12)=−νRT1ln⁡2L_{12} = \nu R T_1 \ln\left(\frac{p_1}{p_2}\right) = \nu R T_1 \ln\left(\frac{1}{2}\right) = -\nu R T_1 \ln 2
  • Știind că ν=28,31 mol  ⟹  νR=2 J/K\nu = \frac{2}{8,31}\text{ mol} \implies \nu R = 2\text{ J/K}:
L12=−2 J/K⋅400 K⋅0,7=−560 JL_{12} = -2\text{ J/K} \cdot 400\text{ K} \cdot 0,7 = -560\text{ J}
  • Pe transformarea izobară 2→32 \to 3 (p2=ctp_2 = \text{ct}):
L23=p2(V3−V2)=νR(T3−T2)=νR(T3−T1)L_{23} = p_2 (V_3 - V_2) = \nu R (T_3 - T_2) = \nu R (T_3 - T_1) L23=2 J/K⋅(800 K−400 K)=2⋅400=800 JL_{23} = 2\text{ J/K} \cdot (800\text{ K} - 400\text{ K}) = 2 \cdot 400 = 800\text{ J}
  • Pe transformarea izocoră 3→13 \to 1 (V=ctV = \text{ct}):
L31=0L_{31} = 0
  • Lucrul mecanic total:
Ltot=−560 J+800 J+0=240 JL_{\text{tot}} = -560\text{ J} + 800\text{ J} + 0 = 240\text{ J}

(4 puncte)

Cerința d: Randamentul motorului termic (4 puncte)

  • Căldura este primită de gaz doar în transformarea izobară 2→32 \to 3, unde temperatura crește de la T1T_1 la T3T_3:
Qprimit=Q23=νCp(T3−T1)Q_{\text{primit}} = Q_{23} = \nu C_p (T_3 - T_1)
  • Pentru gazul ideal monoatomic, căldura molară la presiune constantă este Cp=CV+R=1,5R+R=2,5RC_p = C_V + R = 1,5 R + R = 2,5 R:
Qprimit=2,5⋅(νR)⋅(T3−T1)=2,5⋅2 J/K⋅400 K=2000 JQ_{\text{primit}} = 2,5 \cdot (\nu R) \cdot (T_3 - T_1) = 2,5 \cdot 2\text{ J/K} \cdot 400\text{ K} = 2000\text{ J}
  • Randamentul motorului termic este:
η=LtotQprimit=240 J2000 J=0,12=12%\eta = \frac{L_{\text{tot}}}{Q_{\text{primit}}} = \frac{240\text{ J}}{2000\text{ J}} = 0,12 = 12\%

(4 puncte)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Tensiunea la bornele porțiunii de circuit AB reprezentată în figura alăturată are valoarea U=18 VU = 18\text{ V}, iar intensitatea are sensul din figură. Se cunosc: E1=15 VE_1 = 15\text{ V}, E2=6 VE_2 = 6\text{ V}, r1=r2=1 Ωr_1 = r_2 = 1\,\Omega și I=1 AI = 1\text{ A}. Valoarea rezistenței electrice a rezistorului R este egală cu:

  • a. 3 Ω3\,\Omega
  • b. 5 Ω5\,\Omega
  • c. 7 Ω7\,\Omega
  • d. 9 Ω9\,\Omega (3p)

Porțiune de circuit electric AB

2. Mărimea fizică a cărei unitate de măsură poate fi scrisă în forma W⋅m⋅A−2\text{W} \cdot \text{m} \cdot \text{A}^{-2} este:

  • a. energia electrică
  • b. tensiunea electrică
  • c. rezistența electrică
  • d. rezistivitatea electrică (3p)

3. Dependența de temperatură a rezistenței electrice a unui conductor cilindric este redată în figura alăturată. Se neglijează variația cu temperatura a dimensiunilor conductorului. Coeficientul termic al rezistivității materialului din care este confecționat conductorul are valoarea:

  • a. 0,005 K−10,005\text{ K}^{-1}
  • b. 0,002 K−10,002\text{ K}^{-1}
  • c. 0,0015 K−10,0015\text{ K}^{-1}
  • d. 0,0005 K−10,0005\text{ K}^{-1} (3p)

Dependența rezistenței electrice de temperatură

4. Un generator cu rezistența internă rr alimentează un consumator cu rezistența electrică RR, conectat la generator prin două fire conductoare identice. Rezistența electrică a unui fir conductor este RfR_f. Randamentul transferului de energie de la generator la consumator este egal cu:

  • a. RR+Rf+2r\frac{R}{R + R_f + 2r}
  • b. RR+2Rf\frac{R}{R + 2R_f}
  • c. R+2RfR+2Rf+r\frac{R + 2R_f}{R + 2R_f + r}
  • d. RR+2Rf+r\frac{R}{R + 2R_f + r} (3p)

5. Sensul convențional al curentului electric într-un circuit simplu este:

  • a. de la borna „–” la borna „+” în circuitul exterior sursei
  • b. de la borna „–” la borna „+” în circuitul interior sursei
  • c. de la borna „+” la borna „–” în circuitul interior sursei
  • d. același cu sensul deplasării electronilor în circuit (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Aplicând legea lui Ohm pe porțiunea de circuit AB parcursă de curentul de la A la B:
VA−VB=U=I(R+r1+r2)+E1−E2V_A - V_B = U = I(R + r_1 + r_2) + E_1 - E_2
  • Înlocuind valorile numerice (U=18 VU = 18\text{ V}, I=1 AI = 1\text{ A}, E1=15 VE_1 = 15\text{ V}, E2=6 VE_2 = 6\text{ V}, r1=r2=1 Ωr_1 = r_2 = 1\,\Omega):
18=1⋅(R+1+1)+15−6  ⟹  18=R+2+9  ⟹  18=R+11  ⟹  R=7 Ω18 = 1 \cdot (R + 1 + 1) + 15 - 6 \implies 18 = R + 2 + 9 \implies 18 = R + 11 \implies R = 7\,\Omega
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns d (3 puncte)

  • Puterea electrică are unitatea de măsură watt: W=V⋅A=Ω⋅A2\text{W} = \text{V} \cdot \text{A} = \Omega \cdot \text{A}^2.
  • Rezultă că W⋅A−2=Ω\text{W} \cdot \text{A}^{-2} = \Omega.
  • Atunci expresia unității devine:
[W⋅m⋅A−2]=Ω⋅m[\text{W} \cdot \text{m} \cdot \text{A}^{-2}] = \Omega \cdot \text{m}
  • Aceasta reprezintă unitatea de măsură în S.I. a rezistivității electrice (ρ\rho).
  • Răspuns corect: d.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Legea dependenței rezistenței de temperatură este R(t)=R0(1+αt)R(t) = R_0 (1 + \alpha t).
  • Din grafic, la t0=0∘Ct_0 = 0^\circ\text{C} rezistența este R0=40 ΩR_0 = 40\,\Omega, iar la t=100∘Ct = 100^\circ\text{C} rezistența este R=60 ΩR = 60\,\Omega.
  • Coeficientul termic al rezistivității α\alpha este:
α=R−R0R0⋅t=60 Ω−40 Ω40 Ω⋅100∘C=204000=0,005∘C−1=0,005 K−1\alpha = \frac{R - R_0}{R_0 \cdot t} = \frac{60\,\Omega - 40\,\Omega}{40\,\Omega \cdot 100^\circ\text{C}} = \frac{20}{4000} = 0,005^\circ\text{C}^{-1} = 0,005\text{ K}^{-1}
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Circuitul exterior este format din rezistorul RR și două fire de rezistență RfR_f, deci rezistența totală a sarcinii utile plus linia de transport este Rext=R+2RfR_{\text{ext}} = R + 2 R_f.
  • Puterea utilă absorbită strict de consumatorul RR este Pu=R⋅I2P_u = R \cdot I^2.
  • Puterea totală debitată de generator este Ptot=E⋅I=(R+2Rf+r)I2P_{\text{tot}} = E \cdot I = (R + 2 R_f + r) I^2.
  • Randamentul transferului de energie de la generator la consumator este:
η=PuPtot=R⋅I2(R+2Rf+r)I2=RR+2Rf+r\eta = \frac{P_u}{P_{\text{tot}}} = \frac{R \cdot I^2}{(R + 2 R_f + r) I^2} = \frac{R}{R + 2 R_f + r}
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns b (3 puncte)

  • Prin convenție istorică, sensul curentului electric în circuitul exterior este de la polul pozitiv (++) la polul negativ (−-), iar în interiorul sursei/generatorului de la polul negativ (−-) la polul pozitiv (++).
  • Deoarece electronii au sarcină negativă, ei se deplasează în sens opus curentului convențional.
  • Răspuns corect: b.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Bateria are tensiunea electromotoare E=9,0 VE = 9,0\text{ V} și rezistență interioară r=1,0 Ωr = 1,0\,\Omega. La bornele bateriei se conectează un circuit format din: două rezistoare identice cu rezistența electrică R1=3,0 ΩR_1 = 3,0\,\Omega, un rezistor având rezistența electrică R2R_2 necunoscută și un ampermetru considerat ideal (RA≅0 ΩR_A \cong 0\,\Omega). Ampermetrul indică I=1,5 AI = 1,5\text{ A}.

Schema circuitului electric cu baterie și rezistoare

Cerințe:

  • a. Determinați tensiunea la bornele bateriei. (3p)
  • b. Determinați valoarea rezistenței electrice R2R_2. (4p)
  • c. Determinați randamentul circuitului electric. (4p)
  • d. Determinați indicația ampermetrului dacă între bornele A și B se conectează un fir cu rezistență electrică neglijabilă. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul II

Cerința a: Tensiunea la bornele bateriei (3 puncte)

  • Tensiunea la bornele unei surse în regim de funcționare (legea lui Ohm pentru întregul circuit):
U=E−I⋅rU = E - I \cdot r
  • Calcul numeric:
U=9,0 V−1,5 A⋅1,0 Ω=9,0−1,5=7,5 VU = 9,0\text{ V} - 1,5\text{ A} \cdot 1,0\,\Omega = 9,0 - 1,5 = 7,5\text{ V}

(3 puncte)

Cerința b: Valoarea rezistenței electrice R2R_2 (4 puncte)

  • Rezistența echivalentă a întregului circuit exterior conectat la baterie este:
Re=UI=7,5 V1,5 A=5,0 ΩR_e = \frac{U}{I} = \frac{7,5\text{ V}}{1,5\text{ A}} = 5,0\,\Omega
  • Din schema circuitului, circuitul exterior este compus din rezistorul R1R_1 conectat în serie cu gruparea paralel formată din al doilea rezistor R1R_1 și rezistorul R2R_2:
R12=R1R2R1+R2R_{12} = \frac{R_1 R_2}{R_1 + R_2} Re=R1+R12  ⟹  R12=Re−R1=5,0 Ω−3,0 Ω=2,0 ΩR_e = R_1 + R_{12} \implies R_{12} = R_e - R_1 = 5,0\,\Omega - 3,0\,\Omega = 2,0\,\Omega
  • Aflarea rezistenței R2R_2:
R1R2R1+R2=2,0  ⟹  3,0⋅R23,0+R2=2,0  ⟹  3,0R2=6,0+2,0R2  ⟹  R2=6,0 Ω\frac{R_1 R_2}{R_1 + R_2} = 2,0 \implies \frac{3,0 \cdot R_2}{3,0 + R_2} = 2,0 \implies 3,0 R_2 = 6,0 + 2,0 R_2 \implies R_2 = 6,0\,\Omega

(4 puncte)

Cerința c: Randamentul circuitului electric (4 puncte)

  • Randamentul circuitului electric reprezintă raportul dintre puterea utilă debitată în circuitul exterior și puterea totală generată:
η=PextPtot=U⋅IE⋅I=UE=ReRe+r\eta = \frac{P_{\text{ext}}}{P_{\text{tot}}} = \frac{U \cdot I}{E \cdot I} = \frac{U}{E} = \frac{R_e}{R_e + r}
  • Calcul numeric:
η=7,5 V9,0 V=56≅0,833=83,3%≅83%\eta = \frac{7,5\text{ V}}{9,0\text{ V}} = \frac{5}{6} \cong 0,833 = 83,3\% \cong 83\%

(4 puncte)

Cerința d: Indicația ampermetrului la scurtcircuitarea bornelor A și B (4 puncte)

  • Conectarea unui fir cu rezistență neglijabilă între nodurile A și B scurtcircuitează gruparea paralelă formată din R1R_1 și R2R_2 (R12=0R_{12} = 0).
  • Circuitul exterior rămâne alcătuit doar din primul rezistor R1R_1.
  • Noua intensitate I′I' indicată de ampermetrul montat pe ramura principală este:
I′=ER1+rI' = \frac{E}{R_1 + r}
  • Calcul numeric:
I′=9,0 V3,0 Ω+1,0 Ω=9,04,0=2,25 AI' = \frac{9,0\text{ V}}{3,0\,\Omega + 1,0\,\Omega} = \frac{9,0}{4,0} = 2,25\text{ A}

(4 puncte)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Bateria este formată prin legarea în serie a patru generatoare identice, fiecare având t.e.m. E0=1,0 VE_0 = 1,0\text{ V} și rezistența interioară r0r_0. Se cunosc: R1=3,0 ΩR_1 = 3,0\,\Omega, R2=5,0 ΩR_2 = 5,0\,\Omega, iar firul conductor, notat NM, al reostatului cu cursor, are lungimea LNM=90 cmL_{NM} = 90\text{ cm} și rezistența electrică totală RNM=48 ΩR_{NM} = 48\,\Omega. Întrerupătorul K este deschis, iar ampermetrul ideal montat în circuit (RA≅0 ΩR_A \cong 0\,\Omega) indică intensitatea I=400 mAI = 400\text{ mA}.

Schema circuitului electric cu reostat cu cursor

Cerințe:

  • a. Calculați puterea totală dezvoltată de baterie. (3p)
  • b. Calculați rezistența interioară r0r_0 a unui generator. (4p)
  • c. Se închide întrerupătorul K și se poziționează cursorul reostatului (C) la jumătatea firului NM. Calculați energia electrică consumată de circuitul exterior bateriei în timpul Δt=100 s\Delta t = 100\text{ s}. (4p)
  • d. Întrerupătorul K rămâne închis și cursorul reostatului (C) se poziționează astfel încât puterea absorbită de circuitul exterior generatoarelor să fie maximă. Determinați distanța la care se află cursorul față de punctul M. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul III

Cerința a: Puterea totală a bateriei (3 puncte)

  • Bateria este formată din 4 generatoare identice legate în serie:
Ee=4E0=4⋅1,0 V=4,0 VE_e = 4 E_0 = 4 \cdot 1,0\text{ V} = 4,0\text{ V}
  • Curentul indicat de ampermetru este I=400 mA=0,4 AI = 400\text{ mA} = 0,4\text{ A}.
  • Puterea totală dezvoltată de baterie este:
Ptot=Ee⋅I=4,0 V⋅0,4 A=1,6 WP_{\text{tot}} = E_e \cdot I = 4,0\text{ V} \cdot 0,4\text{ A} = 1,6\text{ W}

(3 puncte)

Cerința b: Rezistența interioară r0r_0 a unui generator (4 puncte)

  • Cu întrerupătorul K deschis, reostatul este deconectat. Rezistoarele R1R_1 și R2R_2 sunt legate în serie:
R12=R1+R2=3,0 Ω+5,0 Ω=8,0 ΩR_{12} = R_1 + R_2 = 3,0\,\Omega + 5,0\,\Omega = 8,0\,\Omega
  • Rezistența interioară totală a bateriei de generatoare serie este re=4r0r_e = 4 r_0.
  • Din legea lui Ohm pentru întregul circuit:
I=EeR12+4r0  ⟹  R12+4r0=EeII = \frac{E_e}{R_{12} + 4 r_0} \implies R_{12} + 4 r_0 = \frac{E_e}{I} 8,0+4r0=4,0 V0,4 A=10 Ω  ⟹  4r0=2,0 Ω  ⟹  r0=0,5 Ω8,0 + 4 r_0 = \frac{4,0\text{ V}}{0,4\text{ A}} = 10\,\Omega \implies 4 r_0 = 2,0\,\Omega \implies r_0 = 0,5\,\Omega

(4 puncte)

Cerința c: Energia consumată în circuitul exterior (4 puncte)

  • Când cursorul C este plasat la jumătatea firului NM, rezistența porțiunii active CM a reostatului este:
RCM=RNM2=48 Ω2=24 ΩR_{CM} = \frac{R_{NM}}{2} = \frac{48\,\Omega}{2} = 24\,\Omega
  • Prin închiderea întrerupătorului K, porțiunea RCMR_{CM} se leagă în paralel cu ramura serie formată din R1R_1 și R2R_2 (R12=8,0 ΩR_{12} = 8,0\,\Omega).
  • Rezistența echivalentă a circuitului exterior este:
Re′=R12⋅RCMR12+RCM=8,0⋅248,0+24=19232=6,0 ΩR'_e = \frac{R_{12} \cdot R_{CM}}{R_{12} + R_{CM}} = \frac{8,0 \cdot 24}{8,0 + 24} = \frac{192}{32} = 6,0\,\Omega
  • Noua intensitate debitată de baterie devine:
Ikıˆ=EeRe′+re=4,0 V6,0 Ω+2,0 Ω=4,08,0=0,5 AI_{\text{k\^{\i}}} = \frac{E_e}{R'_e + r_e} = \frac{4,0\text{ V}}{6,0\,\Omega + 2,0\,\Omega} = \frac{4,0}{8,0} = 0,5\text{ A}
  • Energia electrică consumată de circuitul exterior în Δt=100 s\Delta t = 100\text{ s} este:
Wext=Re′⋅Ikıˆ2⋅Δt=6,0 Ω⋅(0,5 A)2⋅100 s=6,0⋅0,25⋅100=150 J=1,5⋅102 JW_{\text{ext}} = R'_e \cdot I_{\text{k\^{\i}}}^2 \cdot \Delta t = 6,0\,\Omega \cdot (0,5\text{ A})^2 \cdot 100\text{ s} = 6,0 \cdot 0,25 \cdot 100 = 150\text{ J} = 1,5 \cdot 10^2\text{ J}

(4 puncte)

Cerința d: Poziția cursorului pentru transfer maxim de putere (4 puncte)

  • Conform teoremei transferului maxim de putere, puterea debitată pe circuitul exterior este maximă atunci când rezistența exterioară este egală cu rezistența interioară a sursei:
Rext=re=4r0=2,0 ΩR_{\text{ext}} = r_e = 4 r_0 = 2,0\,\Omega
  • Notând cu RxR_x rezistența porțiunii reostatului conectate în paralel cu ramura R12=8,0 ΩR_{12} = 8,0\,\Omega:
R12⋅RxR12+Rx=2,0 Ω  ⟹  8,0Rx8,0+Rx=2,0  ⟹  8,0Rx=16+2,0Rx  ⟹  6,0Rx=16  ⟹  Rx=83 Ω\frac{R_{12} \cdot R_x}{R_{12} + R_x} = 2,0\,\Omega \implies \frac{8,0 R_x}{8,0 + R_x} = 2,0 \implies 8,0 R_x = 16 + 2,0 R_x \implies 6,0 R_x = 16 \implies R_x = \frac{8}{3}\,\Omega
  • Rezistența firului reostatului fiind direct proporțională cu lungimea sa (Rx=ρxSR_x = \rho \frac{x}{S}):
RxRNM=xLNM  ⟹  x=LNM⋅RxRNM\frac{R_x}{R_{NM}} = \frac{x}{L_{NM}} \implies x = L_{NM} \cdot \frac{R_x}{R_{NM}}
  • Calcul numeric:
x=90 cm⋅83 Ω48 Ω=90⋅83⋅48=90⋅118=5 cmx = 90\text{ cm} \cdot \frac{\frac{8}{3}\,\Omega}{48\,\Omega} = 90 \cdot \frac{8}{3 \cdot 48} = 90 \cdot \frac{1}{18} = 5\text{ cm}
  • Cursorul se află la distanța de 5 cm5\text{ cm} față de punctul M. (4 puncte)

D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,63⋅10−34 J⋅sh = 6,63 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Un obiect real este plasat între o lentilă convergentă și focarul obiect al acesteia. Imaginea obiectului este:

  • a. răsturnată
  • b. virtuală
  • c. reală
  • d. micșorată (3p)

2. Energia cinetică maximă a electronilor extrași prin efect fotoelectric extern depinde de frecvența radiației incidente conform graficului din figura alăturată. Energia unui foton de frecvență ν1\nu_1, din radiația incidentă, este de aproximativ:

  • a. 0,6⋅10−19 J0,6 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • b. 4,3⋅10−19 J4,3 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • c. 4,9⋅10−19 J4,9 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • d. 9,2⋅10−19 J9,2 \cdot 10^{-19}\text{ J} (3p)

Energia cinetică maximă a fotoelectronilor în funcție de frecvență

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, frecvența unei radiații electromagnetice având lungimea de undă λ\lambda are expresia:

  • a. c⋅λ−1c \cdot \lambda^{-1}
  • b. c−1⋅λc^{-1} \cdot \lambda
  • c. h⋅c⋅λ−1h \cdot c \cdot \lambda^{-1}
  • d. c⋅λc \cdot \lambda (3p)

4. Unitatea de măsură în S.I. a raportului dintre viteza luminii în vid și indicele de refracție al mediului prin care se propagă lumina este:

  • a. s\text{s}
  • b. m−1\text{m}^{-1}
  • c. m\text{m}
  • d. m/s\text{m/s} (3p)

5. Un sistem optic centrat e format din două lentile convergente L1L_1 și L2L_2. Distanța dintre cele două lentile este d=60 cmd = 60\text{ cm}. Un fascicul de lumină paralel, care intră în sistemul optic întâlnind mai întâi lentila L1L_1, este transformat, la ieșirea sa din sistem, tot într-un fascicul paralel, dar cu diametrul de 3 ori mai mic. Distanța focală a lentilei L1L_1 este:

  • a. 45 cm45\text{ cm}
  • b. 40 cm40\text{ cm}
  • c. 20 cm20\text{ cm}
  • d. 15 cm15\text{ cm} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Când un obiect real se află între focarul obiect și centrul optic al unei lentile convergente (∣x1∣<f|x_1| < f, funcționare ca lupă), razele emergente sunt divergente, iar prelungirile lor se intersectează în fața lentilei.
  • Imaginea formată este virtuală, dreaptă și mărită.
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns d (3 puncte)

  • Conform ecuației lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern:
hν=Lext+Ec maxh \nu = L_{\text{ext}} + E_{c\,\text{max}}
  • Energia fotonului incident este ε1=hν1=Lext+Ec max1\varepsilon_1 = h \nu_1 = L_{\text{ext}} + E_{c\,\text{max}1}.
  • Din grafic, la frecvența ν1\nu_1, Ec max1=1,6⋅10−19 JE_{c\,\text{max}1} = 1,6 \cdot 10^{-19}\text{ J}, iar lucrul mecanic de extracție este Lext=7,6⋅10−19 JL_{\text{ext}} = 7,6 \cdot 10^{-19}\text{ J}.
  • Energia fotonului este:
ε1=7,6⋅10−19 J+1,6⋅10−19 J=9,2⋅10−19 J\varepsilon_1 = 7,6 \cdot 10^{-19}\text{ J} + 1,6 \cdot 10^{-19}\text{ J} = 9,2 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • Răspuns corect: d.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Relația de propagare a undei electromagnetice leagă viteza de fază cc, lungimea de undă λ\lambda și frecvența ν\nu:
c=λ⋅ν  ⟹  ν=cλ=c⋅λ−1c = \lambda \cdot \nu \implies \nu = \frac{c}{\lambda} = c \cdot \lambda^{-1}
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Prin definiție, raportul dintre viteza luminii în vid și indicele de refracție al mediului reprezintă viteza de propagare a luminii în acel mediu:
v=cnv = \frac{c}{n}
  • Indicele de refracție fiind o mărime adimensională ([n]=1[n] = 1), unitatea de măsură în S.I. este cea a vitezei:
[v]=[c][n]=m/s[v] = \frac{[c]}{[n]} = \text{m/s}
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Un sistem optic numit afocal transformă un fascicul paralel incident într-un fascicul paralel emergent atunci când focarul imagine al primei lentile coincide cu focarul obiect al celei de-a doua lentile:
d=f1+f2=60 cmd = f_1 + f_2 = 60\text{ cm}
  • Diametrul fasciculului se micșorează proporțional cu distanțele focale:
D1D2=f1f2=3  ⟹  f1=3f2\frac{D_1}{D_2} = \frac{f_1}{f_2} = 3 \implies f_1 = 3 f_2
  • Înlocuind în relația distanței:
3f2+f2=4f2=60 cm  ⟹  f2=15 cm3 f_2 + f_2 = 4 f_2 = 60\text{ cm} \implies f_2 = 15\text{ cm} f1=3f2=3⋅15 cm=45 cmf_1 = 3 f_2 = 3 \cdot 15\text{ cm} = 45\text{ cm}
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un obiect luminos liniar este situat la 0,80 m0,80\text{ m} în fața unei lentile subțiri cu distanța focală f=16,0 cmf = 16,0\text{ cm}, perpendicular pe axa optică principală a lentilei. Imaginea se formează pe un ecran aflat de cealaltă parte a lentilei.

Cerințe:

  • a. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă. (4p)
  • b. Calculați convergența lentilei. (3p)
  • c. Calculați distanța dintre obiectul luminos și imaginea acestuia prin lentilă. (4p)
  • d. Calculați mărirea liniară transversală și precizați dacă imaginea este reală sau virtuală, dreaptă sau răsturnată, mărită sau micșorată. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul II

Cerința a: Construcția grafică a imaginii prin lentilă (4 puncte)

  • Deoarece imaginea se prinde pe un ecran situat de cealaltă parte a lentilei, imaginea este reală, iar lentila este convergentă (f=+16,0 cmf = +16,0\text{ cm}).
  • Poziția obiectului conform convenției de semne: x1=−0,80 m=−80 cmx_1 = -0,80\text{ m} = -80\text{ cm}.
  • Pentru construirea imaginii se trasează două raze caracteristice din vârful obiectului luminos BB:
    • O rază paralelă cu axa optică principală, care după refracție trece prin focarul imagine F′F';
    • O rază care trece nedeviată prin centrul optic OO.
    • Intersecția razelor emergente determină poziția vârfului imaginii B′B'.

Construcția imaginii printr-o lentilă convergentă

(4 puncte)

Cerința b: Convergența lentilei (3 puncte)

  • Convergența unei lentile subțiri este inversul distanței focale exprimate în metri:
C=1fC = \frac{1}{f}
  • Înlocuind f=16,0 cm=0,16 mf = 16,0\text{ cm} = 0,16\text{ m}:
C=10,16 m=6,25 m−1=6,25 δC = \frac{1}{0,16\text{ m}} = 6,25\text{ m}^{-1} = 6,25\,\delta

(3 puncte)

Cerința c: Distanța dintre obiect și imagine (4 puncte)

  • Din formula lentilelor subțiri:
1x2−1x1=1f  ⟹  1x2=1f+1x1\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f} \implies \frac{1}{x_2} = \frac{1}{f} + \frac{1}{x_1}
  • Calcul numeric:
1x2=116+1−80=5−180=480=120 cm  ⟹  x2=+20 cm=0,20 m\frac{1}{x_2} = \frac{1}{16} + \frac{1}{-80} = \frac{5 - 1}{80} = \frac{4}{80} = \frac{1}{20\text{ cm}} \implies x_2 = +20\text{ cm} = 0,20\text{ m}
  • Distanța dd dintre obiect și imaginea sa este:
d=−x1+x2=∣−80 cm∣+20 cm=80 cm+20 cm=100 cm=1,0 md = -x_1 + x_2 = |-80\text{ cm}| + 20\text{ cm} = 80\text{ cm} + 20\text{ cm} = 100\text{ cm} = 1,0\text{ m}

(4 puncte)

Cerința d: Mărirea liniară transversală și caracteristicile imaginii (4 puncte)

  • Mărirea liniară transversală se calculează cu relația:
β=x2x1=20 cm−80 cm=−14=−0,25\beta = \frac{x_2}{x_1} = \frac{20\text{ cm}}{-80\text{ cm}} = -\frac{1}{4} = -0,25
  • Caracteristicile imaginii:
    • Deoarece x2>0x_2 > 0 (razele de lumină converg efectiv pe ecran), imaginea este reală;
    • Deoarece β<0\beta < 0, imaginea este răsturnată;
    • Deoarece ∣β∣=0,25<1|\beta| = 0,25 < 1, imaginea este micșorată (de 4 ori mai mică decât obiectul).

(4 puncte)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Într-un experiment se utilizează un dispozitiv Young, plasat în aer, având distanța dintre fante 2ℓ=1 mm2\ell = 1\text{ mm} și distanța de la planul fantelor la ecran D=4 mD = 4\text{ m}. Sursa este plasată pe axa de simetrie a sistemului și emite lumină monocromatică și coerentă. Se obține o figură de interferență cu interfranja i=2 mmi = 2\text{ mm}.

Cerințe:

  • a. Calculați valoarea lungimii de undă a luminii monocromatice utilizate. (4p)
  • b. Calculați distanța de la franja centrală la maximul de ordinul al treilea. (3p)
  • c. Una dintre fante se acoperă cu o lamă de sticlă având grosimea e=0,02 mme = 0,02\text{ mm} și indicele de refracție n=1,5n = 1,5. Calculați diferența de drum optic introdusă de lamă. (4p)
  • d. Determinați deplasarea maximului central al figurii de interferență datorată introducerii lamei. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul III

Cerința a: Lungimea de undă a radiației (4 puncte)

  • Expresia interfranjei în dispozitivul Young plasat în aer (naer≅1n_{\text{aer}} \cong 1):
i=λD2ℓ  ⟹  λ=i⋅2ℓDi = \frac{\lambda D}{2\ell} \implies \lambda = \frac{i \cdot 2\ell}{D}
  • Înlocuind valorile în unități S.I. (i=2 mm=2⋅10−3 mi = 2\text{ mm} = 2 \cdot 10^{-3}\text{ m}, 2ℓ=1 mm=10−3 m2\ell = 1\text{ mm} = 10^{-3}\text{ m}, D=4 mD = 4\text{ m}):
λ=2⋅10−3 m⋅10−3 m4 m=2⋅10−64=0,5⋅10−6 m=5⋅10−7 m=500 nm\lambda = \frac{2 \cdot 10^{-3}\text{ m} \cdot 10^{-3}\text{ m}}{4\text{ m}} = \frac{2 \cdot 10^{-6}}{4} = 0,5 \cdot 10^{-6}\text{ m} = 5 \cdot 10^{-7}\text{ m} = 500\text{ nm}

(4 puncte)

Cerința b: Poziția maximului de ordinul al 3-lea (3 puncte)

  • Poziția maximelor de interferență față de maximul central (franja luminoasă centrală de ordin 0) este dată de:
xk=k⋅i,k∈Zx_k = k \cdot i, \quad k \in \mathbb{Z}
  • Pentru maximul de ordinul k=3k = 3:
x3=3⋅i=3⋅2 mm=6 mm=6⋅10−3 mx_3 = 3 \cdot i = 3 \cdot 2\text{ mm} = 6\text{ mm} = 6 \cdot 10^{-3}\text{ m}

(3 puncte)

Cerința c: Diferența de drum optic introdusă de lamă (4 puncte)

  • Înainte de introducerea lamei, lumina parcurgea grosimea ee prin aer cu drumul optic ee.
  • Prin introducerea lamei de grosime ee și indice nn, drumul optic prin lamă devine n⋅en \cdot e.
  • Diferența de drum optic suplimentară introdusă pe brațul respectiv este:
δ=n⋅e−e=(n−1)e\delta = n \cdot e - e = (n - 1) e
  • Calcul numeric (e=0,02 mm=2⋅10−5 me = 0,02\text{ mm} = 2 \cdot 10^{-5}\text{ m}, n=1,5n = 1,5):
δ=(1,5−1)⋅0,02 mm=0,5⋅0,02 mm=0,01 mm=10−5 m\delta = (1,5 - 1) \cdot 0,02\text{ mm} = 0,5 \cdot 0,02\text{ mm} = 0,01\text{ mm} = 10^{-5}\text{ m}

(4 puncte)

Cerința d: Deplasarea maximului central (4 puncte)

  • Noul maxim central se formează în punctul în care diferența totală de drum optic este nulă. Diferența de drum geometric compensează diferența de drum introdusă de lamă:
Δr−δ=0  ⟹  2ℓ⋅ΔxD=(n−1)e  ⟹  Δx=(n−1)e⋅D2ℓ=δ⋅D2ℓ\Delta r - \delta = 0 \implies \frac{2\ell \cdot \Delta x}{D} = (n - 1) e \implies \Delta x = \frac{(n - 1) e \cdot D}{2\ell} = \frac{\delta \cdot D}{2\ell}
  • Calcul numeric:
Δx=0,01 mm⋅4 m1 mm=10−5 m⋅4 m10−3 m=4⋅10−2 m=4 cm\Delta x = \frac{0,01\text{ mm} \cdot 4\text{ m}}{1\text{ mm}} = \frac{10^{-5}\text{ m} \cdot 4\text{ m}}{10^{-3}\text{ m}} = 4 \cdot 10^{-2}\text{ m} = 4\text{ cm}

(4 puncte)