BACEduHub
fizicaTeoretică / RealAnul 2023Sesiunea August

Bacalaureat 2023 - Fizică Teoretic (Varianta 7)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Lucrul mecanic efectuat de greutate la deplasarea unui corp între două puncte date depinde de:

  • a. viteza corpului
  • b. forma traiectoriei
  • c. lungimea drumului parcurs de corp
  • d. diferența de nivel dintre cele două puncte (3p)

2. Un corp având masa mm se află în punctul AA, la înălțimea hh deasupra nivelului la care energia potențială gravitațională este considerată nulă. Energia potențială gravitațională a corpului aflat în punctul AA este:

  • a. −mgh2-\frac{mgh}{2}
  • b. mgh2\frac{mgh}{2}
  • c. mghmgh
  • d. −mgh-mgh (3p)

3. Simbolurile unităților de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a impulsului mecanic este:

  • a. kg⋅s\text{kg}\cdot\text{s}
  • b. J\text{J}
  • c. W\text{W}
  • d. kg⋅m⋅s−1\text{kg}\cdot\text{m}\cdot\text{s}^{-1} (3p)

4. Un resort elastic are constanta elastică k=100 N/mk = 100\text{ N/m} și lungimea în stare nedeformată l0=20 cml_0 = 20\text{ cm}. Lucrul mecanic minim necesar pentru dublarea lungimii resortului este egal cu:

  • a. 1 J1\text{ J}
  • b. 2 J2\text{ J}
  • c. 3 J3\text{ J}
  • d. 4 J4\text{ J} (3p)

5. Un corp se mișcă de-a lungul axei OxOx. Forța rezultantă care acționează asupra acestuia își păstrează orientarea, dar are modulul variabil în funcție de coordonata la care se află corpul, conform graficului alăturat. Lucrul mecanic efectuat de forță în timpul deplasării corpului din origine până în punctul de coordonată x=6 mx = 6\text{ m} este:

Graficul dependenței forței de coordonata x

  • a. 6 J6\text{ J}
  • b. 12 J12\text{ J}
  • c. 18 J18\text{ J}
  • d. 24 J24\text{ J} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns d (3 puncte)

  • Greutatea este o forță conservativă. Lucrul mecanic efectuat de forța gravitațională la deplasarea unui corp de masă mm depinde exclusiv de diferența de nivel Δh=hinițial−hfinal\Delta h = h_{\text{inițial}} - h_{\text{final}} dintre poziția inițială și cea finală:
LG=m⋅g⋅(hinițial−hfinal)L_G = m \cdot g \cdot (h_{\text{inițial}} - h_{\text{final}})
  • Lucrul mecanic este independent de forma traiectoriei, de lungimea drumului parcurs sau de viteza corpului.
  • Răspuns corect: d.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • Prin definiție, energia potențială gravitațională a unui corp de masă mm aflat la înălțimea hh deasupra nivelului de referință cu energie potențială nulă (h0=0h_0 = 0) este:
Ep=m⋅g⋅hE_p = m \cdot g \cdot h
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Impulsul mecanic al unui punct material este definit prin relația p⃗=mv⃗\vec{p} = m \vec{v}.
  • Unitatea de măsură în Sistemul Internațional se deduce prin analiză dimensională:
[p]=[m]⋅[v]=kg⋅m/s=kg⋅m⋅s−1[p] = [m] \cdot [v] = \text{kg} \cdot \text{m/s} = \text{kg}\cdot\text{m}\cdot\text{s}^{-1}
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Dublarea lungimii resortului înseamnă că lungimea finală este l=2l0l = 2 l_0.
  • Alungirea suferită de resort este:
Δl=l−l0=2l0−l0=l0=20 cm=0,2 m\Delta l = l - l_0 = 2 l_0 - l_0 = l_0 = 20\text{ cm} = 0,2\text{ m}
  • Lucrul mecanic minim necesar este efectuat de o forță exterioară care învinge cvasistatic forța elastică, acumulându-se integral sub formă de energie potențială elastică:
L=k⋅(Δl)22=100 N/m⋅(0,2 m)22=100⋅0,042 J=2 JL = \frac{k \cdot (\Delta l)^2}{2} = \frac{100\text{ N/m} \cdot (0,2\text{ m})^2}{2} = \frac{100 \cdot 0,04}{2}\text{ J} = 2\text{ J}
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns c (3 puncte)

  • Într-o reprezentare F=F(x)F = F(x), lucrul mecanic efectuat de forță este egal numeric cu aria suprafeței delimitate de grafic, axa OxOx și ordonatele corespunzătoare coordonatelor de capăt (x=0x = 0 și x=6 mx = 6\text{ m}).
  • Suprafața de sub grafic este un trapez dreptunghic cu baza mare B=6 mB = 6\text{ m}, baza mică b=6−3=3 mb = 6 - 3 = 3\text{ m} și înălțimea h=4 Nh = 4\text{ N}:
L=Aria=(B+b)⋅h2=(6+3) m⋅4 N2=9⋅42 J=18 JL = \text{Aria} = \frac{(B + b) \cdot h}{2} = \frac{(6 + 3)\text{ m} \cdot 4\text{ N}}{2} = \frac{9 \cdot 4}{2}\text{ J} = 18\text{ J}
  • Alternativ, se poate calcula ca suma dintre aria triunghiului pe [0,3 m][0, 3\text{ m}] (3⋅42=6 J\frac{3 \cdot 4}{2} = 6\text{ J}) și aria dreptunghiului pe [3 m,6 m][3\text{ m}, 6\text{ m}] (3⋅4=12 J3 \cdot 4 = 12\text{ J}), rezultând 6+12=18 J6 + 12 = 18\text{ J}.
  • Răspuns corect: c.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Asupra unui corp având masa m=2 kgm = 2\text{ kg} aflat pe un plan înclinat cu unghiul α≅37∘\alpha \cong 37^\circ (sin⁡α=0,6\sin\alpha = 0,6) față de orizontală acționează o forță F⃗\vec{F} paralelă cu planul înclinat, ca în figura alăturată. Dacă modulul forței este F=20 NF = 20\text{ N}, corpul urcă cu viteză constantă în lungul planului înclinat.

Corpul pe planul înclinat acționat de forța F

  • a. Reprezentați toate forțele care acționează asupra corpului care urcă pe planul înclinat cu viteză constantă.
  • b. Calculați valoarea forței de frecare la alunecare dintre corp și planul înclinat.
  • c. Determinați coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și planul înclinat.
  • d. Calculați modulul forței F⃗′\vec{F}' sub acțiunea căreia corpul ar coborî cu viteză constantă pe planul înclinat.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea

a. Reprezentarea tuturor forțelor (4 puncte)

  • Asupra corpului care urcă pe planul înclinat acționează următoarele forțe:
    1. Greutatea G⃗\vec{G}, orientată vertical în jos, cu componentele:
      • Gt=Gsin⁡α=mgsin⁡αG_t = G \sin\alpha = mg\sin\alpha (tangențială la plan, orientată în josul pantei);
      • Gn=Gcos⁡α=mgcos⁡αG_n = G \cos\alpha = mg\cos\alpha (normală pe plan, orientată înspre suprafața de contact).
    2. Reacțiunea normală a planului N⃗\vec{N}, perpendiculară pe suprafața planului înclinat, orientată în sus.
    3. Forța de tracțiune F⃗\vec{F}, paralelă cu planul înclinat, orientată în susul pantei.
    4. Forța de frecare la alunecare F⃗f\vec{F}_f, paralelă cu planul înclinat, orientată în sens opus mișcării de urcare (în josul pantei).

Reprezentarea forțelor pe planul înclinat

(4p pentru reprezentarea corectă a tuturor forțelor)

b. Valoarea forței de frecare la alunecare (4 puncte)

  • Corpul se deplasează pe planul înclinat cu viteză constantă (a=0a = 0), conform principiului I al mecanicii (condiția de echilibru dinamic pe direcția mișcării):
F−Gt−Ff=0  ⟹  Ff=F−GtF - G_t - F_f = 0 \implies F_f = F - G_t
  • Componenta tangențială a greutății este:
Gt=m⋅g⋅sin⁡α=2 kg⋅10 m/s2⋅0,6=12 NG_t = m \cdot g \cdot \sin\alpha = 2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0,6 = 12\text{ N}
  • Forța de frecare este:
Ff=20 N−12 N=8 NF_f = 20\text{ N} - 12\text{ N} = 8\text{ N}

(2p pentru scrierea ecuației de echilibru, 1p pentru calculul GtG_t, 1p pentru rezultatul final Ff=8 NF_f = 8\text{ N})

c. Coeficientul de frecare la alunecare (4 puncte)

  • Pe direcția perpendiculară pe suprafața planului înclinat nu există mișcare, prin urmare forțele se compensează:
N−Gn=0  ⟹  N=Gn=m⋅g⋅cos⁡αN - G_n = 0 \implies N = G_n = m \cdot g \cdot \cos\alpha
  • Deoarece sin⁡α=0,6\sin\alpha = 0,6, valoarea cosinusului este:
cos⁡α=1−sin⁡2α=1−0,36=0,64=0,8\cos\alpha = \sqrt{1 - \sin^2\alpha} = \sqrt{1 - 0,36} = \sqrt{0,64} = 0,8
  • Valoarea reacțiunii normale este:
N=2 kg⋅10 m/s2⋅0,8=16 NN = 2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0,8 = 16\text{ N}
  • Legea frecării la alunecare stabilește legătura dintre forța de frecare și reacțiunea normală:
Ff=μ⋅N  ⟹  μ=FfN=8 N16 N=0,5F_f = \mu \cdot N \implies \mu = \frac{F_f}{N} = \frac{8\text{ N}}{16\text{ N}} = 0,5

(2p pentru relația μ=FfN\mu = \frac{F_f}{N}, 1p pentru N=mgcos⁡αN = mg\cos\alpha, 1p pentru rezultatul final μ=0,5\mu = 0,5)

d. Modulul forței F⃗′\vec{F}' pentru coborâre cu viteză constantă (3 puncte)

  • La coborâre, mișcarea are loc în josul planului înclinat. Deoarece contactul și reacțiunea normală rămân aceleași, modulul forței de frecare este neschimbat (Ff=8 NF_f = 8\text{ N}), dar sensul acesteia se inversează (este orientată în susul planului înclinat, opunându-se coborârii).
  • Componenta tangențială a greutății Gt=12 NG_t = 12\text{ N} este mai mare decât forța de frecare Ff=8 NF_f = 8\text{ N}, astfel încât, fără o forță reținătoare orientată în sus, corpul ar coborî accelerat.
  • Pentru coborâre uniformă cu viteză constantă (a=0a = 0), forța de reținere F⃗′\vec{F}' trebuie orientată în susul planului înclinat:
Gt−Ff−F′=0  ⟹  F′=Gt−FfG_t - F_f - F' = 0 \implies F' = G_t - F_f
  • Înlocuind valorile numerice:
F′=12 N−8 N=4 NF' = 12\text{ N} - 8\text{ N} = 4\text{ N}

(2p pentru scrierea ecuației de mișcare uniformă la coborâre, 1p pentru rezultatul final F′=4 NF' = 4\text{ N})

Subiectul al III-lea (15 puncte)

O ladă cu masa m=50 kgm = 50\text{ kg} este deplasată pe o suprafață orizontală prin intermediul unui cablu inextensibil de masă neglijabilă, acționat de un motor, ca în figura alăturată. Coeficientul de frecare la alunecare dintre ladă și suprafața orizontală este μ=0,2\mu = 0,2. La momentul t0=0 st_0 = 0\text{ s} lada începe să se deplaseze, pornind din repaus (v0=0 m/sv_0 = 0\text{ m/s}). Accelerația imprimată lăzii este constantă și are valoarea a=0,2 m/s2a = 0,2\text{ m/s}^2. Calculați:

  • a. energia cinetică a lăzii la momentul t1=8 st_1 = 8\text{ s};
  • b. lucrul mecanic efectuat de forța de frecare între momentele t0=0 st_0 = 0\text{ s} și t1=8 st_1 = 8\text{ s};
  • c. lucrul mecanic efectuat de forța de tensiune care acționează asupra lăzii între momentele t0=0 st_0 = 0\text{ s} și t1=8 st_1 = 8\text{ s};
  • d. puterea motorului la momentul t1=8 st_1 = 8\text{ s}.

Lada acționată de motor pe suprafață orizontală

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea

a. Energia cinetică a lăzii la momentul t1=8 st_1 = 8\text{ s} (3 puncte)

  • Mișcarea fiind rectilinie uniform accelerată cu plecare din repaus (v0=0v_0 = 0), viteza la momentul t1t_1 este:
v1=a⋅(t1−t0)=0,2 m/s2⋅8 s=1,6 m/sv_1 = a \cdot (t_1 - t_0) = 0,2\text{ m/s}^2 \cdot 8\text{ s} = 1,6\text{ m/s}
  • Energia cinetică corespunzătoare vitezei v1v_1 este:
Ec1=m⋅v122=50 kg⋅(1,6 m/s)22=25⋅2,56 J=64 JE_{c1} = \frac{m \cdot v_1^2}{2} = \frac{50\text{ kg} \cdot (1,6\text{ m/s})^2}{2} = 25 \cdot 2,56\text{ J} = 64\text{ J}

(1p pentru formula vitezei v1=at1v_1 = a t_1, 1p pentru relația energiei cinetice, 1p pentru rezultatul final Ec1=64 JE_{c1} = 64\text{ J})

b. Lucrul mecanic efectuat de forța de frecare (4 puncte)

  • Distanța parcursă de ladă în intervalul de timp de la t0=0t_0 = 0 la t1=8 st_1 = 8\text{ s} este:
d=a⋅t122=0,2 m/s2⋅(8 s)22=0,1⋅64 m=6,4 md = \frac{a \cdot t_1^2}{2} = \frac{0,2\text{ m/s}^2 \cdot (8\text{ s})^2}{2} = 0,1 \cdot 64\text{ m} = 6,4\text{ m}
  • Pe suprafața orizontală, forța de apăsare normală este egală cu greutatea: N=mg=50⋅10=500 NN = mg = 50 \cdot 10 = 500\text{ N}.
  • Modulul forței de frecare este:
Ff=μ⋅m⋅g=0,2⋅50 kg⋅10 m/s2=100 NF_f = \mu \cdot m \cdot g = 0,2 \cdot 50\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 = 100\text{ N}
  • Forța de frecare având sens contrar deplasării (cos⁡180∘=−1\cos 180^\circ = -1), lucrul mecanic efectuat de aceasta este rezistent:
LFf=−Ff⋅d=−100 N⋅6,4 m=−640 JL_{F_f} = -F_f \cdot d = -100\text{ N} \cdot 6,4\text{ m} = -640\text{ J}

(1p pentru formula distanței parcurse, 1p pentru expresia Ff=μmgF_f = \mu mg, 1p pentru formula lucrului mecanic, 1p pentru rezultatul final LFf=−640 JL_{F_f} = -640\text{ J})

c. Lucrul mecanic efectuat de forța de tensiune (4 puncte)

  • Conform teoremei variației energiei cinetice:
ΔEc=Ltotal=LT+LFf+LG+LN\Delta E_c = L_{\text{total}} = L_T + L_{F_f} + L_G + L_N
  • Cum forțele pe verticală nu efectuează lucru mecanic (LG=0L_G = 0, LN=0L_N = 0):
ΔEc=Ec1−Ec0=64 J−0=64 J\Delta E_c = E_{c1} - E_{c0} = 64\text{ J} - 0 = 64\text{ J} LT=ΔEc−LFf=64 J−(−640 J)=64+640=704 JL_T = \Delta E_c - L_{F_f} = 64\text{ J} - (-640\text{ J}) = 64 + 640 = 704\text{ J}
  • Metodă alternativă: Din legea fundamentală a dinamicii pe orizontală: T−Ff=ma  ⟹  T=Ff+ma=100 N+50 kg⋅0,2 m/s2=110 NT - F_f = m a \implies T = F_f + m a = 100\text{ N} + 50\text{ kg} \cdot 0,2\text{ m/s}^2 = 110\text{ N}. Lucrul mecanic al tensiunii este LT=T⋅d=110 N⋅6,4 m=704 JL_T = T \cdot d = 110\text{ N} \cdot 6,4\text{ m} = 704\text{ J}. (2p pentru aplicarea teoremei variației energiei cinetice sau a legii a II-a a dinamicii, 1p pentru identificarea termenilor, 1p pentru rezultatul final LT=704 JL_T = 704\text{ J})

d. Puterea motorului la momentul t1=8 st_1 = 8\text{ s} (4 puncte)

  • Puterea mecanică instantanee dezvoltată de forța de tensiune la momentul t1t_1 este produsul dintre modulul forței de tracțiune TT și viteza instantanee v1v_1:
P1=T⋅v1P_1 = T \cdot v_1
  • Valoarea forței de tensiune din cablu este T=LTd=704 J6,4 m=110 NT = \frac{L_T}{d} = \frac{704\text{ J}}{6,4\text{ m}} = 110\text{ N}.
  • Puterea dezvoltată la momentul t1=8 st_1 = 8\text{ s} este:
P1=110 N⋅1,6 m/s=176 WP_1 = 110\text{ N} \cdot 1,6\text{ m/s} = 176\text{ W}

(2p pentru formula puterii instantanee P=TvP = T v, 1p pentru deducerea forței TT, 1p pentru rezultatul final P1=176 WP_1 = 176\text{ W})


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J/(mol⋅K)R = 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p⋅V=νRTp \cdot V = \nu R T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Variația de temperatură ΔT=20 K\Delta T = 20\text{ K}, exprimată în grade Celsius, are valoarea:

  • a. −20∘C-20^\circ\text{C}
  • b. 20∘C20^\circ\text{C}
  • c. 253,15∘C253,15^\circ\text{C}
  • d. 293,13∘C293,13^\circ\text{C} (3p)

2. Simbolurile fiind cele utilizate în manualele de fizică, relația Robert-Mayer poate fi scrisă sub forma:

  • a. Cp=CV+RC_p = C_V + R
  • b. CV=Cp+RC_V = C_p + R
  • c. CV=R−CpC_V = R - C_p
  • d. CV−Cp=2RC_V - C_p = 2R (3p)

3. Unitatea de măsură în S.I. a căldurii specifice este:

  • a. J⋅kg−1\text{J}\cdot\text{kg}^{-1}
  • b. J⋅mol−1\text{J}\cdot\text{mol}^{-1}
  • c. J⋅kg−1⋅K−1\text{J}\cdot\text{kg}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}
  • d. J⋅mol−1⋅K−1\text{J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1} (3p)

4. O cantitate constantă de gaz ideal este supusă procesului termodinamic 1→2→3→41 \to 2 \to 3 \to 4 în care densitatea gazului depinde de presiune conform reprezentării din figura alăturată. Temperatura maximă la care ajunge gazul pe parcursul acestui proces este în starea:

Graficul dependenței densității de presiune

  • a. 1
  • b. 2
  • c. 3
  • d. 4 (3p)

5. Într-un ciclu Carnot desfășurat între temperaturile extreme Trece=300 KT_{\text{rece}} = 300\text{ K} și Tcald=400 KT_{\text{cald}} = 400\text{ K}, gazul primește de la sursa caldă căldura Qp=400 JQ_p = 400\text{ J}. Căldura cedată de gaz sursei reci pe parcursul unui ciclu are valoarea:

  • a. Qc=−400 JQ_c = -400\text{ J}
  • b. Qc=−300 JQ_c = -300\text{ J}
  • c. Qc=400 JQ_c = 400\text{ J}
  • d. Qc=700 JQ_c = 700\text{ J} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Relația dintre temperatura absolută TT exprimată în kelvini și temperatura tt în grade Celsius este T=t+273,15T = t + 273,15.
  • Pentru o variație de temperatură:
ΔT=T2−T1=(t2+273,15)−(t1+273,15)=t2−t1=Δt\Delta T = T_2 - T_1 = (t_2 + 273,15) - (t_1 + 273,15) = t_2 - t_1 = \Delta t
  • Prin urmare, mărimea intervalului de un kelvin este identică cu cea a unui grad Celsius: Δt=20∘C\Delta t = 20^\circ\text{C}.
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Relația Robert-Mayer leagă căldura molară la presiune constantă CpC_p de căldura molară la volum constant CVC_V prin intermediul constantei universale a gazelor RR:
Cp−CV=R  ⟺  Cp=CV+RC_p - C_V = R \iff C_p = C_V + R
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns c (3 puncte)

  • Căldura specifică cc este definită prin relația Q=m⋅c⋅ΔT  ⟹  c=Qm⋅ΔTQ = m \cdot c \cdot \Delta T \implies c = \frac{Q}{m \cdot \Delta T}.
  • Unitatea de măsură în S.I. este:
[c]=[Q][m]⋅[ΔT]=Jkg⋅K=J⋅kg−1⋅K−1[c] = \frac{[Q]}{[m] \cdot [\Delta T]} = \frac{\text{J}}{\text{kg} \cdot \text{K}} = \text{J}\cdot\text{kg}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}
  • Răspuns corect: c.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Din ecuația termică de stare a gazului ideal:
p⋅V=mμRT  ⟹  ρ=mV=μR⋅pT  ⟹  T=μR⋅pρp \cdot V = \frac{m}{\mu} R T \implies \rho = \frac{m}{V} = \frac{\mu}{R} \cdot \frac{p}{T} \implies T = \frac{\mu}{R} \cdot \frac{p}{\rho}
  • Temperatura este direct proporțională cu raportul pρ\frac{p}{\rho}, care reprezintă inversa pantei semidreptei duse din originea sistemului de axe către punctul respectiv din planul (ρ,p)(\rho, p).
  • Punctul 4 are presiunea maximă și densitatea cea mai redusă dintre stările cu presiune ridicată, asigurând valoarea maximă a raportului pρ\frac{p}{\rho}, deci temperatura maximă.
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns b (3 puncte)

  • Pentru un ciclu Carnot reversibil funcționând între temperaturile TcaldT_{\text{cald}} și TreceT_{\text{rece}}, randamentul termic este:
η=1−TreceTcald=1+QcQp  ⟹  QcQp=−TreceTcald\eta = 1 - \frac{T_{\text{rece}}}{T_{\text{cald}}} = 1 + \frac{Q_c}{Q_p} \implies \frac{Q_c}{Q_p} = -\frac{T_{\text{rece}}}{T_{\text{cald}}}
  • Căldura cedată sursei reci este:
Qc=−Qp⋅TreceTcald=−400 J⋅300 K400 K=−300 JQ_c = -Q_p \cdot \frac{T_{\text{rece}}}{T_{\text{cald}}} = -400\text{ J} \cdot \frac{300\text{ K}}{400\text{ K}} = -300\text{ J}
  • Răspuns corect: b.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un cilindru orizontal, închis la ambele capete și având lungimea 2l=50 cm2l = 50\text{ cm}, este împărțit în două compartimente de volume egale de un piston subțire, termoizolant și care se poate deplasa etanș, fără frecări. Fiecare compartiment al cilindrului conține ν=3 mol\nu = 3\text{ mol} de oxigen cu masa molară μ=32 g/mol\mu = 32\text{ g/mol} la temperatura T=300 KT = 300\text{ K} și presiunea p=1,0⋅105 Pap = 1,0 \cdot 10^5\text{ Pa}. Considerați că oxigenul are un comportament de gaz ideal.

  • a. Calculați masa totală de oxigen din cilindru.
  • b. Calculați densitatea oxigenului dintr-un compartiment al cilindrului.
  • c. În compartimentul din stânga se introduce lent o cantitate suplimentară Δν=1,5 mol\Delta\nu = 1,5\text{ mol} de oxigen la aceeași temperatură T=300 KT = 300\text{ K}. Calculați deplasarea pistonului din poziția inițială până în noua poziție de echilibru. Temperatura sistemului nu se modifică în timpul procesului.
  • d. Calculați presiunea oxigenului din compartimentul în care s-a introdus cantitatea Δν\Delta\nu de oxigen în starea finală.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea

a. Masa totală de oxigen din cilindru (4 puncte)

  • Masa de gaz dintr-un singur compartiment este:
m=ν⋅μ=3 mol⋅32 g/mol=96 gm = \nu \cdot \mu = 3\text{ mol} \cdot 32\text{ g/mol} = 96\text{ g}
  • Masa totală conținută în cele două compartimente este:
mtotal=2⋅m=2⋅96 g=192 g=0,192 kgm_{\text{total}} = 2 \cdot m = 2 \cdot 96\text{ g} = 192\text{ g} = 0,192\text{ kg}

(2p pentru formula m=νμm = \nu \mu, 1p pentru mtotal=2mm_{\text{total}} = 2m, 1p pentru rezultatul final mtotal=192 gm_{\text{total}} = 192\text{ g})

b. Densitatea oxigenului dintr-un compartiment (4 puncte)

  • Din ecuația termică de stare a gazului ideal:
p⋅V=mμRT  ⟹  ρ=mV=p⋅μR⋅Tp \cdot V = \frac{m}{\mu} R T \implies \rho = \frac{m}{V} = \frac{p \cdot \mu}{R \cdot T}
  • Înlocuind valorile numerice în unități S.I. (μ=32⋅10−3 kg/mol\mu = 32 \cdot 10^{-3}\text{ kg/mol}, p=1,0⋅105 Pap = 1,0 \cdot 10^5\text{ Pa}, R=8,31 J/(mol⋅K)R = 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}), T=300 KT = 300\text{ K}):
ρ=1,0⋅105 Pa⋅32⋅10−3 kg/mol8,31 J/(mol⋅K)⋅300 K=32002493 kg/m3≅1,28 kg/m3\rho = \frac{1,0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 32 \cdot 10^{-3}\text{ kg/mol}}{8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}) \cdot 300\text{ K}} = \frac{3200}{2493}\text{ kg/m}^3 \cong 1,28\text{ kg/m}^3

(3p pentru formula ρ=pμRT\rho = \frac{p\mu}{RT}, 1p pentru rezultatul final ρ≅1,28 kg/m3\rho \cong 1,28\text{ kg/m}^3)

c. Deplasarea pistonului la noua poziție de echilibru (4 puncte)

  • Inițial, ambele compartimente au lungimea l=2l2=25 cm=0,25 ml = \frac{2l}{2} = 25\text{ cm} = 0,25\text{ m} și volumul V0=S⋅lV_0 = S \cdot l.
  • După introducerea cantității Δν=1,5 mol\Delta\nu = 1,5\text{ mol} în stânga, cantitatea de gaz din stânga devine:
ν′=ν+Δν=3+1,5=4,5 mol\nu' = \nu + \Delta\nu = 3 + 1,5 = 4,5\text{ mol}
  • În dreapta rămâne cantitatea inițială ν=3 mol\nu = 3\text{ mol}.
  • Pistonul se deplasează lent spre dreapta pe distanța xx. Noile volume la echilibru sunt:
Vst=S(l+x),Vdr=S(l−x)V_{\text{st}} = S(l + x), \quad V_{\text{dr}} = S(l - x)
  • La noul echilibru mecanic, presiunea p′p' este aceeași în ambele compartimente, iar temperatura rămâne T=300 KT = 300\text{ K}:
{p′⋅S(l+x)=(ν+Δν)RTp′⋅S(l−x)=νRT\begin{cases} p' \cdot S(l + x) = (\nu + \Delta\nu) R T \\ p' \cdot S(l - x) = \nu R T \end{cases}
  • Împărțind cele două relații membru cu membru:
l+xl−x=ν+Δνν=4,53=1,5\frac{l + x}{l - x} = \frac{\nu + \Delta\nu}{\nu} = \frac{4,5}{3} = 1,5 l+x=1,5(l−x)  ⟹  l+x=1,5l−1,5x  ⟹  2,5x=0,5l  ⟹  x=0,52,5l=l5l + x = 1,5(l - x) \implies l + x = 1,5 l - 1,5 x \implies 2,5 x = 0,5 l \implies x = \frac{0,5}{2,5} l = \frac{l}{5}
  • Înlocuind l=25 cml = 25\text{ cm}:
x=25 cm5=5 cmx = \frac{25\text{ cm}}{5} = 5\text{ cm}

(1p pentru ecuația stării finale în stânga, 1p pentru ecuația în dreapta, 1p pentru exprimarea ν′=ν+Δν\nu' = \nu + \Delta\nu, 1p pentru rezultatul final x=5 cmx = 5\text{ cm})

d. Presiunea oxigenului în starea finală (3 puncte)

  • În compartimentul din dreapta, cantitatea ν=3 mol\nu = 3\text{ mol} suferă o transformare izotermă (T=constantT = \text{constant}):
p⋅(S⋅l)=p′⋅S(l−x)  ⟹  p′=p⋅ll−xp \cdot (S \cdot l) = p' \cdot S(l - x) \implies p' = p \cdot \frac{l}{l - x}
  • Înlocuind l=25 cml = 25\text{ cm} și l−x=25−5=20 cml - x = 25 - 5 = 20\text{ cm}:
p′=1,0⋅105 Pa⋅25 cm20 cm=1,0⋅105⋅1,25=1,25⋅105 Pap' = 1,0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot \frac{25\text{ cm}}{20\text{ cm}} = 1,0 \cdot 10^5 \cdot 1,25 = 1,25 \cdot 10^5\text{ Pa}
  • (Verificare pe compartimentul din stânga):
p′=(ν+Δν)RTS(l+x)=4,53⋅ll+x⋅p=1,5⋅2530⋅1,0⋅105=1,25⋅105 Pap' = \frac{(\nu + \Delta\nu) R T}{S(l + x)} = \frac{4,5}{3} \cdot \frac{l}{l + x} \cdot p = 1,5 \cdot \frac{25}{30} \cdot 1,0 \cdot 10^5 = 1,25 \cdot 10^5\text{ Pa}

(1p pentru scrierea legii transformării izoterme p′=pll−xp' = p \frac{l}{l-x} sau echivalent, 1p pentru deducere algebrică, 1p pentru rezultatul final p′=1,25⋅105 Pap' = 1,25 \cdot 10^5\text{ Pa})

Subiectul al III-lea (15 puncte)

O cantitate dată de gaz ideal monoatomic, având căldura molară la volum constant CV=1,5RC_V = 1,5 R, parcurge transformarea ciclică 1→2→3→4→11 \to 2 \to 3 \to 4 \to 1 reprezentată în coordonate presiune-volum ca în figura alăturată. Pe parcursul transformărilor 2→32 \to 3 și 4→14 \to 1 temperatura gazului rămâne constantă. În starea 1 gazul se află la presiunea p1=1,25⋅105 Pap_1 = 1,25 \cdot 10^5\text{ Pa} și ocupă volumul V1=4,8 LV_1 = 4,8\text{ L}. Considerați că ln⁡2≅0,7\ln 2 \cong 0,7. Calculați:

  • a. variația energiei interne a gazului în transformarea 1→21 \to 2;
  • b. lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 2→32 \to 3;
  • c. căldura cedată de gaz pe parcursul transformării ciclice 1→2→3→4→11 \to 2 \to 3 \to 4 \to 1;
  • d. randamentul unui motor termic care funcționează după acest ciclu.

Ciclul termodinamic în coordonate p-V

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea

Parametrii stărilor din ciclu

  • Din grafic se citesc parametrii stărilor:
    • Starea 1: V1=4,8 L=4,8⋅10−3 m3V_1 = 4,8\text{ L} = 4,8 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3, p1=1,25⋅105 Pap_1 = 1,25 \cdot 10^5\text{ Pa}; produsul p1V1=1,25⋅105⋅4,8⋅10−3=600 Jp_1 V_1 = 1,25 \cdot 10^5 \cdot 4,8 \cdot 10^{-3} = 600\text{ J}.
    • Starea 2: V2=V1V_2 = V_1 (transformare izocoră 1→21 \to 2), p2=2p1=2,5⋅105 Pap_2 = 2 p_1 = 2,5 \cdot 10^5\text{ Pa}. Temperatura este T2=2T1T_2 = 2 T_1.
    • Transformarea 2→32 \to 3 este izotermă la temperatura T2T_2, de la volumul V2=V1V_2 = V_1 la V3=2V1V_3 = 2 V_1. Rezultă p3⋅(2V1)=p2⋅V1=2p1V1  ⟹  p3=p1p_3 \cdot (2V_1) = p_2 \cdot V_1 = 2p_1 V_1 \implies p_3 = p_1.
    • Transformarea 3→43 \to 4 este izocoră la volumul V3=2V1V_3 = 2 V_1.
    • Transformarea 4→14 \to 1 este izotermă la temperatura T1T_1, de la V4=2V1V_4 = 2 V_1 la V1V_1. Rezultă p4⋅(2V1)=p1⋅V1  ⟹  p4=p12p_4 \cdot (2V_1) = p_1 \cdot V_1 \implies p_4 = \frac{p_1}{2}. Temperatura în starea 4 este T4=T1T_4 = T_1.

a. Variația energiei interne în transformarea 1→21 \to 2 (4 puncte)

  • Variația energiei interne depinde exclusiv de variația de temperatură:
ΔU12=νCV(T2−T1)=1,5νR(T2−T1)\Delta U_{12} = \nu C_V (T_2 - T_1) = 1,5 \nu R (T_2 - T_1)
  • Din ecuația de stare p1V1=νRT1p_1 V_1 = \nu R T_1 și p2V2=2p1V1=νRT2  ⟹  T2=2T1p_2 V_2 = 2 p_1 V_1 = \nu R T_2 \implies T_2 = 2 T_1:
ΔU12=1,5(p2V2−p1V1)=1,5(2p1V1−p1V1)=1,5⋅p1V1\Delta U_{12} = 1,5 (p_2 V_2 - p_1 V_1) = 1,5 (2 p_1 V_1 - p_1 V_1) = 1,5 \cdot p_1 V_1
  • Înlocuind numeric:
ΔU12=1,5⋅600 J=900 J\Delta U_{12} = 1,5 \cdot 600\text{ J} = 900\text{ J}

(1p pentru formula ΔU12=νCV(T2−T1)\Delta U_{12} = \nu C_V (T_2 - T_1), 1p pentru p1V1=νRT1p_1 V_1 = \nu R T_1, 1p pentru T2=2T1T_2 = 2 T_1, 1p pentru rezultatul final ΔU12=900 J\Delta U_{12} = 900\text{ J})

b. Lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 2→32 \to 3 (3 puncte)

  • Transformarea 2→32 \to 3 fiind o destindere izotermă la temperatura T2T_2:
L23=νRT2ln⁡(V3V2)=p2V2ln⁡(2V1V1)=2p1V1ln⁡2L_{23} = \nu R T_2 \ln\left(\frac{V_3}{V_2}\right) = p_2 V_2 \ln\left(\frac{2V_1}{V_1}\right) = 2 p_1 V_1 \ln 2
  • Înlocuind valorile numerice:
L23=2⋅600 J⋅0,7=1200⋅0,7 J=840 JL_{23} = 2 \cdot 600\text{ J} \cdot 0,7 = 1200 \cdot 0,7\text{ J} = 840\text{ J}

(2p pentru formula L23=νRT2ln⁡V3V2L_{23} = \nu R T_2 \ln \frac{V_3}{V_2}, 1p pentru rezultatul final L23=840 JL_{23} = 840\text{ J})

c. Căldura cedată de gaz pe parcursul ciclului (4 puncte)

  • Căldura este cedată de gaz în etapele în care Q<0Q < 0, adică pe transformările 3→43 \to 4 (răcire izocoră) și 4→14 \to 1 (comprimare izotermă):
Qc=Q34+Q41Q_c = Q_{34} + Q_{41}
  • În transformarea izocoră 3→43 \to 4 (L34=0L_{34} = 0), temperatura scade de la T3=T2T_3 = T_2 la T4=T1T_4 = T_1:
Q34=νCV(T4−T3)=νCV(T1−T2)=−ΔU12=−900 JQ_{34} = \nu C_V (T_4 - T_3) = \nu C_V (T_1 - T_2) = -\Delta U_{12} = -900\text{ J}
  • În transformarea izotermă 4→14 \to 1 (ΔU41=0\Delta U_{41} = 0), căldura este egală cu lucrul mecanic:
Q41=L41=νRT1ln⁡(V1V4)=p1V1ln⁡(V12V1)=−p1V1ln⁡2Q_{41} = L_{41} = \nu R T_1 \ln\left(\frac{V_1}{V_4}\right) = p_1 V_1 \ln\left(\frac{V_1}{2V_1}\right) = -p_1 V_1 \ln 2 Q41=−600 J⋅0,7=−420 JQ_{41} = -600\text{ J} \cdot 0,7 = -420\text{ J}
  • Căldura totală cedată este:
Qc=−900 J+(−420 J)=−1320 J  ⟹  ∣Qc∣=1320 JQ_c = -900\text{ J} + (-420\text{ J}) = -1320\text{ J} \implies |Q_c| = 1320\text{ J}

(1p pentru formula Qc=Q34+Q41Q_c = Q_{34} + Q_{41}, 1p pentru calculul Q34=−900 JQ_{34} = -900\text{ J}, 1p pentru calculul Q41=−420 JQ_{41} = -420\text{ J}, 1p pentru rezultatul final Qc=−1320 JQ_c = -1320\text{ J})

d. Randamentul motorului termic (4 puncte)

  • Căldura primită de gaz provine din transformările cu transfer termic pozitiv (1→21 \to 2 și 2→32 \to 3):
Q12=ΔU12=900 JQ_{12} = \Delta U_{12} = 900\text{ J} Q23=L23=840 JQ_{23} = L_{23} = 840\text{ J} Qp=Q12+Q23=900 J+840 J=1740 JQ_p = Q_{12} + Q_{23} = 900\text{ J} + 840\text{ J} = 1740\text{ J}
  • Randamentul termic al ciclului este:
η=1−∣Qc∣Qp=1−1320 J1740 J=1740−13201740=4201740=729≅0,2414≅24%\eta = 1 - \frac{|Q_c|}{Q_p} = 1 - \frac{1320\text{ J}}{1740\text{ J}} = \frac{1740 - 1320}{1740} = \frac{420}{1740} = \frac{7}{29} \cong 0,2414 \cong 24\%
  • Verificare prin lucrul mecanic total: Lciclu=L23+L41=840 J−420 J=420 JL_{\text{ciclu}} = L_{23} + L_{41} = 840\text{ J} - 420\text{ J} = 420\text{ J}. η=LcicluQp=4201740≅24%\eta = \frac{L_{\text{ciclu}}}{Q_p} = \frac{420}{1740} \cong 24\%. (1p pentru formula η=1−∣Qc∣Qp\eta = 1 - \frac{|Q_c|}{Q_p}, 1p pentru formula căldurii primite Qp=Q12+Q23Q_p = Q_{12} + Q_{23}, 1p pentru calculul Qp=1740 JQ_p = 1740\text{ J}, 1p pentru rezultatul final η≅24%\eta \cong 24\%)

C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. La bornele unui generator de tensiune constantă este conectat un rezistor confecționat dintr-un fir conductor cu lungimea l1l_1 și diametrul d1d_1. Rezistorul este înlocuit cu un altul confecționat dintr-un fir din același material, dar cu lungimea l2l_2 și diametrul d2d_2. Ca urmare a înlocuirii, intensitatea curentului electric prin generator:

  • a. scade dacă l2<l1l_2 < l_1 și d1=d2d_1 = d_2
  • b. crește dacă l2<l1l_2 < l_1 și d1=d2d_1 = d_2
  • c. scade dacă l2=l1l_2 = l_1 și d1>d2d_1 > d_2
  • d. crește dacă l2=l1l_2 = l_1 și d1<d2d_1 < d_2 (3p)

2. Un televizor are puterea electrică de 125 W125\text{ W}. El funcționează 8 ore pe zi. Energia electrică pe care o consumă televizorul în 30 de zile de funcționare are valoarea:

  • a. 12,5 kWh12,5\text{ kWh}
  • b. 25 kWh25\text{ kWh}
  • c. 30 kWh30\text{ kWh}
  • d. 35 kWh35\text{ kWh} (3p)

3. Se realizează un circuit format din trei baterii identice, legate în paralel, care alimentează un consumator. Rezistența consumatorului este de trei ori mai mare decât rezistența interioară a unei baterii. Neglijând rezistența firelor de legătură, randamentul circuitului astfel format este:

  • a. 90%90\%
  • b. 75%75\%
  • c. 50%50\%
  • d. 25%25\% (3p)

4. O baterie alimentează un consumator a cărui rezistență electrică poate fi modificată. În figura alăturată este reprezentat graficul puterii disipate pe consumator în funcție de intensitatea curentului prin baterie. Tensiunea electromotoare a bateriei este egală cu:

Graficul puterii disipate pe consumator în funcție de intensitate

  • a. 4,5 V4,5\text{ V}
  • b. 9 V9\text{ V}
  • c. 13,5 V13,5\text{ V}
  • d. 15 V15\text{ V} (3p)

5. Produsul dintre puterea electrică a unui bec și rezistivitatea electrică a filamentului său are ca unitate de măsură în SI:

  • a. V⋅m−1\text{V}\cdot\text{m}^{-1}
  • b. V2⋅m\text{V}^2\cdot\text{m}
  • c. V2⋅m−1\text{V}^2\cdot\text{m}^{-1}
  • d. V⋅m2\text{V}\cdot\text{m}^2 (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Rezistența electrică a unui fir conductor este dată de R=ρlS=ρ4lπd2R = \rho \frac{l}{S} = \rho \frac{4l}{\pi d^2}.
  • Intensitatea curentului furnizat la tensiune constantă UU este I=URI = \frac{U}{R}.
  • Dacă diametrul rămâne constant (d2=d1d_2 = d_1) și lungimea scade (l2<l1l_2 < l_1), rezistența noului fir devine mai mică (R2<R1R_2 < R_1).
  • Ca urmare, intensitatea curentului prin circuit crește (I2>I1I_2 > I_1).
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • Timpul total de funcționare în cele 30 de zile este:
Δt=30⋅8 ore=240 ore\Delta t = 30 \cdot 8\text{ ore} = 240\text{ ore}
  • Energia electrică consumată este:
W=P⋅Δt=125 W⋅240 h=30 000 Wh=30 kWhW = P \cdot \Delta t = 125\text{ W} \cdot 240\text{ h} = 30\,000\text{ Wh} = 30\text{ kWh}
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Trei baterii identice (E,r)(E, r) grupate în paralel formează o sursă echivalentă cu tensiunea electromotoare Ep=EE_p = E și rezistența internă:
rp=r3r_p = \frac{r}{3}
  • Consumatorul are rezistența R=3rR = 3r.
  • Randamentul circuitului electric este:
η=RR+rp=3r3r+r3=3103=910=90%\eta = \frac{R}{R + r_p} = \frac{3r}{3r + \frac{r}{3}} = \frac{3}{\frac{10}{3}} = \frac{9}{10} = 90\%
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Puterea transferată consumatorului de o baterie cu parametrii (E,r)(E, r) este dată de:
P(I)=U⋅I=(E−rI)I=E⋅I−r⋅I2P(I) = U \cdot I = (E - r I) I = E \cdot I - r \cdot I^2
  • Aceasta este o parabolă cu vârful corespunzător puterii maxime. Din grafic, abscisa vârfului este Imax⁡=3 AI_{\max} = 3\text{ A}, iar valoarea maximă este Pmax⁡=13,5 WP_{\max} = 13,5\text{ W}.
  • La vârful parabolei:
Imax⁡=E2r=3 A  ⟹  Er=6 AI_{\max} = \frac{E}{2r} = 3\text{ A} \implies \frac{E}{r} = 6\text{ A} Pmax⁡=E24r=E2⋅(E2r)=E2⋅3 A=13,5 W  ⟹  E=2⋅13,53 V=9 VP_{\max} = \frac{E^2}{4r} = \frac{E}{2} \cdot \left(\frac{E}{2r}\right) = \frac{E}{2} \cdot 3\text{ A} = 13,5\text{ W} \implies E = \frac{2 \cdot 13,5}{3}\text{ V} = 9\text{ V}
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns b (3 puncte)

  • Unitatea de măsură a puterii electrice este wattul: W=V2Ω\text{W} = \frac{\text{V}^2}{\Omega}.
  • Unitatea de măsură a rezistivității electrice este Ω⋅m\Omega \cdot \text{m}.
  • Produsul lor are unitatea:
[P⋅ρ]=[P]⋅[ρ]=V2Ω⋅(Ω⋅m)=V2⋅m[P \cdot \rho] = [P] \cdot [\rho] = \frac{\text{V}^2}{\Omega} \cdot (\Omega \cdot \text{m}) = \text{V}^2 \cdot \text{m}
  • Răspuns corect: b.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

În circuitul a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată, rezistențele electrice ale rezistoarelor au valorile R1=10 ΩR_1 = 10\ \Omega, R2=15 ΩR_2 = 15\ \Omega și R3=25 ΩR_3 = 25\ \Omega. Tensiunea indicată de un voltmetru ideal (RV→∞R_V \to \infty) conectat între bornele M și N ale circuitului are valoarea UV=8 VU_V = 8\text{ V}. Dacă în locul voltmetrului este conectat un ampermetru ideal (RA≅0 ΩR_A \cong 0\ \Omega), curentul indicat de acesta are intensitatea IA=9 AI_A = 9\text{ A}. Determinați:

  • a. rezistența electrică echivalentă a circuitului exterior sursei când între bornele M și N este conectat voltmetrul;
  • b. sarcina electrică care străbate sursa în intervalul de timp Δt=1 min\Delta t = 1\text{ min} când între bornele M și N este conectat voltmetrul;
  • c. tensiunea electrică la bornele rezistorului R3R_3 când între bornele M și N este conectat voltmetrul;
  • d. rezistența interioară rr a sursei.

Schema circuitului electric cu rezistoarele R1, R2, R3

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea

a. Rezistența electrică echivalentă a circuitului exterior (4 puncte)

  • Când voltmetrul ideal (RV→∞R_V \to \infty) este conectat între bornele M și N, el nu absoarbe curent.
  • Circuitul exterior conectat la bornele sursei este alcătuit din:
    • Ramura din stânga: rezistoarele R2R_2 și R3R_3 legate în serie:
R23=R2+R3=15 Ω+25 Ω=40 ΩR_{23} = R_2 + R_3 = 15\ \Omega + 25\ \Omega = 40\ \Omega
  • Ramura din dreapta: rezistorul R1=10 ΩR_1 = 10\ \Omega, legat în paralel cu ramura formată din R23R_{23}.
  • Rezistența echivalentă a circuitului exterior este:
Re=R1⋅R23R1+R23=10 Ω⋅40 Ω10 Ω+40 Ω=40050 Ω=8 ΩR_e = \frac{R_1 \cdot R_{23}}{R_1 + R_{23}} = \frac{10\ \Omega \cdot 40\ \Omega}{10\ \Omega + 40\ \Omega} = \frac{400}{50}\ \Omega = 8\ \Omega

(2p pentru formula Re=R1R23R1+R23R_e = \frac{R_1 R_{23}}{R_1 + R_{23}}, 1p pentru R23=R2+R3R_{23} = R_2 + R_3, 1p pentru rezultatul final Re=8 ΩR_e = 8\ \Omega)

b. Sarcina electrică ce străbate sursa în Δt=1 min\Delta t = 1\text{ min} (3 puncte)

  • Voltmetrul măsoară tensiunea la bornele lui R1R_1, care este chiar tensiunea la bornele sursei și pe întreg circuitul exterior: Ue=UV=8 VU_e = U_V = 8\text{ V}.
  • Intensitatea curentului total debitat de sursă prin circuit este:
I=UVRe=8 V8 Ω=1 AI = \frac{U_V}{R_e} = \frac{8\text{ V}}{8\ \Omega} = 1\text{ A}
  • Sarcina electrică ce traversează sursa în Δt=1 min=60 s\Delta t = 1\text{ min} = 60\text{ s} este:
q=I⋅Δt=1 A⋅60 s=60 Cq = I \cdot \Delta t = 1\text{ A} \cdot 60\text{ s} = 60\text{ C}

(1p pentru formula q=IΔtq = I \Delta t, 1p pentru legea lui Ohm pe circuitul exterior I=UVReI = \frac{U_V}{R_e}, 1p pentru rezultatul final q=60 Cq = 60\text{ C})

c. Tensiunea electrică la bornele rezistorului R3R_3 (4 puncte)

  • Tensiunea la bornele ramurii serie formate de R2R_2 și R3R_3 este egală cu tensiunea la bornele sursei: U23=UV=8 VU_{23} = U_V = 8\text{ V}.
  • Intensitatea curentului care străbate această ramură este:
I23=UVR23=8 V40 Ω=0,2 AI_{23} = \frac{U_V}{R_{23}} = \frac{8\text{ V}}{40\ \Omega} = 0,2\text{ A}
  • Tensiunea la bornele rezistorului R3R_3 este:
U3=I23⋅R3=0,2 A⋅25 Ω=5 VU_3 = I_{23} \cdot R_3 = 0,2\text{ A} \cdot 25\ \Omega = 5\text{ V}

(2p pentru formula I23=UVR23I_{23} = \frac{U_V}{R_{23}}, 1p pentru U3=I23R3U_3 = I_{23} R_3, 1p pentru rezultatul final U3=5 VU_3 = 5\text{ V})

d. Rezistența interioară rr a sursei (4 puncte)

  • Când între bornele M și N este conectat ampermetrul ideal (RA≅0 ΩR_A \cong 0\ \Omega), acesta scurtcircuitează complet circuitul exterior (rezistorul R1R_1 și gruparea serie R2+R3R_2 + R_3 sunt în paralel cu un conductor de rezistență nulă).
  • Curentul debitat de sursă trece integral prin ampermetru, fiind curentul de scurtcircuit al sursei:
IA=Isc=Er  ⟹  E=IA⋅r=9⋅rI_A = I_{\text{sc}} = \frac{E}{r} \implies E = I_A \cdot r = 9 \cdot r
  • În prima situație (cu voltmetrul conectat):
E=UV+I⋅r=8+1⋅rE = U_V + I \cdot r = 8 + 1 \cdot r
  • Egalând cele două expresii ale tensiunii electromotoare:
9⋅r=8+r  ⟹  8r=8  ⟹  r=1 Ω9 \cdot r = 8 + r \implies 8 r = 8 \implies r = 1\ \Omega
  • (Rezultă și tensiunea electromotoare E=9 VE = 9\text{ V}). (2p pentru relația IA=ErI_A = \frac{E}{r}, 1p pentru E=UV+IrE = U_V + Ir, 1p pentru rezultatul final r=1 Ωr = 1\ \Omega)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

În circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată, becurile funcționează la parametrii nominali. Becul B1 are puterea nominală Pn1=5 WP_{n1} = 5\text{ W} și tensiunea nominală Un1=10 VU_{n1} = 10\text{ V}, iar becul B2 are puterea nominală Pn2=12 WP_{n2} = 12\text{ W} și tensiunea nominală Un2=12 VU_{n2} = 12\text{ V}. Calculați:

  • a. energia consumată împreună de cele două becuri în intervalul de timp Δt=1 min\Delta t = 1\text{ min};
  • b. intensitatea curentului electric prin baterie;
  • c. rezistența electrică a rezistorului R0R_0;
  • d. randamentul transferului de energie de la baterie la circuitul exterior, dacă rezistența interioară a bateriei are valoarea r=2 Ωr = 2\ \Omega.

Schema circuitului electric cu becurile B1, B2 și rezistorul R0

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea

a. Energia consumată împreună de cele două becuri în Δt=1 min\Delta t = 1\text{ min} (4 puncte)

  • Becurile funcționând la parametri nominali, puterile lor electrice sunt Pn1=5 WP_{n1} = 5\text{ W} și Pn2=12 WP_{n2} = 12\text{ W}.
  • Energia consumată de fiecare bec în intervalul Δt=1 min=60 s\Delta t = 1\text{ min} = 60\text{ s} este:
W1=Pn1⋅Δt=5 W⋅60 s=300 JW_1 = P_{n1} \cdot \Delta t = 5\text{ W} \cdot 60\text{ s} = 300\text{ J} W2=Pn2⋅Δt=12 W⋅60 s=720 JW_2 = P_{n2} \cdot \Delta t = 12\text{ W} \cdot 60\text{ s} = 720\text{ J}
  • Energia totală consumată împreună de cele două becuri este:
W=W1+W2=(Pn1+Pn2)⋅Δt=(5+12) W⋅60 s=17⋅60 J=1020 JW = W_1 + W_2 = (P_{n1} + P_{n2}) \cdot \Delta t = (5 + 12)\text{ W} \cdot 60\text{ s} = 17 \cdot 60\text{ J} = 1020\text{ J}

(1p pentru formula W1=Pn1ΔtW_1 = P_{n1}\Delta t, 1p pentru W2=Pn2ΔtW_2 = P_{n2}\Delta t, 1p pentru W=W1+W2W = W_1 + W_2, 1p pentru rezultatul final W=1020 JW = 1020\text{ J})

b. Intensitatea curentului electric prin baterie (4 puncte)

  • Curenții nominali ce străbat fiecare dintre cele două becuri sunt:
I1=Pn1Un1=5 W10 V=0,5 AI_1 = \frac{P_{n1}}{U_{n1}} = \frac{5\text{ W}}{10\text{ V}} = 0,5\text{ A} I2=Pn2Un2=12 W12 V=1,0 AI_2 = \frac{P_{n2}}{U_{n2}} = \frac{12\text{ W}}{12\text{ V}} = 1,0\text{ A}
  • Ramura superioară (formată din B1 în serie cu R0R_0) și ramura din mijloc (conținând B2) sunt legate în paralel la bornele sursei. Conform primei teoreme a lui Kirchhoff:
I=I1+I2=0,5 A+1,0 A=1,5 AI = I_1 + I_2 = 0,5\text{ A} + 1,0\text{ A} = 1,5\text{ A}

(1p pentru I1=Pn1Un1I_1 = \frac{P_{n1}}{U_{n1}}, 1p pentru I2=Pn2Un2I_2 = \frac{P_{n2}}{U_{n2}}, 1p pentru I=I1+I2I = I_1 + I_2, 1p pentru rezultatul final I=1,5 AI = 1,5\text{ A})

c. Rezistența electrică a rezistorului R0R_0 (4 puncte)

  • Becul B2 este conectat direct în paralel pe bornele circuitului exterior, deci tensiunea la borne este Ue=Un2=12 VU_e = U_{n2} = 12\text{ V}.
  • Pe ramura superioară, aceeași tensiune UeU_e se distribuie între becul B1 și rezistorul R0R_0:
Ue=Un1+U0  ⟹  U0=Ue−Un1=12 V−10 V=2 VU_e = U_{n1} + U_0 \implies U_0 = U_e - U_{n1} = 12\text{ V} - 10\text{ V} = 2\text{ V}
  • Curentul care străbate rezistorul R0R_0 este același cu cel din becul B1 (I1=0,5 AI_1 = 0,5\text{ A}):
R0=U0I1=2 V0,5 A=4 ΩR_0 = \frac{U_0}{I_1} = \frac{2\text{ V}}{0,5\text{ A}} = 4\ \Omega

(1p pentru formula U0=Un2−Un1U_0 = U_{n2} - U_{n1}, 2p pentru R0=U0I1R_0 = \frac{U_0}{I_1}, 1p pentru rezultatul final R0=4 ΩR_0 = 4\ \Omega)

d. Randamentul transferului de energie către circuitul exterior (3 puncte)

  • Rezistența echivalentă a circuitului exterior este:
Re=UeI=12 V1,5 A=8 ΩR_e = \frac{U_e}{I} = \frac{12\text{ V}}{1,5\text{ A}} = 8\ \Omega
  • Randamentul transferului de putere/energie de la sursă la circuitul exterior este:
η=ReRe+r=8 Ω8 Ω+2 Ω=810=0,8=80%\eta = \frac{R_e}{R_e + r} = \frac{8\ \Omega}{8\ \Omega + 2\ \Omega} = \frac{8}{10} = 0,8 = 80\%
  • (Alternativ: E=Ue+Ir=12+1,5⋅2=15 V  ⟹  η=UeE=1215=80%E = U_e + I r = 12 + 1,5 \cdot 2 = 15\text{ V} \implies \eta = \frac{U_e}{E} = \frac{12}{15} = 80\%). (1p pentru formula randamentului η=ReRe+r\eta = \frac{R_e}{R_e + r}, 1p pentru calculul rezistenței echivalente Re=8 ΩR_e = 8\ \Omega, 1p pentru rezultatul final η=80%\eta = 80\%)

D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Unitatea de măsură în S.I. a energiei unui foton este:

  • a. Hz\text{Hz}
  • b. Hz⋅s\text{Hz}\cdot\text{s}
  • c. m/s\text{m/s}
  • d. J\text{J} (3p)

2. Radiațiile incidente pe catodul unei celule fotoelectrice produc emisie de fotoelectroni. Dacă numărul fotonilor incidenți pe catod în unitatea de timp scade, iar frecvența radiațiilor este menținută constantă:

  • a. viteza fotoelectronilor emiși de catod scade
  • b. lucrul mecanic de extracție al fotoelectronilor crește
  • c. valoarea absolută a tensiunii de stopare crește
  • d. numărul fotoelectronilor emiși de catod în unitatea de timp scade (3p)

3. Obiectul plan și ecranul din desenele de mai jos se află în plane paralele. Lentila convergentă se află aproximativ la mijlocul distanței dintre ele și formează pe ecran imaginea clară a obiectului. Imaginea obiectului pe ecran este reprezentată corect în desenul:

Desenele variantelor de imagini A, B, C, D

  • a. A
  • b. B
  • c. C
  • d. D (3p)

4. Două lentile convergente identice formează un sistem afocal. Distanța dintre cele două lentile este d=50 cmd = 50\text{ cm}. Convergența unei lentile este:

  • a. 1 m−11\text{ m}^{-1}
  • b. 2 m−12\text{ m}^{-1}
  • c. 3 m−13\text{ m}^{-1}
  • d. 4 m−14\text{ m}^{-1} (3p)

5. O radiație monocromatică având frecvența ν\nu, incidentă pe catodul unei celule fotoelectrice, produce efect fotoelectric. Catodul este caracterizat de lucrul mecanic de extracție LL. Energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși poate fi exprimată prin relația:

  • a. Ec=hν+LE_c = h\nu + L
  • b. Ec=L−hνE_c = L - h\nu
  • c. Ec=hν−LE_c = h\nu - L
  • d. Ec=hν−L2E_c = \frac{h\nu - L}{2} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns d (3 puncte)

  • Energia unui foton este dată de formula lui Planck ε=hν\varepsilon = h \nu.
  • Fiind o formă de energie, unitatea sa de măsură în Sistemul Internațional este joule-ul (J\text{J}).
  • Răspuns corect: d.

Item 2: Răspuns d (3 puncte)

  • Conform primei legi a efectului fotoelectric extern enunțată de Stoletov, intensitatea curentului fotoelectric de saturație (deci numărul de electroni emiși în unitatea de timp) este direct proporțională cu fluxul radiației incidente (numărul de fotoni incidenți în unitatea de timp).
  • Menținându-se frecvența constantă, energia cinetică maximă și tensiunea de stopare rămân neschimbate (Ec,max⁡=hν−L=eUsE_{c,\max} = h\nu - L = e U_s).
  • Răspuns corect: d.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • O imagine clară formată pe un ecran de către o lentilă convergentă este o imagine reală.
  • Imaginile reale formate de o singură lentilă convergentă sunt răsturnate față de obiect (rotație cu 180∘180^\circ în planul imaginii, inversând atât orientarea sus-jos, cât și cea stânga-dreapta).
  • În desenul B, cifra „1” este reprezentată rotită cu 180∘180^\circ față de obiect.
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Un sistem optic centrat este afocal dacă focarele principale ale celor două lentile coincid (F1′≡F2F'_1 \equiv F_2).
  • Distanța dintre două lentile convergente subțiri ce formează un sistem afocal este egală cu suma distanțelor focale:
d=f1+f2d = f_1 + f_2
  • Lentilele fiind identice (f1=f2=ff_1 = f_2 = f):
d=2f  ⟹  f=d2=50 cm2=25 cm=0,25 md = 2f \implies f = \frac{d}{2} = \frac{50\text{ cm}}{2} = 25\text{ cm} = 0,25\text{ m}
  • Convergența fiecărei lentile este:
C=1f=10,25 m=4 m−1C = \frac{1}{f} = \frac{1}{0,25\text{ m}} = 4\text{ m}^{-1}
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns c (3 puncte)

  • Ecuația lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern exprimă bilanțul conservării energiei la absorbția unui foton de către un electron din catod:
hν=L+Ec,max⁡  ⟹  Ec=hν−Lh \nu = L + E_{c,\max} \implies E_c = h \nu - L
  • Răspuns corect: c.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

O lentilă subțire, convergentă, are distanța focală de 10 cm10\text{ cm}. În fața lentilei este așezat, perpendicular pe axa optică principală, un obiect luminos liniar cu înălțimea de 4 cm4\text{ cm}. Distanța de la obiect la lentilă este de 30 cm30\text{ cm}. De cealaltă parte a lentilei, perpendicular pe axa optică principală, se află un ecran pe care se formează imaginea clară a obiectului.

  • a. Calculați distanța de la lentilă la ecran.
  • b. Realizați un desen în care să evidențiați construcția grafică a imaginii formate de lentilă.
  • c. Calculați înălțimea imaginii de pe ecran.
  • d. Fără a schimba poziția obiectului și a lentilei, se alipește de aceasta o lentilă identică pentru a forma un sistem optic centrat. Calculați distanța pe care trebuie deplasat ecranul pentru ca imaginea formată de sistemul optic să se observe clar pe ecran.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea

a. Distanța de la lentilă la ecran (4 puncte)

  • Conform convenției de semne din optica geometrică:
    • Distanța focală pentru lentilă convergentă: f=+10 cmf = +10\text{ cm};
    • Poziția obiectului real (în fața lentilei): x1=−30 cmx_1 = -30\text{ cm}.
  • Formula fundamentală a lentilelor subțiri este:
1x2−1x1=1f  ⟹  1x2=1f+1x1\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f} \implies \frac{1}{x_2} = \frac{1}{f} + \frac{1}{x_1}
  • Înlocuind valorile numerice:
1x2=110 cm−130 cm=3−130 cm=230 cm−1=115 cm−1\frac{1}{x_2} = \frac{1}{10\text{ cm}} - \frac{1}{30\text{ cm}} = \frac{3 - 1}{30\text{ cm}} = \frac{2}{30}\text{ cm}^{-1} = \frac{1}{15}\text{ cm}^{-1} x2=15 cmx_2 = 15\text{ cm}
  • Ecranul se află în poziția imaginii reale, deci distanța de la lentilă la ecran este d=x2=15 cmd = x_2 = 15\text{ cm}. (3p pentru formula lentilelor subțiri, 1p pentru rezultatul final x2=15 cmx_2 = 15\text{ cm})

b. Construcția grafică a imaginii (4 puncte)

  • Pentru construirea imaginii se trasează două raze caracteristice din vârful BB al obiectului:
    1. O rază paralelă cu axa optică principală, care după refracția prin lentilă trece prin focarul principal imagine F′F'.
    2. O rază care trece prin centrul optic OO al lentilei și își continuă drumul nedeviată.
  • Punctul de intersecție al celor două raze emergente reprezintă vârful B′B' al imaginii reale. Coborând perpendiculara pe axa optică se obține punctul A′A'.

Construcția imaginii prin lentila convergentă

(4p pentru construcția corectă a razelor și a imaginii)

c. Înălțimea imaginii de pe ecran (3 puncte)

  • Mărirea liniară transversală a lentilei este:
β=y2y1=x2x1=15 cm−30 cm=−0,5\beta = \frac{y_2}{y_1} = \frac{x_2}{x_1} = \frac{15\text{ cm}}{-30\text{ cm}} = -0,5
  • Înălțimea algebrică a imaginii este:
y2=β⋅y1=−0,5⋅4 cm=−2 cmy_2 = \beta \cdot y_1 = -0,5 \cdot 4\text{ cm} = -2\text{ cm}
  • Semnul minus arată că imaginea este răsturnată. Dimensiunea imaginii este ∣y2∣=2 cm|y_2| = 2\text{ cm}. (1p pentru β=y2y1\beta = \frac{y_2}{y_1}, 1p pentru β=x2x1\beta = \frac{x_2}{x_1}, 1p pentru rezultatul final y2=−2 cmy_2 = -2\text{ cm} sau ∣y2∣=2 cm|y_2| = 2\text{ cm})

d. Deplasarea ecranului după alipirea unei lentile identice (4 puncte)

  • Prin alipirea a două lentile subțiri identice, convergențele se adună:
Cs=C1+C2=1f+1f=2f  ⟹  fs=f2=10 cm2=5 cmC_s = C_1 + C_2 = \frac{1}{f} + \frac{1}{f} = \frac{2}{f} \implies f_s = \frac{f}{2} = \frac{10\text{ cm}}{2} = 5\text{ cm}
  • Poziția obiectului rămâne aceeași: x1=−30 cmx_1 = -30\text{ cm}.
  • Noua poziție a imaginii x2′x_2' se calculează cu formula lentilelor:
1x2′−1x1=1fs  ⟹  1x2′=15 cm−130 cm=6−130 cm=530 cm−1=16 cm−1\frac{1}{x_2'} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f_s} \implies \frac{1}{x_2'} = \frac{1}{5\text{ cm}} - \frac{1}{30\text{ cm}} = \frac{6 - 1}{30\text{ cm}} = \frac{5}{30}\text{ cm}^{-1} = \frac{1}{6}\text{ cm}^{-1} x2′=6 cmx_2' = 6\text{ cm}
  • Distanța cu care trebuie deplasat ecranul este:
Δd=∣x2−x2′∣=15 cm−6 cm=9 cm\Delta d = |x_2 - x_2'| = 15\text{ cm} - 6\text{ cm} = 9\text{ cm}
  • Ecranul trebuie apropiat de sistemul optic cu 9 cm9\text{ cm}. (1p pentru formula lentilelor pentru sistem, 1p pentru distanța focală a sistemului fs=5 cmf_s = 5\text{ cm}, 1p pentru formula Δd=x2−x2′\Delta d = x_2 - x_2', 1p pentru rezultatul final Δd=9 cm\Delta d = 9\text{ cm})

Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un dispozitiv Young este iluminat cu o radiație monocromatică cu lungimea de undă λ=680 nm\lambda = 680\text{ nm}. Distanța dintre fantele dispozitivului este 2l=0,8 mm2l = 0,8\text{ mm}, iar distanța de la planul fantelor la ecranul pe care se observă figura de interferență este D=2,0 mD = 2,0\text{ m}. Sursa de lumină coerentă se află pe axa de simetrie, la distanța d=0,4 md = 0,4\text{ m} față de planul fantelor.

  • a. Determinați valoarea interfranjei.
  • b. Calculați distanța dintre al doilea minim de interferență aflat de o parte a maximului central și al doilea minim de interferență aflat de cealaltă parte a maximului central.
  • c. Sursa de lumină coerentă se deplasează pe o distanță h=0,8 mmh = 0,8\text{ mm}, paralel cu planul fantelor și perpendicular pe fante. Determinați distanța pe care se deplasează maximul central în această situație.
  • d. Dispozitivul este scufundat într-un lichid cu indicele de refracție n=1,3n = 1,3. Calculați noua valoare a interfranjei.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea

a. Valoarea interfranjei (4 puncte)

  • Expresia interfranjei în dispozitivul Young este:
i=λ⋅D2li = \frac{\lambda \cdot D}{2l}
  • Înlocuind valorile numerice în unități S.I. (λ=680 nm=680⋅10−9 m\lambda = 680\text{ nm} = 680 \cdot 10^{-9}\text{ m}, D=2,0 mD = 2,0\text{ m}, 2l=0,8 mm=0,8⋅10−3 m2l = 0,8\text{ mm} = 0,8 \cdot 10^{-3}\text{ m}):
i=680⋅10−9 m⋅2,0 m0,8⋅10−3 m=1360⋅10−90,8⋅10−3 m=1700⋅10−6 m=1,7 mmi = \frac{680 \cdot 10^{-9}\text{ m} \cdot 2,0\text{ m}}{0,8 \cdot 10^{-3}\text{ m}} = \frac{1360 \cdot 10^{-9}}{0,8 \cdot 10^{-3}}\text{ m} = 1700 \cdot 10^{-6}\text{ m} = 1,7\text{ mm}

(3p pentru formula interfranjei i=λD2li = \frac{\lambda D}{2l}, 1p pentru rezultatul final i=1,7 mmi = 1,7\text{ mm})

b. Distanța dintre cele două minime de ordinul 2 (4 puncte)

  • Poziția minimului de interferență de ordinul kk față de maximul central este dată de relația:
xmin⁡,k=±(2k−1)i2x_{\min, k} = \pm (2k - 1) \frac{i}{2}
  • Pentru al doilea minim (k=2k = 2):
xmin⁡,2=(2⋅2−1)⋅i2=32i=1,5ix_{\min, 2} = \frac{(2 \cdot 2 - 1) \cdot i}{2} = \frac{3}{2} i = 1,5 i
  • Distanța dintre cele două minime de ordinul 2 dispuse simetric de o parte și de cealaltă a maximului central este:
d′=2⋅xmin⁡,2=2⋅(32i)=3⋅id' = 2 \cdot x_{\min, 2} = 2 \cdot \left(\frac{3}{2} i\right) = 3 \cdot i
  • Înlocuind i=1,7 mmi = 1,7\text{ mm}:
d′=3⋅1,7 mm=5,1 mmd' = 3 \cdot 1,7\text{ mm} = 5,1\text{ mm}

(2p pentru formula poziției minimelor xmin⁡=32ix_{\min} = \frac{3}{2} i, 1p pentru d′=2xmin⁡d' = 2 x_{\min}, 1p pentru rezultatul final d′=5,1 mmd' = 5,1\text{ mm})

c. Deplasarea maximului central la translația sursei (3 puncte)

  • Când sursa SS este deplasată cu distanța hh perpendicular pe axa optică a dispozitivului, diferența de drum introdusă între sursă și cele două fante este Δr0=h⋅2ld\Delta r_0 = \frac{h \cdot 2l}{d}.
  • Condiția de maxim central (diferență totală de drum nulă, Δr+Δr0=0\Delta r + \Delta r_0 = 0) conduce la deplasarea maximului central pe ecran în sens opus deplasării sursei:
Δx=h⋅Dd\Delta x = h \cdot \frac{D}{d}
  • Înlocuind valorile numerice:
Δx=0,8 mm⋅2,0 m0,4 m=0,8 mm⋅5=4 mm\Delta x = 0,8\text{ mm} \cdot \frac{2,0\text{ m}}{0,4\text{ m}} = 0,8\text{ mm} \cdot 5 = 4\text{ mm}

(2p pentru formula Δx=hDd\Delta x = \frac{h D}{d}, 1p pentru rezultatul final Δx=4 mm\Delta x = 4\text{ mm})

d. Valoarea interfranjei în mediul cu indicele de refracție n=1,3n = 1,3 (4 puncte)

  • La scufundarea dispozitivului într-un lichid cu indicele de refracție nn, frecvența radiației rămâne neschimbată, dar lungimea de undă scade:
λ′=λn\lambda' = \frac{\lambda}{n}
  • Noua interfranjă este:
i′=λ′⋅D2l=ini' = \frac{\lambda' \cdot D}{2l} = \frac{i}{n}
  • Înlocuind valorile numerice:
i′=1,7 mm1,3=1713 mm≅1,307 mm≅1,3 mmi' = \frac{1,7\text{ mm}}{1,3} = \frac{17}{13}\text{ mm} \cong 1,307\text{ mm} \cong 1,3\text{ mm}

(2p pentru formula i′=λ′D2li' = \frac{\lambda' D}{2l}, 1p pentru λ′=λn\lambda' = \frac{\lambda}{n}, 1p pentru rezultatul final i′≅1,3 mmi' \cong 1,3\text{ mm})