BACEduHub
fizicaTeoretică / RealAnul 2023Sesiune Specială

Bacalaureat 2023 - Fizică Teoretic (Varianta 6)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Dintre mărimile fizice de mai jos, mărime fizică vectorială este:

  • a. masa
  • b. energia mecanică
  • c. impulsul mecanic
  • d. puterea mecanică (3p)

2. Un automobil se deplasează rectiliniu. Viteza medie a automobilului într-un interval de timp Δt\Delta t este vmv_m. Distanța parcursă în acest interval de timp este:

  • a. d=vm⋅Δtd = v_m \cdot \Delta t
  • b. d=vmΔtd = \frac{v_m}{\Delta t}
  • c. d=2⋅vm⋅Δtd = 2 \cdot v_m \cdot \Delta t
  • d. d=vm⋅Δt2d = \frac{v_m \cdot \Delta t}{2} (3p)

3. Unitatea de măsură în S.I. a constantei elastice a unui resort poate fi scrisă în forma:

  • a. J⋅m−2\text{J}\cdot\text{m}^{-2}
  • b. J⋅s−2\text{J}\cdot\text{s}^{-2}
  • c. W⋅m−2\text{W}\cdot\text{m}^{-2}
  • d. W⋅s−2\text{W}\cdot\text{s}^{-2} (3p)

4. Pe o cale ferată rectilinie, un tren aflat inițial în repaus a atins viteza v=72 km/hv = 72\text{ km/h} în intervalul de timp Δt=40 s\Delta t = 40\text{ s}. Accelerația medie a trenului în cursul acestei mișcări a fost:

  • a. 0,2 m/s20,2\text{ m/s}^2
  • b. 0,5 m/s20,5\text{ m/s}^2
  • c. 1,8 m/s21,8\text{ m/s}^2
  • d. 2 m/s22\text{ m/s}^2 (3p)

5. În graficul alăturat este reprezentată dependența forței de tracțiune care acționează asupra unui corp de coordonata xx la care se află corpul. Forța de tracțiune acționează pe direcția și în sensul deplasării corpului. Lucrul mecanic efectuat de această forță în timpul deplasării corpului din punctul de coordonată x0=0x_0 = 0 până în punctul de coordonată x=2 mx = 2\text{ m} are valoarea:

Graficul dependenței forței de tracțiune de coordonata x

  • a. 4 J4\text{ J}
  • b. 6 J6\text{ J}
  • c. 24 J24\text{ J}
  • d. 32 J32\text{ J} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • O mărime fizică vectorială se caracterizează prin modul, direcție, sens și punct de aplicație.
  • Dintre opțiunile date:
    • Masa (mm), energia mecanică (EE) și puterea mecanică (PP) sunt mărimi fizice strict scalare.
    • Impulsul mecanic este definit prin relația vectorială p⃗=mv⃗\vec{p} = m \vec{v}, având direcția și sensul vitezei.
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Prin definiție, viteza medie la deplasarea rectilinie este raportul dintre distanța totală parcursă și durata deplasării:
vm=dΔt  ⟹  d=vm⋅Δtv_m = \frac{d}{\Delta t} \implies d = v_m \cdot \Delta t
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Constanta elastică kk intervine în legea lui Hooke (F=k⋅xF = k \cdot x) și în energia potențială elastică:
Epe=k⋅x22  ⟹  k=2Epex2E_{pe} = \frac{k \cdot x^2}{2} \implies k = \frac{2 E_{pe}}{x^2}
  • Unitatea de măsură în Sistemul Internațional este:
[k]=[Epe][x2]=Jm2=J⋅m−2[k] = \frac{[E_{pe}]}{[x^2]} = \frac{\text{J}}{\text{m}^2} = \text{J}\cdot\text{m}^{-2}
  • (Echivalent, [k]=Nm=N⋅mm2=J⋅m−2[k] = \frac{\text{N}}{\text{m}} = \frac{\text{N}\cdot\text{m}}{\text{m}^2} = \text{J}\cdot\text{m}^{-2}).
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Transformăm viteza finală în unități S.I.:
v=72 km/h=723,6 m/s=20 m/sv = 72\text{ km/h} = \frac{72}{3,6}\text{ m/s} = 20\text{ m/s}
  • Trenul pornind din repaus (v0=0v_0 = 0), accelerația medie pe intervalul Δt=40 s\Delta t = 40\text{ s} este:
am=ΔvΔt=v−v0Δt=20 m/s−040 s=0,5 m/s2a_m = \frac{\Delta v}{\Delta t} = \frac{v - v_0}{\Delta t} = \frac{20\text{ m/s} - 0}{40\text{ s}} = 0,5\text{ m/s}^2
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns b (3 puncte)

  • Din graficul F=F(x)F = F(x), variația forței este liniară:
    • La x=0x = 0, F(0)=2 NF(0) = 2\text{ N};
    • La x=4 mx = 4\text{ m}, F(4)=6 NF(4) = 6\text{ N}.
  • Ecuația dreptei este F(x)=2+6−24x=2+xF(x) = 2 + \frac{6 - 2}{4} x = 2 + x.
  • La coordonata cerută x=2 mx = 2\text{ m}, valoarea forței este:
F(2)=2+2=4 NF(2) = 2 + 2 = 4\text{ N}
  • Lucrul mecanic efectuat de forță la deplasarea de la x0=0x_0 = 0 la x=2 mx = 2\text{ m} este aria trapezului dreptunghic de sub grafic:
L=F(0)+F(2)2⋅Δx=2 N+4 N2⋅2 m=62⋅2 J=6 JL = \frac{F(0) + F(2)}{2} \cdot \Delta x = \frac{2\text{ N} + 4\text{ N}}{2} \cdot 2\text{ m} = \frac{6}{2} \cdot 2\text{ J} = 6\text{ J}
  • Răspuns corect: b.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un sistem format din două corpuri având masele m1m_1 și m2=4 kgm_2 = 4\text{ kg}, legate între ele printr-un fir inextensibil și de masă neglijabilă, urcă pe plan, cu frecare, sub acțiunea unei forțe de valoare F=66 NF = 66\text{ N}, orientate paralel cu suprafața planului înclinat, ca în figura alăturată. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corpuri și planul înclinat este același pentru ambele corpuri, μ=13≅0,58\mu = \frac{1}{\sqrt{3}} \cong 0,58, iar planul înclinat formează unghiul α=30∘\alpha = 30^\circ cu orizontala. Valoarea tensiunii din firul de legătură este T=22 NT = 22\text{ N}.

Sistemul de două corpuri pe plan înclinat

  • a. Reprezentați toate forțele care acționează asupra corpului de masă m2m_2.
  • b. Determinați valoarea forței de frecare care acționează asupra corpului de masă m2m_2.
  • c. Calculați valoarea accelerației sistemului de corpuri.
  • d. Calculați valoarea masei m1m_1.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea

a. Reprezentarea tuturor forțelor pe corpul m2m_2 (4 puncte)

  • Asupra corpului m2m_2 (corpul situat mai sus pe planul înclinat) acționează:
    1. Greutatea G⃗2\vec{G}_2, orientată vertical în jos, cu componentele:
      • G2t=m2gsin⁡αG_{2t} = m_2 g \sin\alpha (tangențială pe plan, în jos);
      • G2n=m2gcos⁡αG_{2n} = m_2 g \cos\alpha (normală pe plan, înspre interiorul suprafeței).
    2. Reacțiunea normală a planului N⃗2\vec{N}_2, perpendiculară pe planul înclinat, orientată în sus.
    3. Forța de tracțiune F⃗\vec{F}, paralelă cu planul înclinat, orientată în susul pantei.
    4. Tensiunea din firul de legătură T⃗\vec{T}, paralelă cu planul înclinat, orientată în josul pantei (spre corpul m1m_1).
    5. Forța de frecare la alunecare F⃗f2\vec{F}_{f2}, paralelă cu planul înclinat, orientată în sens opus urcării (în josul pantei).

Reprezentarea forțelor pe corpul m2

(4p pentru reprezentarea corectă a tuturor forțelor)

b. Valoarea forței de frecare Ff2F_{f2} (3 puncte)

  • Pe direcție perpendiculară pe suprafața planului înclinat, forțele se compensează:
N2=m2⋅g⋅cos⁡α=4 kg⋅10 m/s2⋅cos⁡30∘=40⋅32 N=203 NN_2 = m_2 \cdot g \cdot \cos\alpha = 4\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot \cos 30^\circ = 40 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2}\text{ N} = 20\sqrt{3}\text{ N}
  • Forța de frecare la alunecare este dată de legea lui Amontons-Coulomb:
Ff2=μ⋅N2=13⋅203 N=20 NF_{f2} = \mu \cdot N_2 = \frac{1}{\sqrt{3}} \cdot 20\sqrt{3}\text{ N} = 20\text{ N}

(1p pentru formula Ff2=μN2F_{f2} = \mu N_2, 1p pentru N2=m2gcos⁡αN_2 = m_2 g \cos\alpha, 1p pentru rezultatul final Ff2=20 NF_{f2} = 20\text{ N})

c. Accelerația sistemului de corpuri (4 puncte)

  • Aplicăm principiul fundamental al dinamicii pe direcția paralelă cu planul înclinat (cu sensul pozitiv orientat în susul pantei) pentru corpul m2m_2:
F−T−G2t−Ff2=m2⋅aF - T - G_{2t} - F_{f2} = m_2 \cdot a
  • Componenta tangențială a greutății corpului m2m_2 este:
G2t=m2⋅g⋅sin⁡α=4 kg⋅10 m/s2⋅sin⁡30∘=40⋅0,5 N=20 NG_{2t} = m_2 \cdot g \cdot \sin\alpha = 4\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot \sin 30^\circ = 40 \cdot 0,5\text{ N} = 20\text{ N}
  • Înlocuind valorile numerice (F=66 NF = 66\text{ N}, T=22 NT = 22\text{ N}, G2t=20 NG_{2t} = 20\text{ N}, Ff2=20 NF_{f2} = 20\text{ N}, m2=4 kgm_2 = 4\text{ kg}):
66−22−20−20=4⋅a  ⟹  4=4⋅a  ⟹  a=1 m/s266 - 22 - 20 - 20 = 4 \cdot a \implies 4 = 4 \cdot a \implies a = 1\text{ m/s}^2

(2p pentru scrierea legii a II-a F−T−G2t−Ff2=m2aF - T - G_{2t} - F_{f2} = m_2 a, 1p pentru calculul G2t=m2gsin⁡αG_{2t} = m_2 g \sin\alpha, 1p pentru rezultatul final a=1 m/s2a = 1\text{ m/s}^2)

d. Valoarea masei m1m_1 (4 puncte)

  • Corpul m1m_1 urcă legat de fir cu aceeași accelerație a=1 m/s2a = 1\text{ m/s}^2. Ecuația de mișcare pe direcția planului este:
T−G1t−Ff1=m1⋅aT - G_{1t} - F_{f1} = m_1 \cdot a
  • Unde forțele dependente de m1m_1 sunt:
G1t=m1⋅g⋅sin⁡30∘=5⋅m1G_{1t} = m_1 \cdot g \cdot \sin 30^\circ = 5 \cdot m_1 Ff1=μ⋅m1⋅g⋅cos⁡30∘=13⋅m1⋅10⋅32=5⋅m1F_{f1} = \mu \cdot m_1 \cdot g \cdot \cos 30^\circ = \frac{1}{\sqrt{3}} \cdot m_1 \cdot 10 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 5 \cdot m_1
  • Înlocuind în ecuația de mișcare:
T−5m1−5m1=m1⋅a  ⟹  T−10m1=m1⋅1T - 5 m_1 - 5 m_1 = m_1 \cdot a \implies T - 10 m_1 = m_1 \cdot 1 11⋅m1=T  ⟹  m1=T11=22 N11=2 kg11 \cdot m_1 = T \implies m_1 = \frac{T}{11} = \frac{22\text{ N}}{11} = 2\text{ kg}

(1p pentru ecuația de mișcare a corpului m1m_1, 1p pentru G1t=m1gsin⁡αG_{1t} = m_1 g \sin\alpha, 1p pentru Ff1=μm1gcos⁡αF_{f1} = \mu m_1 g \cos\alpha, 1p pentru rezultatul final m1=2 kgm_1 = 2\text{ kg})

Subiectul al III-lea (15 puncte)

O macara ridică uniform, pe verticală, un container cu masa m=400 kgm = 400\text{ kg} aflat inițial pe sol. Containerul ajunge la înălțimea H=15 mH = 15\text{ m} în intervalul de timp Δt=30 s\Delta t = 30\text{ s}. Energia potențială gravitațională la nivelul solului este considerată nulă, iar frecările se neglijează. Determinați:

  • a. lucrul mecanic efectuat de greutatea containerului în timpul urcării acestuia până la înălțimea HH;
  • b. puterea dezvoltată de motorul macaralei în timpul ridicării containerului;
  • c. variația energiei potențiale gravitaționale a sistemului container-Pământ în timpul ultimelor 10 s10\text{ s} ale ridicării containerului;
  • d. energia cinetică a containerului în timpul ridicării uniforme.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea

a. Lucrul mecanic efectuat de greutate (4 puncte)

  • Greutatea este orientată vertical în jos, în timp ce vectorul deplasare este orientat vertical în sus (cos⁡180∘=−1\cos 180^\circ = -1):
LG=−m⋅g⋅HL_G = -m \cdot g \cdot H
  • Înlocuind valorile numerice:
LG=−400 kg⋅10 m/s2⋅15 m=−60 000 J=−60 kJL_G = -400\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 15\text{ m} = -60\,000\text{ J} = -60\text{ kJ}

(3p pentru formula LG=−mgHL_G = -mgH, 1p pentru rezultatul final LG=−60 kJL_G = -60\text{ kJ})

b. Puterea dezvoltată de motorul macaralei (4 puncte)

  • Ridicarea fiind uniformă (a=0a = 0), forța de tracțiune dezvoltată de macara compensează exact greutatea:
F=m⋅g=400 kg⋅10 m/s2=4000 NF = m \cdot g = 400\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 = 4000\text{ N}
  • Viteza constantă de urcare este:
v=HΔt=15 m30 s=0,5 m/sv = \frac{H}{\Delta t} = \frac{15\text{ m}}{30\text{ s}} = 0,5\text{ m/s}
  • Puterea mecanică dezvoltată de motor este:
P=F⋅v=4000 N⋅0,5 m/s=2000 W=2 kWP = F \cdot v = 4000\text{ N} \cdot 0,5\text{ m/s} = 2000\text{ W} = 2\text{ kW}
  • (Alternativ: P=LFΔt=mgHΔt=60 000 J30 s=2000 W=2 kWP = \frac{L_F}{\Delta t} = \frac{mgH}{\Delta t} = \frac{60\,000\text{ J}}{30\text{ s}} = 2000\text{ W} = 2\text{ kW}). (1p pentru formula P=FvP = F v sau P=LΔtP = \frac{L}{\Delta t}, 1p pentru F=mgF = mg, 1p pentru v=HΔtv = \frac{H}{\Delta t}, 1p pentru rezultatul final P=2 kWP = 2\text{ kW})

c. Variația energiei potențiale în ultimele 10 s10\text{ s} (4 puncte)

  • În ultimele Δt1=10 s\Delta t_1 = 10\text{ s}, la viteza constantă v=0,5 m/sv = 0,5\text{ m/s}, containerul parcurge pe verticală distanța:
Δh=v⋅Δt1=0,5 m/s⋅10 s=5 m\Delta h = v \cdot \Delta t_1 = 0,5\text{ m/s} \cdot 10\text{ s} = 5\text{ m}
  • Variația energiei potențiale gravitaționale este:
ΔEp=m⋅g⋅Δh=400 kg⋅10 m/s2⋅5 m=20 000 J=20 kJ\Delta E_p = m \cdot g \cdot \Delta h = 400\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 5\text{ m} = 20\,000\text{ J} = 20\text{ kJ}

(2p pentru formula ΔEp=mg(hf−hi)\Delta E_p = mg(h_f - h_i), 1p pentru hf−hi=vΔt1h_f - h_i = v \Delta t_1, 1p pentru rezultatul final ΔEp=20 kJ\Delta E_p = 20\text{ kJ})

d. Energia cinetică a containerului (3 puncte)

  • Viteza containerului în timpul ridicării uniforme este v=0,5 m/sv = 0,5\text{ m/s}.
  • Energia cinetică este:
Ec=m⋅v22=400 kg⋅(0,5 m/s)22=200⋅0,25 J=50 JE_c = \frac{m \cdot v^2}{2} = \frac{400\text{ kg} \cdot (0,5\text{ m/s})^2}{2} = 200 \cdot 0,25\text{ J} = 50\text{ J}

(2p pentru formula Ec=mv22E_c = \frac{mv^2}{2}, 1p pentru rezultatul final Ec=50 JE_c = 50\text{ J})


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J/(mol⋅K)R = 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p⋅V=νRTp \cdot V = \nu R T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Dintre mărimile fizice de mai jos, mărimea fizică de proces este:

  • a. temperatura
  • b. energia internă
  • c. lucrul mecanic
  • d. volumul (3p)

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, randamentul unui motor termic ce ar funcționa după ciclul Carnot este:

  • a. η=TcaldTrece\eta = \frac{T_{\text{cald}}}{T_{\text{rece}}}
  • b. η=TreceTcald\eta = \frac{T_{\text{rece}}}{T_{\text{cald}}}
  • c. η=1−TcaldTrece\eta = 1 - \frac{T_{\text{cald}}}{T_{\text{rece}}}
  • d. η=1−TreceTcald\eta = 1 - \frac{T_{\text{rece}}}{T_{\text{cald}}} (3p)

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin raportul pμRT\frac{p\mu}{RT} este:

  • a. J⋅kg−1⋅K−1\text{J}\cdot\text{kg}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}
  • b. kg⋅m−3\text{kg}\cdot\text{m}^{-3}
  • c. J⋅m−2\text{J}\cdot\text{m}^{-2}
  • d. J⋅mol−1⋅K−1\text{J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1} (3p)

4. O cantitate de gaz ideal monoatomic (CV=1,5RC_V = 1,5 R), închisă într-o butelie cu volumul V=0,5 m3V = 0,5\text{ m}^3, este încălzită primind căldura Q=30 kJQ = 30\text{ kJ}. Ca urmare a încălzirii, variația presiunii gazului din butelie are valoarea:

  • a. Δp=−4⋅105 Pa\Delta p = -4 \cdot 10^5\text{ Pa}
  • b. Δp=−4⋅104 Pa\Delta p = -4 \cdot 10^4\text{ Pa}
  • c. Δp=4⋅104 Pa\Delta p = 4 \cdot 10^4\text{ Pa}
  • d. Δp=4⋅105 Pa\Delta p = 4 \cdot 10^5\text{ Pa} (3p)

5. În trei butelii identice, etanșe, se găsesc mase egale din trei tipuri diferite de gaze considerate ideale. Încălzind gazele, se obțin dependențele presiunilor celor trei gaze de temperatură, reprezentate în coordonate p−Tp-T în figura alăturată. Între masele molare ale celor trei gaze există relația:

Graficul p-T pentru trei gaze

  • a. μ1<μ2<μ3\mu_1 < \mu_2 < \mu_3
  • b. μ1>μ2<μ3\mu_1 > \mu_2 < \mu_3
  • c. μ1<μ2>μ3\mu_1 < \mu_2 > \mu_3
  • d. μ1>μ2>μ3\mu_1 > \mu_2 > \mu_3 (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Parametrii de stare caracterizează o stare de echilibru termodinamic a sistemului (temperatura TT, energia internă UU, volumul VV, presiunea pp).
  • Mărimile de proces măsoară energia transferată între sistem și mediul exterior exclusiv pe durata desfășurării unei transformări: lucrul mecanic (LL) și căldura (QQ).
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns d (3 puncte)

  • Teorema lui Carnot stabilește randamentul maxim teoretic pentru orice mașină termică ce funcționează între două surse de căldură cu temperaturile absolute TcaldT_{\text{cald}} și TreceT_{\text{rece}}:
ηCarnot=1−TreceTcald\eta_{\text{Carnot}} = 1 - \frac{T_{\text{rece}}}{T_{\text{cald}}}
  • Răspuns corect: d.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • Din ecuația termică de stare a gazului ideal scrisă sub forma p⋅V=mμRTp \cdot V = \frac{m}{\mu} R T:
p⋅μR⋅T=mV=ρ\frac{p \cdot \mu}{R \cdot T} = \frac{m}{V} = \rho
  • Mărimea fizică exprimată este densitatea gazului ideal (ρ\rho), a cărei unitate de măsură în Sistemul Internațional este kg/m3=kg⋅m−3\text{kg/m}^3 = \text{kg}\cdot\text{m}^{-3}.
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Butelia fiind rigidă și etanșă, volumul gazului rămâne constant (V=ctV = \text{ct}), neefectuându-se lucru mecanic (L=0L = 0).
  • Căldura primită este egală cu variația energiei interne:
Q=ΔU=ν⋅CV⋅ΔT=1,5⋅νRΔTQ = \Delta U = \nu \cdot C_V \cdot \Delta T = 1,5 \cdot \nu R \Delta T
  • Din ecuația de stare la volum constant: νRΔT=V⋅Δp\nu R \Delta T = V \cdot \Delta p.
  • Rezultă:
Q=1,5⋅V⋅Δp  ⟹  Δp=Q1,5⋅VQ = 1,5 \cdot V \cdot \Delta p \implies \Delta p = \frac{Q}{1,5 \cdot V}
  • Înlocuind numeric:
Δp=30⋅103 J1,5⋅0,5 m3=30 0000,75 Pa=40 000 Pa=4⋅104 Pa\Delta p = \frac{30 \cdot 10^3\text{ J}}{1,5 \cdot 0,5\text{ m}^3} = \frac{30\,000}{0,75}\text{ Pa} = 40\,000\text{ Pa} = 4 \cdot 10^4\text{ Pa}
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Din ecuația de stare pentru o masă constantă de gaz la volum constant:
p=(m⋅Rμ⋅V)⋅Tp = \left(\frac{m \cdot R}{\mu \cdot V}\right) \cdot T
  • În reprezentarea p−Tp - T, graficele sunt semidrepte ce trec prin origine, a căror pantă este:
panta=m⋅Rμ⋅V\text{panta} = \frac{m \cdot R}{\mu \cdot V}
  • Deoarece masele mm și volumele VV ale buteliilor sunt identice, panta este invers proporțională cu masa molară: panta∝1μ\text{panta} \propto \frac{1}{\mu}.
  • Din grafic se observă că panta1>panta2>panta3\text{panta}_1 > \text{panta}_2 > \text{panta}_3.
  • Rezultă:
1μ1>1μ2>1μ3  ⟹  μ1<μ2<μ3\frac{1}{\mu_1} > \frac{1}{\mu_2} > \frac{1}{\mu_3} \implies \mu_1 < \mu_2 < \mu_3
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentat un cilindru în interiorul căruia se găsesc două pistoane A și B care se pot deplasa fără frecări. În compartimentul din stânga al cilindrului este închisă o cantitate ν1=3 mol\nu_1 = 3\text{ mol} de oxigen (μ1=32 g/mol\mu_1 = 32\text{ g/mol}), iar în compartimentul din dreapta este închisă o cantitate ν2=1 mol\nu_2 = 1\text{ mol} de azot (μ2=28 g/mol\mu_2 = 28\text{ g/mol}). Pistoanele sunt în echilibru mecanic, iar temperatura este aceeași în ambele compartimente.

  • a. Calculați masa oxigenului aflat în compartimentul din stânga al cilindrului.
  • b. Calculați raportul dintre volumul V1V_1 ocupat de oxigen și volumul V2V_2 ocupat de azot.
  • c. Pistonul B este deplasat lent spre dreapta, pe distanța d=4 cmd = 4\text{ cm}, și menținut în această poziție. Temperatura gazelor nu se modifică. Calculați deplasarea xx a pistonului A din poziția inițială până în poziția finală de echilibru.
  • d. Calculați masa molară a amestecului de gaze obținut prin îndepărtarea pistonului A.

Cilindrul cu pistoanele A și B

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea

a. Masa oxigenului din compartimentul din stânga (3 puncte)

  • Relația dintre masa de gaz, cantitatea de substanță și masa molară este:
m1=ν1⋅μ1m_1 = \nu_1 \cdot \mu_1
  • Înlocuind datele din enunț:
m1=3 mol⋅32 g/mol=96 g=96⋅10−3 kg=9,6⋅10−2 kgm_1 = 3\text{ mol} \cdot 32\text{ g/mol} = 96\text{ g} = 96 \cdot 10^{-3}\text{ kg} = 9,6 \cdot 10^{-2}\text{ kg}

(2p pentru formula m1=ν1μ1m_1 = \nu_1 \mu_1, 1p pentru rezultatul final m1=96 gm_1 = 96\text{ g})

b. Raportul volumelor V1V2\frac{V_1}{V_2} (4 puncte)

  • În starea inițială, pistonul A se află în echilibru mecanic, deci presiunea este aceeași în ambele compartimente (p1=p2=pp_1 = p_2 = p).
  • Temperatura fiind de asemenea aceeași în ambele compartimente (T1=T2=TT_1 = T_2 = T), scriem ecuațiile de stare:
{p⋅V1=ν1RTp⋅V2=ν2RT\begin{cases} p \cdot V_1 = \nu_1 R T \\ p \cdot V_2 = \nu_2 R T \end{cases}
  • Împărțind membru cu membru:
V1V2=ν1ν2=3 mol1 mol=3\frac{V_1}{V_2} = \frac{\nu_1}{\nu_2} = \frac{3\text{ mol}}{1\text{ mol}} = 3

(2p pentru ecuațiile de stare ale gazelor, 1p pentru condiția de echilibru p1=p2p_1 = p_2, 1p pentru rezultatul final V1V2=3\frac{V_1}{V_2} = 3)

c. Deplasarea xx a pistonului A (4 puncte)

  • La deplasarea pistonului B spre dreapta cu distanța dd, pistonul intermediar A se deplasează spre dreapta cu distanța xx.
  • Noile volume devin:
V1′=V1+S⋅xV_1' = V_1 + S \cdot x V2′=V2−S⋅x+S⋅d=V2+S⋅(d−x)V_2' = V_2 - S \cdot x + S \cdot d = V_2 + S \cdot (d - x)
  • La noul echilibru mecanic, presiunea p′p' este egală în cele două compartimente, iar temperatura rămâne neschimbată (T=ctT = \text{ct}):
{p′⋅(V1+Sx)=ν1RTp′⋅[V2+S(d−x)]=ν2RT\begin{cases} p' \cdot (V_1 + S x) = \nu_1 R T \\ p' \cdot [V_2 + S (d - x)] = \nu_2 R T \end{cases}
  • Împărțind din nou cele două ecuații:
V1+SxV2+S(d−x)=ν1ν2=3\frac{V_1 + S x}{V_2 + S (d - x)} = \frac{\nu_1}{\nu_2} = 3
  • Cum V1=3V2V_1 = 3 V_2, obținem:
3V2+Sx=3[V2+S(d−x)]=3V2+3S(d−x)3 V_2 + S x = 3 [V_2 + S (d - x)] = 3 V_2 + 3 S (d - x) Sx=3S(d−x)  ⟹  x=3d−3x  ⟹  4x=3d  ⟹  x=34dS x = 3 S (d - x) \implies x = 3d - 3x \implies 4x = 3d \implies x = \frac{3}{4} d
  • Înlocuind d=4 cmd = 4\text{ cm}:
x=34⋅4 cm=3 cmx = \frac{3}{4} \cdot 4\text{ cm} = 3\text{ cm}

(2p pentru scrierea legilor la echilibru, 1p pentru condiția de egalitate a presiunilor finale, 1p pentru rezultatul final x=3 cmx = 3\text{ cm})

d. Masa molară a amestecului de gaze (4 puncte)

  • Masa molară a amestecului obținut prin îndepărtarea pistonului separator este raportul dintre masa totală și cantitatea totală de substanță:
μamestec=m1+m2ν1+ν2=ν1μ1+ν2μ2ν1+ν2\mu_{\text{amestec}} = \frac{m_1 + m_2}{\nu_1 + \nu_2} = \frac{\nu_1 \mu_1 + \nu_2 \mu_2}{\nu_1 + \nu_2}
  • Înlocuind valorile numerice:
μamestec=3 mol⋅32 g/mol+1 mol⋅28 g/mol3 mol+1 mol=96+284 g/mol=1244 g/mol=31 g/mol\mu_{\text{amestec}} = \frac{3\text{ mol} \cdot 32\text{ g/mol} + 1\text{ mol} \cdot 28\text{ g/mol}}{3\text{ mol} + 1\text{ mol}} = \frac{96 + 28}{4}\text{ g/mol} = \frac{124}{4}\text{ g/mol} = 31\text{ g/mol}

(3p pentru formula masei molare a amestecului, 1p pentru rezultatul final μamestec=31 g/mol\mu_{\text{amestec}} = 31\text{ g/mol})

Subiectul al III-lea (15 puncte)

O cantitate ν=1 mol\nu = 1\text{ mol} de gaz ideal biatomic (CV=2,5RC_V = 2,5 R) parcurge transformarea ciclică 1→2→3→11 \to 2 \to 3 \to 1 reprezentată în coordonate V−TV - T în figura alăturată. În starea 1 temperatura gazului are valoarea T1=400 KT_1 = 400\text{ K}, iar volumul în starea 2 este V2=2V1V_2 = 2 V_1. Se cunoaște ln⁡2≅0,7\ln 2 \cong 0,7.

  • a. Reprezentați transformarea ciclică 1→2→3→11 \to 2 \to 3 \to 1 în coordonate p−Vp - V.
  • b. Calculați variația energiei interne a gazului în transformarea 1→21 \to 2.
  • c. Calculați lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior în transformarea ciclică 1→2→3→11 \to 2 \to 3 \to 1.
  • d. Calculați randamentul motorului termic care funcționează după transformarea ciclică 1→2→3→11 \to 2 \to 3 \to 1.

Ciclul termodinamic în coordonate V-T

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea

a. Reprezentarea ciclului în coordonate p−Vp - V (3 puncte)

  • Identificarea fiecărei ramuri din diagrama V−TV - T:
    • 1→21 \to 2: segment de dreaptă a cărei prelungire trece prin originea axelor O(0,0)O(0,0), având ecuația V=const⋅TV = \text{const} \cdot T. Din legea Gay-Lussac, aceasta reprezintă o transformare izobară (p1=p2=ctp_1 = p_2 = \text{ct}), cu creștere de volum de la V1V_1 la V2=2V1V_2 = 2V_1 și creștere de temperatură de la T1T_1 la T2=2T1T_2 = 2T_1.
    • 2→32 \to 3: segment orizontal (V=V2=2V1=ctV = V_2 = 2V_1 = \text{ct}), reprezentând o răcire izocoră de la T2T_2 la T3=T1T_3 = T_1. Presiunea scade de la p1p_1 la p3=T1T2p1=p12p_3 = \frac{T_1}{T_2} p_1 = \frac{p_1}{2}.
    • 3→13 \to 1: segment vertical (T=T1=ctT = T_1 = \text{ct}), reprezentând o comprimare izotermă de la volumul V3=2V1V_3 = 2V_1 la V1V_1. În planul p−Vp - V, această transformare este reprezentată printr-o ramură de hiperbolă echilateră (p⋅V=ctp \cdot V = \text{ct}).

Transformarea ciclică în coordonate p-V

(3p pentru reprezentarea grafică corectă a celor trei transformări cu sensurile indicate)

b. Variația energiei interne în transformarea 1→21 \to 2 (4 puncte)

  • Deoarece 1→21 \to 2 este o transformare izobară cu V2=2V1V_2 = 2 V_1:
V2T2=V1T1  ⟹  T2=T1⋅V2V1=2⋅T1=2⋅400 K=800 K\frac{V_2}{T_2} = \frac{V_1}{T_1} \implies T_2 = T_1 \cdot \frac{V_2}{V_1} = 2 \cdot T_1 = 2 \cdot 400\text{ K} = 800\text{ K}
  • Variația energiei interne este:
ΔU12=ν⋅CV⋅(T2−T1)=1 mol⋅2,5R⋅(2T1−T1)=2,5⋅R⋅T1\Delta U_{12} = \nu \cdot C_V \cdot (T_2 - T_1) = 1\text{ mol} \cdot 2,5 R \cdot (2T_1 - T_1) = 2,5 \cdot R \cdot T_1
  • Înlocuind R=8,31 J/(mol⋅K)R = 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}) și T1=400 KT_1 = 400\text{ K}:
ΔU12=2,5⋅8,31⋅400 J=1000⋅8,31 J=8310 J\Delta U_{12} = 2,5 \cdot 8,31 \cdot 400\text{ J} = 1000 \cdot 8,31\text{ J} = 8310\text{ J}

(1p pentru formula ΔU12=νCV(T2−T1)\Delta U_{12} = \nu C_V (T_2 - T_1), 2p pentru determinarea T2=2T1T_2 = 2T_1, 1p pentru rezultatul final ΔU12=8310 J\Delta U_{12} = 8310\text{ J})

c. Lucrul mecanic total pe ciclu (4 puncte)

  • Lucrul mecanic total schimbat în ciclu este suma lucrurilor mecanice pe cele trei etape:
Lciclu=L12+L23+L31L_{\text{ciclu}} = L_{12} + L_{23} + L_{31}
  • Pentru transformarea izobară 1→21 \to 2:
L12=p1⋅(V2−V1)=νR⋅(T2−T1)=1 mol⋅8,31 J/(mol⋅K)⋅400 K=3324 JL_{12} = p_1 \cdot (V_2 - V_1) = \nu R \cdot (T_2 - T_1) = 1\text{ mol} \cdot 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}) \cdot 400\text{ K} = 3324\text{ J}
  • Pentru transformarea izocoră 2→32 \to 3 (V=ctV = \text{ct}):
L23=0L_{23} = 0
  • Pentru transformarea izotermă 3→13 \to 1 la temperatura T1T_1:
L31=νRT1ln⁡(V1V3)=νRT1ln⁡(V12V1)=−νRT1ln⁡2L_{31} = \nu R T_1 \ln\left(\frac{V_1}{V_3}\right) = \nu R T_1 \ln\left(\frac{V_1}{2V_1}\right) = -\nu R T_1 \ln 2 L31=−1⋅8,31⋅400⋅0,7 J=−3324⋅0,7 J=−2326,8 JL_{31} = -1 \cdot 8,31 \cdot 400 \cdot 0,7\text{ J} = -3324 \cdot 0,7\text{ J} = -2326,8\text{ J}
  • Lucrul mecanic total pe ciclu este:
Lciclu=3324 J+0−2326,8 J=997,2 JL_{\text{ciclu}} = 3324\text{ J} + 0 - 2326,8\text{ J} = 997,2\text{ J}

(1p pentru formula Lciclu=L12+L23+L31L_{\text{ciclu}} = L_{12} + L_{23} + L_{31}, 2p pentru deducerea termenilor L12=νR(T2−T1)L_{12} = \nu R(T_2 - T_1) și L31=νRT1ln⁡V1V2L_{31} = \nu R T_1 \ln \frac{V_1}{V_2}, 1p pentru rezultatul final Lciclu=997,2 JL_{\text{ciclu}} = 997,2\text{ J})

d. Randamentul motorului termic (4 puncte)

  • Căldura este primită de gaz exclusiv în transformarea izobară 1→21 \to 2, unde atât energia internă crește (ΔU>0\Delta U > 0), cât și gazul se destinde efectuează lucru mecanic (L>0L > 0):
Cp=CV+R=2,5R+R=3,5RC_p = C_V + R = 2,5 R + R = 3,5 R Qprimit=Q12=ν⋅Cp⋅(T2−T1)=1 mol⋅3,5⋅8,31 J/(mol⋅K)⋅400 K=1400⋅8,31 J=11 634 JQ_{\text{primit}} = Q_{12} = \nu \cdot C_p \cdot (T_2 - T_1) = 1\text{ mol} \cdot 3,5 \cdot 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}) \cdot 400\text{ K} = 1400 \cdot 8,31\text{ J} = 11\,634\text{ J}
  • (Verificare: Q12=ΔU12+L12=8310 J+3324 J=11 634 JQ_{12} = \Delta U_{12} + L_{12} = 8310\text{ J} + 3324\text{ J} = 11\,634\text{ J}).
  • Randamentul termic al ciclului este:
η=LcicluQprimit=997,2 J11 634 J≅0,0857≅8,6%\eta = \frac{L_{\text{ciclu}}}{Q_{\text{primit}}} = \frac{997,2\text{ J}}{11\,634\text{ J}} \cong 0,0857 \cong 8,6\%

(1p pentru formula η=LQprimit\eta = \frac{L}{Q_{\text{primit}}}, 1p pentru Qprimit=νCp(T2−T1)Q_{\text{primit}} = \nu C_p (T_2 - T_1), 1p pentru Cp=CV+RC_p = C_V + R, 1p pentru rezultatul final η≅8,6%\eta \cong 8,6\%)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. O baterie debitează aceeași putere pe circuitul exterior dacă la bornele ei este conectat un consumator cu rezistența electrică R1R_1, sau dacă la bornele ei este conectat un alt consumator cu rezistența electrică R2R_2 (R1≠R2R_1 \neq R_2). Rezistența electrică interioară a bateriei este dată de relația:

  • a. r=R1+R22r = \frac{R_1 + R_2}{2}
  • b. r=R1+R22r = \sqrt{\frac{R_1 + R_2}{2}}
  • c. r=R1⋅R2r = \sqrt{R_1 \cdot R_2}
  • d. r=R1⋅R2R1+R2r = \frac{R_1 \cdot R_2}{R_1 + R_2} (3p)

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, coeficientul termic al rezistivității poate fi exprimat prin relația:

  • a. α=ρ+ρ0ρ0⋅t\alpha = \frac{\rho + \rho_0}{\rho_0 \cdot t}
  • b. α=ρ−ρ0ρ0⋅t\alpha = \frac{\rho - \rho_0}{\rho_0 \cdot t}
  • c. α=ρ−ρ0t\alpha = \frac{\rho - \rho_0}{t}
  • d. α=ρ+ρ0t\alpha = \frac{\rho + \rho_0}{t} (3p)

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimată prin produsul U⋅IU \cdot I este:

  • a. W\text{W}
  • b. J\text{J}
  • c. Ω⋅J−1\Omega \cdot \text{J}^{-1}
  • d. J⋅A−1\text{J}\cdot\text{A}^{-1} (3p)

4. Un rezistor este confecționat dintr-un fir de alamă cu lungimea L=10 mL = 10\text{ m} și aria secțiunii transversale S=1 mm2S = 1\text{ mm}^2. Rezistorul este parcurs de curent electric cu intensitatea I=2 AI = 2\text{ A}. Rezistivitatea alamei în condițiile date este ρ=5⋅10−8 Ω⋅m\rho = 5 \cdot 10^{-8}\ \Omega\cdot\text{m}. Tensiunea electrică aplicată la bornele rezistorului are valoarea:

  • a. U=0,1 VU = 0,1\text{ V}
  • b. U=1 VU = 1\text{ V}
  • c. U=10 VU = 10\text{ V}
  • d. U=100 VU = 100\text{ V} (3p)

5. Un circuit electric simplu este compus dintr-o baterie având tensiunea electromotoare E=12 VE = 12\text{ V} și un consumator cu rezistența electrică variabilă. Conductoarele de legătură au rezistența electrică neglijabilă. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența intensității curentului electric din circuit de rezistența electrică a consumatorului. Rezistența interioară a bateriei este egală cu:

Graficul intensității curentului în funcție de rezistența consumatorului

  • a. 2 Ω2\ \Omega
  • b. 4 Ω4\ \Omega
  • c. 6 Ω6\ \Omega
  • d. 12 Ω12\ \Omega (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Puterea debitată pe un rezistor de rezistență RR conectat la o baterie (E,r)(E, r) este:
P=R⋅I2=R⋅E2(R+r)2P = R \cdot I^2 = R \cdot \frac{E^2}{(R + r)^2}
  • Condiția ca puterile pe R1R_1 și R2R_2 să fie egale este:
R1⋅E2(R1+r)2=R2⋅E2(R2+r)2  ⟹  R1(R2+r)2=R2(R1+r)2R_1 \cdot \frac{E^2}{(R_1 + r)^2} = R_2 \cdot \frac{E^2}{(R_2 + r)^2} \implies R_1 (R_2 + r)^2 = R_2 (R_1 + r)^2 R1(R22+2R2r+r2)=R2(R12+2R1r+r2)R_1 (R_2^2 + 2 R_2 r + r^2) = R_2 (R_1^2 + 2 R_1 r + r^2) R1R22+r2R1=R12R2+r2R2  ⟹  r2(R1−R2)=R1R2(R1−R2)R_1 R_2^2 + r^2 R_1 = R_1^2 R_2 + r^2 R_2 \implies r^2 (R_1 - R_2) = R_1 R_2 (R_1 - R_2)
  • Cum R1≠R2R_1 \neq R_2, împărțind prin (R1−R2)(R_1 - R_2) obținem:
r2=R1⋅R2  ⟹  r=R1⋅R2r^2 = R_1 \cdot R_2 \implies r = \sqrt{R_1 \cdot R_2}
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Legea dependenței de temperatură a rezistivității electrice este ρ=ρ0(1+αt)=ρ0+ρ0αt\rho = \rho_0 (1 + \alpha t) = \rho_0 + \rho_0 \alpha t.
  • Exprimând coeficientul termic al rezistivității α\alpha:
ρ−ρ0=ρ0⋅α⋅t  ⟹  α=ρ−ρ0ρ0⋅t\rho - \rho_0 = \rho_0 \cdot \alpha \cdot t \implies \alpha = \frac{\rho - \rho_0}{\rho_0 \cdot t}
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Produsul U⋅IU \cdot I definește puterea electrică (P=U⋅IP = U \cdot I).
  • Unitatea de măsură în Sistemul Internațional este wattul (W\text{W}):
[U⋅I]=V⋅A=W[U \cdot I] = \text{V} \cdot \text{A} = \text{W}
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Rezistența electrică a conductorului este:
R=ρ⋅LS=5⋅10−8 Ω⋅m⋅10 m10−6 m2=5⋅10−7⋅106 Ω=0,5 ΩR = \rho \cdot \frac{L}{S} = 5 \cdot 10^{-8}\ \Omega\cdot\text{m} \cdot \frac{10\text{ m}}{10^{-6}\text{ m}^2} = 5 \cdot 10^{-7} \cdot 10^6\ \Omega = 0,5\ \Omega
  • Conform legii lui Ohm, tensiunea la bornele rezistorului este:
U=R⋅I=0,5 Ω⋅2 A=1 VU = R \cdot I = 0,5\ \Omega \cdot 2\text{ A} = 1\text{ V}
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Când rezistența consumatorului este nulă (R=0R = 0), curentul prin circuit este curentul de scurtcircuit. Din grafic se citește Isc=6 AI_{\text{sc}} = 6\text{ A}.
  • Conform legii lui Ohm pentru circuitul simplu:
Isc=Er  ⟹  r=EIsc=12 V6 A=2 ΩI_{\text{sc}} = \frac{E}{r} \implies r = \frac{E}{I_{\text{sc}}} = \frac{12\text{ V}}{6\text{ A}} = 2\ \Omega
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Se cunosc: tensiunile electromotoare ale generatoarelor E1=24 VE_1 = 24\text{ V}, E2=12 VE_2 = 12\text{ V}, rezistențele lor interioare r1=r2=10 Ωr_1 = r_2 = 10\ \Omega și valorile rezistențelor electrice ale celor trei rezistoare R1=70 ΩR_1 = 70\ \Omega, R2=60 ΩR_2 = 60\ \Omega, R3=30 ΩR_3 = 30\ \Omega. Ampermetrul este considerat ideal (RA≅0 ΩR_A \cong 0\ \Omega).

Schema circuitului electric cu generatoarele E1 și E2

  • a. Determinați tensiunea electrică de la bornele generatorului E1E_1 atunci când ambele întrerupătoare sunt deschise.
  • b. Calculați intensitatea curentului electric indicat de ampermetru în situația în care întrerupătorul K1K_1 este închis și întrerupătorul K2K_2 este deschis.
  • c. Calculați rezistența echivalentă a circuitului exterior generatoarelor atunci când ambele întrerupătoare sunt închise.
  • d. Determinați indicația unui voltmetru ideal (RV→∞R_V \to \infty) legat la bornele generatorului cu E1E_1 în situația în care ambele întrerupătoare sunt închise.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea

a. Tensiunea la bornele generatorului E1E_1 când ambele întrerupătoare sunt deschise (3 puncte)

  • Întrerupătorul K1K_1 fiind deschis, circuitul este întrerupt, iar curentul prin generatorul E1E_1 este nul (I=0I = 0).
  • Tensiunea la bornele unei surse în circuit deschis (în gol) este egală cu tensiunea sa electromotoare:
U1=E1−I⋅r1=E1−0=24 VU_1 = E_1 - I \cdot r_1 = E_1 - 0 = 24\text{ V}

(2p pentru relația U1=E1U_1 = E_1, 1p pentru rezultatul final U1=24 VU_1 = 24\text{ V})

b. Intensitatea curentului când K1K_1 este închis și K2K_2 este deschis (4 puncte)

  • Întrerupătorul K2K_2 fiind deschis, ramura ce conține rezistorul R3R_3 este nealimentată.
  • Circuitul funcționează ca o buclă simplă serie conținând generatoarele E1E_1 și E2E_2 montate în opoziție și rezistoarele R1R_1, R2R_2.
  • Conform legii lui Ohm pentru circuitul simplu (a doua teoremă a lui Kirchhoff):
E1−E2=I⋅(R1+R2+r1+r2)E_1 - E_2 = I \cdot (R_1 + R_2 + r_1 + r_2)
  • Înlocuind valorile numerice:
24 V−12 V=I⋅(70 Ω+60 Ω+10 Ω+10 Ω)24\text{ V} - 12\text{ V} = I \cdot (70\ \Omega + 60\ \Omega + 10\ \Omega + 10\ \Omega) 12 V=I⋅150 Ω  ⟹  I=12150 A=0,08 A12\text{ V} = I \cdot 150\ \Omega \implies I = \frac{12}{150}\text{ A} = 0,08\text{ A}
  • Ampermetrul fiind în serie pe circuitul principal, indică I=0,08 AI = 0,08\text{ A}. (3p pentru ecuația Kirchhoff / legea lui Ohm, 1p pentru rezultatul final I=0,08 AI = 0,08\text{ A})

c. Rezistența echivalentă a circuitului exterior când ambele întrerupătoare sunt închise (4 puncte)

  • Când K2K_2 este închis, rezistoarele R2=60 ΩR_2 = 60\ \Omega și R3=30 ΩR_3 = 30\ \Omega sunt conectate în paralel:
1R23=1R2+1R3  ⟹  R23=R2⋅R3R2+R3=60⋅3060+30 Ω=180090 Ω=20 Ω\frac{1}{R_{23}} = \frac{1}{R_2} + \frac{1}{R_3} \implies R_{23} = \frac{R_2 \cdot R_3}{R_2 + R_3} = \frac{60 \cdot 30}{60 + 30}\ \Omega = \frac{1800}{90}\ \Omega = 20\ \Omega
  • Gruparea paralel R23R_{23} este legată în serie cu rezistorul R1R_1:
Re=R1+R23=70 Ω+20 Ω=90 ΩR_e = R_1 + R_{23} = 70\ \Omega + 20\ \Omega = 90\ \Omega

(2p pentru formula grupării paralel R23R_{23}, 1p pentru formula Re=R1+R23R_e = R_1 + R_{23}, 1p pentru rezultatul final Re=90 ΩR_e = 90\ \Omega)

d. Indicația voltmetrului la bornele generatorului E1E_1 (4 puncte)

  • Când ambele întrerupătoare sunt închise, curentul prin circuit este:
I2=E1−E2Re+r1+r2=24 V−12 V90 Ω+10 Ω+10 Ω=12 V110 Ω=655 A≅0,109 AI_2 = \frac{E_1 - E_2}{R_e + r_1 + r_2} = \frac{24\text{ V} - 12\text{ V}}{90\ \Omega + 10\ \Omega + 10\ \Omega} = \frac{12\text{ V}}{110\ \Omega} = \frac{6}{55}\text{ A} \cong 0,109\text{ A}
  • Deoarece E1>E2E_1 > E_2, sensul curentului este impus de E1E_1, iar generatorul E1E_1 funcționează ca generator (debitând energie). Tensiunea la bornele sale este:
U1=E1−I2⋅r1=24 V−655 A⋅10 Ω=24−6055 V=24−1,09 V≅22,91 V≅23 VU_1 = E_1 - I_2 \cdot r_1 = 24\text{ V} - \frac{6}{55}\text{ A} \cdot 10\ \Omega = 24 - \frac{60}{55}\text{ V} = 24 - 1,09\text{ V} \cong 22,91\text{ V} \cong 23\text{ V}

(2p pentru calculul intensității I2=E1−E2Re+r1+r2I_2 = \frac{E_1 - E_2}{R_e + r_1 + r_2}, 1p pentru relația U1=E1−I2r1U_1 = E_1 - I_2 r_1, 1p pentru rezultatul final U1≅23 VU_1 \cong 23\text{ V})

Subiectul al III-lea (15 puncte)

Două generatoare identice, fiecare având rezistența internă r=10 Ωr = 10\ \Omega, sunt grupate în paralel. La bornele grupării se conectează o grupare serie formată din două becuri, B1B_1 și B2B_2. Puterea electrică nominală a becului B1B_1 este P1=1,2 WP_1 = 1,2\text{ W}, iar tensiunea nominală a acestuia este U1=6 VU_1 = 6\text{ V}. Puterea electrică nominală a becului B2B_2 este P2=1,8 WP_2 = 1,8\text{ W}. Becurile funcționează la parametri nominali. Determinați:

  • a. energia electrică consumată de cele două becuri împreună, în Δt=5 minute\Delta t = 5\text{ minute} de funcționare;
  • b. rezistența electrică a becului B2B_2;
  • c. tensiunea electromotoare a unui generator;
  • d. raportul dintre energia consumată împreună de cele două becuri și energia totală dezvoltată de generatoare în același interval de timp.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea

a. Energia consumată de cele două becuri în Δt=5 min\Delta t = 5\text{ min} (4 puncte)

  • Puterea totală consumată de cele două becuri la parametri nominali este:
P=P1+P2=1,2 W+1,8 W=3,0 WP = P_1 + P_2 = 1,2\text{ W} + 1,8\text{ W} = 3,0\text{ W}
  • Timpul de funcționare exprimat în secunde: Δt=5 min=5⋅60 s=300 s\Delta t = 5\text{ min} = 5 \cdot 60\text{ s} = 300\text{ s}.
  • Energia totală consumată este:
W=P⋅Δt=3,0 W⋅300 s=900 JW = P \cdot \Delta t = 3,0\text{ W} \cdot 300\text{ s} = 900\text{ J}

(1p pentru formula P=P1+P2P = P_1 + P_2, 2p pentru formula W=PΔtW = P \Delta t, 1p pentru rezultatul final W=900 JW = 900\text{ J})

b. Rezistența electrică a becului B2B_2 (4 puncte)

  • Becurile fiind montate în serie și funcționând la parametri nominali, prin ambele trece același curent nominal.
  • Din datele becului B1B_1:
I=P1U1=1,2 W6 V=0,2 AI = \frac{P_1}{U_1} = \frac{1,2\text{ W}}{6\text{ V}} = 0,2\text{ A}
  • Pentru becul B2B_2, puterea este P2=R2⋅I2P_2 = R_2 \cdot I^2. Rezistența electrică este:
R2=P2I2=1,8 W(0,2 A)2=1,80,04 Ω=45 ΩR_2 = \frac{P_2}{I^2} = \frac{1,8\text{ W}}{(0,2\text{ A})^2} = \frac{1,8}{0,04}\ \Omega = 45\ \Omega

(1p pentru P1=U1IP_1 = U_1 I, 2p pentru P2=R2I2P_2 = R_2 I^2, 1p pentru rezultatul final R2=45 ΩR_2 = 45\ \Omega)

c. Tensiunea electromotoare a unui generator (4 puncte)

  • Gruparea în paralel a două generatoare identice (E,r)(E, r) este echivalentă cu o sursă având:
Ee=E,re=r2=10 Ω2=5 ΩE_e = E, \quad r_e = \frac{r}{2} = \frac{10\ \Omega}{2} = 5\ \Omega
  • Tensiunea la bornele becului B2B_2 este:
U2=P2I=1,8 W0,2 A=9 VU_2 = \frac{P_2}{I} = \frac{1,8\text{ W}}{0,2\text{ A}} = 9\text{ V}
  • Tensiunea pe circuitul exterior la bornele grupării generatoarelor:
Ue=U1+U2=6 V+9 V=15 VU_e = U_1 + U_2 = 6\text{ V} + 9\text{ V} = 15\text{ V}
  • Legea lui Ohm pentru întregul circuit exprimă bilanțul de putere:
Ee⋅I=P1+P2+re⋅I2  ⟹  Ee=Ue+I⋅reE_e \cdot I = P_1 + P_2 + r_e \cdot I^2 \implies E_e = U_e + I \cdot r_e E=15 V+0,2 A⋅5 Ω=15 V+1 V=16 VE = 15\text{ V} + 0,2\text{ A} \cdot 5\ \Omega = 15\text{ V} + 1\text{ V} = 16\text{ V}

(1p pentru Ee=EE_e = E, 1p pentru re=r2r_e = \frac{r}{2}, 1p pentru ecuația bilanțului EeI=P1+P2+reI2E_e I = P_1 + P_2 + r_e I^2 sau E=Ue+IreE = U_e + I r_e, 1p pentru rezultatul final E=16 VE = 16\text{ V})

d. Raportul dintre energia consumată de becuri și energia totală dezvoltată (3 puncte)

  • Raportul cerut reprezintă chiar randamentul energetic al circuitului:
η=WutilWtotal=(P1+P2)⋅ΔtEe⋅I⋅Δt=P1+P2E⋅I\eta = \frac{W_{\text{util}}}{W_{\text{total}}} = \frac{(P_1 + P_2) \cdot \Delta t}{E_e \cdot I \cdot \Delta t} = \frac{P_1 + P_2}{E \cdot I}
  • Înlocuind valorile:
η=3,0 W16 V⋅0,2 A=3,0 W3,2 W=3032=1516≅0,9375≅0,94=94%\eta = \frac{3,0\text{ W}}{16\text{ V} \cdot 0,2\text{ A}} = \frac{3,0\text{ W}}{3,2\text{ W}} = \frac{30}{32} = \frac{15}{16} \cong 0,9375 \cong 0,94 = 94\%

(2p pentru formula η=P1+P2EI\eta = \frac{P_1 + P_2}{E I}, 1p pentru rezultatul final η=1516≅0,94\eta = \frac{15}{16} \cong 0,94)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. În efectul fotoelectric extern, energia cinetică maximă a unui fotoelectron extras depinde de:

  • a. numărul de fotoelectroni extrași
  • b. numărul de fotoni incidenți pe catod în unitatea de timp
  • c. frecvența radiației incidente pe catod
  • d. durata interacțiunii foton-electron (3p)

2. La trecerea luminii dintr-un mediu transparent, în care viteza de propagare este v1v_1, în alt mediu transparent în care viteza de propagare este v2v_2, relația dintre unghiul de incidență, ii, și cel de refracție, rr, este:

  • a. v2sin⁡i=v1sin⁡rv_2 \sin i = v_1 \sin r
  • b. v1sin⁡i=v2sin⁡rv_1 \sin i = v_2 \sin r
  • c. v1tg i=v2tg rv_1 \text{tg}\,i = v_2 \text{tg}\,r
  • d. r=ir = i (3p)

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia care are aceeași unitate de măsură ca și lucrul mecanic de extracție este:

  • a. hλ\frac{h}{\lambda}
  • b. hνλ\frac{h\nu}{\lambda}
  • c. hcλ\frac{hc}{\lambda}
  • d. mc2mc^2 (3p)

4. Un obiect este așezat în fața unui sistem optic centrat alcătuit din două lentile L1L_1 și L2L_2 având convergențele C1=2 m−1C_1 = 2\text{ m}^{-1}, și respectiv C2=5 m−1C_2 = 5\text{ m}^{-1}. Lumina provenită de la obiect trece mai întâi prin lentila L1L_1. Focarul imagine al lentilei L1L_1 coincide cu focarul obiect al lentilei L2L_2. Mărirea liniară transversală dată de sistemul de lentile este:

  • a. −2,5-2,5
  • b. −0,4-0,4
  • c. 0,40,4
  • d. 2,52,5 (3p)

5. Graficul din figura alăturată reprezintă dependența măririi liniare transversale de coordonata la care se află un obiect real față de o lentilă divergentă. Convergența lentilei este:

Graficul măririi liniare în funcție de distanța obiect

  • a. −2,5 m−1-2,5\text{ m}^{-1}
  • b. −1,25 m−1-1,25\text{ m}^{-1}
  • c. −0,6 m−1-0,6\text{ m}^{-1}
  • d. −0,4 m−1-0,4\text{ m}^{-1} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Conform ecuației lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern (hν=L+Ec,max⁡  ⟹  Ec,max⁡=hν−Lh \nu = L + E_{c,\max} \implies E_{c,\max} = h \nu - L), energia cinetică maximă a fotoelectronilor depinde exclusiv de frecvența radiației incidente ν\nu și de natura materialului catodului prin lucrul mecanic de extracție LL.
  • Ea nu depinde de intensitatea fluxului luminos (numărul de fotoni).
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Legea refracției luminii la suprafața de separare a două medii cu indicii de refracție n1n_1 și n2n_2 este:
n1⋅sin⁡i=n2⋅sin⁡rn_1 \cdot \sin i = n_2 \cdot \sin r
  • Indicii de refracție absoluți sunt definiți prin n1=cv1n_1 = \frac{c}{v_1} și n2=cv2n_2 = \frac{c}{v_2}:
cv1⋅sin⁡i=cv2⋅sin⁡r  ⟹  sin⁡iv1=sin⁡rv2  ⟹  v2⋅sin⁡i=v1⋅sin⁡r\frac{c}{v_1} \cdot \sin i = \frac{c}{v_2} \cdot \sin r \implies \frac{\sin i}{v_1} = \frac{\sin r}{v_2} \implies v_2 \cdot \sin i = v_1 \cdot \sin r
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns c (3 puncte)

  • Lucrul mecanic de extracție LL are dimensiunea unei energii ([L]=J[L] = \text{J}).
  • Dintre opțiuni:
    • hλ=p\frac{h}{\lambda} = p are dimensiunea unui impuls (kg⋅m/s\text{kg}\cdot\text{m/s});
    • hcλ=hν=ε\frac{hc}{\lambda} = h \nu = \varepsilon reprezintă energia fotonului, având unitatea de măsură joule (J\text{J}).
  • Răspuns corect: c.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Distanțele focale ale celor două lentile sunt:
f1=1C1=12 m−1=0,5 mf_1 = \frac{1}{C_1} = \frac{1}{2\text{ m}^{-1}} = 0,5\text{ m} f2=1C2=15 m−1=0,2 mf_2 = \frac{1}{C_2} = \frac{1}{5\text{ m}^{-1}} = 0,2\text{ m}
  • Sistemul fiind afocal (F1′≡F2F'_1 \equiv F_2), mărirea liniară transversală dată de sistemul telescopic este constantă pentru orice poziție a obiectului:
β=−f2f1=−C1C2=−2 m−15 m−1=−0,4\beta = -\frac{f_2}{f_1} = -\frac{C_1}{C_2} = -\frac{2\text{ m}^{-1}}{5\text{ m}^{-1}} = -0,4
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Formula măririi liniare transversale pentru o lentilă subțire este β=x2x1\beta = \frac{x_2}{x_1}.
  • Din formula lentilelor:
1x2−1x1=C  ⟹  1x2=C+1x1=Cx1+1x1  ⟹  β=x2x1=11+Cx1\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = C \implies \frac{1}{x_2} = C + \frac{1}{x_1} = \frac{C x_1 + 1}{x_1} \implies \beta = \frac{x_2}{x_1} = \frac{1}{1 + C x_1}
  • Din grafic, pentru x1=−0,6 mx_1 = -0,6\text{ m}, mărirea este β=0,4\beta = 0,4:
0,4=11+C⋅(−0,6)  ⟹  1−0,6⋅C=10,4=2,50,4 = \frac{1}{1 + C \cdot (-0,6)} \implies 1 - 0,6 \cdot C = \frac{1}{0,4} = 2,5 −0,6⋅C=1,5  ⟹  C=−1,50,6 m−1=−2,5 m−1-0,6 \cdot C = 1,5 \implies C = -\frac{1,5}{0,6}\text{ m}^{-1} = -2,5\text{ m}^{-1}
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

O lentilă subțire are convergența C=−2 m−1C = -2\text{ m}^{-1}. La distanța de 50 cm50\text{ cm} în fața lentilei este așezat, perpendicular pe axa optică principală, un obiect luminos liniar cu înălțimea de 4 cm4\text{ cm}.

  • a. Realizați un desen în care să evidențiați construcția grafică a imaginii prin lentilă.
  • b. Calculați distanța la care se formează imaginea față de lentilă.
  • c. Calculați înălțimea imaginii obiectului.
  • d. Se aduce în contact cu prima lentilă o altă lentilă, a cărei convergență este C′=7 m−1C' = 7\text{ m}^{-1}, iar obiectul se așază la distanța de 60 cm60\text{ cm} în fața sistemului de lentile. Calculați distanța dintre obiect și ecranul pe care se formează imaginea clară a obiectului.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea

a. Construcția grafică a imaginii prin lentila divergentă (4 puncte)

  • Lentila având convergența negativă (C=−2 m−1C = -2\text{ m}^{-1}) este divergentă, având distanța focală f=1C=−0,5 m=−50 cmf = \frac{1}{C} = -0,5\text{ m} = -50\text{ cm}.
  • Pentru construirea imaginii se trasează două raze din vârful BB al obiectului:
    1. O rază paralelă cu axa optică principală, care la ieșirea din lentilă diverge astfel încât prelungirea ei trece prin focarul principal imagine FF (situat în fața lentilei).
    2. O rază orientată spre centrul optic OO, care trece nedeviată.
  • Intersecția prelungirii razei refractate paralele cu raza ce trece prin OO determină poziția imaginii virtuale B′B', din care coborâm perpendiculara A′B′A'B' pe axa optică.

Construcția imaginii prin lentila divergentă

(4p pentru construcția corectă a imaginii)

b. Distanța la care se formează imaginea față de lentilă (4 puncte)

  • Conform convenției de semne: x1=−50 cmx_1 = -50\text{ cm}, f=1C=−50 cmf = \frac{1}{C} = -50\text{ cm}.
  • Formula fundamentală a lentilelor subțiri este:
1x2−1x1=1f  ⟹  1x2=1f+1x1\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f} \implies \frac{1}{x_2} = \frac{1}{f} + \frac{1}{x_1}
  • Înlocuind numeric:
1x2=1−50 cm+1−50 cm=−250 cm−1=−125 cm−1\frac{1}{x_2} = \frac{1}{-50\text{ cm}} + \frac{1}{-50\text{ cm}} = -\frac{2}{50}\text{ cm}^{-1} = -\frac{1}{25}\text{ cm}^{-1} x2=−25 cmx_2 = -25\text{ cm}
  • Semnul minus indică faptul că imaginea este virtuală (situată de aceeași parte a lentilei ca și obiectul). Distanța față de lentilă este ∣x2∣=25 cm|x_2| = 25\text{ cm}. (1p pentru formula C=1fC = \frac{1}{f}, 2p pentru formula lentilelor subțiri, 1p pentru rezultatul final x2=−25 cmx_2 = -25\text{ cm})

c. Înălțimea imaginii obiectului (3 puncte)

  • Mărirea liniară transversală este:
β=y2y1=x2x1=−25 cm−50 cm=0,5\beta = \frac{y_2}{y_1} = \frac{x_2}{x_1} = \frac{-25\text{ cm}}{-50\text{ cm}} = 0,5
  • Înălțimea imaginii este:
y2=β⋅y1=0,5⋅4 cm=2 cmy_2 = \beta \cdot y_1 = 0,5 \cdot 4\text{ cm} = 2\text{ cm}
  • Imaginea este dreaptă (y2>0y_2 > 0), virtuală și de două ori mai mică decât obiectul. (1p pentru β=y2y1\beta = \frac{y_2}{y_1}, 1p pentru β=x2x1\beta = \frac{x_2}{x_1}, 1p pentru rezultatul final y2=2 cmy_2 = 2\text{ cm})

d. Distanța dintre obiect și ecran pentru sistemul de lentile alipite (4 puncte)

  • Prin aducerea în contact a celor două lentile subțiri, convergența sistemului este suma convergențelor:
Cs=C+C′=−2 m−1+7 m−1=+5 m−1C_s = C + C' = -2\text{ m}^{-1} + 7\text{ m}^{-1} = +5\text{ m}^{-1}
  • Distanța focală a sistemului convergent este:
fs=1Cs=15 m−1=0,2 m=20 cmf_s = \frac{1}{C_s} = \frac{1}{5\text{ m}^{-1}} = 0,2\text{ m} = 20\text{ cm}
  • Obiectul se află la distanța de 60 cm60\text{ cm} în fața sistemului: x1′=−60 cmx_1' = -60\text{ cm}.
  • Calculăm poziția imaginii x2′x_2':
1x2′−1x1′=1fs  ⟹  1x2′=120 cm−160 cm=3−160 cm=260 cm−1=130 cm−1\frac{1}{x_2'} - \frac{1}{x_1'} = \frac{1}{f_s} \implies \frac{1}{x_2'} = \frac{1}{20\text{ cm}} - \frac{1}{60\text{ cm}} = \frac{3 - 1}{60\text{ cm}} = \frac{2}{60}\text{ cm}^{-1} = \frac{1}{30}\text{ cm}^{-1} x2′=30 cmx_2' = 30\text{ cm}
  • Imaginea fiind reală (x2′>0x_2' > 0), ea se formează pe ecran la distanța de 30 cm30\text{ cm} în spatele sistemului de lentile.
  • Distanța totală dintre obiect și ecran este:
d=x2′−x1′=30 cm−(−60 cm)=90 cmd = x_2' - x_1' = 30\text{ cm} - (-60\text{ cm}) = 90\text{ cm}

(1p pentru Cs=C+C′C_s = C + C', 1p pentru formula lentilelor aplicată sistemului, 1p pentru d=x2′−x1′d = x_2' - x_1', 1p pentru rezultatul final d=90 cmd = 90\text{ cm})

Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un dispozitiv Young, plasat în aer, are distanța dintre fante 2l=1 mm2l = 1\text{ mm} și este iluminat cu o radiație monocromatică și coerentă cu lungimea de undă λ=500 nm\lambda = 500\text{ nm}. Sursa de lumină este situată pe axa de simetrie a dispozitivului la distanța d=10 cmd = 10\text{ cm} în fața paravanului cu fante. În figura de interferență s-a măsurat interfranja, obținându-se valoarea i=2 mmi = 2\text{ mm}.

  • a. Calculați distanța de la paravanul cu fante la ecranul pe care s-a format figura de interferență.
  • b. Calculați distanța dintre maximul de ordinul 2 situat de o parte a maximului central și cel de-al treilea minim aflat de cealaltă parte a maximului central.
  • c. O fantă a dispozitivului se acoperă cu o lamă de grosime e1=5,0 μme_1 = 5,0\ \mu\text{m}, iar cealaltă se acoperă cu o lamă de grosime e2=2,5 μme_2 = 2,5\ \mu\text{m}. Se observă că maximul central se află acum în poziția în care s-a aflat maximul de ordinul 2. Lamele fiind confecționate din același material transparent, aflați indicele de refracție al acestui material.
  • d. Calculați distanța pe care trebuie deplasată sursa de lumină, pe direcție perpendiculară pe axa de simetrie a dispozitivului, pentru ca sistemul de franje să revină în poziția inițială.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea

a. Distanța de la paravanul cu fante la ecran (3 puncte)

  • Relația care definește interfranja în dispozitivul Young este:
i=λ⋅D2li = \frac{\lambda \cdot D}{2l}
  • Exprimăm distanța DD de la planul fantelor la ecran:
D=i⋅2lλD = \frac{i \cdot 2l}{\lambda}
  • Înlocuind valorile în unități S.I. (i=2 mm=2⋅10−3 mi = 2\text{ mm} = 2 \cdot 10^{-3}\text{ m}, 2l=1 mm=10−3 m2l = 1\text{ mm} = 10^{-3}\text{ m}, λ=500 nm=5⋅10−7 m\lambda = 500\text{ nm} = 5 \cdot 10^{-7}\text{ m}):
D=2⋅10−3 m⋅10−3 m5⋅10−7 m=2⋅10−65⋅10−7 m=4 mD = \frac{2 \cdot 10^{-3}\text{ m} \cdot 10^{-3}\text{ m}}{5 \cdot 10^{-7}\text{ m}} = \frac{2 \cdot 10^{-6}}{5 \cdot 10^{-7}}\text{ m} = 4\text{ m}

(2p pentru formula D=2l⋅iλD = \frac{2l \cdot i}{\lambda}, 1p pentru rezultatul final D=4 mD = 4\text{ m})

b. Distanța dintre maximul de ordinul 2 și al treilea minim (4 puncte)

  • Poziția maximului de interferență de ordinul 2 față de maximul central este:
xmax⁡,2=2⋅i=2⋅2 mm=4 mmx_{\max, 2} = 2 \cdot i = 2 \cdot 2\text{ mm} = 4\text{ mm}
  • Poziția celui de-al treilea minim de interferență (k=3k = 3) este:
xmin⁡,3=(2⋅3−1)i2=52i=2,5⋅2 mm=5 mmx_{\min, 3} = (2 \cdot 3 - 1) \frac{i}{2} = \frac{5}{2} i = 2,5 \cdot 2\text{ mm} = 5\text{ mm}
  • Franjele fiind situate de o parte și de cealaltă a maximului central (x=0x = 0), distanța dintre ele este:
Δx=xmax⁡,2+xmin⁡,3=2i+52i=92i=4,5⋅2 mm=9 mm\Delta x = x_{\max, 2} + x_{\min, 3} = 2 i + \frac{5}{2} i = \frac{9}{2} i = 4,5 \cdot 2\text{ mm} = 9\text{ mm}

(1p pentru xmax⁡,2=2ix_{\max, 2} = 2i, 1p pentru xmin⁡,3=52ix_{\min, 3} = \frac{5}{2}i, 1p pentru Δx=xmax⁡,2+xmin⁡,3\Delta x = x_{\max, 2} + x_{\min, 3}, 1p pentru rezultatul final Δx=9 mm\Delta x = 9\text{ mm})

c. Indicele de refracție al materialului lamelor (4 puncte)

  • Acoperirea fantelor cu două lame de grosimi e1e_1 și e2e_2 introduce o diferență suplimentară de drum optic între cele două fascicule:
Δr=(n−1)⋅e1−(n−1)⋅e2=(n−1)⋅(e1−e2)\Delta r = (n - 1) \cdot e_1 - (n - 1) \cdot e_2 = (n - 1) \cdot (e_1 - e_2)
  • Deplasarea pe ecran a sistemului de franje (deci a maximului central) corespunzătoare unei diferențe de drum optic Δr\Delta r este:
Δx0=D2l⋅Δr\Delta x_0 = \frac{D}{2l} \cdot \Delta r
  • Enunțul specifică faptul că maximul central ajunge în poziția fostului maxim de ordinul 2: Δx0=xmax⁡,2=2i\Delta x_0 = x_{\max, 2} = 2 i.
  • Prin urmare:
D2l⋅Δr=2⋅(λ⋅D2l)  ⟹  Δr=2λ\frac{D}{2l} \cdot \Delta r = 2 \cdot \left(\frac{\lambda \cdot D}{2l}\right) \implies \Delta r = 2 \lambda
  • Înlocuind expresia diferenței de drum:
(n−1)⋅(e1−e2)=2λ  ⟹  n−1=2λe1−e2(n - 1) \cdot (e_1 - e_2) = 2 \lambda \implies n - 1 = \frac{2 \lambda}{e_1 - e_2}
  • Înlocuind valorile numerice (e1−e2=5,0 μm−2,5 μm=2,5 μm=2500 nme_1 - e_2 = 5,0\ \mu\text{m} - 2,5\ \mu\text{m} = 2,5\ \mu\text{m} = 2500\text{ nm}):
n−1=2⋅500 nm2500 nm=10002500=0,4  ⟹  n=1+0,4=1,4n - 1 = \frac{2 \cdot 500\text{ nm}}{2500\text{ nm}} = \frac{1000}{2500} = 0,4 \implies n = 1 + 0,4 = 1,4

(2p pentru formula Δr=(n−1)(e1−e2)\Delta r = (n - 1)(e_1 - e_2), 1p pentru Δr=2l⋅2iD=2λ\Delta r = \frac{2l \cdot 2i}{D} = 2\lambda, 1p pentru rezultatul final n=1,4n = 1,4)

d. Deplasarea sursei de lumină pentru revenirea sistemului de franje (4 puncte)

  • Deplasarea sursei de lumină cu distanța y0y_0 pe o direcție perpendiculară pe axa de simetrie a dispozitivului introduce o diferență de drum inițială între undele care ajung la cele două fante:
Δr0=y0⋅2ld\Delta r_0 = \frac{y_0 \cdot 2l}{d}
  • Pentru ca sistemul de franje să revină în poziția inițială (compensație optică completă), această diferență de drum trebuie să anuleze diferența introdusă de lame:
Δr0=Δr=2λ\Delta r_0 = \Delta r = 2 \lambda y0⋅2ld=2λ  ⟹  y0=2λ⋅d2l\frac{y_0 \cdot 2l}{d} = 2 \lambda \implies y_0 = \frac{2 \lambda \cdot d}{2l}
  • Înlocuind valorile numerice (d=10 cm=0,1 md = 10\text{ cm} = 0,1\text{ m}, λ=5⋅10−7 m\lambda = 5 \cdot 10^{-7}\text{ m}, 2l=10−3 m2l = 10^{-3}\text{ m}):
y0=2⋅5⋅10−7 m⋅0,1 m10−3 m=10−710−3 m=10−4 m=0,1 mmy_0 = \frac{2 \cdot 5 \cdot 10^{-7}\text{ m} \cdot 0,1\text{ m}}{10^{-3}\text{ m}} = \frac{10^{-7}}{10^{-3}}\text{ m} = 10^{-4}\text{ m} = 0,1\text{ mm}

(2p pentru relația Δr0=y0⋅2ld\Delta r_0 = \frac{y_0 \cdot 2l}{d}, 1p pentru condiția de compensare Δr0=Δr\Delta r_0 = \Delta r, 1p pentru rezultatul final y0=0,1 mmy_0 = 0,1\text{ mm})