Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.
A. MECANICĂ
Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Dintre mărimile fizice de mai jos, mărime fizică vectorială este:
a. masa
b. energia mecanică
c. impulsul mecanic
d. puterea mecanică (3p)
2. Un automobil se deplasează rectiliniu. Viteza medie a automobilului într-un interval de timp Δt este vm. Distanța parcursă în acest interval de timp este:
a.d=vm⋅Δt
b.d=Δtvm
c.d=2⋅vm⋅Δt
d.d=2vm⋅Δt(3p)
3. Unitatea de măsură în S.I. a constantei elastice a unui resort poate fi scrisă în forma:
a.J⋅m−2
b.J⋅s−2
c.W⋅m−2
d.W⋅s−2(3p)
4. Pe o cale ferată rectilinie, un tren aflat inițial în repaus a atins viteza v=72 km/h în intervalul de timp Δt=40 s. Accelerația medie a trenului în cursul acestei mișcări a fost:
a.0,2 m/s2
b.0,5 m/s2
c.1,8 m/s2
d.2 m/s2(3p)
5. În graficul alăturat este reprezentată dependența forței de tracțiune care acționează asupra unui corp de coordonata x la care se află corpul. Forța de tracțiune acționează pe direcția și în sensul deplasării corpului. Lucrul mecanic efectuat de această forță în timpul deplasării corpului din punctul de coordonată x0=0 până în punctul de coordonată x=2 m are valoarea:
a.4 J
b.6 J
c.24 J
d.32 J(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I
Item 1: Răspuns c(3 puncte)
O mărime fizică vectorială se caracterizează prin modul, direcție, sens și punct de aplicație.
Dintre opțiunile date:
Masa (m), energia mecanică (E) și puterea mecanică (P) sunt mărimi fizice strict scalare.
Impulsul mecanic este definit prin relația vectorială p=mv, având direcția și sensul vitezei.
Răspuns corect: c.
Item 2: Răspuns a(3 puncte)
Prin definiție, viteza medie la deplasarea rectilinie este raportul dintre distanța totală parcursă și durata deplasării:
vm=Δtd⟹d=vm⋅Δt
Răspuns corect: a.
Item 3: Răspuns a(3 puncte)
Constanta elastică k intervine în legea lui Hooke (F=k⋅x) și în energia potențială elastică:
Epe=2k⋅x2⟹k=x22Epe
Unitatea de măsură în Sistemul Internațional este:
[k]=[x2][Epe]=m2J=J⋅m−2
(Echivalent, [k]=mN=m2N⋅m=J⋅m−2).
Răspuns corect: a.
Item 4: Răspuns b(3 puncte)
Transformăm viteza finală în unități S.I.:
v=72 km/h=3,672 m/s=20 m/s
Trenul pornind din repaus (v0=0), accelerația medie pe intervalul Δt=40 s este:
am=ΔtΔv=Δtv−v0=40 s20 m/s−0=0,5 m/s2
Răspuns corect: b.
Item 5: Răspuns b(3 puncte)
Din graficul F=F(x), variația forței este liniară:
La x=0, F(0)=2 N;
La x=4 m, F(4)=6 N.
Ecuația dreptei este F(x)=2+46−2x=2+x.
La coordonata cerută x=2 m, valoarea forței este:
F(2)=2+2=4 N
Lucrul mecanic efectuat de forță la deplasarea de la x0=0 la x=2 m este aria trapezului dreptunghic de sub grafic:
L=2F(0)+F(2)⋅Δx=22 N+4 N⋅2 m=26⋅2 J=6 J
Răspuns corect: b.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Un sistem format din două corpuri având masele m1 și m2=4 kg, legate între ele printr-un fir inextensibil și de masă neglijabilă, urcă pe plan, cu frecare, sub acțiunea unei forțe de valoare F=66 N, orientate paralel cu suprafața planului înclinat, ca în figura alăturată. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corpuri și planul înclinat este același pentru ambele corpuri, μ=31≅0,58, iar planul înclinat formează unghiul α=30∘ cu orizontala. Valoarea tensiunii din firul de legătură este T=22 N.
a. Reprezentați toate forțele care acționează asupra corpului de masă m2.
b. Determinați valoarea forței de frecare care acționează asupra corpului de masă m2.
c. Calculați valoarea accelerației sistemului de corpuri.
d. Calculați valoarea masei m1.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea
a. Reprezentarea tuturor forțelor pe corpul m2(4 puncte)
Asupra corpului m2 (corpul situat mai sus pe planul înclinat) acționează:
Greutatea G2, orientată vertical în jos, cu componentele:
G2t=m2gsinα (tangențială pe plan, în jos);
G2n=m2gcosα (normală pe plan, înspre interiorul suprafeței).
Reacțiunea normală a planului N2, perpendiculară pe planul înclinat, orientată în sus.
Forța de tracțiune F, paralelă cu planul înclinat, orientată în susul pantei.
Tensiunea din firul de legătură T, paralelă cu planul înclinat, orientată în josul pantei (spre corpul m1).
Forța de frecare la alunecare Ff2, paralelă cu planul înclinat, orientată în sens opus urcării (în josul pantei).
(4p pentru reprezentarea corectă a tuturor forțelor)
b. Valoarea forței de frecare Ff2(3 puncte)
Pe direcție perpendiculară pe suprafața planului înclinat, forțele se compensează:
N2=m2⋅g⋅cosα=4 kg⋅10 m/s2⋅cos30∘=40⋅23 N=203 N
Forța de frecare la alunecare este dată de legea lui Amontons-Coulomb:
Ff2=μ⋅N2=31⋅203 N=20 N
(1p pentru formula Ff2=μN2, 1p pentru N2=m2gcosα, 1p pentru rezultatul final Ff2=20 N)
c. Accelerația sistemului de corpuri (4 puncte)
Aplicăm principiul fundamental al dinamicii pe direcția paralelă cu planul înclinat (cu sensul pozitiv orientat în susul pantei) pentru corpul m2:
F−T−G2t−Ff2=m2⋅a
Componenta tangențială a greutății corpului m2 este:
G2t=m2⋅g⋅sinα=4 kg⋅10 m/s2⋅sin30∘=40⋅0,5 N=20 N
Înlocuind valorile numerice (F=66 N, T=22 N, G2t=20 N, Ff2=20 N, m2=4 kg):
66−22−20−20=4⋅a⟹4=4⋅a⟹a=1 m/s2
(2p pentru scrierea legii a II-a F−T−G2t−Ff2=m2a, 1p pentru calculul G2t=m2gsinα, 1p pentru rezultatul final a=1 m/s2)
d. Valoarea masei m1(4 puncte)
Corpul m1 urcă legat de fir cu aceeași accelerație a=1 m/s2. Ecuația de mișcare pe direcția planului este:
T−5m1−5m1=m1⋅a⟹T−10m1=m1⋅111⋅m1=T⟹m1=11T=1122 N=2 kg
(1p pentru ecuația de mișcare a corpului m1, 1p pentru G1t=m1gsinα, 1p pentru Ff1=μm1gcosα, 1p pentru rezultatul final m1=2 kg)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
O macara ridică uniform, pe verticală, un container cu masa m=400 kg aflat inițial pe sol. Containerul ajunge la înălțimea H=15 m în intervalul de timp Δt=30 s. Energia potențială gravitațională la nivelul solului este considerată nulă, iar frecările se neglijează. Determinați:
a. lucrul mecanic efectuat de greutatea containerului în timpul urcării acestuia până la înălțimea H;
b. puterea dezvoltată de motorul macaralei în timpul ridicării containerului;
c. variația energiei potențiale gravitaționale a sistemului container-Pământ în timpul ultimelor 10 s ale ridicării containerului;
d. energia cinetică a containerului în timpul ridicării uniforme.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea
a. Lucrul mecanic efectuat de greutate (4 puncte)
Greutatea este orientată vertical în jos, în timp ce vectorul deplasare este orientat vertical în sus (cos180∘=−1):
LG=−m⋅g⋅H
Înlocuind valorile numerice:
LG=−400 kg⋅10 m/s2⋅15 m=−60000 J=−60 kJ
(3p pentru formula LG=−mgH, 1p pentru rezultatul final LG=−60 kJ)
b. Puterea dezvoltată de motorul macaralei (4 puncte)
Ridicarea fiind uniformă (a=0), forța de tracțiune dezvoltată de macara compensează exact greutatea:
F=m⋅g=400 kg⋅10 m/s2=4000 N
Viteza constantă de urcare este:
v=ΔtH=30 s15 m=0,5 m/s
Puterea mecanică dezvoltată de motor este:
P=F⋅v=4000 N⋅0,5 m/s=2000 W=2 kW
(Alternativ: P=ΔtLF=ΔtmgH=30 s60000 J=2000 W=2 kW).(1p pentru formula P=Fv sau P=ΔtL, 1p pentru F=mg, 1p pentru v=ΔtH, 1p pentru rezultatul final P=2 kW)
c. Variația energiei potențiale în ultimele 10 s(4 puncte)
În ultimele Δt1=10 s, la viteza constantă v=0,5 m/s, containerul parcurge pe verticală distanța:
Δh=v⋅Δt1=0,5 m/s⋅10 s=5 m
Variația energiei potențiale gravitaționale este:
ΔEp=m⋅g⋅Δh=400 kg⋅10 m/s2⋅5 m=20000 J=20 kJ
(2p pentru formula ΔEp=mg(hf−hi), 1p pentru hf−hi=vΔt1, 1p pentru rezultatul final ΔEp=20 kJ)
d. Energia cinetică a containerului (3 puncte)
Viteza containerului în timpul ridicării uniforme este v=0,5 m/s.
Energia cinetică este:
Ec=2m⋅v2=2400 kg⋅(0,5 m/s)2=200⋅0,25 J=50 J
(2p pentru formula Ec=2mv2, 1p pentru rezultatul final Ec=50 J)
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ
Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1, constanta gazelor ideale R=8,31 J/(mol⋅K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p⋅V=νRT.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Dintre mărimile fizice de mai jos, mărimea fizică de proces este:
a. temperatura
b. energia internă
c. lucrul mecanic
d. volumul (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, randamentul unui motor termic ce ar funcționa după ciclul Carnot este:
a.η=TreceTcald
b.η=TcaldTrece
c.η=1−TreceTcald
d.η=1−TcaldTrece(3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin raportul RTpμ este:
a.J⋅kg−1⋅K−1
b.kg⋅m−3
c.J⋅m−2
d.J⋅mol−1⋅K−1(3p)
4. O cantitate de gaz ideal monoatomic (CV=1,5R), închisă într-o butelie cu volumul V=0,5 m3, este încălzită primind căldura Q=30 kJ. Ca urmare a încălzirii, variația presiunii gazului din butelie are valoarea:
a.Δp=−4⋅105 Pa
b.Δp=−4⋅104 Pa
c.Δp=4⋅104 Pa
d.Δp=4⋅105 Pa(3p)
5. În trei butelii identice, etanșe, se găsesc mase egale din trei tipuri diferite de gaze considerate ideale. Încălzind gazele, se obțin dependențele presiunilor celor trei gaze de temperatură, reprezentate în coordonate p−T în figura alăturată. Între masele molare ale celor trei gaze există relația:
a.μ1<μ2<μ3
b.μ1>μ2<μ3
c.μ1<μ2>μ3
d.μ1>μ2>μ3(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I
Item 1: Răspuns c(3 puncte)
Parametrii de stare caracterizează o stare de echilibru termodinamic a sistemului (temperatura T, energia internă U, volumul V, presiunea p).
Mărimile de proces măsoară energia transferată între sistem și mediul exterior exclusiv pe durata desfășurării unei transformări: lucrul mecanic (L) și căldura (Q).
Răspuns corect: c.
Item 2: Răspuns d(3 puncte)
Teorema lui Carnot stabilește randamentul maxim teoretic pentru orice mașină termică ce funcționează între două surse de căldură cu temperaturile absolute Tcald și Trece:
ηCarnot=1−TcaldTrece
Răspuns corect: d.
Item 3: Răspuns b(3 puncte)
Din ecuația termică de stare a gazului ideal scrisă sub forma p⋅V=μmRT:
R⋅Tp⋅μ=Vm=ρ
Mărimea fizică exprimată este densitatea gazului ideal (ρ), a cărei unitate de măsură în Sistemul Internațional este kg/m3=kg⋅m−3.
Răspuns corect: b.
Item 4: Răspuns c(3 puncte)
Butelia fiind rigidă și etanșă, volumul gazului rămâne constant (V=ct), neefectuându-se lucru mecanic (L=0).
Căldura primită este egală cu variația energiei interne:
Q=ΔU=ν⋅CV⋅ΔT=1,5⋅νRΔT
Din ecuația de stare la volum constant: νRΔT=V⋅Δp.
Rezultă:
Q=1,5⋅V⋅Δp⟹Δp=1,5⋅VQ
Înlocuind numeric:
Δp=1,5⋅0,5 m330⋅103 J=0,7530000 Pa=40000 Pa=4⋅104 Pa
Răspuns corect: c.
Item 5: Răspuns a(3 puncte)
Din ecuația de stare pentru o masă constantă de gaz la volum constant:
p=(μ⋅Vm⋅R)⋅T
În reprezentarea p−T, graficele sunt semidrepte ce trec prin origine, a căror pantă este:
panta=μ⋅Vm⋅R
Deoarece masele m și volumele V ale buteliilor sunt identice, panta este invers proporțională cu masa molară: panta∝μ1.
Din grafic se observă că panta1>panta2>panta3.
Rezultă:
μ11>μ21>μ31⟹μ1<μ2<μ3
Răspuns corect: a.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
În figura alăturată este reprezentat un cilindru în interiorul căruia se găsesc două pistoane A și B care se pot deplasa fără frecări. În compartimentul din stânga al cilindrului este închisă o cantitate ν1=3 mol de oxigen (μ1=32 g/mol), iar în compartimentul din dreapta este închisă o cantitate ν2=1 mol de azot (μ2=28 g/mol). Pistoanele sunt în echilibru mecanic, iar temperatura este aceeași în ambele compartimente.
a. Calculați masa oxigenului aflat în compartimentul din stânga al cilindrului.
b. Calculați raportul dintre volumul V1 ocupat de oxigen și volumul V2 ocupat de azot.
c. Pistonul B este deplasat lent spre dreapta, pe distanța d=4 cm, și menținut în această poziție. Temperatura gazelor nu se modifică. Calculați deplasarea x a pistonului A din poziția inițială până în poziția finală de echilibru.
d. Calculați masa molară a amestecului de gaze obținut prin îndepărtarea pistonului A.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea
a. Masa oxigenului din compartimentul din stânga (3 puncte)
Relația dintre masa de gaz, cantitatea de substanță și masa molară este:
m1=ν1⋅μ1
Înlocuind datele din enunț:
m1=3 mol⋅32 g/mol=96 g=96⋅10−3 kg=9,6⋅10−2 kg
(2p pentru formula m1=ν1μ1, 1p pentru rezultatul final m1=96 g)
b. Raportul volumelor V2V1(4 puncte)
În starea inițială, pistonul A se află în echilibru mecanic, deci presiunea este aceeași în ambele compartimente (p1=p2=p).
Temperatura fiind de asemenea aceeași în ambele compartimente (T1=T2=T), scriem ecuațiile de stare:
{p⋅V1=ν1RTp⋅V2=ν2RT
Împărțind membru cu membru:
V2V1=ν2ν1=1 mol3 mol=3
(2p pentru ecuațiile de stare ale gazelor, 1p pentru condiția de echilibru p1=p2, 1p pentru rezultatul final V2V1=3)
c. Deplasarea x a pistonului A (4 puncte)
La deplasarea pistonului B spre dreapta cu distanța d, pistonul intermediar A se deplasează spre dreapta cu distanța x.
Noile volume devin:
V1′=V1+S⋅xV2′=V2−S⋅x+S⋅d=V2+S⋅(d−x)
La noul echilibru mecanic, presiunea p′ este egală în cele două compartimente, iar temperatura rămâne neschimbată (T=ct):
(3p pentru formula masei molare a amestecului, 1p pentru rezultatul final μamestec=31 g/mol)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
O cantitate ν=1 mol de gaz ideal biatomic (CV=2,5R) parcurge transformarea ciclică 1→2→3→1 reprezentată în coordonate V−T în figura alăturată. În starea 1 temperatura gazului are valoarea T1=400 K, iar volumul în starea 2 este V2=2V1. Se cunoaște ln2≅0,7.
a. Reprezentați transformarea ciclică 1→2→3→1 în coordonate p−V.
b. Calculați variația energiei interne a gazului în transformarea 1→2.
c. Calculați lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior în transformarea ciclică 1→2→3→1.
d. Calculați randamentul motorului termic care funcționează după transformarea ciclică 1→2→3→1.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea
a. Reprezentarea ciclului în coordonate p−V(3 puncte)
Identificarea fiecărei ramuri din diagrama V−T:
1→2: segment de dreaptă a cărei prelungire trece prin originea axelor O(0,0), având ecuația V=const⋅T. Din legea Gay-Lussac, aceasta reprezintă o transformare izobară (p1=p2=ct), cu creștere de volum de la V1 la V2=2V1 și creștere de temperatură de la T1 la T2=2T1.
2→3: segment orizontal (V=V2=2V1=ct), reprezentând o răcire izocoră de la T2 la T3=T1. Presiunea scade de la p1 la p3=T2T1p1=2p1.
3→1: segment vertical (T=T1=ct), reprezentând o comprimare izotermă de la volumul V3=2V1 la V1. În planul p−V, această transformare este reprezentată printr-o ramură de hiperbolă echilateră (p⋅V=ct).
(3p pentru reprezentarea grafică corectă a celor trei transformări cu sensurile indicate)
b. Variația energiei interne în transformarea 1→2(4 puncte)
Deoarece 1→2 este o transformare izobară cu V2=2V1:
T2V2=T1V1⟹T2=T1⋅V1V2=2⋅T1=2⋅400 K=800 K
(1p pentru formula Lciclu=L12+L23+L31, 2p pentru deducerea termenilor L12=νR(T2−T1) și L31=νRT1lnV2V1, 1p pentru rezultatul final Lciclu=997,2 J)
d. Randamentul motorului termic (4 puncte)
Căldura este primită de gaz exclusiv în transformarea izobară 1→2, unde atât energia internă crește (ΔU>0), cât și gazul se destinde efectuează lucru mecanic (L>0):
(1p pentru formula η=QprimitL, 1p pentru Qprimit=νCp(T2−T1), 1p pentru Cp=CV+R, 1p pentru rezultatul final η≅8,6%)
C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. O baterie debitează aceeași putere pe circuitul exterior dacă la bornele ei este conectat un consumator cu rezistența electrică R1, sau dacă la bornele ei este conectat un alt consumator cu rezistența electrică R2 (R1=R2). Rezistența electrică interioară a bateriei este dată de relația:
a.r=2R1+R2
b.r=2R1+R2
c.r=R1⋅R2
d.r=R1+R2R1⋅R2(3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, coeficientul termic al rezistivității poate fi exprimat prin relația:
a.α=ρ0⋅tρ+ρ0
b.α=ρ0⋅tρ−ρ0
c.α=tρ−ρ0
d.α=tρ+ρ0(3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimată prin produsul U⋅I este:
a.W
b.J
c.Ω⋅J−1
d.J⋅A−1(3p)
4. Un rezistor este confecționat dintr-un fir de alamă cu lungimea L=10 m și aria secțiunii transversale S=1 mm2. Rezistorul este parcurs de curent electric cu intensitatea I=2 A. Rezistivitatea alamei în condițiile date este ρ=5⋅10−8Ω⋅m. Tensiunea electrică aplicată la bornele rezistorului are valoarea:
a.U=0,1 V
b.U=1 V
c.U=10 V
d.U=100 V(3p)
5. Un circuit electric simplu este compus dintr-o baterie având tensiunea electromotoare E=12 V și un consumator cu rezistența electrică variabilă. Conductoarele de legătură au rezistența electrică neglijabilă. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența intensității curentului electric din circuit de rezistența electrică a consumatorului. Rezistența interioară a bateriei este egală cu:
a.2Ω
b.4Ω
c.6Ω
d.12Ω(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I
Item 1: Răspuns c(3 puncte)
Puterea debitată pe un rezistor de rezistență R conectat la o baterie (E,r) este:
P=R⋅I2=R⋅(R+r)2E2
Condiția ca puterile pe R1 și R2 să fie egale este:
Legea dependenței de temperatură a rezistivității electrice este ρ=ρ0(1+αt)=ρ0+ρ0αt.
Exprimând coeficientul termic al rezistivității α:
ρ−ρ0=ρ0⋅α⋅t⟹α=ρ0⋅tρ−ρ0
Răspuns corect: b.
Item 3: Răspuns a(3 puncte)
Produsul U⋅I definește puterea electrică (P=U⋅I).
Unitatea de măsură în Sistemul Internațional este wattul (W):
[U⋅I]=V⋅A=W
Răspuns corect: a.
Item 4: Răspuns b(3 puncte)
Rezistența electrică a conductorului este:
R=ρ⋅SL=5⋅10−8Ω⋅m⋅10−6 m210 m=5⋅10−7⋅106Ω=0,5Ω
Conform legii lui Ohm, tensiunea la bornele rezistorului este:
U=R⋅I=0,5Ω⋅2 A=1 V
Răspuns corect: b.
Item 5: Răspuns a(3 puncte)
Când rezistența consumatorului este nulă (R=0), curentul prin circuit este curentul de scurtcircuit. Din grafic se citește Isc=6 A.
Conform legii lui Ohm pentru circuitul simplu:
Isc=rE⟹r=IscE=6 A12 V=2Ω
Răspuns corect: a.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Se cunosc: tensiunile electromotoare ale generatoarelor E1=24 V, E2=12 V, rezistențele lor interioare r1=r2=10Ω și valorile rezistențelor electrice ale celor trei rezistoare R1=70Ω, R2=60Ω, R3=30Ω. Ampermetrul este considerat ideal (RA≅0Ω).
a. Determinați tensiunea electrică de la bornele generatorului E1 atunci când ambele întrerupătoare sunt deschise.
b. Calculați intensitatea curentului electric indicat de ampermetru în situația în care întrerupătorul K1 este închis și întrerupătorul K2 este deschis.
c. Calculați rezistența echivalentă a circuitului exterior generatoarelor atunci când ambele întrerupătoare sunt închise.
d. Determinați indicația unui voltmetru ideal (RV→∞) legat la bornele generatorului cu E1 în situația în care ambele întrerupătoare sunt închise.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea
a. Tensiunea la bornele generatorului E1 când ambele întrerupătoare sunt deschise (3 puncte)
Întrerupătorul K1 fiind deschis, circuitul este întrerupt, iar curentul prin generatorul E1 este nul (I=0).
Tensiunea la bornele unei surse în circuit deschis (în gol) este egală cu tensiunea sa electromotoare:
U1=E1−I⋅r1=E1−0=24 V
(2p pentru relația U1=E1, 1p pentru rezultatul final U1=24 V)
b. Intensitatea curentului când K1 este închis și K2 este deschis (4 puncte)
Întrerupătorul K2 fiind deschis, ramura ce conține rezistorul R3 este nealimentată.
Circuitul funcționează ca o buclă simplă serie conținând generatoarele E1 și E2 montate în opoziție și rezistoarele R1, R2.
Conform legii lui Ohm pentru circuitul simplu (a doua teoremă a lui Kirchhoff):
E1−E2=I⋅(R1+R2+r1+r2)
Înlocuind valorile numerice:
24 V−12 V=I⋅(70Ω+60Ω+10Ω+10Ω)12 V=I⋅150Ω⟹I=15012 A=0,08 A
Ampermetrul fiind în serie pe circuitul principal, indică I=0,08 A.
(3p pentru ecuația Kirchhoff / legea lui Ohm, 1p pentru rezultatul final I=0,08 A)
c. Rezistența echivalentă a circuitului exterior când ambele întrerupătoare sunt închise (4 puncte)
Când K2 este închis, rezistoarele R2=60Ω și R3=30Ω sunt conectate în paralel:
Gruparea paralel R23 este legată în serie cu rezistorul R1:
Re=R1+R23=70Ω+20Ω=90Ω
(2p pentru formula grupării paralel R23, 1p pentru formula Re=R1+R23, 1p pentru rezultatul final Re=90Ω)
d. Indicația voltmetrului la bornele generatorului E1(4 puncte)
Când ambele întrerupătoare sunt închise, curentul prin circuit este:
I2=Re+r1+r2E1−E2=90Ω+10Ω+10Ω24 V−12 V=110Ω12 V=556 A≅0,109 A
Deoarece E1>E2, sensul curentului este impus de E1, iar generatorul E1 funcționează ca generator (debitând energie). Tensiunea la bornele sale este:
U1=E1−I2⋅r1=24 V−556 A⋅10Ω=24−5560 V=24−1,09 V≅22,91 V≅23 V
(2p pentru calculul intensității I2=Re+r1+r2E1−E2, 1p pentru relația U1=E1−I2r1, 1p pentru rezultatul final U1≅23 V)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Două generatoare identice, fiecare având rezistența internă r=10Ω, sunt grupate în paralel. La bornele grupării se conectează o grupare serie formată din două becuri, B1 și B2. Puterea electrică nominală a becului B1 este P1=1,2 W, iar tensiunea nominală a acestuia este U1=6 V. Puterea electrică nominală a becului B2 este P2=1,8 W. Becurile funcționează la parametri nominali. Determinați:
a. energia electrică consumată de cele două becuri împreună, în Δt=5 minute de funcționare;
b. rezistența electrică a becului B2;
c. tensiunea electromotoare a unui generator;
d. raportul dintre energia consumată împreună de cele două becuri și energia totală dezvoltată de generatoare în același interval de timp.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea
a. Energia consumată de cele două becuri în Δt=5 min(4 puncte)
Puterea totală consumată de cele două becuri la parametri nominali este:
P=P1+P2=1,2 W+1,8 W=3,0 W
Timpul de funcționare exprimat în secunde: Δt=5 min=5⋅60 s=300 s.
Energia totală consumată este:
W=P⋅Δt=3,0 W⋅300 s=900 J
(1p pentru formula P=P1+P2, 2p pentru formula W=PΔt, 1p pentru rezultatul final W=900 J)
b. Rezistența electrică a becului B2(4 puncte)
Becurile fiind montate în serie și funcționând la parametri nominali, prin ambele trece același curent nominal.
Din datele becului B1:
I=U1P1=6 V1,2 W=0,2 A
Pentru becul B2, puterea este P2=R2⋅I2. Rezistența electrică este:
R2=I2P2=(0,2 A)21,8 W=0,041,8Ω=45Ω
(1p pentru P1=U1I, 2p pentru P2=R2I2, 1p pentru rezultatul final R2=45Ω)
c. Tensiunea electromotoare a unui generator (4 puncte)
Gruparea în paralel a două generatoare identice (E,r) este echivalentă cu o sursă având:
Ee=E,re=2r=210Ω=5Ω
Tensiunea la bornele becului B2 este:
U2=IP2=0,2 A1,8 W=9 V
Tensiunea pe circuitul exterior la bornele grupării generatoarelor:
Ue=U1+U2=6 V+9 V=15 V
Legea lui Ohm pentru întregul circuit exprimă bilanțul de putere:
Ee⋅I=P1+P2+re⋅I2⟹Ee=Ue+I⋅reE=15 V+0,2 A⋅5Ω=15 V+1 V=16 V
(1p pentru Ee=E, 1p pentru re=2r, 1p pentru ecuația bilanțului EeI=P1+P2+reI2 sau E=Ue+Ire, 1p pentru rezultatul final E=16 V)
d. Raportul dintre energia consumată de becuri și energia totală dezvoltată (3 puncte)
Raportul cerut reprezintă chiar randamentul energetic al circuitului:
(2p pentru formula η=EIP1+P2, 1p pentru rezultatul final η=1615≅0,94)
D. OPTICĂ
Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/s, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅s.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. În efectul fotoelectric extern, energia cinetică maximă a unui fotoelectron extras depinde de:
a. numărul de fotoelectroni extrași
b. numărul de fotoni incidenți pe catod în unitatea de timp
c. frecvența radiației incidente pe catod
d. durata interacțiunii foton-electron (3p)
2. La trecerea luminii dintr-un mediu transparent, în care viteza de propagare este v1, în alt mediu transparent în care viteza de propagare este v2, relația dintre unghiul de incidență, i, și cel de refracție, r, este:
a.v2sini=v1sinr
b.v1sini=v2sinr
c.v1tgi=v2tgr
d.r=i(3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia care are aceeași unitate de măsură ca și lucrul mecanic de extracție este:
a.λh
b.λhν
c.λhc
d.mc2(3p)
4. Un obiect este așezat în fața unui sistem optic centrat alcătuit din două lentile L1 și L2 având convergențele C1=2 m−1, și respectiv C2=5 m−1. Lumina provenită de la obiect trece mai întâi prin lentila L1. Focarul imagine al lentilei L1 coincide cu focarul obiect al lentilei L2. Mărirea liniară transversală dată de sistemul de lentile este:
a.−2,5
b.−0,4
c.0,4
d.2,5(3p)
5. Graficul din figura alăturată reprezintă dependența măririi liniare transversale de coordonata la care se află un obiect real față de o lentilă divergentă. Convergența lentilei este:
a.−2,5 m−1
b.−1,25 m−1
c.−0,6 m−1
d.−0,4 m−1(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I
Item 1: Răspuns c(3 puncte)
Conform ecuației lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern (hν=L+Ec,max⟹Ec,max=hν−L), energia cinetică maximă a fotoelectronilor depinde exclusiv de frecvența radiației incidente ν și de natura materialului catodului prin lucrul mecanic de extracție L.
Ea nu depinde de intensitatea fluxului luminos (numărul de fotoni).
Răspuns corect: c.
Item 2: Răspuns a(3 puncte)
Legea refracției luminii la suprafața de separare a două medii cu indicii de refracție n1 și n2 este:
n1⋅sini=n2⋅sinr
Indicii de refracție absoluți sunt definiți prin n1=v1c și n2=v2c:
O lentilă subțire are convergența C=−2 m−1. La distanța de 50 cm în fața lentilei este așezat, perpendicular pe axa optică principală, un obiect luminos liniar cu înălțimea de 4 cm.
a. Realizați un desen în care să evidențiați construcția grafică a imaginii prin lentilă.
b. Calculați distanța la care se formează imaginea față de lentilă.
c. Calculați înălțimea imaginii obiectului.
d. Se aduce în contact cu prima lentilă o altă lentilă, a cărei convergență este C′=7 m−1, iar obiectul se așază la distanța de 60 cm în fața sistemului de lentile. Calculați distanța dintre obiect și ecranul pe care se formează imaginea clară a obiectului.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea
a. Construcția grafică a imaginii prin lentila divergentă (4 puncte)
Lentila având convergența negativă (C=−2 m−1) este divergentă, având distanța focală f=C1=−0,5 m=−50 cm.
Pentru construirea imaginii se trasează două raze din vârful B al obiectului:
O rază paralelă cu axa optică principală, care la ieșirea din lentilă diverge astfel încât prelungirea ei trece prin focarul principal imagine F (situat în fața lentilei).
O rază orientată spre centrul optic O, care trece nedeviată.
Intersecția prelungirii razei refractate paralele cu raza ce trece prin O determină poziția imaginii virtuale B′, din care coborâm perpendiculara A′B′ pe axa optică.
(4p pentru construcția corectă a imaginii)
b. Distanța la care se formează imaginea față de lentilă (4 puncte)
Conform convenției de semne: x1=−50 cm, f=C1=−50 cm.
Formula fundamentală a lentilelor subțiri este:
x21−x11=f1⟹x21=f1+x11
Înlocuind numeric:
x21=−50 cm1+−50 cm1=−502 cm−1=−251 cm−1x2=−25 cm
Semnul minus indică faptul că imaginea este virtuală (situată de aceeași parte a lentilei ca și obiectul). Distanța față de lentilă este ∣x2∣=25 cm.
(1p pentru formula C=f1, 2p pentru formula lentilelor subțiri, 1p pentru rezultatul final x2=−25 cm)
c. Înălțimea imaginii obiectului (3 puncte)
Mărirea liniară transversală este:
β=y1y2=x1x2=−50 cm−25 cm=0,5
Înălțimea imaginii este:
y2=β⋅y1=0,5⋅4 cm=2 cm
Imaginea este dreaptă (y2>0), virtuală și de două ori mai mică decât obiectul.
(1p pentru β=y1y2, 1p pentru β=x1x2, 1p pentru rezultatul final y2=2 cm)
d. Distanța dintre obiect și ecran pentru sistemul de lentile alipite (4 puncte)
Prin aducerea în contact a celor două lentile subțiri, convergența sistemului este suma convergențelor:
Cs=C+C′=−2 m−1+7 m−1=+5 m−1
Distanța focală a sistemului convergent este:
fs=Cs1=5 m−11=0,2 m=20 cm
Obiectul se află la distanța de 60 cm în fața sistemului: x1′=−60 cm.
Calculăm poziția imaginii x2′:
x2′1−x1′1=fs1⟹x2′1=20 cm1−60 cm1=60 cm3−1=602 cm−1=301 cm−1x2′=30 cm
Imaginea fiind reală (x2′>0), ea se formează pe ecran la distanța de 30 cm în spatele sistemului de lentile.
Distanța totală dintre obiect și ecran este:
d=x2′−x1′=30 cm−(−60 cm)=90 cm
(1p pentru Cs=C+C′, 1p pentru formula lentilelor aplicată sistemului, 1p pentru d=x2′−x1′, 1p pentru rezultatul final d=90 cm)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Un dispozitiv Young, plasat în aer, are distanța dintre fante 2l=1 mm și este iluminat cu o radiație monocromatică și coerentă cu lungimea de undă λ=500 nm. Sursa de lumină este situată pe axa de simetrie a dispozitivului la distanța d=10 cm în fața paravanului cu fante. În figura de interferență s-a măsurat interfranja, obținându-se valoarea i=2 mm.
a. Calculați distanța de la paravanul cu fante la ecranul pe care s-a format figura de interferență.
b. Calculați distanța dintre maximul de ordinul 2 situat de o parte a maximului central și cel de-al treilea minim aflat de cealaltă parte a maximului central.
c. O fantă a dispozitivului se acoperă cu o lamă de grosime e1=5,0μm, iar cealaltă se acoperă cu o lamă de grosime e2=2,5μm. Se observă că maximul central se află acum în poziția în care s-a aflat maximul de ordinul 2. Lamele fiind confecționate din același material transparent, aflați indicele de refracție al acestui material.
d. Calculați distanța pe care trebuie deplasată sursa de lumină, pe direcție perpendiculară pe axa de simetrie a dispozitivului, pentru ca sistemul de franje să revină în poziția inițială.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea
a. Distanța de la paravanul cu fante la ecran (3 puncte)
Relația care definește interfranja în dispozitivul Young este:
i=2lλ⋅D
Exprimăm distanța D de la planul fantelor la ecran:
D=λi⋅2l
Înlocuind valorile în unități S.I. (i=2 mm=2⋅10−3 m, 2l=1 mm=10−3 m, λ=500 nm=5⋅10−7 m):
D=5⋅10−7 m2⋅10−3 m⋅10−3 m=5⋅10−72⋅10−6 m=4 m
(2p pentru formula D=λ2l⋅i, 1p pentru rezultatul final D=4 m)
b. Distanța dintre maximul de ordinul 2 și al treilea minim (4 puncte)
Poziția maximului de interferență de ordinul 2 față de maximul central este:
xmax,2=2⋅i=2⋅2 mm=4 mm
Poziția celui de-al treilea minim de interferență (k=3) este:
xmin,3=(2⋅3−1)2i=25i=2,5⋅2 mm=5 mm
Franjele fiind situate de o parte și de cealaltă a maximului central (x=0), distanța dintre ele este:
Δx=xmax,2+xmin,3=2i+25i=29i=4,5⋅2 mm=9 mm
(1p pentru xmax,2=2i, 1p pentru xmin,3=25i, 1p pentru Δx=xmax,2+xmin,3, 1p pentru rezultatul final Δx=9 mm)
c. Indicele de refracție al materialului lamelor (4 puncte)
Acoperirea fantelor cu două lame de grosimi e1 și e2 introduce o diferență suplimentară de drum optic între cele două fascicule:
Δr=(n−1)⋅e1−(n−1)⋅e2=(n−1)⋅(e1−e2)
Deplasarea pe ecran a sistemului de franje (deci a maximului central) corespunzătoare unei diferențe de drum optic Δr este:
Δx0=2lD⋅Δr
Enunțul specifică faptul că maximul central ajunge în poziția fostului maxim de ordinul 2: Δx0=xmax,2=2i.
(2p pentru formula Δr=(n−1)(e1−e2), 1p pentru Δr=D2l⋅2i=2λ, 1p pentru rezultatul final n=1,4)
d. Deplasarea sursei de lumină pentru revenirea sistemului de franje (4 puncte)
Deplasarea sursei de lumină cu distanța y0 pe o direcție perpendiculară pe axa de simetrie a dispozitivului introduce o diferență de drum inițială între undele care ajung la cele două fante:
Δr0=dy0⋅2l
Pentru ca sistemul de franje să revină în poziția inițială (compensație optică completă), această diferență de drum trebuie să anuleze diferența introdusă de lame:
Δr0=Δr=2λdy0⋅2l=2λ⟹y0=2l2λ⋅d
Înlocuind valorile numerice (d=10 cm=0,1 m, λ=5⋅10−7 m, 2l=10−3 m):
y0=10−3 m2⋅5⋅10−7 m⋅0,1 m=10−310−7 m=10−4 m=0,1 mm
(2p pentru relația Δr0=dy0⋅2l, 1p pentru condiția de compensare Δr0=Δr, 1p pentru rezultatul final y0=0,1 mm)