BACEduHub
fizicaTeoretică / RealAnul 2023Simulare Maramureș

Bacalaureat 2023 - Fizică Teoretic (Simulare Județeană Maramureș)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ. Pentru o pregătire completă, mai jos sunt redactate integral enunțurile și soluțiile didactice detaliate pas cu pas pentru toate cele patru secțiuni.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Pentru a ajunge din holul hotelului la etajul I, aflat cu 4 m4\text{ m} mai sus, un turist urcă scările. Lucrul mecanic efectuat de turist asupra geamantanului cu masa m=10 kgm = 10\text{ kg}, pentru a-l urca din hol la etaj este:

  • a. −1200 J-1200\text{ J}
  • b. −400 J-400\text{ J}
  • c. 400 J400\text{ J}
  • d. 800 J800\text{ J} (3p)

2. Impulsul unui corp este p=4 N⋅sp = 4\text{ N}\cdot\text{s}, iar energia sa cinetică este Ec=8 JE_c = 8\text{ J}. Viteza corpului este:

  • a. 2 m/s2\text{ m/s}
  • b. 4 m/s4\text{ m/s}
  • c. 5 m/s5\text{ m/s}
  • d. 8 m/s8\text{ m/s} (3p)

3. Un biciclist străbate prima jumătate din drumul pe care îl are de parcurs cu viteza 4v4v, următorul sfert de drum cu viteza 3v3v, iar ultimul sfert de drum cu viteza 2v2v. Viteza medie pe întreaga distanță are valoarea:

  • a. 2,5v2,5v
  • b. 3v3v
  • c. 4,5v4,5v
  • d. 11,4v11,4v (3p)

4. Pe un plan înclinat de unghi α=30∘\alpha = 30^\circ coboară uniform, cu frecare, un corp cu masa m=2 kgm = 2\text{ kg}. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și planul înclinat este de aproximativ:

  • a. 0,580,58
  • b. 0,700,70
  • c. 0,860,86
  • d. 0,920,92 (3p)

5. Simbolurile unităților de măsură fiind cele utilizate în S.I., unitatea de măsură a accelerației poate fi scrisă sub forma:

  • a. J⋅m−1⋅kg−1\text{J}\cdot\text{m}^{-1}\cdot\text{kg}^{-1}
  • b. J⋅kg−1\text{J}\cdot\text{kg}^{-1}
  • c. N⋅m−1⋅kg−1\text{N}\cdot\text{m}^{-1}\cdot\text{kg}^{-1}
  • d. J⋅m−1\text{J}\cdot\text{m}^{-1} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Turistul acționează asupra geamantanului cu o forță orientată vertical în sus, egală în modul cu greutatea acestuia pentru o deplasare cu viteză constantă:
F=G=m⋅gF = G = m \cdot g
  • Lucrul mecanic efectuat de turist la ridicarea geamantanului pe înălțimea h=4 mh = 4\text{ m} este un lucru mecanic motor pozitiv:
L=F⋅h=m⋅g⋅hL = F \cdot h = m \cdot g \cdot h
  • Înlocuind numeric:
L=10 kg⋅10 m/s2⋅4 m=400 JL = 10\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 4\text{ m} = 400\text{ J}
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Impulsul corpului este p=m⋅vp = m \cdot v, iar energia cinetică este Ec=mv22E_c = \frac{m v^2}{2}.
  • Exprimăm energia cinetică în funcție de impuls și viteză:
Ec=(mv)⋅v2=p⋅v2E_c = \frac{(m v) \cdot v}{2} = \frac{p \cdot v}{2}
  • Deducem viteza corpului:
v=2Ecp=2⋅8 J4 N⋅s=4 m/sv = \frac{2 E_c}{p} = \frac{2 \cdot 8\text{ J}}{4\text{ N}\cdot\text{s}} = 4\text{ m/s}
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • Fie DD lungimea întregului traseu. Împărțim drumul în trei segmente:
    1. Prima jumătate: d1=D2d_1 = \frac{D}{2}, parcursă cu viteza v1=4vv_1 = 4v:
t1=d1v1=D/24v=D8vt_1 = \frac{d_1}{v_1} = \frac{D/2}{4v} = \frac{D}{8v}
  1. Următorul sfert: d2=D4d_2 = \frac{D}{4}, parcurs cu viteza v2=3vv_2 = 3v:
t2=d2v2=D/43v=D12vt_2 = \frac{d_2}{v_2} = \frac{D/4}{3v} = \frac{D}{12v}
  1. Ultimul sfert: d3=D4d_3 = \frac{D}{4}, parcurs cu viteza v3=2vv_3 = 2v:
t3=d3v3=D/42v=D8vt_3 = \frac{d_3}{v_3} = \frac{D/4}{2v} = \frac{D}{8v}
  • Durata totală a deplasării este:
ttot=t1+t2+t3=Dv(18+112+18)=Dv(28+112)=Dv(14+112)=Dv⋅412=D3vt_{\text{tot}} = t_1 + t_2 + t_3 = \frac{D}{v} \left( \frac{1}{8} + \frac{1}{12} + \frac{1}{8} \right) = \frac{D}{v} \left( \frac{2}{8} + \frac{1}{12} \right) = \frac{D}{v} \left( \frac{1}{4} + \frac{1}{12} \right) = \frac{D}{v} \cdot \frac{4}{12} = \frac{D}{3v}
  • Viteza medie pe întregul parcurs este:
vm=Dttot=DD3v=3vv_m = \frac{D}{t_{\text{tot}}} = \frac{D}{\frac{D}{3v}} = 3v
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns a (3 puncte)

  • Corpul coboară rectiliniu uniform (a=0a = 0) de-a lungul planului înclinat.
  • Condiția de echilibru pe direcția paralelă cu planul este ca forța de frecare să compenseze componenta tangențială a greutății:
Gt−Ff=0  ⟹  m⋅g⋅sin⁡α=μ⋅NG_t - F_{\text{f}} = 0 \implies m \cdot g \cdot \sin\alpha = \mu \cdot N
  • Pe direcția normală, reacțiunea compensează componenta normală a greutății: N=m⋅g⋅cos⁡αN = m \cdot g \cdot \cos\alpha.
  • Rezultă:
m⋅g⋅sin⁡α=μ⋅m⋅g⋅cos⁡α  ⟹  μ=tg⁡α=tg⁡30∘=33≈0,577≈0,58m \cdot g \cdot \sin\alpha = \mu \cdot m \cdot g \cdot \cos\alpha \implies \mu = \operatorname{tg}\alpha = \operatorname{tg} 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{3} \approx 0,577 \approx 0,58
  • Răspuns corect: a.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Analizăm unitățile de măsură pentru varianta a:
[J⋅m−1⋅kg−1]=Jm⋅kg\left[ \text{J}\cdot\text{m}^{-1}\cdot\text{kg}^{-1} \right] = \frac{\text{J}}{\text{m}\cdot\text{kg}}
  • Deoarece 1 J=1 N⋅m1\text{ J} = 1\text{ N}\cdot\text{m}, raportul devine:
N⋅mm⋅kg=Nkg\frac{\text{N}\cdot\text{m}}{\text{m}\cdot\text{kg}} = \frac{\text{N}}{\text{kg}}
  • Din legea fundamentală a dinamicii, 1 N=1 kg⋅m/s21\text{ N} = 1\text{ kg}\cdot\text{m/s}^2, deci:
kg⋅m/s2kg=m/s2=[a]\frac{\text{kg}\cdot\text{m/s}^2}{\text{kg}} = \text{m/s}^2 = [a]
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

De tavanul unui ascensor este legat un dinamometru, prevăzut în partea de jos cu un scripete de masă neglijabilă care se poate roti liber. Peste scripete este trecut un fir inextensibil și de masă neglijabilă la capetele căruia sunt legate două corpuri de mase m1=0,1 kgm_1 = 0,1\text{ kg} și m2=0,3 kgm_2 = 0,3\text{ kg} care sunt lăsate să se miște liber pe verticală. Neglijând frecările și considerând ascensorul în repaus, determinați:

  • a. accelerația sistemului de corpuri;
  • b. valoarea forței de tensiune din firul ce leagă corpurile;
  • c. alungirea resortului dinamometrului, cunoscând valoarea constantei sale elastice k=200 N/mk = 200\text{ N/m}.
  • d. În locul scripetelui cu sistemul de corpuri se suspendă la capătul dinamometrului numai corpul cu masa m1=0,1 kgm_1 = 0,1\text{ kg}. Determinați forța indicată de dinamometru dacă ascensorul se deplasează cu accelerația aasc=1 m/s2a_{\text{asc}} = 1\text{ m/s}^2 orientată în jos și corpul se găsește în echilibru față de ascensor.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea

a. Accelerația sistemului de corpuri (4 puncte)

  • Asupra corpului m1m_1 acționează greutatea G⃗1=m1g⃗\vec{G}_1 = m_1 \vec{g} (în jos) și tensiunea din fir T⃗\vec{T} (în sus). Deoarece m2>m1m_2 > m_1, corpul m1m_1 urcă accelerat cu accelerația aa:
T−m1g=m1aT - m_1 g = m_1 a

(1 punct)

  • Asupra corpului m2m_2 acționează greutatea G⃗2=m2g⃗\vec{G}_2 = m_2 \vec{g} (în jos) și tensiunea din fir T⃗\vec{T} (în sus). Corpul m2m_2 coboară accelerat cu aceeași accelerație aa:
m2g−T=m2am_2 g - T = m_2 a

(1 punct)

  • Adunând cele două ecuații membru cu membru, tensiunea din fir se reduce:
(m2−m1)g=(m1+m2)a  ⟹  a=m2−m1m1+m2g(m_2 - m_1) g = (m_1 + m_2) a \implies a = \frac{m_2 - m_1}{m_1 + m_2} g

(1 punct)

  • Calcul numeric:
a=0,3 kg−0,1 kg0,1 kg+0,3 kg⋅10 m/s2=0,20,4⋅10=5 m/s2a = \frac{0,3\text{ kg} - 0,1\text{ kg}}{0,1\text{ kg} + 0,3\text{ kg}} \cdot 10\text{ m/s}^2 = \frac{0,2}{0,4} \cdot 10 = 5\text{ m/s}^2

(1 punct)

Diagrama forțelor pentru mașina Atwood suspendată de dinamometru

b. Tensiunea din firul ce leagă corpurile (3 puncte)

  • Din ecuația de mișcare a primului corp exprimăm tensiunea:
T=m1(g+a)T = m_1 (g + a)

(2 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice:
T=0,1 kg⋅(10 m/s2+5 m/s2)=0,1⋅15=1,5 NT = 0,1\text{ kg} \cdot (10\text{ m/s}^2 + 5\text{ m/s}^2) = 0,1 \cdot 15 = 1,5\text{ N}

(1 punct)

(Verificare pe al doilea corp: T=m2(g−a)=0,3⋅(10−5)=1,5 NT = m_2(g - a) = 0,3 \cdot (10 - 5) = 1,5\text{ N}).

c. Alungirea resortului dinamometrului (4 puncte)

  • Peste scripetele de masă neglijabilă trec cele două ramuri ale firului, fiecare trăgând în jos cu forța de tensiune TT. Forța totală orientată în jos exercitată de scripete asupra dinamometrului este:
R=2TR = 2 T

(1 punct)

R=2⋅1,5 N=3 NR = 2 \cdot 1,5\text{ N} = 3\text{ N}
  • Resortul dinamometrului dezvoltă o forță elastică dată de legea lui Hooke:
Fe=k⋅ΔℓF_e = k \cdot \Delta\ell

(1 punct)

  • La echilibrul scripetelui, forța elastică echilibrează reacțiunea firului:
R=Fe  ⟹  k⋅Δℓ=2TR = F_e \implies k \cdot \Delta\ell = 2 T

(1 punct)

  • Alungirea resortului este:
Δℓ=2Tk=3 N200 N/m=0,015 m=1,5 cm\Delta\ell = \frac{2 T}{k} = \frac{3\text{ N}}{200\text{ N/m}} = 0,015\text{ m} = 1,5\text{ cm}

(1 punct)

d. Forța indicată de dinamometru în ascensorul accelerat (4 puncte)

  • În sistemul de referință neinerțial legat de ascensorul care accelerează în jos cu aasc=1 m/s2a_{\text{asc}} = 1\text{ m/s}^2, asupra corpului suspendat m1m_1 acționează:
    1. Greutatea G⃗1=m1g⃗\vec{G}_1 = m_1 \vec{g}, orientată vertical în jos.
    2. Forța de inerție F⃗i=−m1a⃗asc\vec{F}_i = -m_1 \vec{a}_{\text{asc}}, orientată vertical în sus, de modul:
Fi=m1⋅aascF_i = m_1 \cdot a_{\text{asc}}

(1 punct)

  1. Forța elastică F⃗e′\vec{F}_e' exercitată de resortul dinamometrului, orientată vertical în sus.
  • Condiția de echilibru relativ față de ascensor este:
Fe′+Fi=G1F_e' + F_i = G_1

(1 punct)

  • Forța indicată de dinamometru reprezintă chiar forța elastică din resort F=Fe′F = F_e':
F=Fe′=G1−Fi=m1(g−aasc)F = F_e' = G_1 - F_i = m_1 (g - a_{\text{asc}})

(1 punct)

  • Înlocuind numeric:
F=0,1 kg⋅(10 m/s2−1 m/s2)=0,1⋅9=0,9 NF = 0,1\text{ kg} \cdot (10\text{ m/s}^2 - 1\text{ m/s}^2) = 0,1 \cdot 9 = 0,9\text{ N}

(1 punct)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Pe o suprafață orizontală se lansează, din punctul O, un corp cu masa m=2 kgm = 2\text{ kg}. Energia cinetică inițială a corpului este E0=400 JE_0 = 400\text{ J}. Când valoarea vitezei corpului devine jumătate din valoarea inițială, corpul ajunge în punctul A și începe să urce pe o pantă care formează unghiul α=45∘\alpha = 45^\circ cu orizontala, ca în figura alăturată. Ajuns la înălțimea maximă pe pantă, corpul se oprește în punctul B. Atât pe orizontală cât și pe pantă deplasarea se face cu frecare, coeficientul de frecare la alunecare fiind μ=0,25\mu = 0,25. Trecerea pe porțiunea înclinată se face lin, fără modificarea modulului vitezei. Determinați:

Corpul lansat pe plan orizontal și care urcă pe panta înclinată

  • a. viteza corpului la momentul inițial;
  • b. distanța parcursă de corp pe suprafața orizontală;
  • c. înălțimea maximă hh până la care urcă pe pantă corpul;
  • d. lucrul mecanic efectuat de forța de frecare pe durata deplasării din O până în B.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea

a. Viteza corpului la momentul inițial (3 puncte)

  • Energia cinetică inițială a corpului în punctul O este:
E0=m⋅v022E_0 = \frac{m \cdot v_0^2}{2}

(1 punct)

  • Exprimăm viteza inițială v0v_0:
v0=2E0mv_0 = \sqrt{\frac{2 E_0}{m}}

(1 punct)

  • Înlocuind numeric:
v0=2⋅400 J2 kg=400=20 m/sv_0 = \sqrt{\frac{2 \cdot 400\text{ J}}{2\text{ kg}}} = \sqrt{400} = 20\text{ m/s}

(1 punct)

b. Distanța parcursă pe suprafața orizontală (4 puncte)

  • La sosirea în punctul A, viteza corpului devine jumătate din cea inițială:
vA=v02=20 m/s2=10 m/sv_A = \frac{v_0}{2} = \frac{20\text{ m/s}}{2} = 10\text{ m/s}

(1 punct)

  • Energia cinetică a corpului în punctul A este:
EA=m⋅vA22=E04=400 J4=100 JE_A = \frac{m \cdot v_A^2}{2} = \frac{E_0}{4} = \frac{400\text{ J}}{4} = 100\text{ J}

(1 punct)

  • Conform teoremei variației energiei cinetice pe porțiunea orizontală OAOA, variația energiei cinetice este egală cu lucrul mecanic al forței de frecare:
EA−E0=LFf,OA=−μ⋅m⋅g⋅dE_A - E_0 = L_{F_{\text{f}}, OA} = -\mu \cdot m \cdot g \cdot d

(1 punct)

  • Deducem distanța dd:
100 J−400 J=−0,25⋅2 kg⋅10 m/s2⋅d  ⟹  −300=−5⋅d100\text{ J} - 400\text{ J} = -0,25 \cdot 2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot d \implies -300 = -5 \cdot d d=3005=60 md = \frac{300}{5} = 60\text{ m}

(1 punct)

c. Înălțimea maximă hh pe pantă (4 puncte)

  • Conform teoremei variației energiei mecanice între punctul A (baza pantei) și punctul B (oprirea la înălțimea maximă):
EB−EA=LFf,ABE_B - E_A = L_{F_{\text{f}}, AB}

(1 punct)

  • Alegem nivelul de referință pentru energia potențială gravitațională la baza pantei (hA=0h_A = 0). În punctul B corpul se oprește instantaneu (vB=0v_B = 0):
EB=EcB+EpB=0+m⋅g⋅hE_B = E_{cB} + E_{pB} = 0 + m \cdot g \cdot h

(1 punct)

  • Forța de frecare pe planul înclinat este Ff=μ⋅N=μ⋅m⋅g⋅cos⁡αF_{\text{f}} = \mu \cdot N = \mu \cdot m \cdot g \cdot \cos\alpha. Lungimea parcursă pe pantă până la înălțimea hh este ℓ=hsin⁡α\ell = \frac{h}{\sin\alpha}.
  • Lucrul mecanic al forței de frecare pe pantă este:
LFf,AB=−Ff⋅ℓ=−μ⋅m⋅g⋅cos⁡α⋅hsin⁡α=−μ⋅m⋅g⋅h⋅ctg⁡αL_{F_{\text{f}}, AB} = -F_{\text{f}} \cdot \ell = -\mu \cdot m \cdot g \cdot \cos\alpha \cdot \frac{h}{\sin\alpha} = -\mu \cdot m \cdot g \cdot h \cdot \operatorname{ctg}\alpha

(1 punct)

  • Deoarece α=45∘\alpha = 45^\circ, avem ctg⁡45∘=1\operatorname{ctg} 45^\circ = 1. Ecuația bilanțului energetic devine:
m⋅g⋅h−EA=−μ⋅m⋅g⋅h  ⟹  m⋅g⋅h⋅(1+μ⋅ctg⁡α)=EAm \cdot g \cdot h - E_A = -\mu \cdot m \cdot g \cdot h \implies m \cdot g \cdot h \cdot (1 + \mu \cdot \operatorname{ctg}\alpha) = E_A
  • Înălțimea maximă atinsă este:
h=EAm⋅g⋅(1+μ⋅ctg⁡α)=100 J2 kg⋅10 m/s2⋅(1+0,25⋅1)=10020⋅1,25=10025=4 mh = \frac{E_A}{m \cdot g \cdot (1 + \mu \cdot \operatorname{ctg}\alpha)} = \frac{100\text{ J}}{2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot (1 + 0,25 \cdot 1)} = \frac{100}{20 \cdot 1,25} = \frac{100}{25} = 4\text{ m}

(1 punct)

Diagrama forțelor pentru corpul ce urcă pe panta de 45 de grade

d. Lucrul mecanic efectuat de forța de frecare pe traseul O -> B (4 puncte)

  • Aplicăm teorema variației energiei mecanice pe întreg parcursul de la lansarea din O până la oprirea în B:
EB−E0=LFf,totE_B - E_0 = L_{F_{\text{f}}, \text{tot}}

(2 puncte)

  • În starea inițială O: E0=400 JE_0 = 400\text{ J}. În starea finală B: EB=m⋅g⋅h=2 kg⋅10 m/s2⋅4 m=80 JE_B = m \cdot g \cdot h = 2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 4\text{ m} = 80\text{ J}.
  • Rezultă direct:
LFf,tot=m⋅g⋅h−E0L_{F_{\text{f}}, \text{tot}} = m \cdot g \cdot h - E_0

(1 punct)

LFf,tot=80 J−400 J=−320 JL_{F_{\text{f}}, \text{tot}} = 80\text{ J} - 400\text{ J} = -320\text{ J}

(1 punct)

(Verificare alternativă: LFf,tot=LFf,OA+LFf,AB=−300 J+(−0,25⋅2⋅10⋅4⋅1) J=−300 J−20 J=−320 JL_{F_{\text{f}}, \text{tot}} = L_{F_{\text{f}}, OA} + L_{F_{\text{f}}, AB} = -300\text{ J} + (-0,25 \cdot 2 \cdot 10 \cdot 4 \cdot 1)\text{ J} = -300\text{ J} - 20\text{ J} = -320\text{ J}).


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J/(mol⋅K)R = 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}).
Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p⋅V=ν⋅R⋅Tp \cdot V = \nu \cdot R \cdot T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Gazul, considerat ideal, din interiorul cilindrului unui motor termic, suferă o transformare ciclică. Despre căldura cedată de gaz mediului exterior în cursul unui ciclu se poate afirma că:

  • a. este egală cu variația energiei interne a gazului în cursul unui ciclu complet.
  • b. este întotdeauna nulă.
  • c. este întotdeauna diferită de zero.
  • d. este întotdeauna egală cu lucrul mecanic efectuat de gaz în cursul unui ciclu complet. (3p)

2. Simbolurile mărimilor fizice și ale unităților de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul p⋅μ⋅R−1⋅T−1p \cdot \mu \cdot R^{-1} \cdot T^{-1} este:

  • a. kg\text{kg}
  • b. kg⋅m−3\text{kg}\cdot\text{m}^{-3}
  • c. J⋅K−1\text{J}\cdot\text{K}^{-1}
  • d. J⋅kg−1\text{J}\cdot\text{kg}^{-1} (3p)

3. O cantitate dată de gaz ideal se destinde izobar astfel încât lucrul mecanic schimbat cu exteriorul este egal cu 100 J100\text{ J}. Căldura schimbată de gaz cu mediul exterior este numeric egală cu 400 J400\text{ J}. În urma acestei transformări energia internă a gazului:

  • a. crește cu 300 J300\text{ J}
  • b. scade cu 300 J300\text{ J}
  • c. crește cu 500 J500\text{ J}
  • d. scade cu 500 J500\text{ J} (3p)

4. O cantitate dată de gaz ideal suferă succesiunea de transformări 1→2→3→4→11 \to 2 \to 3 \to 4 \to 1 reprezentată în coordonate V−TV-T în figura alăturată. Gazul se află la aceeași presiune în stările:

  • a. 11 și 22
  • b. 22 și 33
  • c. 33 și 44
  • d. 44 și 11 (3p)

Succesiunea de transformări în coordonate V-T

5. Randamentul unui motor termic este 15%15\%. Căldura cedată de motor sursei reci, într-un ciclu este de 2 kJ2\text{ kJ}. Lucrul mecanic efectuat de motor într-un ciclu este:

  • a. 2352,9 J2352,9\text{ J}
  • b. −2352,9 J-2352,9\text{ J}
  • c. 352,9 J352,9\text{ J}
  • d. −352,9 J-352,9\text{ J} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Conform principiului al doilea al termodinamicii (enunțul Kelvin-Planck), este imposibilă realizarea unui proces ciclic al cărui unic rezultat să fie transformarea integrală în lucru mecanic a căldurii absorbite de la o singură sursă.
  • Un motor termic funcționează obligatoriu între cel puțin două surse termice, cedând o cantitate nenulă de căldură ∣Qced∣>0|Q_{\text{ced}}| > 0 sursei reci.
  • Prin urmare, căldura cedată este întotdeauna diferită de zero.
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Din ecuația termică de stare a gazului ideal:
p⋅V=ν⋅R⋅T=mμ⋅R⋅Tp \cdot V = \nu \cdot R \cdot T = \frac{m}{\mu} \cdot R \cdot T
  • Reorganizând termenii pentru a izola densitatea ρ=mV\rho = \frac{m}{V}:
ρ=mV=p⋅μR⋅T=p⋅μ⋅R−1⋅T−1\rho = \frac{m}{V} = \frac{p \cdot \mu}{R \cdot T} = p \cdot \mu \cdot R^{-1} \cdot T^{-1}
  • În Sistemul Internațional, unitatea de măsură a densității este:
[ρ]=kg⋅m−3[\rho] = \text{kg}\cdot\text{m}^{-3}
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Gazul se destinde, deci efectuează lucru mecanic asupra mediului exterior: L=100 J>0L = 100\text{ J} > 0.
  • Căldura primită de gaz este Q=400 JQ = 400\text{ J}.
  • Aplicăm primul principiu al termodinamicii:
ΔU=Q−L=400 J−100 J=+300 J\Delta U = Q - L = 400\text{ J} - 100\text{ J} = +300\text{ J}
  • Variația pozitivă indică o creștere a energiei interne a gazului cu 300 J300\text{ J}.
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Din ecuația de stare p⋅V=ν⋅R⋅Tp \cdot V = \nu \cdot R \cdot T, într-o transformare izobară (p=ct.p = \text{ct.}):
V=(νRp)⋅TV = \left( \frac{\nu R}{p} \right) \cdot T
  • În diagrama V−TV - T, o izobară este o dreaptă care, prelungită, trece prin originea axelor de coordonate (0,0)(0,0), având panta invers proporțională cu presiunea.
  • Observând diagrama alăturată, stările 2 și 3 sunt situate pe aceeași dreaptă coliniară cu originea, deci corespund aceleiași presiuni: p2=p3p_2 = p_3.
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns c (3 puncte)

  • Randamentul unui motor termic este definit ca:
η=LQabs\eta = \frac{L}{Q_{\text{abs}}}
  • Din conservarea energiei pe un ciclu: Qabs=L+∣Qced∣Q_{\text{abs}} = L + |Q_{\text{ced}}|.
  • Înlocuind în relația randamentului:
η=LL+∣Qced∣  ⟹  L=η⋅(L+∣Qced∣)  ⟹  L⋅(1−η)=η⋅∣Qced∣\eta = \frac{L}{L + |Q_{\text{ced}}|} \implies L = \eta \cdot (L + |Q_{\text{ced}}|) \implies L \cdot (1 - \eta) = \eta \cdot |Q_{\text{ced}}|
  • Lucrul mecanic efectuat într-un ciclu este:
L=η1−η⋅∣Qced∣L = \frac{\eta}{1 - \eta} \cdot |Q_{\text{ced}}|
  • Cu η=0,15\eta = 0,15 și ∣Qced∣=2 kJ=2000 J|Q_{\text{ced}}| = 2\text{ kJ} = 2000\text{ J}:
L=0,151−0,15⋅2000 J=0,150,85⋅2000 J=3000,85≈352,94 J≈352,9 JL = \frac{0,15}{1 - 0,15} \cdot 2000\text{ J} = \frac{0,15}{0,85} \cdot 2000\text{ J} = \frac{300}{0,85} \approx 352,94\text{ J} \approx 352,9\text{ J}
  • Răspuns corect: c.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un cilindru orizontal de volum V=8,31 lV = 8,31\text{ l}, este împărțit în două compartimente printr-un piston de grosime neglijabilă. În compartimentul din stânga se află o masă de m1=1,6 gm_1 = 1,6\text{ g} de He\text{He} (μ1=4 g/mol\mu_1 = 4\text{ g/mol}, Cv1=1,5RC_{v1} = 1,5R), iar în cel din dreapta o cantitate ν2=0,6 mol\nu_2 = 0,6\text{ mol} de O2\text{O}_2 (μ2=32 g/mol\mu_2 = 32\text{ g/mol}, Cv2=2,5RC_{v2} = 2,5R). Inițial temperaturile celor două gaze sunt egale cu T=300 KT = 300\text{ K} și pistonul este în echilibru (forțele de frecare sunt neglijabile). Calculați:

  • a. raportul dintre masa unei molecule de oxigen și a unui atom de heliu;
  • b. presiunea heliului în starea inițială;
  • c. masa molară medie a amestecului obținut după îndepărtarea pistonului dintre cele două compartimente;
  • d. căldura necesară pentru dublarea temperaturii absolute a amestecului format din cele două gaze.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea

a. Raportul dintre masa moleculei de oxigen și a atomului de heliu (3 puncte)

  • Masa unei molecule individuale se exprimă în funcție de masa molară și numărul lui Avogadro prin relația: m0=μNAm_0 = \frac{\mu}{N_A}.
  • Raportul cerut este:
m0,O2m0,He=μ2/NAμ1/NA=μ2μ1\frac{m_{0, \text{O}_2}}{m_{0, \text{He}}} = \frac{\mu_2 / N_A}{\mu_1 / N_A} = \frac{\mu_2}{\mu_1}

(2 puncte)

  • Înlocuind valorile maselor molare:
m0,O2m0,He=32 g/mol4 g/mol=8\frac{m_{0, \text{O}_2}}{m_{0, \text{He}}} = \frac{32\text{ g/mol}}{4\text{ g/mol}} = 8

(1 punct)

b. Presiunea heliului în starea inițială (4 puncte)

  • Cantitatea de substanță de heliu din compartimentul din stânga este:
ν1=m1μ1=1,6 g4 g/mol=0,4 mol\nu_1 = \frac{m_1}{\mu_1} = \frac{1,6\text{ g}}{4\text{ g/mol}} = 0,4\text{ mol}

(1 punct)

  • Pistonul fiind mobil și în echilibru mecanic, presiunile din cele două compartimente sunt egale:
p1=p2=pp_1 = p_2 = p

(1 punct)

  • Volumul total al cilindrului este suma volumelor ocupate de gaze:
V1+V2=V  ⟹  ν1RTp+ν2RTp=V  ⟹  (ν1+ν2)RTp=VV_1 + V_2 = V \implies \frac{\nu_1 R T}{p} + \frac{\nu_2 R T}{p} = V \implies \frac{(\nu_1 + \nu_2) R T}{p} = V

(1 punct)

  • Deducem presiunea inițială comună a gazelor, observând că V=8,31 l=8,31⋅10−3 m3V = 8,31\text{ l} = 8,31 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3:
p=(ν1+ν2)RTV=(0,4+0,6) mol⋅8,31 J/(mol⋅K)⋅300 K8,31⋅10−3 m3p = \frac{(\nu_1 + \nu_2) R T}{V} = \frac{(0,4 + 0,6)\text{ mol} \cdot 8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 300\text{ K}}{8,31 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3} p=1,0⋅8,31⋅3008,31⋅10−3=300⋅103 Pa=3⋅105 Pap = \frac{1,0 \cdot 8,31 \cdot 300}{8,31 \cdot 10^{-3}} = 300 \cdot 10^3\text{ Pa} = 3 \cdot 10^5\text{ Pa}

(1 punct)

c. Masa molară medie a amestecului (4 puncte)

  • Masa de oxigen din compartimentul drept este:
m2=ν2⋅μ2=0,6 mol⋅32 g/mol=19,2 gm_2 = \nu_2 \cdot \mu_2 = 0,6\text{ mol} \cdot 32\text{ g/mol} = 19,2\text{ g}

(1 punct)

  • Masa totală a amestecului este m=m1+m2=1,6 g+19,2 g=20,8 gm = m_1 + m_2 = 1,6\text{ g} + 19,2\text{ g} = 20,8\text{ g}.
  • Numărul total de moli este ν=ν1+ν2=0,4+0,6=1,0 mol\nu = \nu_1 + \nu_2 = 0,4 + 0,6 = 1,0\text{ mol}.
  • Masa molară medie a amestecului este definită de relația:
m1+m2μm=ν1+ν2  ⟹  μm=m1+m2ν1+ν2\frac{m_1 + m_2}{\mu_m} = \nu_1 + \nu_2 \implies \mu_m = \frac{m_1 + m_2}{\nu_1 + \nu_2}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
μm=20,8 g1,0 mol=20,8 g/mol=20,8⋅10−3 kg/mol\mu_m = \frac{20,8\text{ g}}{1,0\text{ mol}} = 20,8\text{ g/mol} = 20,8 \cdot 10^{-3}\text{ kg/mol}

(1 punct)

d. Căldura necesară pentru dublarea temperaturii absolute (4 puncte)

  • După îndepărtarea pistonului despărțitor, amestecul se află într-un cilindru de volum constant V=ct.V = \text{ct.} (transformare izocoră generală).
  • Lucrul mecanic este nul (L=0L = 0), astfel căldura necesară este egală cu variația energiei interne:
Q=Q1+Q2=ΔU1+ΔU2Q = Q_1 + Q_2 = \Delta U_1 + \Delta U_2

(1 punct)

  • Temperatura crește de la Ti=T=300 KT_i = T = 300\text{ K} la Tf=2T=600 KT_f = 2 T = 600\text{ K}, variația de temperatură fiind ΔT=2T−T=T=300 K\Delta T = 2 T - T = T = 300\text{ K}:
Q=(ν1Cv1+ν2Cv2)⋅(2T−T)=(ν1Cv1+ν2Cv2)⋅TQ = (\nu_1 C_{v1} + \nu_2 C_{v2}) \cdot (2T - T) = (\nu_1 C_{v1} + \nu_2 C_{v2}) \cdot T

(2 puncte)

  • Înlocuim expresiile capacităților calorice molare Cv1=1,5RC_{v1} = 1,5 R și Cv2=2,5RC_{v2} = 2,5 R:
ν1Cv1+ν2Cv2=(0,4⋅1,5+0,6⋅2,5)⋅R=(0,6+1,5)⋅R=2,1⋅R\nu_1 C_{v1} + \nu_2 C_{v2} = (0,4 \cdot 1,5 + 0,6 \cdot 2,5) \cdot R = (0,6 + 1,5) \cdot R = 2,1 \cdot R
  • Căldura absorbită este:
Q=2,1⋅R⋅T=2,1⋅8,31 J/(mol⋅K)⋅300 K=2,1⋅2493 J=5235,3 JQ = 2,1 \cdot R \cdot T = 2,1 \cdot 8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 300\text{ K} = 2,1 \cdot 2493\text{ J} = 5235,3\text{ J}

(1 punct)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

O cantitate ν=0,12 mol(≃18,31 mol)\nu = 0,12\text{ mol} \left(\simeq \frac{1}{8,31}\text{ mol}\right) de gaz ideal evoluează după procesul termodinamic ciclic 1231 reprezentat în coordonate p−Tp-T în figura alăturată. Se cunosc Cv=1,5RC_v = 1,5R și ln⁡2≃0,7\ln 2 \simeq 0,7.

Ciclul termodinamic în coordonate p-T

  • a. Reprezentați parcursul 1231 în coordonate p−Vp-V;
  • b. Calculați variația energiei interne în transformarea 3→13 \to 1;
  • c. Calculați lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior într-un ciclu;
  • d. Calculați randamentul motorului termic ce ar funcționa după procesul termodinamic ciclic 1231.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea

a. Reprezentarea ciclului în coordonate p−Vp-V (3 puncte)

  • Identificăm etapele ciclului din diagrama p−Tp-T:
    1. 1→21 \to 2: Dreaptă prin origine în p−Tp-T   ⟹  \implies transformare izocoră (V1=V2=ct.V_1 = V_2 = \text{ct.}). Presiunea crește de la p1p_1 la p2=2p1p_2 = 2 p_1, iar temperatura de la T1=300 KT_1 = 300\text{ K} la T2=600 KT_2 = 600\text{ K}.
    2. 2→32 \to 3: Segment vertical în p−Tp-T   ⟹  \implies transformare izotermă (T2=T3=600 K=ct.T_2 = T_3 = 600\text{ K} = \text{ct.}). Gazul se destinde de la presiunea p2=2p1p_2 = 2 p_1 până la presiunea inițială p3=p1p_3 = p_1. Volumul se dublează: V3=2V2=2V1V_3 = 2 V_2 = 2 V_1.
    3. 3→13 \to 1: Segment orizontal în p−Tp-T   ⟹  \implies transformare izobară (p3=p1=ct.p_3 = p_1 = \text{ct.}). Gazul este răcit și comprimat de la V3=2V1V_3 = 2 V_1 la V1V_1.
  • În planul (V,p)(V, p), ciclul este format din:
    • segment vertical de-a lungul izocorei V=V1V = V_1, parcurs în sus de la p1p_1 la p2p_2;
    • ramură de hiperbolă izotermă (p⋅V=ct.p \cdot V = \text{ct.}), parcursă de la (V1,p2)(V_1, p_2) la (2V1,p1)(2 V_1, p_1);
    • segment orizontal de-a lungul izobarei p=p1p = p_1, parcurs spre stânga de la 2V12 V_1 la V1V_1.

Reprezentarea ciclului în coordonate p-V

(3 puncte pentru reprezentarea completă și corectă a ciclului în coordonate p-V)

b. Variația energiei interne în transformarea 3→13 \to 1 (4 puncte)

  • Din datele ciclului: T1=300 KT_1 = 300\text{ K} și T3=600 K=2T1T_3 = 600\text{ K} = 2 T_1:
T3=2T1T_3 = 2 T_1

(1 punct)

  • Variația energiei interne depinde exclusiv de temperaturile stărilor inițială și finală:
ΔU31=ν⋅Cv⋅(T1−T3)\Delta U_{31} = \nu \cdot C_v \cdot (T_1 - T_3)

(2 puncte)

  • Deoarece ν⋅R≃18,31 mol⋅8,31 J/(mol⋅K)=1 J/K\nu \cdot R \simeq \frac{1}{8,31}\text{ mol} \cdot 8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} = 1\text{ J/K}, avem νCv=1,5⋅νR=1,5 J/K\nu C_v = 1,5 \cdot \nu R = 1,5\text{ J/K}.
  • Înlocuind temperaturile:
ΔU31=1,5 J/K⋅(300 K−600 K)=1,5⋅(−300)=−450 J\Delta U_{31} = 1,5\text{ J/K} \cdot (300\text{ K} - 600\text{ K}) = 1,5 \cdot (-300) = -450\text{ J}

(1 punct)

c. Lucrul mecanic total într-un ciclu (4 puncte)

  • Lucrul mecanic total efectuat de gaz într-un ciclu este suma lucrurilor mecanice din fiecare etapă:
L=L12+L23+L31L = L_{12} + L_{23} + L_{31}

(1 punct)

  • În transformarea izocoră 1→21 \to 2: V=ct.  ⟹  L12=0V = \text{ct.} \implies L_{12} = 0.
  • În transformarea izotermă 2→32 \to 3 la T2=600 KT_2 = 600\text{ K}:
L23=ν⋅R⋅T2⋅ln⁡p2p3=ν⋅R⋅T2⋅ln⁡2≃1 J/K⋅600 K⋅0,7=420 JL_{23} = \nu \cdot R \cdot T_2 \cdot \ln\frac{p_2}{p_3} = \nu \cdot R \cdot T_2 \cdot \ln 2 \simeq 1\text{ J/K} \cdot 600\text{ K} \cdot 0,7 = 420\text{ J}

(1 punct)

  • În transformarea izobară 3→13 \to 1 la presiunea p1p_1:
L31=p1⋅(V1−V3)=ν⋅R⋅(T1−T3)=1 J/K⋅(300 K−600 K)=−300 JL_{31} = p_1 \cdot (V_1 - V_3) = \nu \cdot R \cdot (T_1 - T_3) = 1\text{ J/K} \cdot (300\text{ K} - 600\text{ K}) = -300\text{ J}

(1 punct)

  • Lucrul mecanic total per ciclu este:
L=0+420 J−300 J=120 JL = 0 + 420\text{ J} - 300\text{ J} = 120\text{ J}

(1 punct)

d. Randamentul motorului termic (4 puncte)

  • Căldura absorbită din exterior de gaz are loc în transformările 1→21 \to 2 și 2→32 \to 3 unde Q>0Q > 0:
Qabs=Q12+Q23Q_{\text{abs}} = Q_{12} + Q_{23}

(2 puncte)

  • În izocora 1→21 \to 2: Q12=νCv(T2−T1)=1,5 J/K⋅(600−300) K=450 JQ_{12} = \nu C_v (T_2 - T_1) = 1,5\text{ J/K} \cdot (600 - 300)\text{ K} = 450\text{ J}.
  • În izoterma 2→32 \to 3: ΔU23=0  ⟹  Q23=L23=420 J\Delta U_{23} = 0 \implies Q_{23} = L_{23} = 420\text{ J}.
  • Căldura totală absorbită este:
Qabs=νCv(T2−T1)+L23=450 J+420 J=870 JQ_{\text{abs}} = \nu C_v (T_2 - T_1) + L_{23} = 450\text{ J} + 420\text{ J} = 870\text{ J}

(1 punct)

  • Randamentul ciclului este:
η=LQabs=120 J870 J=429≈0,1379=13,79%\eta = \frac{L}{Q_{\text{abs}}} = \frac{120\text{ J}}{870\text{ J}} = \frac{4}{29} \approx 0,1379 = 13,79\%

(1 punct)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Se consideră sarcina electrică elementară e=1,6⋅10−19 Ce = 1,6 \cdot 10^{-19}\text{ C}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Unitatea de măsură a raportului dintre rezistența electrică și durată poate fi scrisă sub forma:

  • a. V2⋅J−1\text{V}^2\cdot\text{J}^{-1}
  • b. V⋅A\text{V}\cdot\text{A}
  • c. V⋅W−1\text{V}\cdot\text{W}^{-1}
  • d. W−1⋅A2\text{W}^{-1}\cdot\text{A}^2 (3p)

2. Trei rezistoare identice având fiecare rezistența electrică RR, sunt conectate inițial în serie și mai apoi în paralel. Relația dintre rezistența echivalentă a grupării serie RsR_s și cea a grupării paralel RpR_p este:

  • a. Rs=3RpR_s = 3 R_p
  • b. Rs=9RpR_s = 9 R_p
  • c. Rs=27RpR_s = 27 R_p
  • d. Rs=36RpR_s = 36 R_p (3p)

3. O telecomandă trebuie să fie alimentată la tensiunea de 10 V10\text{ V}. Un elev montează în serie cinci baterii identice având fiecare t.e.m. E0=2 VE_0 = 2\text{ V} și rezistență interioară neglijabilă. Din neatenție elevul nu a montat toate bateriile cu polaritatea corectă. Măsurând tensiunea electromotoare echivalentă a grupării, elevul găsește valoarea de 6 V6\text{ V}. Câte baterii a conectat greșit elevul?

  • a. 11
  • b. 22
  • c. 33
  • d. 55 (3p)

4. Puterea transferată de o baterie unui consumator cu rezistență electrică variabilă este maximă când:

  • a. tensiunea la bornele consumatorului este maximă.
  • b. rezistența electrică a consumatorului este minimă.
  • c. intensitatea curentului prin consumator este minimă.
  • d. rezistența electrică a consumatorului este egală cu rezistența interioară a bateriei. (3p)

5. Două becuri cu filament pentru iluminat casnic au inscripționate valorile nominale 220 V,25 W220\text{ V}, 25\text{ W} – becul 1, respectiv 220 V,100 W220\text{ V}, 100\text{ W} – becul 2. Raportul R1R2\frac{R_1}{R_2} dintre rezistențele electrice ale filamentului celor două becuri în regim nominal de funcționare este egal cu:

  • a. 44
  • b. 22
  • c. 0,50,5
  • d. 0,250,25 (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns a (3 puncte)

  • Puterea electrică disipată pe un rezistor poate fi scrisă P=U2RP = \frac{U^2}{R}.
  • Exprimând energia electrică degajată în intervalul de timp Δt\Delta t:
W=P⋅Δt=U2R⋅Δt  ⟹  RΔt=U2WW = P \cdot \Delta t = \frac{U^2}{R} \cdot \Delta t \implies \frac{R}{\Delta t} = \frac{U^2}{W}
  • Înlocuind unitățile de măsură:
[RΔt]=V2J=V2⋅J−1\left[ \frac{R}{\Delta t} \right] = \frac{\text{V}^2}{\text{J}} = \text{V}^2\cdot\text{J}^{-1}
  • Răspuns corect: a.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Rezistența echivalentă a trei rezistoare identice conectate în serie este:
Rs=R+R+R=3RR_s = R + R + R = 3 R
  • Rezistența echivalentă a aceleași trei rezistoare conectate în paralel este:
1Rp=1R+1R+1R=3R  ⟹  Rp=R3  ⟹  R=3Rp\frac{1}{R_p} = \frac{1}{R} + \frac{1}{R} + \frac{1}{R} = \frac{3}{R} \implies R_p = \frac{R}{3} \implies R = 3 R_p
  • Înlocuind RR în expresia grupării serie:
Rs=3⋅(3Rp)=9RpR_s = 3 \cdot (3 R_p) = 9 R_p
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Fie n=5n = 5 numărul total de baterii, iar kk numărul de baterii conectate cu polaritate inversată.
  • Tensiunea electromotoare echivalentă a grupării serie este:
Eech=(n−k)E0−kE0=(n−2k)E0E_{\text{ech}} = (n - k) E_0 - k E_0 = (n - 2k) E_0
  • Înlocuind valorile cunoscute (Eech=6 VE_{\text{ech}} = 6\text{ V}, n=5n = 5, E0=2 VE_0 = 2\text{ V}):
6 V=(5−2k)⋅2 V  ⟹  5−2k=3  ⟹  2k=2  ⟹  k=16\text{ V} = (5 - 2k) \cdot 2\text{ V} \implies 5 - 2k = 3 \implies 2k = 2 \implies k = 1
  • Elevul a conectat greșit o singură baterie.
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Puterea debitată de un generator pe un circuit exterior de rezistență RR este:
P(R)=I2⋅R=E2⋅R(R+r)2P(R) = I^2 \cdot R = \frac{E^2 \cdot R}{(R + r)^2}
  • Derivând în raport cu RR sau folosind inegalitatea mediilor, se demonstrează că funcția P(R)P(R) atinge valoarea maximă la adaptarea de impedanță, adică atunci când rezistența circuitului exterior este egală cu rezistența interioară a sursei:
R=r  ⟹  Pmax⁡=E24rR = r \implies P_{\max} = \frac{E^2}{4r}
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Din relația puterii nominale Pn=Un2RP_n = \frac{U_n^2}{R}, rezistența electrică a filamentului în regim nominal este:
R=Un2PnR = \frac{U_n^2}{P_n}
  • Raportul rezistențelor electrice ale celor două becuri, ambele având Un=220 VU_n = 220\text{ V}, este invers proporțional cu puterile lor nominale:
R1R2=Un2/Pn1Un2/Pn2=Pn2Pn1=100 W25 W=4\frac{R_1}{R_2} = \frac{U_n^2 / P_{n1}}{U_n^2 / P_{n2}} = \frac{P_{n2}}{P_{n1}} = \frac{100\text{ W}}{25\text{ W}} = 4
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

La bornele unui generator electric se conectează în serie un bec și un reostat. În circuit se conectează un ampermetru, pentru măsurarea intensității prin circuit și un voltmetru pentru măsurarea tensiunii la bornele generatorului, ambele fiind considerate ideale. Graficul din figura alăturată exprimă valoarea tensiunii măsurate de voltmetru în funcție de cea a intensității curentului electric. Tensiunea nominală a becului este Un=12 VU_n = 12\text{ V}, iar valoarea corespunzătoare a rezistenței reostatului este R=17 ΩR = 17\ \Omega. Determinați:

Graficul U-I al generatorului

  • a. tensiunea electromotoare și rezistența internă a generatorului;
  • b. valoarea intensității prin circuit în cazul funcționării becului la tensiune nominală;
  • c. rezistența echivalentă a circuitului exterior în condițiile punctului b;
  • d. numărul de electroni ce străbat o secțiune transversală a conductorilor de legătură în intervalul de timp Δt=2 min\Delta t = 2\text{ min}, atunci când tensiunea la borne este nulă.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea

a. Tensiunea electromotoare și rezistența internă (4 puncte)

  • Ecuația caracteristicii externe a generatorului este:
U=E−I⋅rU = E - I \cdot r
  • Din graficul U=f(I)U = f(I):
    • La funcționarea în gol (I=0I = 0), tensiunea la borne este egală cu tensiunea electromotoare:
E=50 VE = 50\text{ V}

(2 puncte)

  • La tensiune nulă la borne (U=0U = 0), circuitul se află în regim de scurtcircuit:
Isc=25 AI_{\text{sc}} = 25\text{ A}

(1 punct)

  • Rezistența internă a generatorului este:
r=EIsc=50 V25 A=2 Ωr = \frac{E}{I_{\text{sc}}} = \frac{50\text{ V}}{25\text{ A}} = 2\ \Omega

(1 punct)

b. Intensitatea prin circuit la funcționarea nominală a becului (3 puncte)

  • Circuitul serie este format din generator (E,rE, r), becul funcționând la Un=12 VU_n = 12\text{ V} și reostatul cu rezistența R=17 ΩR = 17\ \Omega.
  • Legea lui Ohm aplicată întregului circuit serie se scrie:
E=Un+I⋅R+I⋅rE = U_n + I \cdot R + I \cdot r

(1 punct)

  • Deducem intensitatea curentului electric:
I=E−UnR+rI = \frac{E - U_n}{R + r}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
I=50 V−12 V17 Ω+2 Ω=38 V19 Ω=2 AI = \frac{50\text{ V} - 12\text{ V}}{17\ \Omega + 2\ \Omega} = \frac{38\text{ V}}{19\ \Omega} = 2\text{ A}

(1 punct)

c. Rezistența echivalentă a circuitului exterior (4 puncte)

  • Rezistența becului în regim nominal este:
Rb=UnI=12 V2 A=6 ΩR_b = \frac{U_n}{I} = \frac{12\text{ V}}{2\text{ A}} = 6\ \Omega

(2 puncte)

  • Rezistența echivalentă a circuitului exterior (bec înseriat cu reostatul) este:
Re=Rb+RR_e = R_b + R

(1 punct)

  • Înlocuind valorile numerice:
Re=6 Ω+17 Ω=23 ΩR_e = 6\ \Omega + 17\ \Omega = 23\ \Omega

(1 punct)

(Verificare directă: Uext=E−Ir=50−2⋅2=46 V  ⟹  Re=UextI=46 V2 A=23 ΩU_{\text{ext}} = E - I r = 50 - 2 \cdot 2 = 46\text{ V} \implies R_e = \frac{U_{\text{ext}}}{I} = \frac{46\text{ V}}{2\text{ A}} = 23\ \Omega).

d. Numărul de electroni la scurtcircuit (4 puncte)

  • Tensiunea la borne este nulă (U=0U = 0), ceea ce corespunde regimului de scurtcircuit:
Is=Isc=25 AI_s = I_{\text{sc}} = 25\text{ A}

(1 punct)

  • Intervalul de timp în unități S.I. este Δt=2 min=120 s\Delta t = 2\text{ min} = 120\text{ s}.
  • Sarcina electrică totală transportată prin secțiunea conductorului este Q=Is⋅Δt=N⋅eQ = I_s \cdot \Delta t = N \cdot e:
Is=QΔt=N⋅eΔt  ⟹  N=Is⋅ΔteI_s = \frac{Q}{\Delta t} = \frac{N \cdot e}{\Delta t} \implies N = \frac{I_s \cdot \Delta t}{e}

(2 puncte)

  • Numărul de electroni este:
N=25 A⋅120 s1,6⋅10−19 C=30001,6⋅10−19=18,75⋅1021 electroniN = \frac{25\text{ A} \cdot 120\text{ s}}{1,6 \cdot 10^{-19}\text{ C}} = \frac{3000}{1,6 \cdot 10^{-19}} = 18,75 \cdot 10^{21}\text{ electroni}

(1 punct)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un radiator cu puterea nominală Pn=2,2 kWP_n = 2,2\text{ kW} și tensiunea nominală Un=220 VU_n = 220\text{ V} trebuie alimentat de la o sursă care asigură tensiunea constantă U=260 VU = 260\text{ V} la bornele sale.

  • a. Calculați rezistența electrică a radiatorului în regim nominal.
  • b. Determinați valoarea rezistenței RaR_a a unui rezistor care trebuie conectat în serie cu radiatorul astfel încât acesta să funcționeze la parametrii nominali.
  • c. Se conectează în paralel, cu primul radiator, un al doilea radiator identic cu primul. Calculați valoarea rezistenței Ra′R_a' a unui alt rezistor care, conectat în serie cu gruparea radiatoarelor, asigură funcționarea acestora la parametrii nominali.
  • d. Calculați energia disipată de gruparea paralelă a celor două radiatoare, funcționând la parametrii nominali timp de 10 min10\text{ min}.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea

a. Rezistența electrică a radiatorului în regim nominal (3 puncte)

  • Puterea nominală a radiatorului este legată de tensiunea nominală prin relația:
Pn=Un2RP_n = \frac{U_n^2}{R}

(2 puncte)

  • Deducem rezistența electrică RR, știind că Pn=2,2 kW=2200 WP_n = 2,2\text{ kW} = 2200\text{ W}:
R=Un2Pn=2202 V22200 W=484002200=22 ΩR = \frac{U_n^2}{P_n} = \frac{220^2\text{ V}^2}{2200\text{ W}} = \frac{48400}{2200} = 22\ \Omega

(1 punct)

b. Rezistența RaR_a a rezistorului adițional serie (4 puncte)

  • Intensitatea curentului în regim nominal este:
I=PnUn=2200 W220 V=10 AI = \frac{P_n}{U_n} = \frac{2200\text{ W}}{220\text{ V}} = 10\text{ A}

(1 punct)

  • Pentru ca radiatorul să funcționeze nominal la tensiunea sursei U=260 VU = 260\text{ V}, tensiunea sursei se distribuie pe radiator și pe rezistorul adițional RaR_a:
U=I⋅(R+Ra)=Un+I⋅RaU = I \cdot (R + R_a) = U_n + I \cdot R_a

(1 punct)

  • Deducem expresia rezistenței RaR_a:
Ra=U−UnI=UI−RR_a = \frac{U - U_n}{I} = \frac{U}{I} - R

(1 punct)

  • Calcul numeric:
Ra=260 V−220 V10 A=40 V10 A=4 ΩR_a = \frac{260\text{ V} - 220\text{ V}}{10\text{ A}} = \frac{40\text{ V}}{10\text{ A}} = 4\ \Omega

(1 punct)

c. Rezistența Ra′R_a' pentru funcționarea a două radiatoare în paralel (4 puncte)

  • Două radiatoare identice conectate în paralel au rezistența echivalentă:
Rp=R2=22 Ω2=11 ΩR_p = \frac{R}{2} = \frac{22\ \Omega}{2} = 11\ \Omega
  • Pentru ca ambele radiatoare să funcționeze la parametrii nominali, tensiunea la bornele grupării paralele trebuie să fie Un=220 VU_n = 220\text{ V}, iar curentul total prin grupare este:
I′=UnRp=2I=2⋅10 A=20 AI' = \frac{U_n}{R_p} = 2 I = 2 \cdot 10\text{ A} = 20\text{ A}

(1 punct)

  • Ecuația tensiunilor pentru circuitul format din noul rezistor serie Ra′R_a' și gruparea paralelă:
U=Un+I′⋅Ra′U = U_n + I' \cdot R_a'

(1 punct)

  • Rezistența noului rezistor adițional este:
Ra′=U−UnI′R_a' = \frac{U - U_n}{I'}

(1 punct)

  • Înlocuind valorile numerice:
Ra′=260 V−220 V20 A=40 V20 A=2 ΩR_a' = \frac{260\text{ V} - 220\text{ V}}{20\text{ A}} = \frac{40\text{ V}}{20\text{ A}} = 2\ \Omega

(1 punct)

d. Energia disipată de gruparea paralelă a celor două radiatoare (4 puncte)

  • Ambele radiatoare funcționează la parametrii nominali timp de t=10 min=600 st = 10\text{ min} = 600\text{ s}. Puterea totală absorbită de grupare este 2Pn2 P_n.
  • Energia electrică disipată este:
W=2Pn⋅tW = 2 P_n \cdot t

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
W=2⋅2200 W⋅600 s=4400 W⋅600 s=2640000 J=2640 kJ=2,64 MJW = 2 \cdot 2200\text{ W} \cdot 600\text{ s} = 4400\text{ W} \cdot 600\text{ s} = 2640000\text{ J} = 2640\text{ kJ} = 2,64\text{ MJ}

(1 punct)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta lui Planck h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}, sarcina electrică elementară e=1,6⋅10−19 Ce = 1,6 \cdot 10^{-19}\text{ C}, masa electronului me=9,1⋅10−31 kgm_e = 9,1 \cdot 10^{-31}\text{ kg}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Două lentile cu distanțele focale f1=10 cmf_1 = 10\text{ cm} și f2=40 cmf_2 = 40\text{ cm} alcătuiesc un sistem optic centrat. Un fascicul de lumină care era paralel înainte de trecerea prin sistemul optic, rămâne tot paralel și după trecerea prin sistem. Distanța dintre lentile este:

  • a. 10 cm10\text{ cm}
  • b. 30 cm30\text{ cm}
  • c. 50 cm50\text{ cm}
  • d. 70 cm70\text{ cm} (3p)

2. Considerați o lentilă divergentă situată în aer. Prin introducerea lentilei într-un mediu optic cu indice de refracție mai mare decât al lentilei, convergența ei:

  • a. nu se modifică
  • b. devine zero
  • c. devine pozitivă
  • d. devine infinită (3p)

3. Sursa de lumină a unui dispozitiv Young este așezată pe axa de simetrie a acestuia și emite radiații cu lungimea de undă de 500 nm500\text{ nm}. Distanța dintre cele două fante ale dispozitivului este a=1 mma = 1\text{ mm}. Distanța la care trebuie să se afle ecranul față de planul fantelor pentru ca interfranja să fie de 1,5 mm1,5\text{ mm} atunci când dispozitivul este în aer este:

  • a. 1 m1\text{ m}
  • b. 3 m3\text{ m}
  • c. 5 m5\text{ m}
  • d. 7 m7\text{ m} (3p)

4. Lungimea de undă a unei radiații luminoase având frecvența de 6⋅1015 Hz6 \cdot 10^{15}\text{ Hz} și care se propagă în vid este:

  • a. 30 nm30\text{ nm}
  • b. 40 nm40\text{ nm}
  • c. 50 nm50\text{ nm}
  • d. 60 nm60\text{ nm} (3p)

5. Pe fundul unui vas de înălțime h=1,2 mh = 1,2\text{ m} plin cu un lichid având indicele de refracție n=1,25n = 1,25 este situată o sursă de lumină punctiformă. Pe suprafața lichidului plutește o placă circulară, opacă, astfel încât centrul ei se află exact deasupra sursei. Pentru ca nicio rază de lumină să nu iasă din lichid, diametrul plăcii trebuie să fie:

  • a. 3,2 m3,2\text{ m}
  • b. 32 cm32\text{ cm}
  • c. 1,6 m1,6\text{ m}
  • d. 16 cm16\text{ cm} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Pentru ca un fascicul paralel incident să iasă din sistem tot paralel (sistem optic afocal / lunetă), focarul imagine al primei lentile trebuie să coincidă cu focarul obiect al celei de-a doua lentile.
  • Distanța dintre cele două lentile este suma distanțelor lor focale:
d=f1+f2=10 cm+40 cm=50 cmd = f_1 + f_2 = 10\text{ cm} + 40\text{ cm} = 50\text{ cm}
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • Formula convergenței unei lentile subțiri într-un mediu cu indicele de refracție nmedn_{\text{med}} este:
C=(nlentila˘nmed−1)(1R1−1R2)C = \left( \frac{n_{\text{lentilă}}}{n_{\text{med}}} - 1 \right) \left( \frac{1}{R_1} - \frac{1}{R_2} \right)
  • În aer (naer≅1<nlentila˘n_{\text{aer}} \cong 1 < n_{\text{lentilă}}), lentila este divergentă, deci Caer<0C_{\text{aer}} < 0, ceea ce înseamnă că factorul geometric de curbură este negativ: (1R1−1R2)<0\left( \frac{1}{R_1} - \frac{1}{R_2} \right) < 0.
  • Când lentila este introdusă într-un mediu cu nmed>nlentila˘n_{\text{med}} > n_{\text{lentilă}}, raportul devine subunitar:
nlentila˘nmed<1  ⟹  (nlentila˘nmed−1)<0\frac{n_{\text{lentilă}}}{n_{\text{med}}} < 1 \implies \left( \frac{n_{\text{lentilă}}}{n_{\text{med}}} - 1 \right) < 0
  • Produsul a doi factori negativi este pozitiv, deci convergența C>0C > 0 devine pozitivă (lentila se comportă ca o lentilă convergentă).
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • Formula interfranjei în dispozitivul Young este:
i=λ⋅Dai = \frac{\lambda \cdot D}{a}
  • Exprimăm distanța DD dintre fante și ecran:
D=i⋅aλD = \frac{i \cdot a}{\lambda}
  • Convertim datele în unități S.I.: i=1,5 mm=1,5⋅10−3 mi = 1,5\text{ mm} = 1,5 \cdot 10^{-3}\text{ m}, a=1 mm=10−3 ma = 1\text{ mm} = 10^{-3}\text{ m}, λ=500 nm=5⋅10−7 m\lambda = 500\text{ nm} = 5 \cdot 10^{-7}\text{ m}:
D=1,5⋅10−3 m⋅10−3 m5⋅10−7 m=1,5⋅10−65⋅10−7=3 mD = \frac{1,5 \cdot 10^{-3}\text{ m} \cdot 10^{-3}\text{ m}}{5 \cdot 10^{-7}\text{ m}} = \frac{1,5 \cdot 10^{-6}}{5 \cdot 10^{-7}} = 3\text{ m}
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Relația de propagare a undei electromagnetice în vid leagă viteza luminii cc, frecvența ν\nu și lungimea de undă λ\lambda:
λ=cν\lambda = \frac{c}{\nu}
  • Înlocuind c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s} și ν=6⋅1015 Hz\nu = 6 \cdot 10^{15}\text{ Hz}:
λ=3⋅108 m/s6⋅1015 s−1=0,5⋅10−7 m=50⋅10−9 m=50 nm\lambda = \frac{3 \cdot 10^8\text{ m/s}}{6 \cdot 10^{15}\text{ s}^{-1}} = 0,5 \cdot 10^{-7}\text{ m} = 50 \cdot 10^{-9}\text{ m} = 50\text{ nm}
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Razele luminoase care pleacă din sursă și ajung la suprafața lichidului sub un unghi de incidență mai mare decât unghiul limită ll suferă reflexie totală și nu pot părăsi lichidul.
  • Unghiul limită este determinat din legea refracției la trecerea în aer (naer=1n_{\text{aer}} = 1):
sin⁡l=1n=11,25=15/4=45=0,8\sin l = \frac{1}{n} = \frac{1}{1,25} = \frac{1}{5/4} = \frac{4}{5} = 0,8
  • Calculăm tg⁡l\operatorname{tg} l:
cos⁡l=1−sin⁡2l=1−0,64=0,6  ⟹  tg⁡l=sin⁡lcos⁡l=0,80,6=43\cos l = \sqrt{1 - \sin^2 l} = \sqrt{1 - 0,64} = 0,6 \implies \operatorname{tg} l = \frac{\sin l}{\cos l} = \frac{0,8}{0,6} = \frac{4}{3}
  • Raza cercului de lumină care ar ieși prin suprafață dacă nu ar exista placa opacă este:
r=h⋅tg⁡l=1,2 m⋅43=1,6 mr = h \cdot \operatorname{tg} l = 1,2\text{ m} \cdot \frac{4}{3} = 1,6\text{ m}
  • Diametrul minim al plăcii opace necesare pentru a acoperi complet zona de refracție este:
D=2r=2⋅1,6 m=3,2 mD = 2 r = 2 \cdot 1,6\text{ m} = 3,2\text{ m}
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

O lentilă biconvexă subțire, cu razele de curbură ale suprafețelor sferice egale ∣R1∣=∣R2∣=R=30 cm|R_1| = |R_2| = R = 30\text{ cm} are distanța focală de 30 cm30\text{ cm} și este situată în aer (naer≅1n_{\text{aer}} \cong 1). Pentru două poziții distincte x1x_1 și x1′x_1' ale unui obiect luminos real față de lentilă, se obține o imagine mărită de trei ori. Determinați:

  • a. convergența lentilei;
  • b. pozițiile obiectului în raport cu lentila în situația descrisă de problemă;
  • c. indicele de refracție al lentilei;
  • d. se alipește de prima lentilă o a doua lentilă identică și se umple spațiul dintre ele cu apă (napa˘=43n_{\text{apă}} = \frac{4}{3}). Perpendicular pe axa optică principală, în fața sistemului, se găsește un obiect liniar, luminos. Sistemul produce o imagine reală și la fel de mare ca și obiectul. Calculați convergența sistemului și realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii finale prin sistemul de lentile pentru obiectul considerat.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea

a. Convergența primei lentile (3 puncte)

  • Convergența lentilei este inversul distanței focale exprimate în metri (f1=30 cm=0,3 mf_1 = 30\text{ cm} = 0,3\text{ m}):
C1=1f1C_1 = \frac{1}{f_1}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
C1=10,3 m=103 m−1≅3,33 m−1 (dioptrii, δ)C_1 = \frac{1}{0,3\text{ m}} = \frac{10}{3}\text{ m}^{-1} \cong 3,33\text{ m}^{-1} \ (\text{dioptrii, } \delta)

(1 punct)

b. Pozițiile obiectului în raport cu lentila (4 puncte)

  • Mărirea transversală în valoare absolută este ∣β∣=3|\beta| = 3. Există două situații:
    1. Imagine reală, răsturnată (β1=−3\beta_1 = -3):
β1=x2x1=−3  ⟹  x2=−3x1\beta_1 = \frac{x_2}{x_1} = -3 \implies x_2 = -3 x_1
  • Înlocuind în formula fundamentală a lentilelor subțiri 1x2−1x1=1f1\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f_1}:
−13x1−1x1=1f1  ⟹  −43x1=1f1-\frac{1}{3 x_1} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f_1} \implies -\frac{4}{3 x_1} = \frac{1}{f_1}

(1 punct)

x1=−43f1=−43⋅30 cm=−40 cmx_1 = -\frac{4}{3} f_1 = -\frac{4}{3} \cdot 30\text{ cm} = -40\text{ cm}

(1 punct)

  1. Imagine virtuală, dreaptă (β2=+3\beta_2 = +3):
β2=x2′x1′=+3  ⟹  x2′=3x1′\beta_2 = \frac{x_2'}{x_1'} = +3 \implies x_2' = 3 x_1'
  • Înlocuind în formula lentilelor:
13x1′−1x1′=1f1  ⟹  −23x1′=1f1\frac{1}{3 x_1'} - \frac{1}{x_1'} = \frac{1}{f_1} \implies -\frac{2}{3 x_1'} = \frac{1}{f_1}

(1 punct)

x1′=−23f1=−23⋅30 cm=−20 cmx_1' = -\frac{2}{3} f_1 = -\frac{2}{3} \cdot 30\text{ cm} = -20\text{ cm}

(1 punct)

  • Obiectul luminos se plasează la 40 cm40\text{ cm}, respectiv la 20 cm20\text{ cm} în fața lentilei.

c. Indicele de refracție al sticlei lentilei (4 puncte)

  • Formula de fabricație a lentilei subțiri este:
1f1=(nnaer−1)⋅(1R1−1R2)\frac{1}{f_1} = \left( \frac{n}{n_{\text{aer}}} - 1 \right) \cdot \left( \frac{1}{R_1} - \frac{1}{R_2} \right)

(1 punct)

  • Pentru lentila biconvexă: R1>0  ⟹  R1=RR_1 > 0 \implies R_1 = R, iar R2<0  ⟹  R2=−RR_2 < 0 \implies R_2 = -R:
1R1−1R2=1R−(−1R)=2R\frac{1}{R_1} - \frac{1}{R_2} = \frac{1}{R} - \left(-\frac{1}{R}\right) = \frac{2}{R}

(1 punct)

  • Relația convergenței devine:
C1=2(n−1)RC_1 = \frac{2(n - 1)}{R}

(1 punct)

  • Înlocuind valorile cunoscute (C1=103 m−1C_1 = \frac{10}{3}\text{ m}^{-1} și R=0,3 m=310 mR = 0,3\text{ m} = \frac{3}{10}\text{ m}):
103=2(n−1)3/10=20(n−1)3  ⟹  20(n−1)=10  ⟹  n−1=0,5  ⟹  n=1,5\frac{10}{3} = \frac{2(n - 1)}{3/10} = \frac{20(n - 1)}{3} \implies 20(n - 1) = 10 \implies n - 1 = 0,5 \implies n = 1,5

(1 punct)

d. Convergența sistemului și construcția imaginii (4 puncte)

  • Prin alipirea celor două lentile biconvexe identice, spațiul delimitat dintre ele formează o lentilă divergentă biconcavă de apă, având razele ambelor fețe curbate egale cu R=30 cm=0,3 mR = 30\text{ cm} = 0,3\text{ m}.
  • Convergența lentilei de apă este:
Capa˘=(napa˘−1)⋅(−2R)=(43−1)⋅(−20,3)=13⋅(−203)=−209 m−1≅−2,22 m−1C_{\text{apă}} = (n_{\text{apă}} - 1) \cdot \left( -\frac{2}{R} \right) = \left( \frac{4}{3} - 1 \right) \cdot \left( -\frac{2}{0,3} \right) = \frac{1}{3} \cdot \left( -\frac{20}{3} \right) = -\frac{20}{9}\text{ m}^{-1} \cong -2,22\text{ m}^{-1}

(2 puncte)

  • Convergența sistemului optic format din cele trei lentile subțiri alipite este:
CS=C1+Capa˘+C1=2C1+Capa˘=2⋅103−209=203−209=409 m−1≅4,44 m−1C_S = C_1 + C_{\text{apă}} + C_1 = 2 C_1 + C_{\text{apă}} = 2 \cdot \frac{10}{3} - \frac{20}{9} = \frac{20}{3} - \frac{20}{9} = \frac{40}{9}\text{ m}^{-1} \cong 4,44\text{ m}^{-1}

(1 punct)

  • Distanța focală a sistemului echivalent este:
fS=1CS=940 m=0,225 m=22,5 cmf_S = \frac{1}{C_S} = \frac{9}{40}\text{ m} = 0,225\text{ m} = 22,5\text{ cm}
  • Sistemul formează o imagine reală și egală cu obiectul (β=−1\beta = -1):
β=x2x1=−1  ⟹  x2=−x1\beta = \frac{x_2}{x_1} = -1 \implies x_2 = -x_1
  • Înlocuind în ecuația lentilelor:
−1x1−1x1=1fS  ⟹  −2x1=1fS  ⟹  x1=−2fS=−45 cm,x2=2fS=45 cm-\frac{1}{x_1} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f_S} \implies -\frac{2}{x_1} = \frac{1}{f_S} \implies x_1 = -2 f_S = -45\text{ cm}, \quad x_2 = 2 f_S = 45\text{ cm}
  • Obiectul se află la dublul distanței focale (2F2F) în fața sistemului, iar imaginea se formează la 2F′2F' în spatele sistemului.

Construcția imaginii reale și egale prin sistemul de lentile în 2F

(1 punct pentru realizarea corectă a desenului cu razele de construcție)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Se iluminează succesiv suprafața unui fotocatod cu două radiații electromagnetice ale căror frecvențe au valorile ν1=10,80⋅1014 Hz\nu_1 = 10,80 \cdot 10^{14}\text{ Hz} și respectiv ν2=12,25⋅1014 Hz\nu_2 = 12,25 \cdot 10^{14}\text{ Hz}. Tensiunile de stopare în cele două cazuri sunt U1=0,66 VU_1 = 0,66\text{ V} respectiv U2=1,26 VU_2 = 1,26\text{ V}. Presupunând că problema expusă este o modalitate practică de a verifica legile efectului fotoelectric extern, determinați:

  • a. energia cinetică maximă a fotoelectronilor extrași, în cazul utilizării radiației cu frecvența ν2\nu_2;
  • b. energia unui foton al radiației cu frecvența ν1\nu_1;
  • c. lungimea de undă maximă pentru care are loc efectul fotoelectric extern.
  • d. Reprezentați grafic energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși în funcție de frecvența fotonilor incidenți.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea

a. Energia cinetică maximă a fotoelectronilor pentru radiația ν2\nu_2 (4 puncte)

  • Energia cinetică maximă a fotoelectronilor este direct legată de tensiunea de stopare (tensiunea de frânare) prin teorema variației energiei cinetice:
Ec,max⁡2=e⋅U2E_{c,\max 2} = e \cdot U_2

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
Ec,max⁡2=1,6⋅10−19 C⋅1,26 V≅2,016⋅10−19 J≅2,02⋅10−19 JE_{c,\max 2} = 1,6 \cdot 10^{-19}\text{ C} \cdot 1,26\text{ V} \cong 2,016 \cdot 10^{-19}\text{ J} \cong 2,02 \cdot 10^{-19}\text{ J}

(1 punct)

b. Energia unui foton al radiației cu frecvența ν1\nu_1 (4 puncte)

  • Conform ipotezei cuantice a lui Planck, energia unui foton este:
ε1=h⋅ν1\varepsilon_1 = h \cdot \nu_1

(3 puncte)

  • Înlocuind numeric valorile cunoscute:
ε1=6,6⋅10−34 J⋅s⋅10,80⋅1014 s−1=71,28⋅10−20 J≅7,13⋅10−19 J\varepsilon_1 = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s} \cdot 10,80 \cdot 10^{14}\text{ s}^{-1} = 71,28 \cdot 10^{-20}\text{ J} \cong 7,13 \cdot 10^{-19}\text{ J}

(1 punct)

c. Lungimea de undă maximă pentru efectul fotoelectric (pragul fotoelectric) (4 puncte)

  • Ecuația lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern este:
h⋅ν=Lex+Ec,max⁡=Lex+e⋅USh \cdot \nu = L_{\text{ex}} + E_{c,\max} = L_{\text{ex}} + e \cdot U_S
  • Exprimăm lucrul mecanic de extracție folosind primul set de date:
Lex=h⋅ν1−e⋅U1L_{\text{ex}} = h \cdot \nu_1 - e \cdot U_1

(1 punct)

  • Calculăm energia de stopare pentru prima radiație: eU1=1,6⋅10−19 C⋅0,66 V=1,056⋅10−19 Je U_1 = 1,6 \cdot 10^{-19}\text{ C} \cdot 0,66\text{ V} = 1,056 \cdot 10^{-19}\text{ J}.
  • Rezultă lucrul mecanic de extracție:
Lex=7,128⋅10−19 J−1,056⋅10−19 J=6,072⋅10−19 J≅6,07⋅10−19 JL_{\text{ex}} = 7,128 \cdot 10^{-19}\text{ J} - 1,056 \cdot 10^{-19}\text{ J} = 6,072 \cdot 10^{-19}\text{ J} \cong 6,07 \cdot 10^{-19}\text{ J}

(1 punct)

(Verificare cu a doua radiație: Lex=6,6⋅10−34⋅12,25⋅1014−2,016⋅10−19=8,085⋅10−19−2,016⋅10−19=6,069⋅10−19 J≅6,07⋅10−19 JL_{\text{ex}} = 6,6 \cdot 10^{-34} \cdot 12,25 \cdot 10^{14} - 2,016 \cdot 10^{-19} = 8,085 \cdot 10^{-19} - 2,016 \cdot 10^{-19} = 6,069 \cdot 10^{-19}\text{ J} \cong 6,07 \cdot 10^{-19}\text{ J}).

  • Lungimea de undă maximă (pragul fotoelectric roșu λ0\lambda_0) corespunde energiei de extracție Lex=hcλ0L_{\text{ex}} = \frac{h c}{\lambda_0}:
λ0=h⋅cLex\lambda_0 = \frac{h \cdot c}{L_{\text{ex}}}

(1 punct)

  • Înlocuind numeric:
λ0=6,6⋅10−34 J⋅s⋅3⋅108 m/s6,072⋅10−19 J=19,8⋅10−266,072⋅10−19≅3,261⋅10−7 m≅326,2 nm\lambda_0 = \frac{6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s} \cdot 3 \cdot 10^8\text{ m/s}}{6,072 \cdot 10^{-19}\text{ J}} = \frac{19,8 \cdot 10^{-26}}{6,072 \cdot 10^{-19}} \cong 3,261 \cdot 10^{-7}\text{ m} \cong 326,2\text{ nm}

(1 punct)

d. Reprezentarea grafică a dependenței Ec,max⁡=f(ν)E_{c,\max} = f(\nu) (3 puncte)

  • Frecvența de prag fotoelectric este frecvența minimă necesară declanșării efectului:
ν0=cλ0=Lexh\nu_0 = \frac{c}{\lambda_0} = \frac{L_{\text{ex}}}{h}

(1 punct)

  • Înlocuind numeric:
ν0=6,072⋅10−19 J6,6⋅10−34 J⋅s≅9,2⋅1014 Hz\nu_0 = \frac{6,072 \cdot 10^{-19}\text{ J}}{6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}} \cong 9,2 \cdot 10^{14}\text{ Hz}

(1 punct)

  • Pentru ν<ν0\nu < \nu_0, fotonii nu au suficientă energie pentru a extrage electroni (Ec,max⁡=0E_{c,\max} = 0).
  • Pentru ν≥ν0\nu \ge \nu_0, ecuația lui Einstein devine Ec,max⁡(ν)=h⋅(ν−ν0)E_{c,\max}(\nu) = h \cdot (\nu - \nu_0), ceea ce reprezintă o dreaptă cu panta egală cu constanta lui Planck hh, intersectând axa frecvențelor în ν0\nu_0.

Graficul dependenței energiei cinetice maxime de frecvență

(1 punct pentru reprezentarea grafică a dependenței liniare)