Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ. Pentru o pregătire completă, mai jos sunt redactate integral enunțurile și soluțiile didactice detaliate pas cu pas pentru toate cele patru secțiuni.
A. MECANICĂ
Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Pentru a ajunge din holul hotelului la etajul I, aflat cu 4 m mai sus, un turist urcă scările. Lucrul mecanic efectuat de turist asupra geamantanului cu masa m=10 kg, pentru a-l urca din hol la etaj este:
a.−1200 J
b.−400 J
c.400 J
d.800 J(3p)
2. Impulsul unui corp este p=4 N⋅s, iar energia sa cinetică este Ec=8 J. Viteza corpului este:
a.2 m/s
b.4 m/s
c.5 m/s
d.8 m/s(3p)
3. Un biciclist străbate prima jumătate din drumul pe care îl are de parcurs cu viteza 4v, următorul sfert de drum cu viteza 3v, iar ultimul sfert de drum cu viteza 2v. Viteza medie pe întreaga distanță are valoarea:
a.2,5v
b.3v
c.4,5v
d.11,4v(3p)
4. Pe un plan înclinat de unghi α=30∘ coboară uniform, cu frecare, un corp cu masa m=2 kg. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și planul înclinat este de aproximativ:
a.0,58
b.0,70
c.0,86
d.0,92(3p)
5. Simbolurile unităților de măsură fiind cele utilizate în S.I., unitatea de măsură a accelerației poate fi scrisă sub forma:
a.J⋅m−1⋅kg−1
b.J⋅kg−1
c.N⋅m−1⋅kg−1
d.J⋅m−1(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I
Item 1: Răspuns c(3 puncte)
Turistul acționează asupra geamantanului cu o forță orientată vertical în sus, egală în modul cu greutatea acestuia pentru o deplasare cu viteză constantă:
F=G=m⋅g
Lucrul mecanic efectuat de turist la ridicarea geamantanului pe înălțimea h=4 m este un lucru mecanic motor pozitiv:
L=F⋅h=m⋅g⋅h
Înlocuind numeric:
L=10 kg⋅10 m/s2⋅4 m=400 J
Răspuns corect: c.
Item 2: Răspuns b(3 puncte)
Impulsul corpului este p=m⋅v, iar energia cinetică este Ec=2mv2.
Exprimăm energia cinetică în funcție de impuls și viteză:
Ec=2(mv)⋅v=2p⋅v
Deducem viteza corpului:
v=p2Ec=4 N⋅s2⋅8 J=4 m/s
Răspuns corect: b.
Item 3: Răspuns b(3 puncte)
Fie D lungimea întregului traseu. Împărțim drumul în trei segmente:
Prima jumătate: d1=2D, parcursă cu viteza v1=4v:
t1=v1d1=4vD/2=8vD
Următorul sfert: d2=4D, parcurs cu viteza v2=3v:
Corpul coboară rectiliniu uniform (a=0) de-a lungul planului înclinat.
Condiția de echilibru pe direcția paralelă cu planul este ca forța de frecare să compenseze componenta tangențială a greutății:
Gt−Ff=0⟹m⋅g⋅sinα=μ⋅N
Pe direcția normală, reacțiunea compensează componenta normală a greutății: N=m⋅g⋅cosα.
Rezultă:
m⋅g⋅sinα=μ⋅m⋅g⋅cosα⟹μ=tgα=tg30∘=33≈0,577≈0,58
Răspuns corect: a.
Item 5: Răspuns a(3 puncte)
Analizăm unitățile de măsură pentru varianta a:
[J⋅m−1⋅kg−1]=m⋅kgJ
Deoarece 1 J=1 N⋅m, raportul devine:
m⋅kgN⋅m=kgN
Din legea fundamentală a dinamicii, 1 N=1 kg⋅m/s2, deci:
kgkg⋅m/s2=m/s2=[a]
Răspuns corect: a.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
De tavanul unui ascensor este legat un dinamometru, prevăzut în partea de jos cu un scripete de masă neglijabilă care se poate roti liber. Peste scripete este trecut un fir inextensibil și de masă neglijabilă la capetele căruia sunt legate două corpuri de mase m1=0,1 kg și m2=0,3 kg care sunt lăsate să se miște liber pe verticală. Neglijând frecările și considerând ascensorul în repaus, determinați:
a. accelerația sistemului de corpuri;
b. valoarea forței de tensiune din firul ce leagă corpurile;
c. alungirea resortului dinamometrului, cunoscând valoarea constantei sale elastice k=200 N/m.
d. În locul scripetelui cu sistemul de corpuri se suspendă la capătul dinamometrului numai corpul cu masa m1=0,1 kg. Determinați forța indicată de dinamometru dacă ascensorul se deplasează cu accelerația aasc=1 m/s2 orientată în jos și corpul se găsește în echilibru față de ascensor.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea
a. Accelerația sistemului de corpuri (4 puncte)
Asupra corpului m1 acționează greutatea G1=m1g (în jos) și tensiunea din fir T (în sus). Deoarece m2>m1, corpul m1 urcă accelerat cu accelerația a:
T−m1g=m1a
(1 punct)
Asupra corpului m2 acționează greutatea G2=m2g (în jos) și tensiunea din fir T (în sus). Corpul m2 coboară accelerat cu aceeași accelerație a:
m2g−T=m2a
(1 punct)
Adunând cele două ecuații membru cu membru, tensiunea din fir se reduce:
b. Tensiunea din firul ce leagă corpurile (3 puncte)
Din ecuația de mișcare a primului corp exprimăm tensiunea:
T=m1(g+a)
(2 puncte)
Înlocuind valorile numerice:
T=0,1 kg⋅(10 m/s2+5 m/s2)=0,1⋅15=1,5 N
(1 punct)
(Verificare pe al doilea corp: T=m2(g−a)=0,3⋅(10−5)=1,5 N).
c. Alungirea resortului dinamometrului (4 puncte)
Peste scripetele de masă neglijabilă trec cele două ramuri ale firului, fiecare trăgând în jos cu forța de tensiune T. Forța totală orientată în jos exercitată de scripete asupra dinamometrului este:
R=2T
(1 punct)
R=2⋅1,5 N=3 N
Resortul dinamometrului dezvoltă o forță elastică dată de legea lui Hooke:
Fe=k⋅Δℓ
(1 punct)
La echilibrul scripetelui, forța elastică echilibrează reacțiunea firului:
R=Fe⟹k⋅Δℓ=2T
(1 punct)
Alungirea resortului este:
Δℓ=k2T=200 N/m3 N=0,015 m=1,5 cm
(1 punct)
d. Forța indicată de dinamometru în ascensorul accelerat (4 puncte)
În sistemul de referință neinerțial legat de ascensorul care accelerează în jos cu aasc=1 m/s2, asupra corpului suspendat m1 acționează:
Greutatea G1=m1g, orientată vertical în jos.
Forța de inerție Fi=−m1aasc, orientată vertical în sus, de modul:
Fi=m1⋅aasc
(1 punct)
Forța elastică Fe′ exercitată de resortul dinamometrului, orientată vertical în sus.
Condiția de echilibru relativ față de ascensor este:
Fe′+Fi=G1
(1 punct)
Forța indicată de dinamometru reprezintă chiar forța elastică din resort F=Fe′:
F=Fe′=G1−Fi=m1(g−aasc)
(1 punct)
Înlocuind numeric:
F=0,1 kg⋅(10 m/s2−1 m/s2)=0,1⋅9=0,9 N
(1 punct)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Pe o suprafață orizontală se lansează, din punctul O, un corp cu masa m=2 kg. Energia cinetică inițială a corpului este E0=400 J. Când valoarea vitezei corpului devine jumătate din valoarea inițială, corpul ajunge în punctul A și începe să urce pe o pantă care formează unghiul α=45∘ cu orizontala, ca în figura alăturată. Ajuns la înălțimea maximă pe pantă, corpul se oprește în punctul B. Atât pe orizontală cât și pe pantă deplasarea se face cu frecare, coeficientul de frecare la alunecare fiind μ=0,25. Trecerea pe porțiunea înclinată se face lin, fără modificarea modulului vitezei. Determinați:
a. viteza corpului la momentul inițial;
b. distanța parcursă de corp pe suprafața orizontală;
c. înălțimea maximă h până la care urcă pe pantă corpul;
d. lucrul mecanic efectuat de forța de frecare pe durata deplasării din O până în B.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea
a. Viteza corpului la momentul inițial (3 puncte)
Energia cinetică inițială a corpului în punctul O este:
E0=2m⋅v02
(1 punct)
Exprimăm viteza inițială v0:
v0=m2E0
(1 punct)
Înlocuind numeric:
v0=2 kg2⋅400 J=400=20 m/s
(1 punct)
b. Distanța parcursă pe suprafața orizontală (4 puncte)
La sosirea în punctul A, viteza corpului devine jumătate din cea inițială:
vA=2v0=220 m/s=10 m/s
(1 punct)
Energia cinetică a corpului în punctul A este:
EA=2m⋅vA2=4E0=4400 J=100 J
(1 punct)
Conform teoremei variației energiei cinetice pe porțiunea orizontală OA, variația energiei cinetice este egală cu lucrul mecanic al forței de frecare:
EA−E0=LFf,OA=−μ⋅m⋅g⋅d
(1 punct)
Deducem distanța d:
100 J−400 J=−0,25⋅2 kg⋅10 m/s2⋅d⟹−300=−5⋅dd=5300=60 m
(1 punct)
c. Înălțimea maximă h pe pantă (4 puncte)
Conform teoremei variației energiei mecanice între punctul A (baza pantei) și punctul B (oprirea la înălțimea maximă):
EB−EA=LFf,AB
(1 punct)
Alegem nivelul de referință pentru energia potențială gravitațională la baza pantei (hA=0). În punctul B corpul se oprește instantaneu (vB=0):
EB=EcB+EpB=0+m⋅g⋅h
(1 punct)
Forța de frecare pe planul înclinat este Ff=μ⋅N=μ⋅m⋅g⋅cosα. Lungimea parcursă pe pantă până la înălțimea h este ℓ=sinαh.
Lucrul mecanic al forței de frecare pe pantă este:
LFf,AB=−Ff⋅ℓ=−μ⋅m⋅g⋅cosα⋅sinαh=−μ⋅m⋅g⋅h⋅ctgα
(1 punct)
Deoarece α=45∘, avem ctg45∘=1. Ecuația bilanțului energetic devine:
m⋅g⋅h−EA=−μ⋅m⋅g⋅h⟹m⋅g⋅h⋅(1+μ⋅ctgα)=EA
Înălțimea maximă atinsă este:
h=m⋅g⋅(1+μ⋅ctgα)EA=2 kg⋅10 m/s2⋅(1+0,25⋅1)100 J=20⋅1,25100=25100=4 m
(1 punct)
d. Lucrul mecanic efectuat de forța de frecare pe traseul O -> B (4 puncte)
Aplicăm teorema variației energiei mecanice pe întreg parcursul de la lansarea din O până la oprirea în B:
EB−E0=LFf,tot
(2 puncte)
În starea inițială O: E0=400 J. În starea finală B: EB=m⋅g⋅h=2 kg⋅10 m/s2⋅4 m=80 J.
Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1, constanta gazelor ideale R=8,31 J/(mol⋅K).
Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p⋅V=ν⋅R⋅T.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Gazul, considerat ideal, din interiorul cilindrului unui motor termic, suferă o transformare ciclică. Despre căldura cedată de gaz mediului exterior în cursul unui ciclu se poate afirma că:
a. este egală cu variația energiei interne a gazului în cursul unui ciclu complet.
b. este întotdeauna nulă.
c. este întotdeauna diferită de zero.
d. este întotdeauna egală cu lucrul mecanic efectuat de gaz în cursul unui ciclu complet. (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice și ale unităților de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul p⋅μ⋅R−1⋅T−1 este:
a.kg
b.kg⋅m−3
c.J⋅K−1
d.J⋅kg−1(3p)
3. O cantitate dată de gaz ideal se destinde izobar astfel încât lucrul mecanic schimbat cu exteriorul este egal cu 100 J. Căldura schimbată de gaz cu mediul exterior este numeric egală cu 400 J. În urma acestei transformări energia internă a gazului:
a. crește cu 300 J
b. scade cu 300 J
c. crește cu 500 J
d. scade cu 500 J(3p)
4. O cantitate dată de gaz ideal suferă succesiunea de transformări 1→2→3→4→1 reprezentată în coordonate V−T în figura alăturată. Gazul se află la aceeași presiune în stările:
a.1 și 2
b.2 și 3
c.3 și 4
d.4 și 1(3p)
5. Randamentul unui motor termic este 15%. Căldura cedată de motor sursei reci, într-un ciclu este de 2 kJ. Lucrul mecanic efectuat de motor într-un ciclu este:
a.2352,9 J
b.−2352,9 J
c.352,9 J
d.−352,9 J(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I
Item 1: Răspuns c(3 puncte)
Conform principiului al doilea al termodinamicii (enunțul Kelvin-Planck), este imposibilă realizarea unui proces ciclic al cărui unic rezultat să fie transformarea integrală în lucru mecanic a căldurii absorbite de la o singură sursă.
Un motor termic funcționează obligatoriu între cel puțin două surse termice, cedând o cantitate nenulă de căldură ∣Qced∣>0 sursei reci.
Prin urmare, căldura cedată este întotdeauna diferită de zero.
Răspuns corect: c.
Item 2: Răspuns b(3 puncte)
Din ecuația termică de stare a gazului ideal:
p⋅V=ν⋅R⋅T=μm⋅R⋅T
Reorganizând termenii pentru a izola densitatea ρ=Vm:
ρ=Vm=R⋅Tp⋅μ=p⋅μ⋅R−1⋅T−1
În Sistemul Internațional, unitatea de măsură a densității este:
[ρ]=kg⋅m−3
Răspuns corect: b.
Item 3: Răspuns a(3 puncte)
Gazul se destinde, deci efectuează lucru mecanic asupra mediului exterior: L=100 J>0.
Căldura primită de gaz este Q=400 J.
Aplicăm primul principiu al termodinamicii:
ΔU=Q−L=400 J−100 J=+300 J
Variația pozitivă indică o creștere a energiei interne a gazului cu 300 J.
Răspuns corect: a.
Item 4: Răspuns b(3 puncte)
Din ecuația de stare p⋅V=ν⋅R⋅T, într-o transformare izobară (p=ct.):
V=(pνR)⋅T
În diagrama V−T, o izobară este o dreaptă care, prelungită, trece prin originea axelor de coordonate (0,0), având panta invers proporțională cu presiunea.
Observând diagrama alăturată, stările 2 și 3 sunt situate pe aceeași dreaptă coliniară cu originea, deci corespund aceleiași presiuni: p2=p3.
Răspuns corect: b.
Item 5: Răspuns c(3 puncte)
Randamentul unui motor termic este definit ca:
η=QabsL
Din conservarea energiei pe un ciclu: Qabs=L+∣Qced∣.
Un cilindru orizontal de volum V=8,31 l, este împărțit în două compartimente printr-un piston de grosime neglijabilă. În compartimentul din stânga se află o masă de m1=1,6 g de He (μ1=4 g/mol, Cv1=1,5R), iar în cel din dreapta o cantitate ν2=0,6 mol de O2 (μ2=32 g/mol, Cv2=2,5R). Inițial temperaturile celor două gaze sunt egale cu T=300 K și pistonul este în echilibru (forțele de frecare sunt neglijabile). Calculați:
a. raportul dintre masa unei molecule de oxigen și a unui atom de heliu;
b. presiunea heliului în starea inițială;
c. masa molară medie a amestecului obținut după îndepărtarea pistonului dintre cele două compartimente;
d. căldura necesară pentru dublarea temperaturii absolute a amestecului format din cele două gaze.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea
a. Raportul dintre masa moleculei de oxigen și a atomului de heliu (3 puncte)
Masa unei molecule individuale se exprimă în funcție de masa molară și numărul lui Avogadro prin relația: m0=NAμ.
Raportul cerut este:
m0,Hem0,O2=μ1/NAμ2/NA=μ1μ2
(2 puncte)
Înlocuind valorile maselor molare:
m0,Hem0,O2=4 g/mol32 g/mol=8
(1 punct)
b. Presiunea heliului în starea inițială (4 puncte)
Cantitatea de substanță de heliu din compartimentul din stânga este:
ν1=μ1m1=4 g/mol1,6 g=0,4 mol
(1 punct)
Pistonul fiind mobil și în echilibru mecanic, presiunile din cele două compartimente sunt egale:
p1=p2=p
(1 punct)
Volumul total al cilindrului este suma volumelor ocupate de gaze:
V1+V2=V⟹pν1RT+pν2RT=V⟹p(ν1+ν2)RT=V
(1 punct)
Deducem presiunea inițială comună a gazelor, observând că V=8,31 l=8,31⋅10−3 m3:
p=V(ν1+ν2)RT=8,31⋅10−3 m3(0,4+0,6) mol⋅8,31 J/(mol⋅K)⋅300 Kp=8,31⋅10−31,0⋅8,31⋅300=300⋅103 Pa=3⋅105 Pa
(1 punct)
c. Masa molară medie a amestecului (4 puncte)
Masa de oxigen din compartimentul drept este:
m2=ν2⋅μ2=0,6 mol⋅32 g/mol=19,2 g
(1 punct)
Masa totală a amestecului este m=m1+m2=1,6 g+19,2 g=20,8 g.
Numărul total de moli este ν=ν1+ν2=0,4+0,6=1,0 mol.
Masa molară medie a amestecului este definită de relația:
μmm1+m2=ν1+ν2⟹μm=ν1+ν2m1+m2
(2 puncte)
Calcul numeric:
μm=1,0 mol20,8 g=20,8 g/mol=20,8⋅10−3 kg/mol
(1 punct)
d. Căldura necesară pentru dublarea temperaturii absolute (4 puncte)
După îndepărtarea pistonului despărțitor, amestecul se află într-un cilindru de volum constant V=ct. (transformare izocoră generală).
Lucrul mecanic este nul (L=0), astfel căldura necesară este egală cu variația energiei interne:
Q=Q1+Q2=ΔU1+ΔU2
(1 punct)
Temperatura crește de la Ti=T=300 K la Tf=2T=600 K, variația de temperatură fiind ΔT=2T−T=T=300 K:
Q=(ν1Cv1+ν2Cv2)⋅(2T−T)=(ν1Cv1+ν2Cv2)⋅T
(2 puncte)
Înlocuim expresiile capacităților calorice molare Cv1=1,5R și Cv2=2,5R:
O cantitate ν=0,12 mol(≃8,311 mol) de gaz ideal evoluează după procesul termodinamic ciclic 1231 reprezentat în coordonate p−T în figura alăturată. Se cunosc Cv=1,5R și ln2≃0,7.
a. Reprezentați parcursul 1231 în coordonate p−V;
b. Calculați variația energiei interne în transformarea 3→1;
c. Calculați lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior într-un ciclu;
d. Calculați randamentul motorului termic ce ar funcționa după procesul termodinamic ciclic 1231.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea
a. Reprezentarea ciclului în coordonate p−V(3 puncte)
Identificăm etapele ciclului din diagrama p−T:
1→2: Dreaptă prin origine în p−T⟹ transformare izocoră (V1=V2=ct.). Presiunea crește de la p1 la p2=2p1, iar temperatura de la T1=300 K la T2=600 K.
2→3: Segment vertical în p−T⟹ transformare izotermă (T2=T3=600 K=ct.). Gazul se destinde de la presiunea p2=2p1 până la presiunea inițială p3=p1. Volumul se dublează: V3=2V2=2V1.
3→1: Segment orizontal în p−T⟹ transformare izobară (p3=p1=ct.). Gazul este răcit și comprimat de la V3=2V1 la V1.
În planul (V,p), ciclul este format din:
segment vertical de-a lungul izocorei V=V1, parcurs în sus de la p1 la p2;
ramură de hiperbolă izotermă (p⋅V=ct.), parcursă de la (V1,p2) la (2V1,p1);
segment orizontal de-a lungul izobarei p=p1, parcurs spre stânga de la 2V1 la V1.
(3 puncte pentru reprezentarea completă și corectă a ciclului în coordonate p-V)
b. Variația energiei interne în transformarea 3→1(4 puncte)
Din datele ciclului: T1=300 K și T3=600 K=2T1:
T3=2T1
(1 punct)
Variația energiei interne depinde exclusiv de temperaturile stărilor inițială și finală:
ΔU31=ν⋅Cv⋅(T1−T3)
(2 puncte)
Deoarece ν⋅R≃8,311 mol⋅8,31 J/(mol⋅K)=1 J/K, avem νCv=1,5⋅νR=1,5 J/K.
Înlocuind temperaturile:
ΔU31=1,5 J/K⋅(300 K−600 K)=1,5⋅(−300)=−450 J
(1 punct)
c. Lucrul mecanic total într-un ciclu (4 puncte)
Lucrul mecanic total efectuat de gaz într-un ciclu este suma lucrurilor mecanice din fiecare etapă:
Căldura absorbită din exterior de gaz are loc în transformările 1→2 și 2→3 unde Q>0:
Qabs=Q12+Q23
(2 puncte)
În izocora 1→2: Q12=νCv(T2−T1)=1,5 J/K⋅(600−300) K=450 J.
În izoterma 2→3: ΔU23=0⟹Q23=L23=420 J.
Căldura totală absorbită este:
Qabs=νCv(T2−T1)+L23=450 J+420 J=870 J
(1 punct)
Randamentul ciclului este:
η=QabsL=870 J120 J=294≈0,1379=13,79%
(1 punct)
C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU
Se consideră sarcina electrică elementară e=1,6⋅10−19 C.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Unitatea de măsură a raportului dintre rezistența electrică și durată poate fi scrisă sub forma:
a.V2⋅J−1
b.V⋅A
c.V⋅W−1
d.W−1⋅A2(3p)
2. Trei rezistoare identice având fiecare rezistența electrică R, sunt conectate inițial în serie și mai apoi în paralel. Relația dintre rezistența echivalentă a grupării serie Rs și cea a grupării paralel Rp este:
a.Rs=3Rp
b.Rs=9Rp
c.Rs=27Rp
d.Rs=36Rp(3p)
3. O telecomandă trebuie să fie alimentată la tensiunea de 10 V. Un elev montează în serie cinci baterii identice având fiecare t.e.m. E0=2 V și rezistență interioară neglijabilă. Din neatenție elevul nu a montat toate bateriile cu polaritatea corectă. Măsurând tensiunea electromotoare echivalentă a grupării, elevul găsește valoarea de 6 V. Câte baterii a conectat greșit elevul?
a.1
b.2
c.3
d.5(3p)
4. Puterea transferată de o baterie unui consumator cu rezistență electrică variabilă este maximă când:
a. tensiunea la bornele consumatorului este maximă.
b. rezistența electrică a consumatorului este minimă.
c. intensitatea curentului prin consumator este minimă.
d. rezistența electrică a consumatorului este egală cu rezistența interioară a bateriei. (3p)
5. Două becuri cu filament pentru iluminat casnic au inscripționate valorile nominale 220 V,25 W – becul 1, respectiv 220 V,100 W – becul 2. Raportul R2R1 dintre rezistențele electrice ale filamentului celor două becuri în regim nominal de funcționare este egal cu:
a.4
b.2
c.0,5
d.0,25(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I
Item 1: Răspuns a(3 puncte)
Puterea electrică disipată pe un rezistor poate fi scrisă P=RU2.
Exprimând energia electrică degajată în intervalul de timp Δt:
W=P⋅Δt=RU2⋅Δt⟹ΔtR=WU2
Înlocuind unitățile de măsură:
[ΔtR]=JV2=V2⋅J−1
Răspuns corect: a.
Item 2: Răspuns b(3 puncte)
Rezistența echivalentă a trei rezistoare identice conectate în serie este:
Rs=R+R+R=3R
Rezistența echivalentă a aceleași trei rezistoare conectate în paralel este:
Rp1=R1+R1+R1=R3⟹Rp=3R⟹R=3Rp
Înlocuind R în expresia grupării serie:
Rs=3⋅(3Rp)=9Rp
Răspuns corect: b.
Item 3: Răspuns a(3 puncte)
Fie n=5 numărul total de baterii, iar k numărul de baterii conectate cu polaritate inversată.
Tensiunea electromotoare echivalentă a grupării serie este:
Eech=(n−k)E0−kE0=(n−2k)E0
Înlocuind valorile cunoscute (Eech=6 V, n=5, E0=2 V):
6 V=(5−2k)⋅2 V⟹5−2k=3⟹2k=2⟹k=1
Elevul a conectat greșit o singură baterie.
Răspuns corect: a.
Item 4: Răspuns d(3 puncte)
Puterea debitată de un generator pe un circuit exterior de rezistență R este:
P(R)=I2⋅R=(R+r)2E2⋅R
Derivând în raport cu R sau folosind inegalitatea mediilor, se demonstrează că funcția P(R) atinge valoarea maximă la adaptarea de impedanță, adică atunci când rezistența circuitului exterior este egală cu rezistența interioară a sursei:
R=r⟹Pmax=4rE2
Răspuns corect: d.
Item 5: Răspuns a(3 puncte)
Din relația puterii nominale Pn=RUn2, rezistența electrică a filamentului în regim nominal este:
R=PnUn2
Raportul rezistențelor electrice ale celor două becuri, ambele având Un=220 V, este invers proporțional cu puterile lor nominale:
La bornele unui generator electric se conectează în serie un bec și un reostat. În circuit se conectează un ampermetru, pentru măsurarea intensității prin circuit și un voltmetru pentru măsurarea tensiunii la bornele generatorului, ambele fiind considerate ideale. Graficul din figura alăturată exprimă valoarea tensiunii măsurate de voltmetru în funcție de cea a intensității curentului electric. Tensiunea nominală a becului este Un=12 V, iar valoarea corespunzătoare a rezistenței reostatului este R=17Ω. Determinați:
a. tensiunea electromotoare și rezistența internă a generatorului;
b. valoarea intensității prin circuit în cazul funcționării becului la tensiune nominală;
c. rezistența echivalentă a circuitului exterior în condițiile punctului b;
d. numărul de electroni ce străbat o secțiune transversală a conductorilor de legătură în intervalul de timp Δt=2 min, atunci când tensiunea la borne este nulă.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea
a. Tensiunea electromotoare și rezistența internă (4 puncte)
Ecuația caracteristicii externe a generatorului este:
U=E−I⋅r
Din graficul U=f(I):
La funcționarea în gol (I=0), tensiunea la borne este egală cu tensiunea electromotoare:
E=50 V
(2 puncte)
La tensiune nulă la borne (U=0), circuitul se află în regim de scurtcircuit:
Isc=25 A
(1 punct)
Rezistența internă a generatorului este:
r=IscE=25 A50 V=2Ω
(1 punct)
b. Intensitatea prin circuit la funcționarea nominală a becului (3 puncte)
Circuitul serie este format din generator (E,r), becul funcționând la Un=12 V și reostatul cu rezistența R=17Ω.
Legea lui Ohm aplicată întregului circuit serie se scrie:
E=Un+I⋅R+I⋅r
(1 punct)
Deducem intensitatea curentului electric:
I=R+rE−Un
(1 punct)
Calcul numeric:
I=17Ω+2Ω50 V−12 V=19Ω38 V=2 A
(1 punct)
c. Rezistența echivalentă a circuitului exterior (4 puncte)
Rezistența becului în regim nominal este:
Rb=IUn=2 A12 V=6Ω
(2 puncte)
Rezistența echivalentă a circuitului exterior (bec înseriat cu reostatul) este:
Un radiator cu puterea nominală Pn=2,2 kW și tensiunea nominală Un=220 V trebuie alimentat de la o sursă care asigură tensiunea constantă U=260 V la bornele sale.
a. Calculați rezistența electrică a radiatorului în regim nominal.
b. Determinați valoarea rezistenței Ra a unui rezistor care trebuie conectat în serie cu radiatorul astfel încât acesta să funcționeze la parametrii nominali.
c. Se conectează în paralel, cu primul radiator, un al doilea radiator identic cu primul. Calculați valoarea rezistenței Ra′ a unui alt rezistor care, conectat în serie cu gruparea radiatoarelor, asigură funcționarea acestora la parametrii nominali.
d. Calculați energia disipată de gruparea paralelă a celor două radiatoare, funcționând la parametrii nominali timp de 10 min.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea
a. Rezistența electrică a radiatorului în regim nominal (3 puncte)
Puterea nominală a radiatorului este legată de tensiunea nominală prin relația:
Pn=RUn2
(2 puncte)
Deducem rezistența electrică R, știind că Pn=2,2 kW=2200 W:
R=PnUn2=2200 W2202 V2=220048400=22Ω
(1 punct)
b. Rezistența Ra a rezistorului adițional serie (4 puncte)
Intensitatea curentului în regim nominal este:
I=UnPn=220 V2200 W=10 A
(1 punct)
Pentru ca radiatorul să funcționeze nominal la tensiunea sursei U=260 V, tensiunea sursei se distribuie pe radiator și pe rezistorul adițional Ra:
U=I⋅(R+Ra)=Un+I⋅Ra
(1 punct)
Deducem expresia rezistenței Ra:
Ra=IU−Un=IU−R
(1 punct)
Calcul numeric:
Ra=10 A260 V−220 V=10 A40 V=4Ω
(1 punct)
c. Rezistența Ra′ pentru funcționarea a două radiatoare în paralel (4 puncte)
Două radiatoare identice conectate în paralel au rezistența echivalentă:
Rp=2R=222Ω=11Ω
Pentru ca ambele radiatoare să funcționeze la parametrii nominali, tensiunea la bornele grupării paralele trebuie să fie Un=220 V, iar curentul total prin grupare este:
I′=RpUn=2I=2⋅10 A=20 A
(1 punct)
Ecuația tensiunilor pentru circuitul format din noul rezistor serie Ra′ și gruparea paralelă:
U=Un+I′⋅Ra′
(1 punct)
Rezistența noului rezistor adițional este:
Ra′=I′U−Un
(1 punct)
Înlocuind valorile numerice:
Ra′=20 A260 V−220 V=20 A40 V=2Ω
(1 punct)
d. Energia disipată de gruparea paralelă a celor două radiatoare (4 puncte)
Ambele radiatoare funcționează la parametrii nominali timp de t=10 min=600 s. Puterea totală absorbită de grupare este 2Pn.
Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/s, constanta lui Planck h=6,6⋅10−34 J⋅s, sarcina electrică elementară e=1,6⋅10−19 C, masa electronului me=9,1⋅10−31 kg.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Două lentile cu distanțele focale f1=10 cm și f2=40 cm alcătuiesc un sistem optic centrat. Un fascicul de lumină care era paralel înainte de trecerea prin sistemul optic, rămâne tot paralel și după trecerea prin sistem. Distanța dintre lentile este:
a.10 cm
b.30 cm
c.50 cm
d.70 cm(3p)
2. Considerați o lentilă divergentă situată în aer. Prin introducerea lentilei într-un mediu optic cu indice de refracție mai mare decât al lentilei, convergența ei:
a. nu se modifică
b. devine zero
c. devine pozitivă
d. devine infinită (3p)
3. Sursa de lumină a unui dispozitiv Young este așezată pe axa de simetrie a acestuia și emite radiații cu lungimea de undă de 500 nm. Distanța dintre cele două fante ale dispozitivului este a=1 mm. Distanța la care trebuie să se afle ecranul față de planul fantelor pentru ca interfranja să fie de 1,5 mm atunci când dispozitivul este în aer este:
a.1 m
b.3 m
c.5 m
d.7 m(3p)
4. Lungimea de undă a unei radiații luminoase având frecvența de 6⋅1015 Hz și care se propagă în vid este:
a.30 nm
b.40 nm
c.50 nm
d.60 nm(3p)
5. Pe fundul unui vas de înălțime h=1,2 m plin cu un lichid având indicele de refracție n=1,25 este situată o sursă de lumină punctiformă. Pe suprafața lichidului plutește o placă circulară, opacă, astfel încât centrul ei se află exact deasupra sursei. Pentru ca nicio rază de lumină să nu iasă din lichid, diametrul plăcii trebuie să fie:
a.3,2 m
b.32 cm
c.1,6 m
d.16 cm(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I
Item 1: Răspuns c(3 puncte)
Pentru ca un fascicul paralel incident să iasă din sistem tot paralel (sistem optic afocal / lunetă), focarul imagine al primei lentile trebuie să coincidă cu focarul obiect al celei de-a doua lentile.
Distanța dintre cele două lentile este suma distanțelor lor focale:
d=f1+f2=10 cm+40 cm=50 cm
Răspuns corect: c.
Item 2: Răspuns c(3 puncte)
Formula convergenței unei lentile subțiri într-un mediu cu indicele de refracție nmed este:
C=(nmednlentila˘−1)(R11−R21)
În aer (naer≅1<nlentila˘), lentila este divergentă, deci Caer<0, ceea ce înseamnă că factorul geometric de curbură este negativ: (R11−R21)<0.
Când lentila este introdusă într-un mediu cu nmed>nlentila˘, raportul devine subunitar:
nmednlentila˘<1⟹(nmednlentila˘−1)<0
Produsul a doi factori negativi este pozitiv, deci convergența C>0 devine pozitivă (lentila se comportă ca o lentilă convergentă).
Răspuns corect: c.
Item 3: Răspuns b(3 puncte)
Formula interfranjei în dispozitivul Young este:
i=aλ⋅D
Exprimăm distanța D dintre fante și ecran:
D=λi⋅a
Convertim datele în unități S.I.: i=1,5 mm=1,5⋅10−3 m, a=1 mm=10−3 m, λ=500 nm=5⋅10−7 m:
D=5⋅10−7 m1,5⋅10−3 m⋅10−3 m=5⋅10−71,5⋅10−6=3 m
Răspuns corect: b.
Item 4: Răspuns c(3 puncte)
Relația de propagare a undei electromagnetice în vid leagă viteza luminii c, frecvența ν și lungimea de undă λ:
λ=νc
Înlocuind c=3⋅108 m/s și ν=6⋅1015 Hz:
λ=6⋅1015 s−13⋅108 m/s=0,5⋅10−7 m=50⋅10−9 m=50 nm
Răspuns corect: c.
Item 5: Răspuns a(3 puncte)
Razele luminoase care pleacă din sursă și ajung la suprafața lichidului sub un unghi de incidență mai mare decât unghiul limită l suferă reflexie totală și nu pot părăsi lichidul.
Unghiul limită este determinat din legea refracției la trecerea în aer (naer=1):
Raza cercului de lumină care ar ieși prin suprafață dacă nu ar exista placa opacă este:
r=h⋅tgl=1,2 m⋅34=1,6 m
Diametrul minim al plăcii opace necesare pentru a acoperi complet zona de refracție este:
D=2r=2⋅1,6 m=3,2 m
Răspuns corect: a.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
O lentilă biconvexă subțire, cu razele de curbură ale suprafețelor sferice egale ∣R1∣=∣R2∣=R=30 cm are distanța focală de 30 cm și este situată în aer (naer≅1). Pentru două poziții distincte x1 și x1′ ale unui obiect luminos real față de lentilă, se obține o imagine mărită de trei ori. Determinați:
a. convergența lentilei;
b. pozițiile obiectului în raport cu lentila în situația descrisă de problemă;
c. indicele de refracție al lentilei;
d. se alipește de prima lentilă o a doua lentilă identică și se umple spațiul dintre ele cu apă (napa˘=34). Perpendicular pe axa optică principală, în fața sistemului, se găsește un obiect liniar, luminos. Sistemul produce o imagine reală și la fel de mare ca și obiectul. Calculați convergența sistemului și realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii finale prin sistemul de lentile pentru obiectul considerat.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea
a. Convergența primei lentile (3 puncte)
Convergența lentilei este inversul distanței focale exprimate în metri (f1=30 cm=0,3 m):
C1=f11
(2 puncte)
Calcul numeric:
C1=0,3 m1=310 m−1≅3,33 m−1(dioptrii, δ)
(1 punct)
b. Pozițiile obiectului în raport cu lentila (4 puncte)
Mărirea transversală în valoare absolută este ∣β∣=3. Există două situații:
Imagine reală, răsturnată (β1=−3):
β1=x1x2=−3⟹x2=−3x1
Înlocuind în formula fundamentală a lentilelor subțiri x21−x11=f11:
−3x11−x11=f11⟹−3x14=f11
(1 punct)
x1=−34f1=−34⋅30 cm=−40 cm
(1 punct)
Imagine virtuală, dreaptă (β2=+3):
β2=x1′x2′=+3⟹x2′=3x1′
Înlocuind în formula lentilelor:
3x1′1−x1′1=f11⟹−3x1′2=f11
(1 punct)
x1′=−32f1=−32⋅30 cm=−20 cm
(1 punct)
Obiectul luminos se plasează la 40 cm, respectiv la 20 cm în fața lentilei.
c. Indicele de refracție al sticlei lentilei (4 puncte)
Formula de fabricație a lentilei subțiri este:
f11=(naern−1)⋅(R11−R21)
(1 punct)
Pentru lentila biconvexă: R1>0⟹R1=R, iar R2<0⟹R2=−R:
R11−R21=R1−(−R1)=R2
(1 punct)
Relația convergenței devine:
C1=R2(n−1)
(1 punct)
Înlocuind valorile cunoscute (C1=310 m−1 și R=0,3 m=103 m):
d. Convergența sistemului și construcția imaginii (4 puncte)
Prin alipirea celor două lentile biconvexe identice, spațiul delimitat dintre ele formează o lentilă divergentă biconcavă de apă, având razele ambelor fețe curbate egale cu R=30 cm=0,3 m.
Sistemul formează o imagine reală și egală cu obiectul (β=−1):
β=x1x2=−1⟹x2=−x1
Înlocuind în ecuația lentilelor:
−x11−x11=fS1⟹−x12=fS1⟹x1=−2fS=−45 cm,x2=2fS=45 cm
Obiectul se află la dublul distanței focale (2F) în fața sistemului, iar imaginea se formează la 2F′ în spatele sistemului.
(1 punct pentru realizarea corectă a desenului cu razele de construcție)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Se iluminează succesiv suprafața unui fotocatod cu două radiații electromagnetice ale căror frecvențe au valorile ν1=10,80⋅1014 Hz și respectiv ν2=12,25⋅1014 Hz. Tensiunile de stopare în cele două cazuri sunt U1=0,66 V respectiv U2=1,26 V. Presupunând că problema expusă este o modalitate practică de a verifica legile efectului fotoelectric extern, determinați:
a. energia cinetică maximă a fotoelectronilor extrași, în cazul utilizării radiației cu frecvența ν2;
b. energia unui foton al radiației cu frecvența ν1;
c. lungimea de undă maximă pentru care are loc efectul fotoelectric extern.
d. Reprezentați grafic energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși în funcție de frecvența fotonilor incidenți.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea
a. Energia cinetică maximă a fotoelectronilor pentru radiația ν2(4 puncte)
Energia cinetică maximă a fotoelectronilor este direct legată de tensiunea de stopare (tensiunea de frânare) prin teorema variației energiei cinetice:
d. Reprezentarea grafică a dependenței Ec,max=f(ν)(3 puncte)
Frecvența de prag fotoelectric este frecvența minimă necesară declanșării efectului:
ν0=λ0c=hLex
(1 punct)
Înlocuind numeric:
ν0=6,6⋅10−34 J⋅s6,072⋅10−19 J≅9,2⋅1014 Hz
(1 punct)
Pentru ν<ν0, fotonii nu au suficientă energie pentru a extrage electroni (Ec,max=0).
Pentru ν≥ν0, ecuația lui Einstein devine Ec,max(ν)=h⋅(ν−ν0), ceea ce reprezintă o dreaptă cu panta egală cu constanta lui Planck h, intersectând axa frecvențelor în ν0.
(1 punct pentru reprezentarea grafică a dependenței liniare)