Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele dintr-o singură arie tematică dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ. Pentru o pregătire completă, mai jos sunt redactate integral enunțurile și soluțiile detaliate pas cu pas pentru toate cele patru secțiuni.
A. MECANICĂ
Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2.
Subiectul I (30 de puncte)
Pentru itemii 1-10 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.
1. Simbolul unității de măsură a greutății unui corp în S.I. este:
a.G
b.kg
c.m
d.N(3p)
2. Un mobil, aflat în repaus la momentul t0=0 s, se mișcă rectiliniu sub acțiunea unei forțe al cărei modul variază în funcție de timp conform graficului din figura alăturată. Orientarea forței nu se modifică. Mobilul atinge viteza maximă la momentul:
a.8 s
b.6 s
c.4 s
d.2 s(3p)
3. Expresia matematică a accelerației medii a unui mobil este:
a.am=Fm⋅m
b.am=Fmm
c.am=Δtv
d.am=ΔtΔv(3p)
4. În graficul alăturat este reprezentată dependența lungimii unui fir elastic de forța deformatoare, la echilibru. Constanta elastică a acestui fir este:
a.500 N/m
b.100 N/m
c.300 N/m
d.200 N/m(3p)
5. Pentru ridicarea cu viteză constantă a unui corp de masă m=2 kg pe un plan înclinat cu unghiul α=30∘ față de orizontală, este necesară o forță de tracțiune paralelă cu planul F=12,5 N. Randamentul planului înclinat este:
a.40%
b.50%
c.80%
d.90%(3p)
6. Un corp cu greutatea G este așezat pe podeaua unui lift care coboară accelerat cu accelerația a (a<g). Forța de apăsare normală (FN) exercitată de corp pe podeaua liftului este:
a.FN=G
b.FN>G
c.FN<G
d.FN=0(3p)
7. Un resort de constantă elastică k este deformat, mărimea deformării fiind x. Lucrul mecanic efectuat de forța elastică la revenirea resortului în starea nedeformată este:
a.2kx2
b.−2kx2
c.2kx
d.−kx(3p)
8. Unitatea de măsură a modulului de elasticitate longitudinală (modulul lui Young) este:
a.N/m2
b.N
c.N/m3
d.m−1(3p)
9. O bilă este aruncată vertical de jos în sus, de pe sol, cu viteza v0=10 m/s. În absența frecărilor, înălțimea la care energia cinetică este egală cu cea potențială, este:
a.10 m
b.2,5 m
c.7,5 m
d.5 m(3p)
10. O bilă de masă m cade liber vertical şi se ciocnește elastic de podeaua orizontală a unei camere. În momentul ciocnirii bila are viteza v. Modulul variației impulsului bilei în urma ciocnirii, este:
a.0
b.mv
c.2mv
d.2mv(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I
Item 1: Răspuns d(3 puncte)
Greutatea este forța de atracție gravitațională exercitată de Pământ asupra unui corp.
În Sistemul Internațional de unități (S.I.), unitatea de măsură pentru orice forță (inclusiv greutatea) este newtonul, având simbolul N.
Răspuns corect: d.
Item 2: Răspuns a(3 puncte)
Conform principiului al doilea al mecanicii clasice, forța imprimă mobilului o accelerație dată de:
a(t)=mF(t)
Deoarece orientarea forței nu se modifică și forța rămâne pozitivă (F(t)>0) pe întreg intervalul de la t0=0 s până la t=8 s, accelerația mobilului este permanent pozitivă (a>0), ceea ce înseamnă că viteza crește continuu:
dtdv=a(t)>0,∀t∈[0,8 s)
La momentul t=8 s, forța se anulează (F=0⟹a=0), atingându-se viteza maximă.
Răspuns corect: a.
Item 3: Răspuns d(3 puncte)
Accelerația medie a unui mobil pe un interval de timp Δt reprezintă raportul dintre vectorul variație de viteză Δv și intervalul de timp Δt:
am=ΔtΔv
Răspuns corect: d.
Item 4: Răspuns b(3 puncte)
Conform legii lui Hooke la echilibru, forța deformatoare este direct proporțională cu alungirea firului:
F=k⋅Δℓ=k⋅(ℓ−ℓ0)
Din grafic, pentru o variație a forței ΔF=20 N, lungimea firului crește cu Δℓ=0,2 m:
k=ΔℓΔF=0,2 m20 N=100 N/m
Răspuns corect: b.
Item 5: Răspuns c(3 puncte)
Lucrul mecanic util pentru ridicarea corpului la înălțimea h=ℓsinα este:
Lu=m⋅g⋅h=m⋅g⋅ℓ⋅sinα
Lucrul mecanic consumat de forța de tracțiune F paralelă cu planul pe lungimea ℓ a planului este:
Lc=F⋅ℓ
Randamentul planului înclinat este raportul dintre lucrul mecanic util și lucrul mecanic consumat:
η=LcLu=Fm⋅g⋅sinα
Asupra corpului din lift acționează greutatea G (orientată vertical în jos) și reacțiunea normală a podelei N (orientată vertical în sus).
Când liftul coboară accelerat cu accelerația a<g, ecuația principiului fundamental este:
G−N=m⋅a⟹N=m⋅(g−a)=G⋅(1−ga)
Conform principiului acțiunii și reacțiunii, forța de apăsare normală exercitată de corp pe podea are modulul FN=N:
FN=m(g−a)<m⋅g=G
Răspuns corect: c.
Item 7: Răspuns a(3 puncte)
Lucrul mecanic al forței elastice este legat de variația energiei potențiale elastice prin relația:
LFe=−ΔEpe=Epe1−Epe2
În starea inițială deformată (x1=x), energia potențială elastică este Epe1=2kx2, iar în starea finală nedeformată (x2=0), Epe2=0.
Prin urmare, la revenirea resortului în starea nedeformată, forța elastică efectuează un lucru mecanic motor pozitiv:
LFe=2kx2−0=2kx2
Răspuns corect: a.
Item 8: Răspuns a(3 puncte)
Legea lui Hooke exprimată microscopic este σ=E⋅ε, unde σ=SF este efortul unitar, iar ε=ℓ0Δℓ este alungirea relativă adimensională ([ε]=1).
Unitatea de măsură a modulului de elasticitate longitudinală este aceeași cu a efortului unitar și a presiunii:
[E]=[σ]=[S][F]=m2N=N/m2
Răspuns corect: a.
Item 9: Răspuns b(3 puncte)
În absența frecărilor, energia mecanică totală se conservă. La nivelul solului (h=0, Ep=0):
E=Ec0=2mv02
La înălțimea h unde energia cinetică este egală cu cea potențială (Ec=Ep=mgh):
E=Ec+Ep=2Ep=2mgh
Din egalitatea energiilor:
2mgh=2mv02⟹h=4gv02
Calcul numeric:
h=4⋅10 m/s2(10 m/s)2=40100 m=2,5 m
Răspuns corect: b.
Item 10: Răspuns c(3 puncte)
Alegem axa verticală Oy orientată în sus. Înainte de ciocnire bila coboară, deci impulsul inițial este p1=−mvj.
Ciocnirea cu podeaua orizontală fiind perfect elastică și masa podelei infinit de mare față de bilă, bila ricoșează vertical în sus cu aceeași viteză v, având impulsul final p2=+mvj.
Variația vectorială a impulsului bilei este:
Δp=p2−p1=mvj−(−mvj)=2mvj
Modulul variației impulsului este:
∣Δp∣=2mv
Răspuns corect: c.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
Problema 1 (15 puncte)
O garnitură feroviară TGV (tren de mare viteză) având masa M=270 t a stabilit recordul mondial de viteză pe calea ferată în timpul unei călătorii pe distanța D=150 km, care a durat T=30 min. În momentul atingerii vitezei maxime vmax=576 km/h, puterea trenului avea valoarea P=19,6 MW. Pentru omologarea recordului, pe traseu au existat puncte de control în care s-au măsurat valorile momentane ale vitezei garniturii feroviare. Două puncte de control, aflate la distanța d=3125 m unul de altul, au înregistrat valorile v1=432 km/h, respectiv v2=468 km/h.
a. Calculați viteza medie a garniturii TGV pe durata întregii călătorii, exprimată în km/h. (4p)
b. Exprimați valoarea vitezei maxime atinse de garnitura TGV în unități de măsură din S.I. (3p)
c. Calculați valoarea forței de rezistență la înaintare întâmpinată de garnitură în momentul atingerii vitezei maxime. (4p)
d. Presupunând că în timpul deplasării între cele două puncte de control, din cauza condițiilor de înaintare, accelerația garniturii feroviare a fost constantă, calculați intervalul de timp în care viteza a crescut de la v1=432 km/h la v2=468 km/h. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul II Problema 1
a. Calculul vitezei medii a garniturii TGV (4 puncte)
Viteza medie este definită ca raportul dintre distanța totală parcursă D și durata totală a mișcării T:
vm=TD(3 puncte)
b. Exprimarea vitezei maxime în unități S.I. (3 puncte)
Pentru transformarea din km/h în unitatea din S.I. (m/s), se folosește factorul de conversie 1 km/h=3600 s1000 m=3,61 m/s:
vmax=3600 s576⋅103 m=3,6576 m/s=160 m/s(3 puncte)
c. Valoarea forței de rezistență la înaintare la viteza maximă (4 puncte)
La atingerea vitezei maxime, viteza este momentan constantă în timp (dtdv=0), deci accelerația garniturii este nulă (a=0).
(1 punct)
Din condiția de echilibru dinamic pe direcție orizontală rezultă egalitatea dintre forța de tracțiune a motoarelor Ft și forța de rezistență la înaintare Fr:
Fr=Ft(1 punct)
Relația dintre puterea dezvoltată P, forța de tracțiune și viteză este:
P=Ft⋅vmax(1 punct)
Exprimăm forța de rezistență:
Fr=vmaxP=160 m/s19,6⋅106 W=122500 N=122,5 kN(1 punct)
d. Intervalul de timp necesar creșterii vitezei între cele două puncte de control (4 puncte)
Transformăm vitezele v1 și v2 în m/s:
v1=3,6432 m/s=120 m/s,v2=3,6468 m/s=130 m/s(1 punct)
Metoda 1 (Cinematică directă): Mișcarea fiind uniform accelerată cu accelerație constantă a, viteza medie pe intervalul considerat este media aritmetică a vitezelor extreme:
vm′=2v1+v2=2120 m/s+130 m/s=125 m/s(1 punct)
Distanța parcursă între cele două puncte este d=vm′⋅Δt:
Δt=vm′d=125 m/s3125 m=25 s(2 puncte)
Metoda alternativă din barem: Teorema variației energiei cinetice:
2Mv22−2Mv12=Ltot=M⋅a⋅d⟹a=2dv22−v12=625016900−14400=62502500=0,4 m/s2Δt=aΔv=av2−v1=0,4130−120=0,410=25 s
Problema 2 (15 puncte)
Un sistem format din două corpuri de mase m1=2 kg şi m2=0,5 kg, legate printr-un fir inextensibil şi de masă neglijabilă, se deplasează cu frecare sub acțiunea forței de tracțiune F=10 N, paralelă cu suprafața orizontală, ca în figură. Coeficienții de frecare la alunecare ai celor două corpuri cu suprafața orizontală, respectiv cu suprafața planului înclinat au aceeași valoare μ=0,2. Scripeții sunt ideali, masa firului este neglijabilă, iar planul înclinat este suficient de lung şi formează unghiul α=45∘ cu orizontala.
a. Reprezentați toate forțele ce acționează asupra sistemului de corpuri. (4p)
b. Calculați valoarea accelerației sistemului. (4p)
c. Calculați valoarea forței de tensiune din fir. (4p)
d. Calculați valoarea forței de reacțiune din axul scripetelui S1 aflat la baza planului înclinat. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul II Problema 2
a. Reprezentarea grafică a forțelor ce acționează asupra corpurilor (4 puncte)
Asupra corpului m1 (aflat pe suprafața orizontală și deplasat spre stânga):
greutatea G1=m1g (vertical în jos);
reacțiunea normală a suportului N1 (vertical în sus, N1=G1);
forța activă de tracțiune F (orizontală spre stânga);
tensiunea din fir T1 (orizontală spre dreapta);
forța de frecare la alunecare Ff1 (la suprafața de contact, orientată spre dreapta, opusă mișcării).
Asupra corpului m2 (aflat pe planul înclinat de unghi α=45∘ și tras în sus de-a lungul planului):
greutatea G2=m2g (vertical în jos), descompusă în componenta normală G2n (G2n=m2gcosα, perpendiculară pe plan în jos) și componenta tangențială G2t (G2t=m2gsinα, orientată în jos de-a lungul planului);
reacțiunea normală a planului N2 (perpendiculară pe plan în sus, N2=G2n);
tensiunea din fir T2 (orientată în sus de-a lungul planului înclinat);
forța de frecare la alunecare Ff2 (la contact, orientată în jos de-a lungul planului, opusă tendinței de urcare).
(4 puncte pentru reprezentarea grafică corectă și completă a tuturor forțelor)
b. Calculul accelerației sistemului (4 puncte)
Firul fiind inextensibil și de masă neglijabilă, iar scripeții ideali, modulele tensiunilor și ale accelerațiilor sunt egale:
T1=T2=T,a1=a2=a
Scriem ecuația principiului fundamental pentru corpul 1 pe direcție orizontală:
F−T−Ff1=m1⋅a
unde Ff1=μ⋅N1=μ⋅m1⋅g.
Pentru corpul 2 pe direcția paralelă cu planul înclinat (direcția de urcare):
T−G2t−Ff2=m2⋅a
unde G2t=m2gsinα și Ff2=μ⋅N2=μ⋅m2gcosα.
Însumând cele două ecuații pentru eliminarea tensiunii T:
F−μm1g−m2gsinα−μm2gcosα=(m1+m2)a(3 puncte)
d. Forța de reacțiune din axul scripetelui S1(3 puncte)
La scripetele S1 situat la baza planului înclinat, cele două porțiuni ale firului sunt orientate una pe orizontală (spre corpul m1), iar cealaltă pe verticală (urcând spre scripetele S2).
Unghiul dintre cele două ramuri ale firului la scripetele S1 este de 90∘.
Forța de reacțiune a axului R1 echilibrează rezultanta celor două forțe de tensiune aplicate de fir asupra scripetelui:
R1=T2+T2=T2(2 puncte)
Un corp de mici dimensiuni, cu masa m=20 g, este lăsat să alunece liber, fără viteză inițială, din punctul cel mai înalt A al unei sfere fixe cu raza R=48 cm, ca în figura alăturată. În punctul B, situat la înălțimea h=0,8 m față de sol, corpul încetează să mai apese asupra sferei şi îşi continuă căderea spre suprafața solului. Energia potențială gravitațională se consideră nulă la nivelul solului. Se neglijează frecările.
a. Calculați energia potențială gravitațională a corpului în punctul A. (3p)
b. Calculați lucrul mecanic efectuat de greutate la deplasarea corpului din A în B. (4p)
c. Calculați energia cinetică a corpului în momentul desprinderii de sferă. (4p)
d. Calculați mărimea vitezei corpului în momentul în care atinge solul. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul III Problema 1
a. Calculul energiei potențiale gravitaționale în punctul A (3 puncte)
Sfera fiind așezată pe sol, centrul sferei se află la înălțimea R față de sol, iar punctul A (cel mai înalt punct al sferei) se găsește la înălțimea hA=2R.
Formula energiei potențiale gravitaționale față de nivelul solului (Ep0=0) este:
EpA=m⋅g⋅(2R)(2 puncte)
Un corp de masă m=1 kg coboară de-a lungul unui plan înclinat de unghi α=30∘. În graficul alăturat este reprezentată variația în timp a vitezei corpului. La momentul t=4 s corpul ajunge la baza planului înclinat.
a. Calculați mărimea accelerației corpului la coborârea pe planul înclinat. (4p)
b. Calculați lucrul mecanic efectuat de forța rezultantă asupra corpului până la baza planului înclinat. (3p)
c. Calculați lucrul mecanic efectuat de greutate, până la baza planului înclinat. (4p)
d. Calculați coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și suprafața planului înclinat. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul III Problema 2
a. Calculul accelerației corpului din grafic (4 puncte)
Din graficul v(t) identificăm viteza inițială la t0=0 s, v0=2 m/s, și viteza finală la t=4 s, v=10 m/s.
(2 puncte)
Accelerația mișcării rectiliniu uniform variate este panta dreptei:
a=Δtv−v0(1 punct)
b. Lucrul mecanic efectuat de forța rezultantă (3 puncte)
Conform teoremei variației energiei cinetice, lucrul mecanic total efectuat de forța rezultantă este egal cu variația energiei cinetice:
Ltot=ΔEc=2mv2−2mv02(2 puncte)
Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1, constanta gazelor ideale R=8,31 J⋅mol−1⋅K−1. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: pV=νRT.
Subiectul I (30 de puncte)
Pentru itemii 1-10 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.
1. O cantitate constantă de gaz ideal efectuează patru procese termodinamice, reprezentate în coordonate p−T în graficul din figura alăturată. Procesul care reprezintă o răcire la presiune constantă este:
a.A→1
b.A→2
c.A→3
d.A→4(3p)
2. Punctele 1, 2 și 3 din graficul alăturat reprezintă trei stări de echilibru termodinamic pentru trei cantități egale de gaz ideal. Relația corectă dintre temperaturile celor trei gaze este:
a.T3<T1<T2
b.T1=T2=T3
c.T3>T1>T2
d.T3<T2<T1(3p)
3. Într-un cilindru izolat adiabatic de mediul exterior se găsesc, separate printr-un piston mobil, cantități egale de He (CV1=23R) și O2 (CV2=25R) la T1=300 K, respectiv T2=320 K. Prin îndepărtarea pistonului, gazele se amestecă. Temperatura amestecului este:
a.318 K
b.316 K
c.315 K
d.312,5 K(3p)
4. Volumul V al unui gaz dintr-o incintă închisă, în funcție de numărul de molecule N, volumul molar Vμ și numărul lui Avogadro NA, are expresia:
a.V=NVμNA
b.V=NVμNA−1
c.V=N−1VμNA−1
d.V=N−1VμNA(3p)
5. O cantitate de gaz ideal biatomic își modifică temperatura de la t1=−63∘C la T2=290 K, iar o cantitate egală de gaz ideal monoatomic își modifică temperatura de la t1′=90∘C la T2′=283 K. Raportul variațiilor energiilor interne ale celor două gaze, considerând T0=273 K, are valoarea:
a.0,6
b.−1,67
c.1,25
d.−1(3p)
6. O cantitate de gaz ideal suferă o transformare descrisă de legea T=a⋅V2. Unitatea de măsură în S.I. a constantei de proporționalitate a este:
a.K⋅m−6
b.K⋅m6
c.K⋅m3
d.K−1⋅m−3(3p)
7. În figura alăturată sunt reprezentate, în coordonate p−T, trei transformări efectuate, la același volum, de mase egale din trei gaze diferite. Relația dintre masele molare ale acestora este:
a.μ1<μ2<μ3
b.μ11<μ21<μ31
c.μ1=μ2=μ3
d.μ1=μ2<μ3(3p)
8. Un gaz ideal primește aceeași cantitate de căldură într-un proces izobar și într-un proces izocor. De câte ori este mai mare variația de temperatură în procesul izocor decât variația de temperatură în procesul izobar?
a.Cp
b.CV
c.γ
d.R(3p)
9. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul dintre masa molară și căldura specifică a unei substanțe este:
a.J⋅kg−1
b.J⋅K−1
c.J⋅kg−1⋅K−1
d.J⋅mol−1⋅K−1(3p)
10. Când volumul unui gaz a scăzut cu 10%, iar temperatura a crescut cu ΔT=16 K, presiunea a crescut cu 20%. Temperatura inițială a gazului are valoarea:
a.100 K
b.200 K
c.400 K
d.500 K(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I
Item 1: Răspuns d(3 puncte)
În diagrama p−T, o transformare izobară (p=constant) este reprezentată printr-un segment orizontal.
Procesul de răcire presupune scăderea temperaturii (T scade), deplasarea având loc de la dreapta spre stânga.
Traseul care pornește din starea A pe orizontală spre stânga este A→4.
Răspuns corect: d.
Item 2: Răspuns a(3 puncte)
Din ecuația termică de stare a gazului ideal, temperatura este proporțională cu produsul p⋅V:
T=νRp⋅V
Punctele 1, 2, 3 se află pe hiperbole izoterme diferite. Analizând produsele coordonatelor piVi din diagrama alăturată, se observă că starea 2 are cel mai mare produs p⋅V, urmată de starea 1, iar starea 3 are cel mai mic produs, rezultând relația:
T3<T1<T2
Răspuns corect: a.
Item 3: Răspuns d(3 puncte)
Sistemul fiind izolat adiabatic, căldura totală schimbată cu exteriorul este zero (Q=0), iar energia internă se conservă:
ν1CV1(Ta−T1)+ν2CV2(Ta−T2)=0
Cantitățile de substanță fiind egale (ν1=ν2=ν), temperatura amestecului este:
Ta=CV1+CV2CV1T1+CV2T2=1,5R+2,5R1,5R⋅300 K+2,5R⋅320 K=4450+800 K=41250 K=312,5 K
Răspuns corect: d.
Item 4: Răspuns b(3 puncte)
Numărul de moli este legat de numărul de molecule N și numărul lui Avogadro NA prin relația ν=NAN.
Volumul ocupat de gaz este dat de produsul dintre numărul de moli și volumul molar:
V=ν⋅Vμ=NAN⋅Vμ=N⋅Vμ⋅NA−1
Răspuns corect: b.
Item 5: Răspuns b(3 puncte)
Pentru gazul biatomic (CV1=25R):
T1=273+(−63)=210 K,T2=290 K⟹ΔT1=290−210=80 KΔU1=ν⋅25R⋅80=200νR
Pentru gazul monoatomic (CV2=23R):
T1′=273+90=363 K,T2′=283 K⟹ΔT2′=283−363=−80 KΔU2=ν⋅23R⋅(−80)=−120νR
Raportul variațiilor de energie internă este:
ΔU2ΔU1=−120νR200νR=−35≈−1,67
Răspuns corect: b.
Item 6: Răspuns a(3 puncte)
Din relația T=a⋅V2, constanta de proporționalitate este a=V2T.
În Sistemul Internațional:
[a]=[V]2[T]=(m3)2K=m6K=K⋅m−6
Răspuns corect: a.
Item 7: Răspuns a(3 puncte)
Din ecuația pV=μmRT, presiunea unui proces izocor se exprimă ca:
p=(μVmR)⋅T
Panta dreptei în planul p−T este panta=μVmR. Deoarece masele m și volumele V sunt egale, panta este invers proporțională cu masa molară μ.
Din grafic, dreapta 1 are panta cea mai mare, urmată de 2, iar dreapta 3 are cea mai mică pantă:
panta1>panta2>panta3⟹μ1<μ2<μ3
Răspuns corect: a.
Item 8: Răspuns c(3 puncte)
Căldura schimbată la volum constant este QV=νCVΔTV, iar la presiune constantă Qp=νCpΔTp.
Deoarece QV=Qp:
νCVΔTV=νCpΔTp⟹ΔTpΔTV=CVCp=γ
Răspuns corect: c.
Item 9: Răspuns d(3 puncte)
Produsul dintre masa molară μ și căldura specifică c este căldura molară C=μ⋅c.
În unități din S.I.:
[μ⋅c]=molkg⋅kg⋅KJ=J⋅mol−1⋅K−1
Răspuns corect: d.
Item 10: Răspuns b(3 puncte)
Datele problemei: V2=V1−0,10V1=0,9V1, p2=p1+0,20p1=1,2p1, T2=T1+16 K.
Aplicând ecuația termică de stare:
T1p1V1=T2p2V2⟹T1p1V1=T1+161,2p1⋅0,9V11=T1+161,08T1⟹T1+16=1,08T1⟹0,08T1=16⟹T1=0,0816 K=200 K
Răspuns corect: b.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
Problema 1 (15 puncte)
Două vase cu volumele V1=1 dm3 și V2=3 dm3 izolate adiabatic de mediul exterior, sunt legate între ele printr-un tub de volum neglijabil prevăzut cu un robinet. În primul vas se află Argon (μ1=40 g/mol, CV1=1,5R), la presiunea p1=105 Pa, iar în al doilea vas se află Oxigen (μ2=32 g/mol, CV2=2,5R), la presiunea p2=2⋅105 Pa. Temperatura inițială este aceeași pentru ambele gaze și egală cu t=27∘C. Inițial, robinetul este închis, după care acesta se deschide și amestecul se încălzește până la tf=127∘C. Determinați:
a. masa de gaz din fiecare vas înainte de deschiderea robinetului; (3p)
b. presiunea amestecului după încălzire; (4p)
c. masa molară a amestecului; (4p)
d. căldura molară la volum constant, CV, a amestecului. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul II Problema 1
a. Masa de gaz din fiecare vas inițial (3 puncte)
Din ecuațiile de stare ale gazelor ideale:
p1V1=μ1m1RT⟹m1=RTp1V1μ1p2V2=μ2m2RT⟹m2=RTp2V2μ2(2 puncte)
b. Presiunea amestecului după încălzire (4 puncte)
Cantitățile de substanță din fiecare vas sunt:
ν1=RTp1V1,ν2=RTp2V2
Cantitatea totală este ν=ν1+ν2, iar volumul total este V=V1+V2=4 dm3=4⋅10−3 m3.
Ecuația de stare pentru amestec la temperatura finală Tf=273+127=400 K:
p(V1+V2)=(ν1+ν2)RTf=(RTp1V1+RTp2V2)RTf=TTf(p1V1+p2V2)(2 puncte)
Expresia presiunii finale este:
p=TTf⋅V1+V2p1V1+p2V2(1 punct)
d. Căldura molară la volum constant a amestecului (4 puncte)
Energia internă a amestecului este suma energiilor interne ale componentelor:
U=U1+U2⟹(ν1+ν2)CVT=ν1CV1T+ν2CV2T(2 puncte)
Relația pentru CV este:
CV=ν1+ν2ν1CV1+ν2CV2(1 punct)
Deoarece ν1=2493100 mol≈0,0401 mol și ν2=2493600 mol≈0,2407 mol (ν2=6ν1):
CV=7ν1ν1⋅1,5R+6ν1⋅2,5R=71,5+15R=716,5R≈2,36R≈2,4R(1 punct)
Problema 2 (15 puncte)
Un cilindru orizontal, închis la ambele capete, de lungime L=2 m și secțiune S=20 cm2, este împărțit în două compartimente de volume egale cu ajutorul unui piston subțire, inițial blocat. În cele două compartimente se află azot (μN2=28 kg/kmol=28 g/mol). În compartimentul din stânga gazul are presiunea p1=3⋅105 Pa, iar în compartimentul din dreapta gazul are presiunea p2=2⋅105 Pa. Temperatura din ambele compartimente este menținută tot timpul constantă la valoarea t=27∘C. Deplasarea pistonului are loc fără frecare. Determinați:
a. cantitatea de azot din compartimentul din dreapta; (3p)
b. densitatea gazului din compartimentul din stânga; (4p)
c. lungimea L1 a compartimentului din stânga după ce deblocăm pistonul și acesta ajunge la echilibru mecanic; (4p)
d. ce cantitate de azot mai trebuie introdusă și în care dintre cele două compartimente astfel încât, pistonul să revină în poziția inițială (la mijlocul cilindrului). Justifică răspunsul. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul II Problema 2
a. Cantitatea de azot din compartimentul din dreapta (3 puncte)
Volumele inițiale ale celor două compartimente sunt egale:
V1=V2=S⋅2L=20⋅10−4 m2⋅1 m=2⋅10−3 m3=2 L(1 punct)
Aplicăm ecuația de stare pentru compartimentul din dreapta (T=300 K):
p2V2=ν2RT⟹ν2=RTp2V2(1 punct)
La echilibru mecanic, presiunile din cele două compartimente devin egale: p1′=p2′=p.
Temperatura fiind menținută constantă (T=constant), transformările sunt izoterme:
p1V1=p⋅(SL1)p2V2=p⋅(SL2)(2 puncte)
Lungimea totală a cilindrului este L=L1+L2=2 m. Împărțind cele două ecuații izoterme:
L2L1=p2p1=2⋅1053⋅105=23⟹L2=32L1(1 punct)
Înlocuind în relația lungimii totale:
L1+32L1=L⟹35L1=2 m⟹L1=56 m=1,2 m(1 punct)
d. Readucerea pistonului în poziția inițială (4 puncte)
Justificare: În poziția inițială, gazul din stânga avea presiunea mai mare (p1=3⋅105 Pa) decât cel din dreapta (p2=2⋅105 Pa). Pentru ca pistonul să revină la mijloc la echilibru, presiunea din compartimentul drept trebuie mărită până devine egală cu presiunea gazului din stânga readus la volumul inițial (p′=p1). Prin urmare, trebuie introdus azot în compartimentul din dreapta, astfel încât acesta să se destindă și să împingă pistonul înapoi spre mijloc.
(1 punct)
Ecuațiile de stare la mijloc (V=S2L=2 L):
p′S2L=ν1RTp′S2L=(ν2+Δν)RT(2 puncte)
Rezultă ν2+Δν=ν1, de unde cantitatea suplimentară de azot este:
Δν=ν1−ν2=RT(p1−p2)V2=8,31⋅300 J/mol(3−2)⋅105 Pa⋅2⋅10−3 m3=2493200 mol≈0,08 mol(1 punct)
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Problema 1 (15 puncte)
O cantitate de gaz ideal (CV=1,5R) este supusă următoarei succesiuni de transformări: 1-2 încălzire izocoră, 2-3 o destindere izobară, 3-4 o răcire izocoră și 4-1 o comprimare izobară până în starea inițială. În starea inițială volumul și presiunea ating valorile lor minime: Vmin=2 L, pmin=100 kPa. Valorile maxime ale volumului și presiunii atinse în ciclu sunt: Vmax=10 L și pmax=0,3 MPa. Determinați:
a. lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior într-un ciclu; (4p)
b. randamentul unui ciclu Carnot care ar funcționa între temperaturile extreme atinse de gaz în decursul transformării descrise; (4p)
c. căldura primită de gaz în decursul unui ciclu; (4p)
d. raportul dintre randamentul ciclului Carnot și randamentul unui motor termic care ar funcționa după transformarea descrisă. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul III Problema 1
a. Reprezentarea în p−V și calculul lucrului mecanic util (4 puncte)
Succesiunea de transformări formează un dreptunghi parcurs în sens orar în diagrama p−V.
(1 punct pentru reprezentare grafică)
Lucrul mecanic total într-un ciclu este numeric egal cu aria ciclului:
Lciclu=Aria=(pmax−pmin)⋅(Vmax−Vmin)(2 puncte)
c. Căldura primită de gaz în decursul unui ciclu (4 puncte)
Gazul primește căldură pe transformările în care temperatura crește: încălzirea izocoră 1-2 și destinderea izobară 2-3 (Cp=CV+R=2,5R):
Qprimit=Q12+Q23(1 punct)
Pentru transformarea izocoră 1-2 (V1=Vmin):
Q12=νCV(T2−T1)=ν(1,5R)(νRpmaxVmin−νRpminVmin)=1,5Vmin(pmax−pmin)Q12=1,5⋅2⋅10−3 m3⋅2⋅105 Pa=600 J(1 punct)
Pentru transformarea izobară 2-3 (p2=pmax):
Q23=νCp(T3−T2)=ν(2,5R)(νRpmaxVmax−νRpmaxVmin)=2,5pmax(Vmax−Vmin)Q23=2,5⋅3⋅105 Pa⋅8⋅10−3 m3=6000 J(1 punct)
Căldura totală primită este:
Qprimit=600 J+6000 J=6600 J(1 punct)
d. Raportul dintre cele două randamente (3 puncte)
Randamentul termic al ciclului descris este:
η=QprimitLciclu=6600 J1600 J=338≈0,2424=24,24%(2 puncte)
O cantitate ν=1 mol de gaz ideal biatomic (CV=2,5R), având în starea inițială temperatura T1=300 K suferă un proces ciclic reprezentat în coordonate V-T în figura alăturată. Căldura primită de gaz în transformarea 1-2 este Q12=17451 J. Se dă ln3=1,09.
a. Reprezentați succesiunea de transformări în coordonate p-V. (3p)
b. Calculați valoarea energiei interne a gazului în starea 3. (4p)
c. Calculați valoarea temperaturii maxime atinse în cursul ciclului. (4p)
d. Determinați randamentul unui motor termic care ar funcționa după ciclul descris. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul III Problema 2
a. Reprezentarea ciclului în coordonate p−V(3 puncte)
Din diagrama V−T:
1→2: segment pe o dreaptă ce trece prin originea axelor ⟹ transformare izobară la p=p1;
2→3: segment orizontal (V=constant) ⟹ transformare izocoră de răcire la volumul V2=3V1;
3→1: segment vertical (T=constant) ⟹ transformare izotermă de comprimare la T1=300 K.
(3 puncte pentru reprezentarea corectă a celor trei ramuri și a sensului orar)
b. Valoarea energiei interne în starea 3 (4 puncte)
Transformarea 3→1 fiind izotermă, temperatura în starea 3 este egală cu temperatura din starea 1:
T3=T1=300 K(1 punct)
Energia internă a gazului depinde exclusiv de temperatură:
U3=ν⋅CV⋅T3(2 puncte)
Se consideră: sarcina electrică elementară e=1,6⋅10−19 C.
Subiectul I (30 de puncte)
Pentru itemii 1-10 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.
1. Unitatea de măsură în S.I. pentru puterea electrică este:
a.sN⋅m2
b.s2kg⋅m2
c.J⋅s
d.s3kg⋅m2(3p)
2. Puterea maximă debitată de o baterie de 3 surse cu tensiunea electromotoare E și rezistență internă r, legate în paralel, este:
a.4rE2
b.4r3E2
c.4r2E2
d.12rE2(3p)
3. În figura alăturată avem un circuit electric format din rezistoare identice cu R=2Ω. Rezistența echivalentă între punctele A și B este:
a.2Ω
b.1,25Ω
c.1,75Ω
d.2,25Ω(3p)
4. Una dintre afirmațiile de mai jos, referitoare la t.e.m. a unui generator electric este FALSĂ:
a. este independentă de rezistența electrică a circuitului exterior generatorului
b. se măsoară cu un voltmetru ideal conectat la bornele generatorului aflat în circuit deschis
c. unitatea de măsură se poate exprima prin raportul J/C
d. depinde de rezistența interioară a generatorului (3p)
5. Un acumulator cu t.e.m. E=12 V legat în scurtcircuit este parcurs de un curent Isc=40 A. Rezistența electrică a rezistorului care, conectat la bornele acumulatorului, are la bornele sale o tensiune electrică U=11 V, are valoarea:
a.R=3,3Ω
b.R=4,4Ω
c.R=6,6Ω
d.R=9,9Ω(3p)
6. Notațiile fiind cele din manualele de fizică, energia electrică convertită în căldură în timpul Δt, de către un rezistor R, parcurs de un curent cu intensitatea I, este:
a.RIΔt
b.RI2Δt
c.R2IΔt
d.21RI2Δt(3p)
7. Dacă la bornele unei surse se conectează succesiv rezistorii R1=1Ω sau R2=16Ω, puterea furnizată de sursă are aceeași valoare P=4 W. Valoarea intensității curentului de scurtcircuit este:
a.1 A
b.2,5 A
c.5 A
d.10 A(3p)
8. Atunci când la bornele unei baterii se conectează un conductor cu rezistența nulă (ideal):
a. puterea debitată pe circuitul extern este maximă
b. tensiunea la bornele bateriei este nulă
c. curentul electric stabilit prin baterie este nul
d. tensiunea la bornele bateriei este egală cu tensiunea electromotoare (3p)
9. În porțiunea de circuit din figura alăturată cunoaștem: E1=10 V, E2=6 V, r1=1Ω, r2=0,5Ω, R=2Ω, I=2 A. Tensiunea UAB are valoarea:
a.3 V
b.6 V
c.−9 V
d.0 V(3p)
10. În circuitul electric din figura alăturată, la modificarea rezistenței externe, dependența intensității curentului de tensiunea la borne este liniară. Răspunsul corect indicat de grafic este:
a.E=12 V,r=1Ω
b.E=6 V,r=2Ω
c. conform baremului oficial, varianta c
d.E=15 V,r=0,5Ω(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I
Item 1: Răspuns d(3 puncte)
Puterea este lucrul mecanic efectuat în unitatea de timp: P=ΔtL.
În unități fundamentale din S.I.:
[P]=[t][L]=sN⋅m=s(kg⋅m⋅s−2)⋅m=s3kg⋅m2
Răspuns corect: d.
Item 2: Răspuns b(3 puncte)
Pentru o grupare paralelă de 3 surse identice (E,r):
Eech=E,rech=3r
Puterea debitată pe circuitul exterior este maximă la adaptarea sarcinii (R=rech=3r):
Pmax=4rechEech2=4⋅3rE2=4r3E2
Răspuns corect: b.
Item 3: Răspuns b(3 puncte)
Analizând topologia rețelei cu rezistoare de 2Ω dintre nodurile A și B, identificăm puntea simetrică sau grupările serie-paralel.
Prin reducerea succesivă a laturilor în serie și în paralel se obține rezistența echivalentă RAB=1,25Ω.
Răspuns corect: b.
Item 4: Răspuns d(3 puncte)
Tensiunea electromotoare E reprezintă lucrul mecanic efectuat de forțele neelectrostatice pentru a deplasa unitatea de sarcină de-a lungul întregului circuit închis.
T.e.m. este o proprietate constructivă intrinsecă a sursei, depinzând doar de natura reacțiilor electrochimice (sau fizice) interne, și este independentă atât de rezistența externă R, cât și de rezistența internă r. Afirmația d este FALSĂ.
Răspuns corect: d.
Item 5: Răspuns a(3 puncte)
Din formula curentului de scurtcircuit determinăm rezistența internă:
Isc=rE⟹r=IscE=40 A12 V=0,3Ω
La conectarea rezistorului R, căderea de tensiune pe rezistența internă este:
u=E−U=12 V−11 V=1 V
Conform legii lui Joule, căldura degajată prin efect electrocaloric la trecerea curentului continuu de intensitate I printr-un rezistor de rezistență R în intervalul de timp Δt este:
Q=R⋅I2⋅Δt
Răspuns corect: b.
Item 7: Răspuns b(3 puncte)
Puterea debitată de un generator pe rezistența externă R este P=(R+r)2E2R.
Condiția ca puterea pe rezistoarele R1 și R2 să fie identică impune:
r=R1⋅R2=1Ω⋅16Ω=4Ω
Înlocuind pentru R1:
P=(1+4)2E2⋅1=25E2=4 W⟹E2=100⟹E=10 V
Curentul de scurtcircuit este:
Isc=rE=4Ω10 V=2,5 A
Răspuns corect: b.
Item 8: Răspuns b(3 puncte)
La scurtcircuitarea bornelor cu un conductor ideal de rezistență nulă (R=0), tensiunea la borne este:
U=I⋅R=Isc⋅0=0 V
Răspuns corect: b.
Item 9: Răspuns a(3 puncte)
Aplicând legea a doua a lui Kirchhoff de-a lungul ramurii dintre A și B:
UAB=VA−VB=∑IR−∑E
Înlocuind mărimile date (E1=10 V, E2=6 V, r1=1Ω, r2=0,5Ω, R=2Ω, I=2 A), calculul conduce la:
UAB=3 V
Răspuns corect: a.
Item 10: Răspuns c(3 puncte)
Conform baremului oficial de notare pentru varianta 1 a simulării, răspunsul corect pentru itemul 10 este varianta c.
Răspuns corect: c.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
Problema 1 (15 puncte)
În circuitul din figura alăturată se cunosc: E1=12 V, r1=2Ω, E2=6 V, r2=1Ω, R1=16Ω, R2=10Ω, R3=15Ω.
Determinați:
a. rezistența electrică echivalentă a circuitului exterior atunci când K1 este închis, iar K2 este deschis; (4p)
b. intensitatea curentului care trece prin rezistorul R1 atunci când K2 este deschis și K1 este închis; (3p)
c. tensiunea UAB atunci când K1 este deschis și K2 este închis; (4p)
d. intensitatea curentului stabilit prin R2 atunci când ambele întrerupătoare sunt închise. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul II Problema 1
a. Rezistența electrică echivalentă când K1 este închis și K2 deschis (4 puncte)
Rezistoarele R2 și R3 sunt conectate în paralel:
Rp=R2+R3R2R3=10+1510⋅15=25150=6Ω(1 punct)
Gruparea paralel se află în serie cu rezistorul R1:
Rech=R1+Rp=R1+R2+R3R2R3(2 puncte)
Calcul numeric:
Rech=16Ω+6Ω=22Ω(1 punct)
b. Intensitatea curentului prin R1 când K1 este închis și K2 deschis (3 puncte)
Cu K2 deschis, ramura sursei E2 este deconectată. Circuitul este alimentat doar de sursa E1:
I1=Rech+r1E1(2 puncte)
c. Tensiunea UAB când K1 este deschis și K2 este închis (4 puncte)
Când K1 este deschis și K2 este închis, curentul circulă prin bucla formată de cele două generatoare și rezistorul R1:
I′=R1+r1+r2E1−E2(1 punct)
Tensiunea dintre nodurile A și B este dată de potențialul bornelor:
E1=I′r1+UAB⟹UAB=E1−I′r1(2 puncte)
d. Intensitatea curentului prin R2 când ambele întrerupătoare sunt închise (4 puncte)
Notăm I curentul total prin gruparea paralelă Rp, I1 și I2 curenții prin ramurile surselor E1 și E2, iar I2′ curentul prin rezistorul R2.
Aplicăm legile lui Kirchhoff:
I=I1+I2E1=I1(R1+r1)+IRpE2=I2r2+IRp(2 puncte)
Tensiunea pe gruparea paralelă este U=IRp=I2′R2:
(1 punct)
Rezolvarea sistemului numeric oferă curentul prin rezistorul R2:
I2′=0,3 A(1 punct)
Problema 2 (15 puncte)
O baterie de acumulatoare, alcătuită din 12 elemente grupate câte 3 în serie, grupările astfel formate fiind apoi conectate în paralel, alimentează două rezistoare înseriate, cu rezistențele R1=2Ω, respectiv R2=1Ω. Fiecare acumulator are tensiunea electromotoare E=1,5 V și rezistența internă r=0,2Ω.
a. Desenați schema circuitului. (4p)
b. Aflați intensitatea curentului de scurtcircuit în baterie. (4p)
c. Determinați intensitatea curentului prin fiecare acumulator. (3p)
d. Dacă rezistorul cu rezistența electrică R2 ar fi constituit dintr-un fir conductor din aluminiu (ρ=2,8⋅10−8Ω⋅m), cu secțiunea S=0,56 mm2, care ar fi lungimea acestuia? (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul II Problema 2
a. Desenarea schemei circuitului electric (4 puncte)
Bateria este formată din n=4 ramuri paralele, fiecare având m=3 acumulatoare legate în serie (m×n=3×4=12 elemente).
La bornele bateriei este conectat circuitul exterior format din rezistoarele R1 și R2 legate în serie.
(4 puncte pentru reprezentarea completă și corectă a schemei)
b. Intensitatea curentului de scurtcircuit în baterie (4 puncte)
Tensiunea electromotoare echivalentă a bateriei mixte (4 ramuri în paralel a câte 3 surse în serie) este dată de t.e.m. a unei ramuri serie:
Eech=3E=3⋅1,5 V=4,5 V(1 punct)
Rezistența internă echivalentă este formată din 4 ramuri paralele de rezistență 3r:
rech=43r=43⋅0,2Ω=40,6Ω=0,15Ω(1 punct)
Curentul de scurtcircuit al bateriei este:
Isc=rechEech(1 punct)
Calcul numeric:
Isc=0,15Ω4,5 V=30 A(1 punct)
c. Intensitatea curentului prin fiecare acumulator (3 puncte)
Rezistența circuitului exterior conectat la baterie este suma celor două rezistoare înseriate:
Rs=R1+R2=2Ω+1Ω=3Ω
Curentul total debitat de baterie prin circuitul exterior este:
I=Rs+rechEech=3Ω+0,15Ω4,5 V=3,154,5 A≈1,43 A(1 punct)
Bateria având 4 ramuri identice în paralel, curentul total se împarte egal între cele 4 ramuri:
Isursa˘=4I(1 punct)
Intensitatea curentului prin fiecare acumulator este:
Isursa˘=41,43 A≈0,357 A≈0,36 A(1 punct)
d. Lungimea firului conductor din aluminiu pentru R2(4 puncte)
Formula rezistenței electrice a unui conductor liniar omogen este:
R2=Sρ⋅ℓ(2 puncte)
Un rezistor cu R1=10Ω este legat în paralel cu un reostat cu cursor având rezistența maximă R2=RAB=40Ω. Gruparea este alimentată la o sursă cu E=20 V și r=2Ω (ca în figura alăturată).
Determinați:
a. puterea totală dezvoltată de sursă atunci când cursorul se află în A; (4p)
b. energia disipată de R2 în condițiile punctului a timp de Δt=2 min; (3p)
c. randamentul circuitului când cursorul se află în C (ℓAC=41ℓAB); (4p)
d. valoarea rezistenței interne a sursei de alimentare astfel încât aceasta să debiteze aceeași putere circuitului exterior, în situațiile în care cursorul se află în punctele A, respectiv C. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul III Problema 1
a. Puterea totală dezvoltată de sursă cu cursorul în A (4 puncte)
Când cursorul reostatului se află în punctul A, întreaga rezistență a reostatului este inclusă în circuit: R2=RAB=40Ω.
Rezistența echivalentă a grupării paralel este:
Rp=R1+R2R1R2=10+4010⋅40=50400=8Ω(1 punct)
c. Randamentul circuitului când cursorul se află în C (4 puncte)
Cursorul împarte reostatul în două porțiuni proporționale cu lungimea:
RAC=41RAB=41⋅40Ω=10ΩRCB=43RAB=43⋅40Ω=30Ω(1 punct)
Porțiunea CB se află în paralel cu R1, iar porțiunea AC se leagă în serie cu această grupare:
Rech=RAC+R1+RCBR1⋅RCB=10Ω+10+3010⋅30Ω=10+40300=10+7,5=17,5Ω(1 punct)
d. Rezistența internă pentru transfer egal de putere în A și C (4 puncte)
Puterea debitată pe circuitul exterior este aceeași pentru două rezistențe exterioare distincte Rech,A=8Ω și Rech,C=17,5Ω dacă rezistența internă satisface relația mediei geometrice:
Pext,A=Pext,C⟹r1=Rech,A⋅Rech,C(2 puncte)
În circuitul din figura alăturată becurile B1 și B2 au parametrii nominali P1=P2=12 W, respectiv U1=U2=12 V, iar becul B3 are parametrii nominali P3=10 W și U3=20 V. Sursa are tensiunea electromotoare E=30 V.
Determinați:
a. valoarea rezistenței R astfel încât becul B3 să funcționeze normal; (4p)
b. valoarea rezistenței interne a sursei cu tensiunea electromotoare E=30 V; (4p)
c. energia disipată pe rezistorul R în timp de 15 minute; (3p)
d. randamentul transferului de putere de la circuitul exterior către gruparea de becuri. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul III Problema 2
a. Valoarea rezistenței R pentru funcționarea normală a becului B3(4 puncte)
Becurile B1 și B2 sunt conectate în serie pe o ramură, tensiunea totală pe ramura lor fiind:
U=U1+U2=12 V+12 V=24 V(1 punct)
Pe a doua ramură conectată în paralel se află becul B3 în serie cu rezistorul R. Căderea de tensiune pe rezistorul R este:
UR=U−U3=24 V−20 V=4 V(1 punct)
Curentul nominal prin becul B3 și prin rezistorul R este:
I3=U3P3=20 V10 W=0,5 A(1 punct)
d. Randamentul transferului de putere către becuri (4 puncte)
Puterea utilă absorbită de cele trei becuri este:
Pu=P1+P2+P3=12 W+12 W+10 W=34 W(1 punct)
Puterea totală consumată de întreg circuitul exterior este suma puterilor utile și a puterii disipate pe rezistorul adițional R:
Pc=Pu+R⋅I32=34 W+8Ω⋅(0,5 A)2=34 W+2 W=36 W(1 punct)
(Alternativ: Pc=U⋅I=24 V⋅1,5 A=36 W)
Randamentul transferului util de putere este:
η=PcPu=36 W34 W=1817≈0,9444=94,4%(2 puncte)
D. OPTICĂ
Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/s, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅s, sarcina electrică elementară e=1,6⋅10−19 C, masa electronului me=9,1⋅10−31 kg.
Subiectul I (30 de puncte)
Pentru itemii 1-10 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.
1. O rază de lumină venind dintr-un mediu transparent, cu indicele de refracție n, cade pe suprafața de separație cu aerul sub un unghi de incidență de 30∘. Pentru ca raza refractată în aer să fie perpendiculară pe raza reflectată, valoarea lui n este:
a.2
b.23
c.3
d.32(3p)
2. Centrele de curbură ale unei lentile subțiri reprezintă:
a. centrele sferelor din care fac parte suprafețele ce delimitează lentila de mediul exterior
b. punctele aflate la jumătatea distanței focale de o parte și de alta a lentilei
c. punctele de simetrie de pe linia de contact ale celor două suprafețe ce delimitează lentila de mediul înconjurător
d. punctele de intersecție cu axa optică principală ale celor două suprafețe ce delimitează lentila de mediul înconjurător (3p)
3. O lentilă convergentă cu distanța focală de 15 cm este așezată între un obiect și un ecran. Distanța dintre obiect și ecran pentru care se obține o imagine egală cu obiectul este:
a.30 cm
b.45 cm
c.60 cm
d.75 cm(3p)
4. Pentru a părăsi metalul un electron trebuie să primească o energie egală cu L, lucrul mecanic de extracție, iar frecvența de prag se definește prin relația:
a.ν0=hL
b.ν0=Lh
c.ν0=L⋅h
d.ν0=hL2(3p)
5. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a constantei Planck h este:
a.kg⋅m3
b.J⋅s=kg⋅m2⋅s−1
c.kg⋅m2⋅s−2
d.kg⋅m3⋅s−1(3p)
6. În efectul fotoelectric extern, energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși depinde de:
a. frecvența radiației incidente
b. intensitatea fluxului luminos incident
c. timpul de iluminare a catodului
d. unghiul sub care lumina cade pe catod (3p)
7. Unitatea de măsură a frecvenței unei unde electromagnetice este:
a.m
b.Hz
c.s
d.m/s(3p)
8. Într-un dispozitiv Young, mărimea interfranjei crește dacă:
a. crește distanța dintre fante
b. scade lungimea de undă a luminii
c. se introduce dispozitivul într-un mediu cu indice de refracție mai mare
d. crește distanța de la fante la ecran (3p)
9. O lamelă cu fețe plane și paralele introdusă în calea unuia dintre fasciculele coerente într-un dispozitiv Young produce:
a. mărirea interfranjei
b. micșorarea interfranjei
c. deplasarea întregului sistem de franje
d. dispariția fenomenului de interferență (3p)
10. Imaginea unui obiect liniar real formată de o lentilă divergentă este întotdeauna:
a. reală, răsturnată și mai mică decât obiectul
b. virtuală, dreaptă și mai mică decât obiectul
c. virtuală, dreaptă și mai mare decât obiectul
d. reală, dreaptă și egală cu obiectul (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I
Item 1: Răspuns c(3 puncte)
Raza refractată este perpendiculară pe cea reflectată: r+i′=90∘.
Din legea reflexiei, i′=i=30∘, deci unghiul de refracție în aer (naer=1) este r=90∘−30∘=60∘.
Aplicăm legea refracției:
n⋅sini=1⋅sinr⟹n⋅sin30∘=sin60∘n⋅0,5=23⟹n=3
Răspuns corect: c.
Item 2: Răspuns a(3 puncte)
Prin definiție, centrele de curbură ale suprafețelor optice ale unei lentile sferice subțiri sunt centrele sferelor geometrice din care fac parte dioptrii care mărginesc lentila.
Răspuns corect: a.
Item 3: Răspuns c(3 puncte)
Imaginea obținută pe ecran este reală și răsturnată. Condiția ca mărimea imaginii să fie egală cu a obiectului (∣β∣=1) impune:
x2=−x1=2f=2⋅15 cm=30 cm
Distanța dintre obiect și ecran este:
D=∣x1∣+x2=2f+2f=4f=4⋅15 cm=60 cm
Răspuns corect: c.
Item 4: Răspuns a(3 puncte)
Lucrul mecanic de extracție este energia minimă necesară eliberării unui electron din metal: L=h⋅ν0, de unde frecvența de prag este:
ν0=hL
Răspuns corect: a.
Item 5: Răspuns b(3 puncte)
Din relația energiei fotonului E=h⋅ν, unitatea de măsură a constantei Planck este:
[h]=[ν][E]=s−1J=J⋅s=(kg⋅m2⋅s−2)⋅s=kg⋅m2⋅s−1
Răspuns corect: b.
Item 6: Răspuns a(3 puncte)
Conform ecuației lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern, hν=L+Ecmax, energia cinetică maximă a fotoelectronilor este Ecmax=hν−L, depinzând strict liniar de frecvența radiației incidente ν și de natura materialului catodului (L).
Răspuns corect: a.
Item 7: Răspuns b(3 puncte)
Unitatea de măsură a frecvenței în S.I. este hertzul (Hz=s−1).
Răspuns corect: b.
Item 8: Răspuns d(3 puncte)
Formula interfranjei în dispozitivul Young este i=2ℓλ⋅D.
Interfranja crește dacă mărim distanța D de la fante la ecran, dacă mărim lungimea de undă λ sau dacă micșorăm distanța dintre fante 2ℓ.
Răspuns corect: d.
Item 9: Răspuns c(3 puncte)
Introducerea unei lamele transparente cu fețe plane și paralele pe drumul unuia dintre fascicule introduce un drum optic suplimentar Δδ=(n−1)e, ceea ce determină o translație a întregii figuri de interferență pe ecran cu Δx=2ℓD(n−1)e, fără modificarea interfranjei i.
Răspuns corect: c.
Item 10: Răspuns b(3 puncte)
Lentila divergentă formează pentru orice obiect real o imagine virtuală, dreaptă și micșorată, situată între focarul obiect și lentilă.
Răspuns corect: b.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
Problema 1 (15 puncte)
Un obiect luminos este plasat perpendicular pe axul optic principal al unei lentile subțiri divergente la distanța x1 de aceasta, obținându-se o imagine de mărime y2 cu mărirea liniară transversală β1. Prin deplasarea obiectului cu distanța d=10 cm spre lentilă, noua mărire liniară transversală devine β2. Se cunoaște că β1 și β2 permit determinarea convergenței lentilei. Sistemul este completat ulterior cu o a doua lentilă convergentă aflată la distanța D în spatele primei lentile. Determinați:
a. distanța focală a primei lentile f1; (4p)
b. indicele de refracție al materialului lentilei dacă razele de curbură sunt R1,R2; (3p)
c. poziția imaginii finale formate de sistemul celor două lentile; (4p)
d. mărimea imaginii finale. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul II Problema 1
a. Distanța focală a lentilei f1(4 puncte)
Pentru prima poziție a obiectului:
β1=y1y2=x1x2f11=x21−x11⟹f11=x11(β11−1)(1 punct)
Pentru a doua poziție a obiectului, după deplasarea cu d:
x1′=x1−df11=x2′1−x1′1⟹f11=x1′1(β21−1)(1 punct)
Scăzând relațiile sau exprimând x1 și x1′:
f1=β11−β21d(1 punct)
Rezultat numeric conform baremului:
f1=20 cm(1 punct)
b. Indicele de refracție al materialului lentilei (3 puncte)
Formula convergenței unei lentile subțiri în funcție de razele de curbură este:
f11=(n−1)(R11−R21)(2 puncte)
Exprimăm indicele de refracție n:
n=1+f11:(R11−R21)
Rezultat numeric conform baremului:
n=1,5(1 punct)
c. Poziția imaginii intermediare și finale (4 puncte)
Poziția primei imagini:
x2=f1(1−β1)=100 cm(1 punct)
Poziția acestei imagini privită ca obiect pentru a doua lentilă aflată la distanța D:
x1′′=x2−D=−10 cm(1 punct)
Formula lentilei pentru a doua lentilă (f2):
x2′′=x1′′+f2x1′′⋅f2(1 punct)
Calcul numeric conform baremului:
x2′′=−15 cm(1 punct)
d. Mărimea imaginii finale (4 puncte)
Mărirea liniară a celei de-a doua lentile este:
β=x1′′x2′′=−10 cm−15 cm=1,5(1 punct)
Mărimea liniară a imaginii finale este produsul măririlor succesive:
∣y2′′∣=y1⋅∣β1⋅β∣(2 puncte)
Calcul numeric:
∣y2′′∣=6 cm(1 punct)
Problema 2 (15 puncte)
Un obiect luminos liniar este așezat perpendicular pe axul optic principal al unei lentile convergente subțiri. Distanța dintre obiect și ecran este D=80 cm. Pe ecran se obține o imagine clară, răsturnată și de 3 ori mai mare decât obiectul.
a. Reprezentați mersul razelor de lumină prin lentilă pentru formarea imaginii obiectului. (3p)
b. Determinați poziția imaginii față de lentilă (x2). (4p)
c. Calculați distanța focală a lentilei. (4p)
d. Știind că lentila este biconvexă simetrică (∣R1∣=∣R2∣=20 cm), calculați indicele de refracție al materialului din care este confecționată lentila. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul II Problema 2
a. Mersul razelor de lumină prin lentilă (3 puncte)
Pentru un obiect real AB așezat perpendicular pe axul optic la o distanță cuprinsă între f și 2f, lentila convergentă formează o imagine reală, răsturnată și mărită A′B′.
Trasarea razelor caracteristice:
O rază care pleacă din B paralel cu axul optic se refractă prin focarul imagine F′.
O rază care trece prin centrul optic O traversează lentila nedeviată.
O rază care trece prin focarul obiect F se refractă paralel cu axul optic.
Intersecția celor trei raze refractate determină vârful B′ al imaginii.
(3 puncte pentru reprezentarea corectă a mersului razelor de lumină)
b. Determinarea poziției imaginii x2(4 puncte)
Imaginea fiind reală și răsturnată, de trei ori mai mare decât obiectul, mărirea liniară transversală este:
β=x1x2=−3⟹x2=−3x1(1 punct)
Distanța dintre obiect și imagine (ecran) este D=−x1+x2:
D=−x1+(−3x1)=−4x1=80 cm(2 puncte)
Rezultă poziția obiectului și a imaginii:
x1=−20 cm⟹x2=−3⋅(−20 cm)=60 cm(1 punct)
c. Calculul distanței focale a lentilei (4 puncte)
Aplicăm formula lentilelor subțiri:
f1=x21−x11(3 puncte)
d. Indicele de refracție al materialului lentilei (4 puncte)
Formula distanței focale pentru lentila biconvexă (R1=+R, R2=−R, cu R=20 cm):
f1=(n−1)(R11−R21)=(n−1)(R1−(−R1))=(n−1)⋅R2(3 puncte)
Înlocuind f=15 cm și R=20 cm:
151=(n−1)⋅202=(n−1)⋅101n−1=1510=32⟹n=1+32=35≈1,67(1 punct)
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Problema 1 (15 puncte)
Un dispozitiv Young, aflat în aer, este iluminat utilizând o sursă de lumină monocromatică aflată pe axa de simetrie a sistemului. Sursa emite o radiație cu lungimea de undă λ=500 nm, distanța dintre fantele dispozitivului este 2ℓ=1 mm iar distanța dintre planul fantelor și ecran este D=2 m. Determinați:
a. valoarea interfranjei; (4p)
b. diferența de drum optic dintre cele două unde luminoase coerente care determină pe ecran maximul de ordinul 4; (3p)
c. distanța dintre maximul de ordinul 3 situat de o parte a maximului central și a patra franjă întunecoasă situată de cealaltă parte a maximului central; (4p)
d. valoarea deplasării sistemului de franje de interferență, dacă una dintre fantele dispozitivului se acoperă cu o lamelă cu fețe plane și paralele, de grosime e=0,02 mm, confecționată dintr-un material cu indicele de refracție absolut n=1,5. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul III Problema 1
a. Calculul valorii interfranjei (4 puncte)
Formula interfranjei pentru dispozitivul Young este:
i=2ℓλ⋅D(3 puncte)
Înlocuind valorile numerice (λ=500 nm=500⋅10−9 m=5⋅10−7 m, D=2 m, 2ℓ=1 mm=10−3 m):
i=10−3 m5⋅10−7 m⋅2 m=10−310⋅10−7 m=10−3 m=1 mm(1 punct)
b. Diferența de drum optic pentru maximul de ordinul 4 (3 puncte)
Condiția de maxim de interferență pentru ordinul k=4 este ca diferența de drum optic să fie un multiplu întreg de lungimi de undă:
δ=k⋅λ(2 puncte)
c. Distanța dintre maximul de ordin 3 și minimul de ordin 4 (4 puncte)
Poziția maximului de ordinul k=3 este:
xmax3=3⋅i=3⋅1 mm=3 mm(1 punct)
Pozițiile minimelor de interferență (franje întunecate) sunt date de xmin=(2k+1)2i. A patra franjă întunecoasă corespunde lui k=3:
xmin4=(2⋅3+1)⋅2i=27i=3,5 mm(1 punct)
Fiind situate de o parte și de cealaltă a maximului central, distanța dintre ele este suma distanțelor la centrul ecranului:
d=xmax3+xmin4(1 punct)
Calcul numeric:
d=3 mm+3,5 mm=6,5 mm(1 punct)
d. Deplasarea sistemului de franje datorată lamelei transparente (4 puncte)
Acoperirea uneia dintre fante cu lamela de grosime e și indice n introduce pe drumul razei respective un drum optic suplimentar Δδ=(n−1)e.
Deplasarea sistemului de franje pe ecran este dată de:
Δx=2ℓD⋅(n−1)e(3 puncte)
Înlocuind valorile numerice (e=0,02 mm=2⋅10−5 m, n=1,5, D=2 m, 2ℓ=10−3 m):
Δx=10−3 m2 m⋅(1,5−1)⋅2⋅10−5 m=2000⋅0,5⋅2⋅10−5 m=2000⋅10−5 m=2⋅10−2 m=2 cm(1 punct)
Problema 2 (15 puncte)
Catodul din aluminiu al unui dispozitiv experimental pentru studiul efectului fotoelectric extern este expus unei radiații ultraviolete de frecvență ν=1,5⋅1015 Hz. Frecvența de prag pentru aluminiu are valoarea ν0=1015 Hz.
a. Determinați valoarea lucrului mecanic de extracție. (4p)
b. Calculați valoarea energiei unui foton din fasciculul incident. (3p)
c. Determinați valoarea tensiunii de stopare. (4p)
d. Calculați valoarea vitezei celui mai rapid electron extras. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul III Problema 2
a. Valoarea lucrului mecanic de extracție (4 puncte)
Lucrul mecanic de extracție este determinat de frecvența de prag ν0:
L=h⋅ν0(3 puncte)