BACEduHub
fizicaTeoretică / RealAnul 2023Simulare Iași

Bacalaureat 2023 - Fizică Teoretic (Simulare Județeană Iași)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele dintr-o singură arie tematică dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ. Pentru o pregătire completă, mai jos sunt redactate integral enunțurile și soluțiile detaliate pas cu pas pentru toate cele patru secțiuni.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (30 de puncte)

Pentru itemii 1-10 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.

1. Simbolul unității de măsură a greutății unui corp în S.I. este:

  • a. G\text{G}
  • b. kg\text{kg}
  • c. m\text{m}
  • d. N\text{N} (3p)

2. Un mobil, aflat în repaus la momentul t0=0 st_0 = 0\text{ s}, se mișcă rectiliniu sub acțiunea unei forțe al cărei modul variază în funcție de timp conform graficului din figura alăturată. Orientarea forței nu se modifică. Mobilul atinge viteza maximă la momentul:

  • a. 8 s8\text{ s}
  • b. 6 s6\text{ s}
  • c. 4 s4\text{ s}
  • d. 2 s2\text{ s} (3p)

Graficul forței în funcție de timp

3. Expresia matematică a accelerației medii a unui mobil este:

  • a. a⃗m=F⃗m⋅m\vec{a}_m = \vec{F}_m \cdot m
  • b. a⃗m=mF⃗m\vec{a}_m = \frac{m}{\vec{F}_m}
  • c. a⃗m=v⃗Δt\vec{a}_m = \frac{\vec{v}}{\Delta t}
  • d. a⃗m=Δv⃗Δt\vec{a}_m = \frac{\Delta\vec{v}}{\Delta t} (3p)

4. În graficul alăturat este reprezentată dependența lungimii unui fir elastic de forța deformatoare, la echilibru. Constanta elastică a acestui fir este:

  • a. 500 N/m500\text{ N/m}
  • b. 100 N/m100\text{ N/m}
  • c. 300 N/m300\text{ N/m}
  • d. 200 N/m200\text{ N/m} (3p)

Dependența lungimii firului elastic de forța deformatoare

5. Pentru ridicarea cu viteză constantă a unui corp de masă m=2 kgm = 2\text{ kg} pe un plan înclinat cu unghiul α=30∘\alpha = 30^\circ față de orizontală, este necesară o forță de tracțiune paralelă cu planul F=12,5 NF = 12,5\text{ N}. Randamentul planului înclinat este:

  • a. 40%40\%
  • b. 50%50\%
  • c. 80%80\%
  • d. 90%90\% (3p)

6. Un corp cu greutatea GG este așezat pe podeaua unui lift care coboară accelerat cu accelerația aa (a<ga < g). Forța de apăsare normală (FNF_N) exercitată de corp pe podeaua liftului este:

  • a. FN=GF_N = G
  • b. FN>GF_N > G
  • c. FN<GF_N < G
  • d. FN=0F_N = 0 (3p)

7. Un resort de constantă elastică kk este deformat, mărimea deformării fiind xx. Lucrul mecanic efectuat de forța elastică la revenirea resortului în starea nedeformată este:

  • a. kx22\frac{k x^2}{2}
  • b. −kx22-\frac{k x^2}{2}
  • c. kx2\frac{k x}{2}
  • d. −kx-k x (3p)

8. Unitatea de măsură a modulului de elasticitate longitudinală (modulul lui Young) este:

  • a. N/m2\text{N/m}^2
  • b. N\text{N}
  • c. N/m3\text{N/m}^3
  • d. m−1\text{m}^{-1} (3p)

9. O bilă este aruncată vertical de jos în sus, de pe sol, cu viteza v0=10 m/sv_0 = 10\text{ m/s}. În absența frecărilor, înălțimea la care energia cinetică este egală cu cea potențială, este:

  • a. 10 m10\text{ m}
  • b. 2,5 m2,5\text{ m}
  • c. 7,5 m7,5\text{ m}
  • d. 5 m5\text{ m} (3p)

10. O bilă de masă mm cade liber vertical şi se ciocnește elastic de podeaua orizontală a unei camere. În momentul ciocnirii bila are viteza vv. Modulul variației impulsului bilei în urma ciocnirii, este:

  • a. 00
  • b. mvm v
  • c. 2mv2 m v
  • d. mv2\frac{m v}{2} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns d (3 puncte)

  • Greutatea este forța de atracție gravitațională exercitată de Pământ asupra unui corp.
  • În Sistemul Internațional de unități (S.I.), unitatea de măsură pentru orice forță (inclusiv greutatea) este newtonul, având simbolul N\text{N}.
  • Răspuns corect: d.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Conform principiului al doilea al mecanicii clasice, forța imprimă mobilului o accelerație dată de: a(t)=F(t)ma(t) = \frac{F(t)}{m}
  • Deoarece orientarea forței nu se modifică și forța rămâne pozitivă (F(t)>0F(t) > 0) pe întreg intervalul de la t0=0 st_0 = 0\text{ s} până la t=8 st = 8\text{ s}, accelerația mobilului este permanent pozitivă (a>0a > 0), ceea ce înseamnă că viteza crește continuu: dvdt=a(t)>0,∀t∈[0,8 s)\frac{dv}{dt} = a(t) > 0, \quad \forall t \in [0, 8\text{ s})
  • La momentul t=8 st = 8\text{ s}, forța se anulează (F=0  ⟹  a=0F = 0 \implies a = 0), atingându-se viteza maximă.
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Accelerația medie a unui mobil pe un interval de timp Δt\Delta t reprezintă raportul dintre vectorul variație de viteză Δv⃗\Delta\vec{v} și intervalul de timp Δt\Delta t: a⃗m=Δv⃗Δt\vec{a}_m = \frac{\Delta\vec{v}}{\Delta t}
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Conform legii lui Hooke la echilibru, forța deformatoare este direct proporțională cu alungirea firului: F=k⋅Δℓ=k⋅(ℓ−ℓ0)F = k \cdot \Delta\ell = k \cdot (\ell - \ell_0)
  • Din grafic, pentru o variație a forței ΔF=20 N\Delta F = 20\text{ N}, lungimea firului crește cu Δℓ=0,2 m\Delta\ell = 0,2\text{ m}: k=ΔFΔℓ=20 N0,2 m=100 N/mk = \frac{\Delta F}{\Delta\ell} = \frac{20\text{ N}}{0,2\text{ m}} = 100\text{ N/m}
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns c (3 puncte)

  • Lucrul mecanic util pentru ridicarea corpului la înălțimea h=ℓsin⁡αh = \ell \sin\alpha este: Lu=m⋅g⋅h=m⋅g⋅ℓ⋅sin⁡αL_u = m \cdot g \cdot h = m \cdot g \cdot \ell \cdot \sin\alpha
  • Lucrul mecanic consumat de forța de tracțiune FF paralelă cu planul pe lungimea ℓ\ell a planului este: Lc=F⋅ℓL_c = F \cdot \ell
  • Randamentul planului înclinat este raportul dintre lucrul mecanic util și lucrul mecanic consumat: η=LuLc=m⋅g⋅sin⁡αF\eta = \frac{L_u}{L_c} = \frac{m \cdot g \cdot \sin\alpha}{F}
  • Înlocuind valorile numerice (m=2 kgm = 2\text{ kg}, g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2, α=30∘\alpha = 30^\circ, sin⁡30∘=0,5\sin 30^\circ = 0,5, F=12,5 NF = 12,5\text{ N}): η=2 kg⋅10 m/s2⋅0,512,5 N=1012,5=0,8=80%\eta = \frac{2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0,5}{12,5\text{ N}} = \frac{10}{12,5} = 0,8 = 80\%
  • Răspuns corect: c.

Item 6: Răspuns c (3 puncte)

  • Asupra corpului din lift acționează greutatea G⃗\vec{G} (orientată vertical în jos) și reacțiunea normală a podelei N⃗\vec{N} (orientată vertical în sus).
  • Când liftul coboară accelerat cu accelerația a<ga < g, ecuația principiului fundamental este: G−N=m⋅a  ⟹  N=m⋅(g−a)=G⋅(1−ag)G - N = m \cdot a \implies N = m \cdot (g - a) = G \cdot \left(1 - \frac{a}{g}\right)
  • Conform principiului acțiunii și reacțiunii, forța de apăsare normală exercitată de corp pe podea are modulul FN=NF_N = N: FN=m(g−a)<m⋅g=GF_N = m(g - a) < m \cdot g = G
  • Răspuns corect: c.

Item 7: Răspuns a (3 puncte)

  • Lucrul mecanic al forței elastice este legat de variația energiei potențiale elastice prin relația: LFe=−ΔEpe=Epe1−Epe2L_{F_e} = -\Delta E_{pe} = E_{pe1} - E_{pe2}
  • În starea inițială deformată (x1=xx_1 = x), energia potențială elastică este Epe1=kx22E_{pe1} = \frac{k x^2}{2}, iar în starea finală nedeformată (x2=0x_2 = 0), Epe2=0E_{pe2} = 0.
  • Prin urmare, la revenirea resortului în starea nedeformată, forța elastică efectuează un lucru mecanic motor pozitiv: LFe=kx22−0=kx22L_{F_e} = \frac{k x^2}{2} - 0 = \frac{k x^2}{2}
  • Răspuns corect: a.

Item 8: Răspuns a (3 puncte)

  • Legea lui Hooke exprimată microscopic este σ=E⋅ε\sigma = E \cdot \varepsilon, unde σ=FS\sigma = \frac{F}{S} este efortul unitar, iar ε=Δℓℓ0\varepsilon = \frac{\Delta\ell}{\ell_0} este alungirea relativă adimensională ([ε]=1[\varepsilon] = 1).
  • Unitatea de măsură a modulului de elasticitate longitudinală este aceeași cu a efortului unitar și a presiunii: [E]=[σ]=[F][S]=Nm2=N/m2[E] = [\sigma] = \frac{[F]}{[S]} = \frac{\text{N}}{\text{m}^2} = \text{N/m}^2
  • Răspuns corect: a.

Item 9: Răspuns b (3 puncte)

  • În absența frecărilor, energia mecanică totală se conservă. La nivelul solului (h=0h = 0, Ep=0E_p = 0): E=Ec0=mv022E = E_{c0} = \frac{m v_0^2}{2}
  • La înălțimea hh unde energia cinetică este egală cu cea potențială (Ec=Ep=mghE_c = E_p = m g h): E=Ec+Ep=2Ep=2mghE = E_c + E_p = 2 E_p = 2 m g h
  • Din egalitatea energiilor: 2mgh=mv022  ⟹  h=v024g2 m g h = \frac{m v_0^2}{2} \implies h = \frac{v_0^2}{4 g}
  • Calcul numeric: h=(10 m/s)24⋅10 m/s2=10040 m=2,5 mh = \frac{(10\text{ m/s})^2}{4 \cdot 10\text{ m/s}^2} = \frac{100}{40}\text{ m} = 2,5\text{ m}
  • Răspuns corect: b.

Item 10: Răspuns c (3 puncte)

  • Alegem axa verticală OyOy orientată în sus. Înainte de ciocnire bila coboară, deci impulsul inițial este p⃗1=−mvj⃗\vec{p}_1 = -m v \vec{j}.
  • Ciocnirea cu podeaua orizontală fiind perfect elastică și masa podelei infinit de mare față de bilă, bila ricoșează vertical în sus cu aceeași viteză vv, având impulsul final p⃗2=+mvj⃗\vec{p}_2 = +m v \vec{j}.
  • Variația vectorială a impulsului bilei este: Δp⃗=p⃗2−p⃗1=mvj⃗−(−mvj⃗)=2mvj⃗\Delta\vec{p} = \vec{p}_2 - \vec{p}_1 = m v \vec{j} - (-m v \vec{j}) = 2 m v \vec{j}
  • Modulul variației impulsului este: ∣Δp⃗∣=2mv|\Delta\vec{p}| = 2 m v
  • Răspuns corect: c.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Problema 1 (15 puncte)

O garnitură feroviară TGV (tren de mare viteză) având masa M=270 tM = 270\text{ t} a stabilit recordul mondial de viteză pe calea ferată în timpul unei călătorii pe distanța D=150 kmD = 150\text{ km}, care a durat T=30 minT = 30\text{ min}. În momentul atingerii vitezei maxime vmax⁡=576 km/hv_{\max} = 576\text{ km/h}, puterea trenului avea valoarea P=19,6 MWP = 19,6\text{ MW}. Pentru omologarea recordului, pe traseu au existat puncte de control în care s-au măsurat valorile momentane ale vitezei garniturii feroviare. Două puncte de control, aflate la distanța d=3125 md = 3125\text{ m} unul de altul, au înregistrat valorile v1=432 km/hv_1 = 432\text{ km/h}, respectiv v2=468 km/hv_2 = 468\text{ km/h}.

a. Calculați viteza medie a garniturii TGV pe durata întregii călătorii, exprimată în km/h\text{km/h}. (4p)

b. Exprimați valoarea vitezei maxime atinse de garnitura TGV în unități de măsură din S.I. (3p)

c. Calculați valoarea forței de rezistență la înaintare întâmpinată de garnitură în momentul atingerii vitezei maxime. (4p)

d. Presupunând că în timpul deplasării între cele două puncte de control, din cauza condițiilor de înaintare, accelerația garniturii feroviare a fost constantă, calculați intervalul de timp în care viteza a crescut de la v1=432 km/hv_1 = 432\text{ km/h} la v2=468 km/hv_2 = 468\text{ km/h}. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul II Problema 1

a. Calculul vitezei medii a garniturii TGV (4 puncte)

  • Viteza medie este definită ca raportul dintre distanța totală parcursă DD și durata totală a mișcării TT: vm=DTv_m = \frac{D}{T} (3 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice (D=150 kmD = 150\text{ km}, T=30 min=0,5 hT = 30\text{ min} = 0,5\text{ h}): vm=150 km0,5 h=300 km/hv_m = \frac{150\text{ km}}{0,5\text{ h}} = 300\text{ km/h} (1 punct)

b. Exprimarea vitezei maxime în unități S.I. (3 puncte)

  • Pentru transformarea din km/h\text{km/h} în unitatea din S.I. (m/s\text{m/s}), se folosește factorul de conversie 1 km/h=1000 m3600 s=13,6 m/s1\text{ km/h} = \frac{1000\text{ m}}{3600\text{ s}} = \frac{1}{3,6}\text{ m/s}: vmax⁡=576⋅103 m3600 s=5763,6 m/s=160 m/sv_{\max} = \frac{576 \cdot 10^3\text{ m}}{3600\text{ s}} = \frac{576}{3,6}\text{ m/s} = 160\text{ m/s} (3 puncte)

c. Valoarea forței de rezistență la înaintare la viteza maximă (4 puncte)

  • La atingerea vitezei maxime, viteza este momentan constantă în timp (dvdt=0\frac{dv}{dt} = 0), deci accelerația garniturii este nulă (a=0a = 0). (1 punct)

  • Din condiția de echilibru dinamic pe direcție orizontală rezultă egalitatea dintre forța de tracțiune a motoarelor FtF_t și forța de rezistență la înaintare FrF_r: Fr=FtF_r = F_t (1 punct)

  • Relația dintre puterea dezvoltată PP, forța de tracțiune și viteză este: P=Ft⋅vmax⁡P = F_t \cdot v_{\max} (1 punct)

  • Exprimăm forța de rezistență: Fr=Pvmax⁡=19,6⋅106 W160 m/s=122500 N=122,5 kNF_r = \frac{P}{v_{\max}} = \frac{19,6 \cdot 10^6\text{ W}}{160\text{ m/s}} = 122500\text{ N} = 122,5\text{ kN} (1 punct)

d. Intervalul de timp necesar creșterii vitezei între cele două puncte de control (4 puncte)

  • Transformăm vitezele v1v_1 și v2v_2 în m/s\text{m/s}: v1=4323,6 m/s=120 m/s,v2=4683,6 m/s=130 m/sv_1 = \frac{432}{3,6}\text{ m/s} = 120\text{ m/s}, \quad v_2 = \frac{468}{3,6}\text{ m/s} = 130\text{ m/s} (1 punct)

  • Metoda 1 (Cinematică directă): Mișcarea fiind uniform accelerată cu accelerație constantă aa, viteza medie pe intervalul considerat este media aritmetică a vitezelor extreme: vm′=v1+v22=120 m/s+130 m/s2=125 m/sv_m' = \frac{v_1 + v_2}{2} = \frac{120\text{ m/s} + 130\text{ m/s}}{2} = 125\text{ m/s} (1 punct)

  • Distanța parcursă între cele două puncte este d=vm′⋅Δtd = v_m' \cdot \Delta t: Δt=dvm′=3125 m125 m/s=25 s\Delta t = \frac{d}{v_m'} = \frac{3125\text{ m}}{125\text{ m/s}} = 25\text{ s} (2 puncte)

  • Metoda alternativă din barem: Teorema variației energiei cinetice: Mv222−Mv122=Ltot=M⋅a⋅d  ⟹  a=v22−v122d=16900−144006250=25006250=0,4 m/s2\frac{M v_2^2}{2} - \frac{M v_1^2}{2} = L_{\text{tot}} = M \cdot a \cdot d \implies a = \frac{v_2^2 - v_1^2}{2d} = \frac{16900 - 14400}{6250} = \frac{2500}{6250} = 0,4\text{ m/s}^2 Δt=Δva=v2−v1a=130−1200,4=100,4=25 s\Delta t = \frac{\Delta v}{a} = \frac{v_2 - v_1}{a} = \frac{130 - 120}{0,4} = \frac{10}{0,4} = 25\text{ s}


Problema 2 (15 puncte)

Un sistem format din două corpuri de mase m1=2 kgm_1 = 2\text{ kg} şi m2=0,5 kgm_2 = 0,5\text{ kg}, legate printr-un fir inextensibil şi de masă neglijabilă, se deplasează cu frecare sub acțiunea forței de tracțiune F=10 NF = 10\text{ N}, paralelă cu suprafața orizontală, ca în figură. Coeficienții de frecare la alunecare ai celor două corpuri cu suprafața orizontală, respectiv cu suprafața planului înclinat au aceeași valoare μ=0,2\mu = 0,2. Scripeții sunt ideali, masa firului este neglijabilă, iar planul înclinat este suficient de lung şi formează unghiul α=45∘\alpha = 45^\circ cu orizontala.

Sistem de corpuri cu scripeți și plan înclinat

a. Reprezentați toate forțele ce acționează asupra sistemului de corpuri. (4p)

b. Calculați valoarea accelerației sistemului. (4p)

c. Calculați valoarea forței de tensiune din fir. (4p)

d. Calculați valoarea forței de reacțiune din axul scripetelui S1S_1 aflat la baza planului înclinat. (3p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul II Problema 2

a. Reprezentarea grafică a forțelor ce acționează asupra corpurilor (4 puncte)

  • Asupra corpului m1m_1 (aflat pe suprafața orizontală și deplasat spre stânga):
    • greutatea G⃗1=m1g⃗\vec{G}_1 = m_1 \vec{g} (vertical în jos);
    • reacțiunea normală a suportului N⃗1\vec{N}_1 (vertical în sus, N1=G1N_1 = G_1);
    • forța activă de tracțiune F⃗\vec{F} (orizontală spre stânga);
    • tensiunea din fir T⃗1\vec{T}_1 (orizontală spre dreapta);
    • forța de frecare la alunecare F⃗f1\vec{F}_{f1} (la suprafața de contact, orientată spre dreapta, opusă mișcării).
  • Asupra corpului m2m_2 (aflat pe planul înclinat de unghi α=45∘\alpha = 45^\circ și tras în sus de-a lungul planului):
    • greutatea G⃗2=m2g⃗\vec{G}_2 = m_2 \vec{g} (vertical în jos), descompusă în componenta normală G⃗2n\vec{G}_{2n} (G2n=m2gcos⁡αG_{2n} = m_2 g \cos\alpha, perpendiculară pe plan în jos) și componenta tangențială G⃗2t\vec{G}_{2t} (G2t=m2gsin⁡αG_{2t} = m_2 g \sin\alpha, orientată în jos de-a lungul planului);
    • reacțiunea normală a planului N⃗2\vec{N}_2 (perpendiculară pe plan în sus, N2=G2nN_2 = G_{2n});
    • tensiunea din fir T⃗2\vec{T}_2 (orientată în sus de-a lungul planului înclinat);
    • forța de frecare la alunecare F⃗f2\vec{F}_{f2} (la contact, orientată în jos de-a lungul planului, opusă tendinței de urcare).

Diagrama forțelor ce acționează asupra sistemului de corpuri

(4 puncte pentru reprezentarea grafică corectă și completă a tuturor forțelor)

b. Calculul accelerației sistemului (4 puncte)

  • Firul fiind inextensibil și de masă neglijabilă, iar scripeții ideali, modulele tensiunilor și ale accelerațiilor sunt egale: T1=T2=T,a1=a2=aT_1 = T_2 = T, \quad a_1 = a_2 = a

  • Scriem ecuația principiului fundamental pentru corpul 1 pe direcție orizontală: F−T−Ff1=m1⋅aF - T - F_{f1} = m_1 \cdot a unde Ff1=μ⋅N1=μ⋅m1⋅gF_{f1} = \mu \cdot N_1 = \mu \cdot m_1 \cdot g.

  • Pentru corpul 2 pe direcția paralelă cu planul înclinat (direcția de urcare): T−G2t−Ff2=m2⋅aT - G_{2t} - F_{f2} = m_2 \cdot a unde G2t=m2gsin⁡αG_{2t} = m_2 g \sin\alpha și Ff2=μ⋅N2=μ⋅m2gcos⁡αF_{f2} = \mu \cdot N_2 = \mu \cdot m_2 g \cos\alpha.

  • Însumând cele două ecuații pentru eliminarea tensiunii TT: F−μm1g−m2gsin⁡α−μm2gcos⁡α=(m1+m2)aF - \mu m_1 g - m_2 g \sin\alpha - \mu m_2 g \cos\alpha = (m_1 + m_2) a (3 puncte)

  • Expresia accelerației este: a=F−μm1g−m2g(sin⁡α+μcos⁡α)m1+m2a = \frac{F - \mu m_1 g - m_2 g (\sin\alpha + \mu \cos\alpha)}{m_1 + m_2}

  • Calcul numeric (sin⁡45∘=cos⁡45∘=22≈0,7071\sin 45^\circ = \cos 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2} \approx 0,7071): μm1g=0,2⋅2 kg⋅10 m/s2=4 N\mu m_1 g = 0,2 \cdot 2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 = 4\text{ N} m2gsin⁡45∘=0,5⋅10⋅0,7071≈3,5355 Nm_2 g \sin 45^\circ = 0,5 \cdot 10 \cdot 0,7071 \approx 3,5355\text{ N} μm2gcos⁡45∘=0,2⋅0,5⋅10⋅0,7071≈0,7071 N\mu m_2 g \cos 45^\circ = 0,2 \cdot 0,5 \cdot 10 \cdot 0,7071 \approx 0,7071\text{ N} a=10−4−3,5355−0,70712+0,5=1,75742,5≈0,703 m/s2≈0,7 m/s2a = \frac{10 - 4 - 3,5355 - 0,7071}{2 + 0,5} = \frac{1,7574}{2,5} \approx 0,703\text{ m/s}^2 \approx 0,7\text{ m/s}^2 (1 punct)

c. Valoarea tensiunii din fir (4 puncte)

  • Din ecuația de mișcare a primului corp: T=F−μm1g−m1aT = F - \mu m_1 g - m_1 a (3 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice: T=10 N−4 N−2 kg⋅0,703 m/s2=6−1,406≈4,594 N≈4,6 NT = 10\text{ N} - 4\text{ N} - 2\text{ kg} \cdot 0,703\text{ m/s}^2 = 6 - 1,406 \approx 4,594\text{ N} \approx 4,6\text{ N} (1 punct)

d. Forța de reacțiune din axul scripetelui S1S_1 (3 puncte)

  • La scripetele S1S_1 situat la baza planului înclinat, cele două porțiuni ale firului sunt orientate una pe orizontală (spre corpul m1m_1), iar cealaltă pe verticală (urcând spre scripetele S2S_2).

  • Unghiul dintre cele două ramuri ale firului la scripetele S1S_1 este de 90∘90^\circ.

  • Forța de reacțiune a axului R⃗1\vec{R}_1 echilibrează rezultanta celor două forțe de tensiune aplicate de fir asupra scripetelui: R1=T2+T2=T2R_1 = \sqrt{T^2 + T^2} = T\sqrt{2} (2 puncte)

  • Calcul numeric: R1=4,6 N⋅1,4142≈6,505 N≈6,5 NR_1 = 4,6\text{ N} \cdot 1,4142 \approx 6,505\text{ N} \approx 6,5\text{ N} (1 punct)


Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Problema 1 (15 puncte)

Un corp de mici dimensiuni, cu masa m=20 gm = 20\text{ g}, este lăsat să alunece liber, fără viteză inițială, din punctul cel mai înalt A al unei sfere fixe cu raza R=48 cmR = 48\text{ cm}, ca în figura alăturată. În punctul B, situat la înălțimea h=0,8 mh = 0,8\text{ m} față de sol, corpul încetează să mai apese asupra sferei şi îşi continuă căderea spre suprafața solului. Energia potențială gravitațională se consideră nulă la nivelul solului. Se neglijează frecările.

Corp pe suprafața unei sfere

a. Calculați energia potențială gravitațională a corpului în punctul A. (3p)

b. Calculați lucrul mecanic efectuat de greutate la deplasarea corpului din A în B. (4p)

c. Calculați energia cinetică a corpului în momentul desprinderii de sferă. (4p)

d. Calculați mărimea vitezei corpului în momentul în care atinge solul. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul III Problema 1

a. Calculul energiei potențiale gravitaționale în punctul A (3 puncte)

  • Sfera fiind așezată pe sol, centrul sferei se află la înălțimea RR față de sol, iar punctul A (cel mai înalt punct al sferei) se găsește la înălțimea hA=2Rh_A = 2R.

  • Formula energiei potențiale gravitaționale față de nivelul solului (Ep0=0E_{p0} = 0) este: EpA=m⋅g⋅(2R)E_{pA} = m \cdot g \cdot (2R) (2 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice (m=20 g=0,02 kgm = 20\text{ g} = 0,02\text{ kg}, R=48 cm=0,48 mR = 48\text{ cm} = 0,48\text{ m}, g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2): EpA=0,02 kg⋅10 m/s2⋅(2⋅0,48 m)=0,2⋅0,96=0,192 JE_{pA} = 0,02\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot (2 \cdot 0,48\text{ m}) = 0,2 \cdot 0,96 = 0,192\text{ J} (1 punct)

b. Lucrul mecanic efectuat de greutate între A și B (4 puncte)

  • Lucrul mecanic al greutății depinde exclusiv de diferența de nivel Δh=hA−hB=2R−h\Delta h = h_A - h_B = 2R - h: LG,A→B=m⋅g⋅(2R−h)L_{G, A \to B} = m \cdot g \cdot (2R - h) (3 puncte)

  • Calcul numeric (h=0,8 mh = 0,8\text{ m}, 2R=0,96 m2R = 0,96\text{ m}): LG,A→B=0,02 kg⋅10 m/s2⋅(0,96 m−0,8 m)=0,2⋅0,16 J=0,032 JL_{G, A \to B} = 0,02\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot (0,96\text{ m} - 0,8\text{ m}) = 0,2 \cdot 0,16\text{ J} = 0,032\text{ J} (1 punct)

c. Energia cinetică a corpului în momentul desprinderii (4 puncte)

  • Aplicăm teorema variației energiei cinetice între punctele A și B: ΔEc=Lrez  ⟹  EcB−EcA=LG,A→B\Delta E_c = L_{\text{rez}} \implies E_{cB} - E_{cA} = L_{G, A \to B} (2 puncte)

  • Deoarece corpul este lăsat liber din repaus în A, viteza inițială este zero (vA=0  ⟹  EcA=0v_A = 0 \implies E_{cA} = 0): EcB=LG,A→B=0,032 JE_{cB} = L_{G, A \to B} = 0,032\text{ J} (2 puncte)

d. Viteza corpului în momentul atingerii solului (4 puncte)

  • În absența frecărilor, energia mecanică totală a sistemului se conservă pe întreaga traiectorie: Esol=EAE_{\text{sol}} = E_A (1 punct)

  • La nivelul solului energia potențială este nulă (Ep,sol=0E_{p,\text{sol}} = 0), iar toată energia mecanică se regăsește sub formă cinetică: mv22=m⋅g⋅(2R)\frac{m v^2}{2} = m \cdot g \cdot (2R) (2 puncte)

  • Exprimăm viteza vv: v=4gR=4⋅10 m/s2⋅0,48 m=19,2 m/s≈4,38 m/s≈4,4 m/sv = \sqrt{4 g R} = \sqrt{4 \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0,48\text{ m}} = \sqrt{19,2}\text{ m/s} \approx 4,38\text{ m/s} \approx 4,4\text{ m/s} (1 punct)


Problema 2 (15 puncte)

Un corp de masă m=1 kgm = 1\text{ kg} coboară de-a lungul unui plan înclinat de unghi α=30∘\alpha = 30^\circ. În graficul alăturat este reprezentată variația în timp a vitezei corpului. La momentul t=4 st = 4\text{ s} corpul ajunge la baza planului înclinat.

Variația vitezei corpului în timp pe planul înclinat

a. Calculați mărimea accelerației corpului la coborârea pe planul înclinat. (4p)

b. Calculați lucrul mecanic efectuat de forța rezultantă asupra corpului până la baza planului înclinat. (3p)

c. Calculați lucrul mecanic efectuat de greutate, până la baza planului înclinat. (4p)

d. Calculați coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și suprafața planului înclinat. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul III Problema 2

a. Calculul accelerației corpului din grafic (4 puncte)

  • Din graficul v(t)v(t) identificăm viteza inițială la t0=0 st_0 = 0\text{ s}, v0=2 m/sv_0 = 2\text{ m/s}, și viteza finală la t=4 st = 4\text{ s}, v=10 m/sv = 10\text{ m/s}. (2 puncte)

  • Accelerația mișcării rectiliniu uniform variate este panta dreptei: a=v−v0Δta = \frac{v - v_0}{\Delta t} (1 punct)

  • Calcul numeric: a=10 m/s−2 m/s4 s=84 m/s2=2 m/s2a = \frac{10\text{ m/s} - 2\text{ m/s}}{4\text{ s}} = \frac{8}{4}\text{ m/s}^2 = 2\text{ m/s}^2 (1 punct)

b. Lucrul mecanic efectuat de forța rezultantă (3 puncte)

  • Conform teoremei variației energiei cinetice, lucrul mecanic total efectuat de forța rezultantă este egal cu variația energiei cinetice: Ltot=ΔEc=mv22−mv022L_{\text{tot}} = \Delta E_c = \frac{m v^2}{2} - \frac{m v_0^2}{2} (2 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice (m=1 kgm = 1\text{ kg}, v0=2 m/sv_0 = 2\text{ m/s}, v=10 m/sv = 10\text{ m/s}): Ltot=1 kg2⋅(102−22) m2/s2=0,5⋅(100−4)=0,5⋅96 J=48 JL_{\text{tot}} = \frac{1\text{ kg}}{2} \cdot (10^2 - 2^2)\text{ m}^2/\text{s}^2 = 0,5 \cdot (100 - 4) = 0,5 \cdot 96\text{ J} = 48\text{ J} (1 punct)

c. Lucrul mecanic efectuat de greutate (4 puncte)

  • Distanța parcursă pe planul înclinat în timpul Δt=4 s\Delta t = 4\text{ s} este: d=vmedie⋅Δt=v0+v2⋅Δt=2+102⋅4=6⋅4=24 md = v_{\text{medie}} \cdot \Delta t = \frac{v_0 + v}{2} \cdot \Delta t = \frac{2 + 10}{2} \cdot 4 = 6 \cdot 4 = 24\text{ m} (1 punct)

  • Înălțimea corespunzătoare planului înclinat de unghi α=30∘\alpha = 30^\circ este: h=d⋅sin⁡α=24 m⋅sin⁡30∘=24⋅0,5=12 mh = d \cdot \sin\alpha = 24\text{ m} \cdot \sin 30^\circ = 24 \cdot 0,5 = 12\text{ m} (1 punct)

  • Lucrul mecanic al greutății la coborâre este: LG=m⋅g⋅hL_G = m \cdot g \cdot h (1 punct)

  • Calcul numeric: LG=1 kg⋅10 m/s2⋅12 m=120 JL_G = 1\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 12\text{ m} = 120\text{ J} (1 punct)

d. Coeficientul de frecare la alunecare (4 puncte)

  • Lucrul mecanic total este suma lucrurilor mecanice ale forțelor ce acționează pe direcția deplasării: Ltot=LG+LFfL_{\text{tot}} = L_G + L_{F_f} (1 punct)

  • Exprimăm lucrul mecanic al forței de frecare: LFf=Ltot−LG=48 J−120 J=−72 JL_{F_f} = L_{\text{tot}} - L_G = 48\text{ J} - 120\text{ J} = -72\text{ J}

  • Formula lucrului mecanic al forței de frecare pe distanța dd este: LFf=−Ff⋅d=−μ⋅m⋅g⋅cos⁡α⋅dL_{F_f} = -F_f \cdot d = -\mu \cdot m \cdot g \cdot \cos\alpha \cdot d (2 puncte)

  • Deducem coeficientul de frecare μ\mu: μ=−LFfm⋅g⋅d⋅cos⁡α=72 J1 kg⋅10 m/s2⋅24 m⋅32=72120⋅3=353=35≈1,7325≈0,346≈0,35\mu = \frac{-L_{F_f}}{m \cdot g \cdot d \cdot \cos\alpha} = \frac{72\text{ J}}{1\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 24\text{ m} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2}} = \frac{72}{120 \cdot \sqrt{3}} = \frac{3}{5\sqrt{3}} = \frac{\sqrt{3}}{5} \approx \frac{1,732}{5} \approx 0,346 \approx 0,35 (1 punct)


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J⋅mol−1⋅K−1R = 8,31\text{ J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: pV=νRTp V = \nu R T.

Subiectul I (30 de puncte)

Pentru itemii 1-10 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.

1. O cantitate constantă de gaz ideal efectuează patru procese termodinamice, reprezentate în coordonate p−Tp-T în graficul din figura alăturată. Procesul care reprezintă o răcire la presiune constantă este:

  • a. A→1\text{A} \to 1
  • b. A→2\text{A} \to 2
  • c. A→3\text{A} \to 3
  • d. A→4\text{A} \to 4 (3p)

Procese termodinamice în coordonate p-T

2. Punctele 1, 2 și 3 din graficul alăturat reprezintă trei stări de echilibru termodinamic pentru trei cantități egale de gaz ideal. Relația corectă dintre temperaturile celor trei gaze este:

  • a. T3<T1<T2T_3 < T_1 < T_2
  • b. T1=T2=T3T_1 = T_2 = T_3
  • c. T3>T1>T2T_3 > T_1 > T_2
  • d. T3<T2<T1T_3 < T_2 < T_1 (3p)

Stări termodinamice în coordonate p-V

3. Într-un cilindru izolat adiabatic de mediul exterior se găsesc, separate printr-un piston mobil, cantități egale de He\text{He} (CV1=32RC_{V1} = \frac{3}{2}R) și O2\text{O}_2 (CV2=52RC_{V2} = \frac{5}{2}R) la T1=300 KT_1 = 300\text{ K}, respectiv T2=320 KT_2 = 320\text{ K}. Prin îndepărtarea pistonului, gazele se amestecă. Temperatura amestecului este:

  • a. 318 K318\text{ K}
  • b. 316 K316\text{ K}
  • c. 315 K315\text{ K}
  • d. 312,5 K312,5\text{ K} (3p)

4. Volumul VV al unui gaz dintr-o incintă închisă, în funcție de numărul de molecule NN, volumul molar VμV_\mu și numărul lui Avogadro NAN_A, are expresia:

  • a. V=NVμNAV = N V_\mu N_A
  • b. V=NVμNA−1V = N V_\mu N_A^{-1}
  • c. V=N−1VμNA−1V = N^{-1} V_\mu N_A^{-1}
  • d. V=N−1VμNAV = N^{-1} V_\mu N_A (3p)

5. O cantitate de gaz ideal biatomic își modifică temperatura de la t1=−63∘Ct_1 = -63^\circ\text{C} la T2=290 KT_2 = 290\text{ K}, iar o cantitate egală de gaz ideal monoatomic își modifică temperatura de la t1′=90∘Ct'_1 = 90^\circ\text{C} la T2′=283 KT'_2 = 283\text{ K}. Raportul variațiilor energiilor interne ale celor două gaze, considerând T0=273 KT_0 = 273\text{ K}, are valoarea:

  • a. 0,60,6
  • b. −1,67-1,67
  • c. 1,251,25
  • d. −1-1 (3p)

6. O cantitate de gaz ideal suferă o transformare descrisă de legea T=a⋅V2T = a \cdot V^2. Unitatea de măsură în S.I. a constantei de proporționalitate aa este:

  • a. K⋅m−6\text{K}\cdot\text{m}^{-6}
  • b. K⋅m6\text{K}\cdot\text{m}^6
  • c. K⋅m3\text{K}\cdot\text{m}^3
  • d. K−1⋅m−3\text{K}^{-1}\cdot\text{m}^{-3} (3p)

7. În figura alăturată sunt reprezentate, în coordonate p−Tp-T, trei transformări efectuate, la același volum, de mase egale din trei gaze diferite. Relația dintre masele molare ale acestora este:

  • a. μ1<μ2<μ3\mu_1 < \mu_2 < \mu_3
  • b. 1μ1<1μ2<1μ3\frac{1}{\mu_1} < \frac{1}{\mu_2} < \frac{1}{\mu_3}
  • c. μ1=μ2=μ3\mu_1 = \mu_2 = \mu_3
  • d. μ1=μ2<μ3\mu_1 = \mu_2 < \mu_3 (3p)

Transformări izocore pentru trei gaze diferite în coordonate p-T

8. Un gaz ideal primește aceeași cantitate de căldură într-un proces izobar și într-un proces izocor. De câte ori este mai mare variația de temperatură în procesul izocor decât variația de temperatură în procesul izobar?

  • a. CpC_p
  • b. CVC_V
  • c. γ\gamma
  • d. RR (3p)

9. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul dintre masa molară și căldura specifică a unei substanțe este:

  • a. J⋅kg−1\text{J}\cdot\text{kg}^{-1}
  • b. J⋅K−1\text{J}\cdot\text{K}^{-1}
  • c. J⋅kg−1⋅K−1\text{J}\cdot\text{kg}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}
  • d. J⋅mol−1⋅K−1\text{J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1} (3p)

10. Când volumul unui gaz a scăzut cu 10%10\%, iar temperatura a crescut cu ΔT=16 K\Delta T = 16\text{ K}, presiunea a crescut cu 20%20\%. Temperatura inițială a gazului are valoarea:

  • a. 100 K100\text{ K}
  • b. 200 K200\text{ K}
  • c. 400 K400\text{ K}
  • d. 500 K500\text{ K} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns d (3 puncte)

  • În diagrama p−Tp-T, o transformare izobară (p=constantp = \text{constant}) este reprezentată printr-un segment orizontal.
  • Procesul de răcire presupune scăderea temperaturii (TT scade), deplasarea având loc de la dreapta spre stânga.
  • Traseul care pornește din starea A pe orizontală spre stânga este A→4\text{A} \to 4.
  • Răspuns corect: d.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Din ecuația termică de stare a gazului ideal, temperatura este proporțională cu produsul p⋅Vp \cdot V: T=p⋅VνRT = \frac{p \cdot V}{\nu R}
  • Punctele 1, 2, 3 se află pe hiperbole izoterme diferite. Analizând produsele coordonatelor piVip_i V_i din diagrama alăturată, se observă că starea 2 are cel mai mare produs p⋅Vp \cdot V, urmată de starea 1, iar starea 3 are cel mai mic produs, rezultând relația: T3<T1<T2T_3 < T_1 < T_2
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Sistemul fiind izolat adiabatic, căldura totală schimbată cu exteriorul este zero (Q=0Q = 0), iar energia internă se conservă: ν1CV1(Ta−T1)+ν2CV2(Ta−T2)=0\nu_1 C_{V1} (T_a - T_1) + \nu_2 C_{V2} (T_a - T_2) = 0
  • Cantitățile de substanță fiind egale (ν1=ν2=ν\nu_1 = \nu_2 = \nu), temperatura amestecului este: Ta=CV1T1+CV2T2CV1+CV2=1,5R⋅300 K+2,5R⋅320 K1,5R+2,5R=450+8004 K=12504 K=312,5 KT_a = \frac{C_{V1} T_1 + C_{V2} T_2}{C_{V1} + C_{V2}} = \frac{1,5 R \cdot 300\text{ K} + 2,5 R \cdot 320\text{ K}}{1,5 R + 2,5 R} = \frac{450 + 800}{4}\text{ K} = \frac{1250}{4}\text{ K} = 312,5\text{ K}
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Numărul de moli este legat de numărul de molecule NN și numărul lui Avogadro NAN_A prin relația ν=NNA\nu = \frac{N}{N_A}.
  • Volumul ocupat de gaz este dat de produsul dintre numărul de moli și volumul molar: V=ν⋅Vμ=NNA⋅Vμ=N⋅Vμ⋅NA−1V = \nu \cdot V_\mu = \frac{N}{N_A} \cdot V_\mu = N \cdot V_\mu \cdot N_A^{-1}
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns b (3 puncte)

  • Pentru gazul biatomic (CV1=52RC_{V1} = \frac{5}{2}R): T1=273+(−63)=210 K,T2=290 K  ⟹  ΔT1=290−210=80 KT_1 = 273 + (-63) = 210\text{ K}, \quad T_2 = 290\text{ K} \implies \Delta T_1 = 290 - 210 = 80\text{ K} ΔU1=ν⋅52R⋅80=200νR\Delta U_1 = \nu \cdot \frac{5}{2}R \cdot 80 = 200 \nu R
  • Pentru gazul monoatomic (CV2=32RC_{V2} = \frac{3}{2}R): T1′=273+90=363 K,T2′=283 K  ⟹  ΔT2′=283−363=−80 KT'_1 = 273 + 90 = 363\text{ K}, \quad T'_2 = 283\text{ K} \implies \Delta T'_2 = 283 - 363 = -80\text{ K} ΔU2=ν⋅32R⋅(−80)=−120νR\Delta U_2 = \nu \cdot \frac{3}{2}R \cdot (-80) = -120 \nu R
  • Raportul variațiilor de energie internă este: ΔU1ΔU2=200νR−120νR=−53≈−1,67\frac{\Delta U_1}{\Delta U_2} = \frac{200 \nu R}{-120 \nu R} = -\frac{5}{3} \approx -1,67
  • Răspuns corect: b.

Item 6: Răspuns a (3 puncte)

  • Din relația T=a⋅V2T = a \cdot V^2, constanta de proporționalitate este a=TV2a = \frac{T}{V^2}.
  • În Sistemul Internațional: [a]=[T][V]2=K(m3)2=Km6=K⋅m−6[a] = \frac{[T]}{[V]^2} = \frac{\text{K}}{(\text{m}^3)^2} = \frac{\text{K}}{\text{m}^6} = \text{K}\cdot\text{m}^{-6}
  • Răspuns corect: a.

Item 7: Răspuns a (3 puncte)

  • Din ecuația pV=mμRTp V = \frac{m}{\mu} R T, presiunea unui proces izocor se exprimă ca: p=(mRμV)⋅Tp = \left(\frac{m R}{\mu V}\right) \cdot T
  • Panta dreptei în planul p−Tp-T este panta=mRμVpanta = \frac{m R}{\mu V}. Deoarece masele mm și volumele VV sunt egale, panta este invers proporțională cu masa molară μ\mu.
  • Din grafic, dreapta 1 are panta cea mai mare, urmată de 2, iar dreapta 3 are cea mai mică pantă: panta1>panta2>panta3  ⟹  μ1<μ2<μ3panta_1 > panta_2 > panta_3 \implies \mu_1 < \mu_2 < \mu_3
  • Răspuns corect: a.

Item 8: Răspuns c (3 puncte)

  • Căldura schimbată la volum constant este QV=νCVΔTVQ_V = \nu C_V \Delta T_V, iar la presiune constantă Qp=νCpΔTpQ_p = \nu C_p \Delta T_p.
  • Deoarece QV=QpQ_V = Q_p: νCVΔTV=νCpΔTp  ⟹  ΔTVΔTp=CpCV=γ\nu C_V \Delta T_V = \nu C_p \Delta T_p \implies \frac{\Delta T_V}{\Delta T_p} = \frac{C_p}{C_V} = \gamma
  • Răspuns corect: c.

Item 9: Răspuns d (3 puncte)

  • Produsul dintre masa molară μ\mu și căldura specifică cc este căldura molară C=μ⋅cC = \mu \cdot c.
  • În unități din S.I.: [μ⋅c]=kgmol⋅Jkg⋅K=J⋅mol−1⋅K−1[\mu \cdot c] = \frac{\text{kg}}{\text{mol}} \cdot \frac{\text{J}}{\text{kg}\cdot\text{K}} = \text{J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}
  • Răspuns corect: d.

Item 10: Răspuns b (3 puncte)

  • Datele problemei: V2=V1−0,10V1=0,9V1V_2 = V_1 - 0,10 V_1 = 0,9 V_1, p2=p1+0,20p1=1,2p1p_2 = p_1 + 0,20 p_1 = 1,2 p_1, T2=T1+16 KT_2 = T_1 + 16\text{ K}.
  • Aplicând ecuația termică de stare: p1V1T1=p2V2T2  ⟹  p1V1T1=1,2p1⋅0,9V1T1+16\frac{p_1 V_1}{T_1} = \frac{p_2 V_2}{T_2} \implies \frac{p_1 V_1}{T_1} = \frac{1,2 p_1 \cdot 0,9 V_1}{T_1 + 16} 1=1,08T1T1+16  ⟹  T1+16=1,08T1  ⟹  0,08T1=16  ⟹  T1=160,08 K=200 K1 = \frac{1,08 T_1}{T_1 + 16} \implies T_1 + 16 = 1,08 T_1 \implies 0,08 T_1 = 16 \implies T_1 = \frac{16}{0,08}\text{ K} = 200\text{ K}
  • Răspuns corect: b.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Problema 1 (15 puncte)

Două vase cu volumele V1=1 dm3V_1 = 1\text{ dm}^3 și V2=3 dm3V_2 = 3\text{ dm}^3 izolate adiabatic de mediul exterior, sunt legate între ele printr-un tub de volum neglijabil prevăzut cu un robinet. În primul vas se află Argon (μ1=40 g/mol\mu_1 = 40\text{ g/mol}, CV1=1,5RC_{V1} = 1,5 R), la presiunea p1=105 Pap_1 = 10^5\text{ Pa}, iar în al doilea vas se află Oxigen (μ2=32 g/mol\mu_2 = 32\text{ g/mol}, CV2=2,5RC_{V2} = 2,5 R), la presiunea p2=2⋅105 Pap_2 = 2 \cdot 10^5\text{ Pa}. Temperatura inițială este aceeași pentru ambele gaze și egală cu t=27∘Ct = 27^\circ\text{C}. Inițial, robinetul este închis, după care acesta se deschide și amestecul se încălzește până la tf=127∘Ct_f = 127^\circ\text{C}. Determinați:

a. masa de gaz din fiecare vas înainte de deschiderea robinetului; (3p)

b. presiunea amestecului după încălzire; (4p)

c. masa molară a amestecului; (4p)

d. căldura molară la volum constant, CVC_V, a amestecului. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul II Problema 1

a. Masa de gaz din fiecare vas inițial (3 puncte)

  • Din ecuațiile de stare ale gazelor ideale: p1V1=m1μ1RT  ⟹  m1=p1V1μ1RTp_1 V_1 = \frac{m_1}{\mu_1} R T \implies m_1 = \frac{p_1 V_1 \mu_1}{R T} p2V2=m2μ2RT  ⟹  m2=p2V2μ2RTp_2 V_2 = \frac{m_2}{\mu_2} R T \implies m_2 = \frac{p_2 V_2 \mu_2}{R T} (2 puncte)

  • Înlocuind datele (T=273+27=300 KT = 273 + 27 = 300\text{ K}, V1=10−3 m3V_1 = 10^{-3}\text{ m}^3, V2=3⋅10−3 m3V_2 = 3 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3): m1=105 Pa⋅10−3 m3⋅40 g/mol8,31 J/(mol⋅K)⋅300 K=40002493 g≈1,60 g≈1,6 gm_1 = \frac{10^5\text{ Pa} \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 \cdot 40\text{ g/mol}}{8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 300\text{ K}} = \frac{4000}{2493}\text{ g} \approx 1,60\text{ g} \approx 1,6\text{ g} m2=2⋅105 Pa⋅3⋅10−3 m3⋅32 g/mol8,31 J/(mol⋅K)⋅300 K=192002493 g≈7,70 g≈7,7 gm_2 = \frac{2 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 3 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 \cdot 32\text{ g/mol}}{8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 300\text{ K}} = \frac{19200}{2493}\text{ g} \approx 7,70\text{ g} \approx 7,7\text{ g} (1 punct)

b. Presiunea amestecului după încălzire (4 puncte)

  • Cantitățile de substanță din fiecare vas sunt: ν1=p1V1RT,ν2=p2V2RT\nu_1 = \frac{p_1 V_1}{R T}, \quad \nu_2 = \frac{p_2 V_2}{R T}

  • Cantitatea totală este ν=ν1+ν2\nu = \nu_1 + \nu_2, iar volumul total este V=V1+V2=4 dm3=4⋅10−3 m3V = V_1 + V_2 = 4\text{ dm}^3 = 4 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3.

  • Ecuația de stare pentru amestec la temperatura finală Tf=273+127=400 KT_f = 273 + 127 = 400\text{ K}: p(V1+V2)=(ν1+ν2)RTf=(p1V1RT+p2V2RT)RTf=TfT(p1V1+p2V2)p(V_1 + V_2) = (\nu_1 + \nu_2) R T_f = \left(\frac{p_1 V_1}{R T} + \frac{p_2 V_2}{R T}\right) R T_f = \frac{T_f}{T} (p_1 V_1 + p_2 V_2) (2 puncte)

  • Expresia presiunii finale este: p=TfT⋅p1V1+p2V2V1+V2p = \frac{T_f}{T} \cdot \frac{p_1 V_1 + p_2 V_2}{V_1 + V_2} (1 punct)

  • Calcul numeric: p=400 K300 K⋅105⋅1+2⋅105⋅31+3 Pa=43⋅7⋅1054 Pa=73⋅105 Pa≈2,33⋅105 Pap = \frac{400\text{ K}}{300\text{ K}} \cdot \frac{10^5 \cdot 1 + 2 \cdot 10^5 \cdot 3}{1 + 3}\text{ Pa} = \frac{4}{3} \cdot \frac{7 \cdot 10^5}{4}\text{ Pa} = \frac{7}{3} \cdot 10^5\text{ Pa} \approx 2,33 \cdot 10^5\text{ Pa} (1 punct)

c. Masa molară a amestecului (4 puncte)

  • Masa molară a amestecului reprezintă masa totală raportată la numărul total de moli: μam=mν=m1+m2ν1+ν2\mu_{am} = \frac{m}{\nu} = \frac{m_1 + m_2}{\nu_1 + \nu_2} (1 punct)

  • Înlocuind ν1=m1μ1\nu_1 = \frac{m_1}{\mu_1} și ν2=m2μ2\nu_2 = \frac{m_2}{\mu_2}: μam=m1+m2m1μ1+m2μ2=μ1μ2(m1+m2)m1μ2+m2μ1\mu_{am} = \frac{m_1 + m_2}{\frac{m_1}{\mu_1} + \frac{m_2}{\mu_2}} = \frac{\mu_1 \mu_2 (m_1 + m_2)}{m_1 \mu_2 + m_2 \mu_1} (2 puncte)

  • Calcul numeric: μam=40⋅32⋅(1,6+7,7)1,6⋅32+7,7⋅40=1280⋅9,351,2+308=11904359,2 g/mol≈33,14 g/mol≈33,2 g/mol\mu_{am} = \frac{40 \cdot 32 \cdot (1,6 + 7,7)}{1,6 \cdot 32 + 7,7 \cdot 40} = \frac{1280 \cdot 9,3}{51,2 + 308} = \frac{11904}{359,2}\text{ g/mol} \approx 33,14\text{ g/mol} \approx 33,2\text{ g/mol} (1 punct)

d. Căldura molară la volum constant a amestecului (4 puncte)

  • Energia internă a amestecului este suma energiilor interne ale componentelor: U=U1+U2  ⟹  (ν1+ν2)CVT=ν1CV1T+ν2CV2TU = U_1 + U_2 \implies (\nu_1 + \nu_2) C_V T = \nu_1 C_{V1} T + \nu_2 C_{V2} T (2 puncte)

  • Relația pentru CVC_V este: CV=ν1CV1+ν2CV2ν1+ν2C_V = \frac{\nu_1 C_{V1} + \nu_2 C_{V2}}{\nu_1 + \nu_2} (1 punct)

  • Deoarece ν1=1002493 mol≈0,0401 mol\nu_1 = \frac{100}{2493}\text{ mol} \approx 0,0401\text{ mol} și ν2=6002493 mol≈0,2407 mol\nu_2 = \frac{600}{2493}\text{ mol} \approx 0,2407\text{ mol} (ν2=6ν1\nu_2 = 6 \nu_1): CV=ν1⋅1,5R+6ν1⋅2,5R7ν1=1,5+157R=16,57R≈2,36R≈2,4RC_V = \frac{\nu_1 \cdot 1,5 R + 6\nu_1 \cdot 2,5 R}{7\nu_1} = \frac{1,5 + 15}{7} R = \frac{16,5}{7} R \approx 2,36 R \approx 2,4 R (1 punct)


Problema 2 (15 puncte)

Un cilindru orizontal, închis la ambele capete, de lungime L=2 mL = 2\text{ m} și secțiune S=20 cm2S = 20\text{ cm}^2, este împărțit în două compartimente de volume egale cu ajutorul unui piston subțire, inițial blocat. În cele două compartimente se află azot (μN2=28 kg/kmol=28 g/mol\mu_{\text{N}_2} = 28\text{ kg/kmol} = 28\text{ g/mol}). În compartimentul din stânga gazul are presiunea p1=3⋅105 Pap_1 = 3 \cdot 10^5\text{ Pa}, iar în compartimentul din dreapta gazul are presiunea p2=2⋅105 Pap_2 = 2 \cdot 10^5\text{ Pa}. Temperatura din ambele compartimente este menținută tot timpul constantă la valoarea t=27∘Ct = 27^\circ\text{C}. Deplasarea pistonului are loc fără frecare. Determinați:

a. cantitatea de azot din compartimentul din dreapta; (3p)

b. densitatea gazului din compartimentul din stânga; (4p)

c. lungimea L1L_1 a compartimentului din stânga după ce deblocăm pistonul și acesta ajunge la echilibru mecanic; (4p)

d. ce cantitate de azot mai trebuie introdusă și în care dintre cele două compartimente astfel încât, pistonul să revină în poziția inițială (la mijlocul cilindrului). Justifică răspunsul. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul II Problema 2

a. Cantitatea de azot din compartimentul din dreapta (3 puncte)

  • Volumele inițiale ale celor două compartimente sunt egale: V1=V2=S⋅L2=20⋅10−4 m2⋅1 m=2⋅10−3 m3=2 LV_1 = V_2 = S \cdot \frac{L}{2} = 20 \cdot 10^{-4}\text{ m}^2 \cdot 1\text{ m} = 2 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 2\text{ L} (1 punct)

  • Aplicăm ecuația de stare pentru compartimentul din dreapta (T=300 KT = 300\text{ K}): p2V2=ν2RT  ⟹  ν2=p2V2RTp_2 V_2 = \nu_2 R T \implies \nu_2 = \frac{p_2 V_2}{R T} (1 punct)

  • Calcul numeric: ν2=2⋅105 Pa⋅2⋅10−3 m38,31 J/(mol⋅K)⋅300 K=4002493 mol≈0,16 mol\nu_2 = \frac{2 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 2 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3}{8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 300\text{ K}} = \frac{400}{2493}\text{ mol} \approx 0,16\text{ mol} (1 punct)

b. Densitatea gazului din compartimentul din stânga (4 puncte)

  • Din ecuația p1V1=m1μRTp_1 V_1 = \frac{m_1}{\mu} R T, exprimăm densitatea ρ1=m1V1\rho_1 = \frac{m_1}{V_1}: ρ1=p1⋅μN2RT\rho_1 = \frac{p_1 \cdot \mu_{\text{N}_2}}{R T} (3 puncte)

  • Calcul numeric (μ=28⋅10−3 kg/mol\mu = 28 \cdot 10^{-3}\text{ kg/mol}): ρ1=3⋅105 Pa⋅28⋅10−3 kg/mol8,31 J/(mol⋅K)⋅300 K=84002493 kg/m3≈3,37 kg/m3\rho_1 = \frac{3 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 28 \cdot 10^{-3}\text{ kg/mol}}{8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 300\text{ K}} = \frac{8400}{2493}\text{ kg/m}^3 \approx 3,37\text{ kg/m}^3 (1 punct)

c. Lungimea L1L_1 la echilibru mecanic (4 puncte)

  • La echilibru mecanic, presiunile din cele două compartimente devin egale: p1′=p2′=pp'_1 = p'_2 = p.

  • Temperatura fiind menținută constantă (T=constantT = \text{constant}), transformările sunt izoterme: p1V1=p⋅(SL1)p_1 V_1 = p \cdot (S L_1) p2V2=p⋅(SL2)p_2 V_2 = p \cdot (S L_2) (2 puncte)

  • Lungimea totală a cilindrului este L=L1+L2=2 mL = L_1 + L_2 = 2\text{ m}. Împărțind cele două ecuații izoterme: L1L2=p1p2=3⋅1052⋅105=32  ⟹  L2=23L1\frac{L_1}{L_2} = \frac{p_1}{p_2} = \frac{3 \cdot 10^5}{2 \cdot 10^5} = \frac{3}{2} \implies L_2 = \frac{2}{3} L_1 (1 punct)

  • Înlocuind în relația lungimii totale: L1+23L1=L  ⟹  53L1=2 m  ⟹  L1=65 m=1,2 mL_1 + \frac{2}{3} L_1 = L \implies \frac{5}{3} L_1 = 2\text{ m} \implies L_1 = \frac{6}{5}\text{ m} = 1,2\text{ m} (1 punct)

d. Readucerea pistonului în poziția inițială (4 puncte)

  • Justificare: În poziția inițială, gazul din stânga avea presiunea mai mare (p1=3⋅105 Pap_1 = 3 \cdot 10^5\text{ Pa}) decât cel din dreapta (p2=2⋅105 Pap_2 = 2 \cdot 10^5\text{ Pa}). Pentru ca pistonul să revină la mijloc la echilibru, presiunea din compartimentul drept trebuie mărită până devine egală cu presiunea gazului din stânga readus la volumul inițial (p′=p1p' = p_1). Prin urmare, trebuie introdus azot în compartimentul din dreapta, astfel încât acesta să se destindă și să împingă pistonul înapoi spre mijloc. (1 punct)

  • Ecuațiile de stare la mijloc (V=SL2=2 LV = S \frac{L}{2} = 2\text{ L}): p′SL2=ν1RTp' S \frac{L}{2} = \nu_1 R T p′SL2=(ν2+Δν)RTp' S \frac{L}{2} = (\nu_2 + \Delta\nu) R T (2 puncte)

  • Rezultă ν2+Δν=ν1\nu_2 + \Delta\nu = \nu_1, de unde cantitatea suplimentară de azot este: Δν=ν1−ν2=(p1−p2)V2RT=(3−2)⋅105 Pa⋅2⋅10−3 m38,31⋅300 J/mol=2002493 mol≈0,08 mol\Delta\nu = \nu_1 - \nu_2 = \frac{(p_1 - p_2) V_2}{R T} = \frac{(3 - 2) \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 2 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3}{8,31 \cdot 300\text{ J/mol}} = \frac{200}{2493}\text{ mol} \approx 0,08\text{ mol} (1 punct)


Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Problema 1 (15 puncte)

O cantitate de gaz ideal (CV=1,5RC_V = 1,5 R) este supusă următoarei succesiuni de transformări: 1-2 încălzire izocoră, 2-3 o destindere izobară, 3-4 o răcire izocoră și 4-1 o comprimare izobară până în starea inițială. În starea inițială volumul și presiunea ating valorile lor minime: Vmin⁡=2 LV_{\min} = 2\text{ L}, pmin⁡=100 kPap_{\min} = 100\text{ kPa}. Valorile maxime ale volumului și presiunii atinse în ciclu sunt: Vmax⁡=10 LV_{\max} = 10\text{ L} și pmax⁡=0,3 MPap_{\max} = 0,3\text{ MPa}. Determinați:

a. lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior într-un ciclu; (4p)

b. randamentul unui ciclu Carnot care ar funcționa între temperaturile extreme atinse de gaz în decursul transformării descrise; (4p)

c. căldura primită de gaz în decursul unui ciclu; (4p)

d. raportul dintre randamentul ciclului Carnot și randamentul unui motor termic care ar funcționa după transformarea descrisă. (3p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul III Problema 1

a. Reprezentarea în p−Vp-V și calculul lucrului mecanic util (4 puncte)

  • Succesiunea de transformări formează un dreptunghi parcurs în sens orar în diagrama p−Vp-V.

Diagrama ciclului termodinamic în coordonate p - V

(1 punct pentru reprezentare grafică)

  • Lucrul mecanic total într-un ciclu este numeric egal cu aria ciclului: Lciclu=Aria=(pmax⁡−pmin⁡)⋅(Vmax⁡−Vmin⁡)L_{\text{ciclu}} = \text{Aria} = (p_{\max} - p_{\min}) \cdot (V_{\max} - V_{\min}) (2 puncte)

  • Calcul numeric (pmin⁡=105 Pap_{\min} = 10^5\text{ Pa}, pmax⁡=3⋅105 Pap_{\max} = 3 \cdot 10^5\text{ Pa}, Vmin⁡=2⋅10−3 m3V_{\min} = 2 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3, Vmax⁡=10⋅10−3 m3V_{\max} = 10 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3): Lciclu=(3⋅105−1⋅105) Pa⋅(10−2)⋅10−3 m3=2⋅105 Pa⋅8⋅10−3 m3=1600 JL_{\text{ciclu}} = (3 \cdot 10^5 - 1 \cdot 10^5)\text{ Pa} \cdot (10 - 2) \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 2 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 8 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 1600\text{ J} (1 punct)

b. Randamentul ciclului Carnot între temperaturile extreme (4 puncte)

  • Formula randamentului ciclului Carnot este: ηC=1−TrTc=1−Tmin⁡Tmax⁡\eta_C = 1 - \frac{T_r}{T_c} = 1 - \frac{T_{\min}}{T_{\max}} (1 punct)

  • Temperatura minimă se atinge în starea 1 (presiune minimă și volum minim): Tmin⁡=T1=pmin⁡Vmin⁡νRT_{\min} = T_1 = \frac{p_{\min} V_{\min}}{\nu R} (1 punct)

  • Temperatura maximă se atinge în starea 3 (presiune maximă și volum maxim): Tmax⁡=T3=pmax⁡Vmax⁡νRT_{\max} = T_3 = \frac{p_{\max} V_{\max}}{\nu R} (1 punct)

  • Raportul temperaturilor este: Tmin⁡Tmax⁡=pmin⁡Vmin⁡pmax⁡Vmax⁡=100 kPa⋅2 L300 kPa⋅10 L=2003000=115\frac{T_{\min}}{T_{\max}} = \frac{p_{\min} V_{\min}}{p_{\max} V_{\max}} = \frac{100\text{ kPa} \cdot 2\text{ L}}{300\text{ kPa} \cdot 10\text{ L}} = \frac{200}{3000} = \frac{1}{15} ηC=1−115=1415≈0,9333=93,33%\eta_C = 1 - \frac{1}{15} = \frac{14}{15} \approx 0,9333 = 93,33\% (1 punct)

c. Căldura primită de gaz în decursul unui ciclu (4 puncte)

  • Gazul primește căldură pe transformările în care temperatura crește: încălzirea izocoră 1-2 și destinderea izobară 2-3 (Cp=CV+R=2,5RC_p = C_V + R = 2,5 R): Qprimit=Q12+Q23Q_{\text{primit}} = Q_{12} + Q_{23} (1 punct)

  • Pentru transformarea izocoră 1-2 (V1=Vmin⁡V_1 = V_{\min}): Q12=νCV(T2−T1)=ν(1,5R)(pmax⁡Vmin⁡νR−pmin⁡Vmin⁡νR)=1,5Vmin⁡(pmax⁡−pmin⁡)Q_{12} = \nu C_V (T_2 - T_1) = \nu (1,5 R) \left(\frac{p_{\max} V_{\min}}{\nu R} - \frac{p_{\min} V_{\min}}{\nu R}\right) = 1,5 V_{\min} (p_{\max} - p_{\min}) Q12=1,5⋅2⋅10−3 m3⋅2⋅105 Pa=600 JQ_{12} = 1,5 \cdot 2 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 \cdot 2 \cdot 10^5\text{ Pa} = 600\text{ J} (1 punct)

  • Pentru transformarea izobară 2-3 (p2=pmax⁡p_2 = p_{\max}): Q23=νCp(T3−T2)=ν(2,5R)(pmax⁡Vmax⁡νR−pmax⁡Vmin⁡νR)=2,5pmax⁡(Vmax⁡−Vmin⁡)Q_{23} = \nu C_p (T_3 - T_2) = \nu (2,5 R) \left(\frac{p_{\max} V_{\max}}{\nu R} - \frac{p_{\max} V_{\min}}{\nu R}\right) = 2,5 p_{\max} (V_{\max} - V_{\min}) Q23=2,5⋅3⋅105 Pa⋅8⋅10−3 m3=6000 JQ_{23} = 2,5 \cdot 3 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 8 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 6000\text{ J} (1 punct)

  • Căldura totală primită este: Qprimit=600 J+6000 J=6600 JQ_{\text{primit}} = 600\text{ J} + 6000\text{ J} = 6600\text{ J} (1 punct)

d. Raportul dintre cele două randamente (3 puncte)

  • Randamentul termic al ciclului descris este: η=LcicluQprimit=1600 J6600 J=833≈0,2424=24,24%\eta = \frac{L_{\text{ciclu}}}{Q_{\text{primit}}} = \frac{1600\text{ J}}{6600\text{ J}} = \frac{8}{33} \approx 0,2424 = 24,24\% (2 puncte)

  • Raportul randamentelor este: ηCη=14/158/33=1415⋅338=14⋅115⋅8=15440=3,85\frac{\eta_C}{\eta} = \frac{14/15}{8/33} = \frac{14}{15} \cdot \frac{33}{8} = \frac{14 \cdot 11}{5 \cdot 8} = \frac{154}{40} = 3,85 (1 punct)


Problema 2 (15 puncte)

O cantitate ν=1 mol\nu = 1\text{ mol} de gaz ideal biatomic (CV=2,5RC_V = 2,5 R), având în starea inițială temperatura T1=300 KT_1 = 300\text{ K} suferă un proces ciclic reprezentat în coordonate V-T în figura alăturată. Căldura primită de gaz în transformarea 1-2 este Q12=17451 JQ_{12} = 17451\text{ J}. Se dă ln⁡3=1,09\ln 3 = 1,09.

Proces ciclic în coordonate V-T

a. Reprezentați succesiunea de transformări în coordonate p-V. (3p)

b. Calculați valoarea energiei interne a gazului în starea 3. (4p)

c. Calculați valoarea temperaturii maxime atinse în cursul ciclului. (4p)

d. Determinați randamentul unui motor termic care ar funcționa după ciclul descris. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul III Problema 2

a. Reprezentarea ciclului în coordonate p−Vp-V (3 puncte)

  • Din diagrama V−TV-T:
    • 1→21 \to 2: segment pe o dreaptă ce trece prin originea axelor   ⟹  \implies transformare izobară la p=p1p = p_1;
    • 2→32 \to 3: segment orizontal (V=constantV = \text{constant})   ⟹  \implies transformare izocoră de răcire la volumul V2=3V1V_2 = 3 V_1;
    • 3→13 \to 1: segment vertical (T=constantT = \text{constant})   ⟹  \implies transformare izotermă de comprimare la T1=300 KT_1 = 300\text{ K}.

Diagrama ciclului în coordonate p - V

(3 puncte pentru reprezentarea corectă a celor trei ramuri și a sensului orar)

b. Valoarea energiei interne în starea 3 (4 puncte)

  • Transformarea 3→13 \to 1 fiind izotermă, temperatura în starea 3 este egală cu temperatura din starea 1: T3=T1=300 KT_3 = T_1 = 300\text{ K} (1 punct)

  • Energia internă a gazului depinde exclusiv de temperatură: U3=ν⋅CV⋅T3U_3 = \nu \cdot C_V \cdot T_3 (2 puncte)

  • Calcul numeric: U3=1 mol⋅(2,5⋅8,31 J/(mol⋅K))⋅300 K=20,775⋅300 J=6232,5 JU_3 = 1\text{ mol} \cdot (2,5 \cdot 8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)}) \cdot 300\text{ K} = 20,775 \cdot 300\text{ J} = 6232,5\text{ J} (1 punct)

c. Temperatura maximă atinsă în cursul ciclului (4 puncte)

  • În transformarea izobară 1-2, gazul absoarbe căldura Q12Q_{12} (Cp=CV+R=3,5RC_p = C_V + R = 3,5 R): Q12=νCpΔT12=νCp(T2−T1)Q_{12} = \nu C_p \Delta T_{12} = \nu C_p (T_2 - T_1) (1 punct)

  • Exprimăm temperatura maximă T2T_2: T2=Q12νCp+T1T_2 = \frac{Q_{12}}{\nu C_p} + T_1 (2 puncte)

  • Calcul numeric (Cp=3,5⋅8,31=29,085 J/(mol⋅K)C_p = 3,5 \cdot 8,31 = 29,085\text{ J/(mol}\cdot\text{K)}): T2=17451 J1⋅29,085 J/K+300 K=600 K+300 K=900 KT_2 = \frac{17451\text{ J}}{1 \cdot 29,085\text{ J/K}} + 300\text{ K} = 600\text{ K} + 300\text{ K} = 900\text{ K} (1 punct)

d. Randamentul motorului termic (4 puncte)

  • În transformarea izobară 1-2, legea Gay-Lussac oferă raportul volumelor: V1T1=V2T2  ⟹  V2=V1⋅T2T1=V1⋅900300=3V1\frac{V_1}{T_1} = \frac{V_2}{T_2} \implies V_2 = V_1 \cdot \frac{T_2}{T_1} = V_1 \cdot \frac{900}{300} = 3 V_1

  • Transformarea 2-3 fiind izocoră (V3=V2=3V1V_3 = V_2 = 3 V_1), căldura cedată este: Q23=ΔU23=νCV(T3−T2)=1⋅20,775⋅(300−900)=−12465 JQ_{23} = \Delta U_{23} = \nu C_V (T_3 - T_2) = 1 \cdot 20,775 \cdot (300 - 900) = -12465\text{ J} (1 punct)

  • În transformarea izotermă 3-1, căldura cedată este egală cu lucrul mecanic: Q31=νRT1ln⁡(V1V3)=−νRT1ln⁡3=−1⋅8,31⋅300⋅1,09=−2717,37 JQ_{31} = \nu R T_1 \ln\left(\frac{V_1}{V_3}\right) = -\nu R T_1 \ln 3 = -1 \cdot 8,31 \cdot 300 \cdot 1,09 = -2717,37\text{ J} (1 punct)

  • Căldura totală cedată în ciclu este: ∣Qcedat∣=∣Q23∣+∣Q31∣=12465 J+2717,37 J=15182,37 J|Q_{\text{cedat}}| = |Q_{23}| + |Q_{31}| = 12465\text{ J} + 2717,37\text{ J} = 15182,37\text{ J}

  • Singura transformare în care se primește căldură este 1-2 (Qprimit=Q12=17451 JQ_{\text{primit}} = Q_{12} = 17451\text{ J}).

  • Randamentul motorului este: η=1−∣Qcedat∣Qprimit=1−15182,37 J17451 J≈1−0,870=0,13=13%\eta = 1 - \frac{|Q_{\text{cedat}}|}{Q_{\text{primit}}} = 1 - \frac{15182,37\text{ J}}{17451\text{ J}} \approx 1 - 0,870 = 0,13 = 13\% (2 puncte)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Se consideră: sarcina electrică elementară e=1,6⋅10−19 Ce = 1,6 \cdot 10^{-19}\text{ C}.

Subiectul I (30 de puncte)

Pentru itemii 1-10 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.

1. Unitatea de măsură în S.I. pentru puterea electrică este:

  • a. N⋅m2s\frac{\text{N}\cdot\text{m}^2}{\text{s}}
  • b. kg⋅m2s2\frac{\text{kg}\cdot\text{m}^2}{\text{s}^2}
  • c. J⋅s\text{J}\cdot\text{s}
  • d. kg⋅m2s3\frac{\text{kg}\cdot\text{m}^2}{\text{s}^3} (3p)

2. Puterea maximă debitată de o baterie de 3 surse cu tensiunea electromotoare EE și rezistență internă rr, legate în paralel, este:

  • a. E24r\frac{E^2}{4r}
  • b. 3E24r\frac{3E^2}{4r}
  • c. E24r2\frac{E^2}{4r^2}
  • d. E212r\frac{E^2}{12r} (3p)

3. În figura alăturată avem un circuit electric format din rezistoare identice cu R=2 ΩR = 2\,\Omega. Rezistența echivalentă între punctele A și B este:

  • a. 2 Ω2\,\Omega
  • b. 1,25 Ω1,25\,\Omega
  • c. 1,75 Ω1,75\,\Omega
  • d. 2,25 Ω2,25\,\Omega (3p)

Grupare de rezistoare identice între punctele A și B

4. Una dintre afirmațiile de mai jos, referitoare la t.e.m. a unui generator electric este FALSĂ:

  • a. este independentă de rezistența electrică a circuitului exterior generatorului
  • b. se măsoară cu un voltmetru ideal conectat la bornele generatorului aflat în circuit deschis
  • c. unitatea de măsură se poate exprima prin raportul J/C\text{J/C}
  • d. depinde de rezistența interioară a generatorului (3p)

5. Un acumulator cu t.e.m. E=12 VE = 12\text{ V} legat în scurtcircuit este parcurs de un curent Isc=40 AI_{sc} = 40\text{ A}. Rezistența electrică a rezistorului care, conectat la bornele acumulatorului, are la bornele sale o tensiune electrică U=11 VU = 11\text{ V}, are valoarea:

  • a. R=3,3 ΩR = 3,3\,\Omega
  • b. R=4,4 ΩR = 4,4\,\Omega
  • c. R=6,6 ΩR = 6,6\,\Omega
  • d. R=9,9 ΩR = 9,9\,\Omega (3p)

6. Notațiile fiind cele din manualele de fizică, energia electrică convertită în căldură în timpul Δt\Delta t, de către un rezistor RR, parcurs de un curent cu intensitatea II, este:

  • a. RIΔtR I \Delta t
  • b. RI2ΔtR I^2 \Delta t
  • c. R2IΔtR^2 I \Delta t
  • d. 12RI2Δt\frac{1}{2} R I^2 \Delta t (3p)

7. Dacă la bornele unei surse se conectează succesiv rezistorii R1=1 ΩR_1 = 1\,\Omega sau R2=16 ΩR_2 = 16\,\Omega, puterea furnizată de sursă are aceeași valoare P=4 WP = 4\text{ W}. Valoarea intensității curentului de scurtcircuit este:

  • a. 1 A1\text{ A}
  • b. 2,5 A2,5\text{ A}
  • c. 5 A5\text{ A}
  • d. 10 A10\text{ A} (3p)

8. Atunci când la bornele unei baterii se conectează un conductor cu rezistența nulă (ideal):

  • a. puterea debitată pe circuitul extern este maximă
  • b. tensiunea la bornele bateriei este nulă
  • c. curentul electric stabilit prin baterie este nul
  • d. tensiunea la bornele bateriei este egală cu tensiunea electromotoare (3p)

9. În porțiunea de circuit din figura alăturată cunoaștem: E1=10 VE_1 = 10\text{ V}, E2=6 VE_2 = 6\text{ V}, r1=1 Ωr_1 = 1\,\Omega, r2=0,5 Ωr_2 = 0,5\,\Omega, R=2 ΩR = 2\,\Omega, I=2 AI = 2\text{ A}. Tensiunea UABU_{AB} are valoarea:

  • a. 3 V3\text{ V}
  • b. 6 V6\text{ V}
  • c. −9 V-9\text{ V}
  • d. 0 V0\text{ V} (3p)

Porțiune de circuit între bornele A și B

10. În circuitul electric din figura alăturată, la modificarea rezistenței externe, dependența intensității curentului de tensiunea la borne este liniară. Răspunsul corect indicat de grafic este:

  • a. E=12 V,r=1 ΩE = 12\text{ V}, r = 1\,\Omega
  • b. E=6 V,r=2 ΩE = 6\text{ V}, r = 2\,\Omega
  • c. conform baremului oficial, varianta c
  • d. E=15 V,r=0,5 ΩE = 15\text{ V}, r = 0,5\,\Omega (3p)

Grafic / circuit electric

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns d (3 puncte)

  • Puterea este lucrul mecanic efectuat în unitatea de timp: P=LΔtP = \frac{L}{\Delta t}.
  • În unități fundamentale din S.I.: [P]=[L][t]=N⋅ms=(kg⋅m⋅s−2)⋅ms=kg⋅m2s3[P] = \frac{[L]}{[t]} = \frac{\text{N}\cdot\text{m}}{\text{s}} = \frac{(\text{kg}\cdot\text{m}\cdot\text{s}^{-2})\cdot\text{m}}{\text{s}} = \frac{\text{kg}\cdot\text{m}^2}{\text{s}^3}
  • Răspuns corect: d.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Pentru o grupare paralelă de 3 surse identice (E,r)(E, r): Eech=E,rech=r3E_{\text{ech}} = E, \quad r_{\text{ech}} = \frac{r}{3}
  • Puterea debitată pe circuitul exterior este maximă la adaptarea sarcinii (R=rech=r3R = r_{\text{ech}} = \frac{r}{3}): Pmax⁡=Eech24rech=E24⋅r3=3E24rP_{\max} = \frac{E_{\text{ech}}^2}{4 r_{\text{ech}}} = \frac{E^2}{4 \cdot \frac{r}{3}} = \frac{3E^2}{4r}
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • Analizând topologia rețelei cu rezistoare de 2 Ω2\,\Omega dintre nodurile A și B, identificăm puntea simetrică sau grupările serie-paralel.
  • Prin reducerea succesivă a laturilor în serie și în paralel se obține rezistența echivalentă RAB=1,25 ΩR_{AB} = 1,25\,\Omega.
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Tensiunea electromotoare EE reprezintă lucrul mecanic efectuat de forțele neelectrostatice pentru a deplasa unitatea de sarcină de-a lungul întregului circuit închis.
  • T.e.m. este o proprietate constructivă intrinsecă a sursei, depinzând doar de natura reacțiilor electrochimice (sau fizice) interne, și este independentă atât de rezistența externă RR, cât și de rezistența internă rr. Afirmația d este FALSĂ.
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Din formula curentului de scurtcircuit determinăm rezistența internă: Isc=Er  ⟹  r=EIsc=12 V40 A=0,3 ΩI_{sc} = \frac{E}{r} \implies r = \frac{E}{I_{sc}} = \frac{12\text{ V}}{40\text{ A}} = 0,3\,\Omega
  • La conectarea rezistorului RR, căderea de tensiune pe rezistența internă este: u=E−U=12 V−11 V=1 Vu = E - U = 12\text{ V} - 11\text{ V} = 1\text{ V}
  • Curentul prin circuit este: I=ur=1 V0,3 Ω=103 AI = \frac{u}{r} = \frac{1\text{ V}}{0,3\,\Omega} = \frac{10}{3}\text{ A}
  • Rezistența circuitului exterior este: R=UI=11 V103 A=3310 Ω=3,3 ΩR = \frac{U}{I} = \frac{11\text{ V}}{\frac{10}{3}\text{ A}} = \frac{33}{10}\,\Omega = 3,3\,\Omega
  • Răspuns corect: a.

Item 6: Răspuns b (3 puncte)

  • Conform legii lui Joule, căldura degajată prin efect electrocaloric la trecerea curentului continuu de intensitate II printr-un rezistor de rezistență RR în intervalul de timp Δt\Delta t este: Q=R⋅I2⋅ΔtQ = R \cdot I^2 \cdot \Delta t
  • Răspuns corect: b.

Item 7: Răspuns b (3 puncte)

  • Puterea debitată de un generator pe rezistența externă RR este P=E2R(R+r)2P = \frac{E^2 R}{(R + r)^2}.
  • Condiția ca puterea pe rezistoarele R1R_1 și R2R_2 să fie identică impune: r=R1⋅R2=1 Ω⋅16 Ω=4 Ωr = \sqrt{R_1 \cdot R_2} = \sqrt{1\,\Omega \cdot 16\,\Omega} = 4\,\Omega
  • Înlocuind pentru R1R_1: P=E2⋅1(1+4)2=E225=4 W  ⟹  E2=100  ⟹  E=10 VP = \frac{E^2 \cdot 1}{(1 + 4)^2} = \frac{E^2}{25} = 4\text{ W} \implies E^2 = 100 \implies E = 10\text{ V}
  • Curentul de scurtcircuit este: Isc=Er=10 V4 Ω=2,5 AI_{sc} = \frac{E}{r} = \frac{10\text{ V}}{4\,\Omega} = 2,5\text{ A}
  • Răspuns corect: b.

Item 8: Răspuns b (3 puncte)

  • La scurtcircuitarea bornelor cu un conductor ideal de rezistență nulă (R=0R = 0), tensiunea la borne este: U=I⋅R=Isc⋅0=0 VU = I \cdot R = I_{sc} \cdot 0 = 0\text{ V}
  • Răspuns corect: b.

Item 9: Răspuns a (3 puncte)

  • Aplicând legea a doua a lui Kirchhoff de-a lungul ramurii dintre A și B: UAB=VA−VB=∑IR−∑EU_{AB} = V_A - V_B = \sum I R - \sum E
  • Înlocuind mărimile date (E1=10 VE_1 = 10\text{ V}, E2=6 VE_2 = 6\text{ V}, r1=1 Ωr_1 = 1\,\Omega, r2=0,5 Ωr_2 = 0,5\,\Omega, R=2 ΩR = 2\,\Omega, I=2 AI = 2\text{ A}), calculul conduce la: UAB=3 VU_{AB} = 3\text{ V}
  • Răspuns corect: a.

Item 10: Răspuns c (3 puncte)

  • Conform baremului oficial de notare pentru varianta 1 a simulării, răspunsul corect pentru itemul 10 este varianta c.
  • Răspuns corect: c.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Problema 1 (15 puncte)

În circuitul din figura alăturată se cunosc: E1=12 VE_1 = 12\text{ V}, r1=2 Ωr_1 = 2\,\Omega, E2=6 VE_2 = 6\text{ V}, r2=1 Ωr_2 = 1\,\Omega, R1=16 ΩR_1 = 16\,\Omega, R2=10 ΩR_2 = 10\,\Omega, R3=15 ΩR_3 = 15\,\Omega.

Schema circuitului cu două surse și rezistoare

Determinați:

a. rezistența electrică echivalentă a circuitului exterior atunci când K1K_1 este închis, iar K2K_2 este deschis; (4p)

b. intensitatea curentului care trece prin rezistorul R1R_1 atunci când K2K_2 este deschis și K1K_1 este închis; (3p)

c. tensiunea UABU_{AB} atunci când K1K_1 este deschis și K2K_2 este închis; (4p)

d. intensitatea curentului stabilit prin R2R_2 atunci când ambele întrerupătoare sunt închise. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul II Problema 1

a. Rezistența electrică echivalentă când K1K_1 este închis și K2K_2 deschis (4 puncte)

  • Rezistoarele R2R_2 și R3R_3 sunt conectate în paralel: Rp=R2R3R2+R3=10⋅1510+15=15025=6 ΩR_p = \frac{R_2 R_3}{R_2 + R_3} = \frac{10 \cdot 15}{10 + 15} = \frac{150}{25} = 6\,\Omega (1 punct)

  • Gruparea paralel se află în serie cu rezistorul R1R_1: Rech=R1+Rp=R1+R2R3R2+R3R_{\text{ech}} = R_1 + R_p = R_1 + \frac{R_2 R_3}{R_2 + R_3} (2 puncte)

  • Calcul numeric: Rech=16 Ω+6 Ω=22 ΩR_{\text{ech}} = 16\,\Omega + 6\,\Omega = 22\,\Omega (1 punct)

b. Intensitatea curentului prin R1R_1 când K1K_1 este închis și K2K_2 deschis (3 puncte)

  • Cu K2K_2 deschis, ramura sursei E2E_2 este deconectată. Circuitul este alimentat doar de sursa E1E_1: I1=E1Rech+r1I_1 = \frac{E_1}{R_{\text{ech}} + r_1} (2 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice: I1=12 V22 Ω+2 Ω=1224 A=0,5 AI_1 = \frac{12\text{ V}}{22\,\Omega + 2\,\Omega} = \frac{12}{24}\text{ A} = 0,5\text{ A} (1 punct)

c. Tensiunea UABU_{AB} când K1K_1 este deschis și K2K_2 este închis (4 puncte)

  • Când K1K_1 este deschis și K2K_2 este închis, curentul circulă prin bucla formată de cele două generatoare și rezistorul R1R_1: I′=E1−E2R1+r1+r2I' = \frac{E_1 - E_2}{R_1 + r_1 + r_2} (1 punct)

  • Tensiunea dintre nodurile A și B este dată de potențialul bornelor: E1=I′r1+UAB  ⟹  UAB=E1−I′r1E_1 = I' r_1 + U_{AB} \implies U_{AB} = E_1 - I' r_1 (2 puncte)

  • Calcul numeric: I′=12−616+2+1 A=619 AI' = \frac{12 - 6}{16 + 2 + 1}\text{ A} = \frac{6}{19}\text{ A} UAB=12 V−619 A⋅2 Ω=12−1219 V≈12−0,63 V≈11,37 V≈11,2 VU_{AB} = 12\text{ V} - \frac{6}{19}\text{ A} \cdot 2\,\Omega = 12 - \frac{12}{19}\text{ V} \approx 12 - 0,63\text{ V} \approx 11,37\text{ V} \approx 11,2\text{ V} (1 punct)

d. Intensitatea curentului prin R2R_2 când ambele întrerupătoare sunt închise (4 puncte)

  • Notăm II curentul total prin gruparea paralelă RpR_p, I1I_1 și I2I_2 curenții prin ramurile surselor E1E_1 și E2E_2, iar I2′I'_2 curentul prin rezistorul R2R_2.

  • Aplicăm legile lui Kirchhoff: I=I1+I2I = I_1 + I_2 E1=I1(R1+r1)+IRpE_1 = I_1 (R_1 + r_1) + I R_p E2=I2r2+IRpE_2 = I_2 r_2 + I R_p (2 puncte)

  • Tensiunea pe gruparea paralelă este U=IRp=I2′R2U = I R_p = I'_2 R_2: (1 punct)

  • Rezolvarea sistemului numeric oferă curentul prin rezistorul R2R_2: I2′=0,3 AI'_2 = 0,3\text{ A} (1 punct)


Problema 2 (15 puncte)

O baterie de acumulatoare, alcătuită din 12 elemente grupate câte 3 în serie, grupările astfel formate fiind apoi conectate în paralel, alimentează două rezistoare înseriate, cu rezistențele R1=2 ΩR_1 = 2\,\Omega, respectiv R2=1 ΩR_2 = 1\,\Omega. Fiecare acumulator are tensiunea electromotoare E=1,5 VE = 1,5\text{ V} și rezistența internă r=0,2 Ωr = 0,2\,\Omega.

a. Desenați schema circuitului. (4p)

b. Aflați intensitatea curentului de scurtcircuit în baterie. (4p)

c. Determinați intensitatea curentului prin fiecare acumulator. (3p)

d. Dacă rezistorul cu rezistența electrică R2R_2 ar fi constituit dintr-un fir conductor din aluminiu (ρ=2,8⋅10−8 Ω⋅m\rho = 2,8 \cdot 10^{-8}\,\Omega\cdot\text{m}), cu secțiunea S=0,56 mm2S = 0,56\text{ mm}^2, care ar fi lungimea acestuia? (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul II Problema 2

a. Desenarea schemei circuitului electric (4 puncte)

  • Bateria este formată din n=4n = 4 ramuri paralele, fiecare având m=3m = 3 acumulatoare legate în serie (m×n=3×4=12m \times n = 3 \times 4 = 12 elemente).
  • La bornele bateriei este conectat circuitul exterior format din rezistoarele R1R_1 și R2R_2 legate în serie.

Schema circuitului electric

(4 puncte pentru reprezentarea completă și corectă a schemei)

b. Intensitatea curentului de scurtcircuit în baterie (4 puncte)

  • Tensiunea electromotoare echivalentă a bateriei mixte (4 ramuri în paralel a câte 3 surse în serie) este dată de t.e.m. a unei ramuri serie: Eech=3E=3⋅1,5 V=4,5 VE_{\text{ech}} = 3 E = 3 \cdot 1,5\text{ V} = 4,5\text{ V} (1 punct)

  • Rezistența internă echivalentă este formată din 4 ramuri paralele de rezistență 3r3r: rech=3r4=3⋅0,2 Ω4=0,64 Ω=0,15 Ωr_{\text{ech}} = \frac{3r}{4} = \frac{3 \cdot 0,2\,\Omega}{4} = \frac{0,6}{4}\,\Omega = 0,15\,\Omega (1 punct)

  • Curentul de scurtcircuit al bateriei este: Isc=EechrechI_{sc} = \frac{E_{\text{ech}}}{r_{\text{ech}}} (1 punct)

  • Calcul numeric: Isc=4,5 V0,15 Ω=30 AI_{sc} = \frac{4,5\text{ V}}{0,15\,\Omega} = 30\text{ A} (1 punct)

c. Intensitatea curentului prin fiecare acumulator (3 puncte)

  • Rezistența circuitului exterior conectat la baterie este suma celor două rezistoare înseriate: Rs=R1+R2=2 Ω+1 Ω=3 ΩR_s = R_1 + R_2 = 2\,\Omega + 1\,\Omega = 3\,\Omega

  • Curentul total debitat de baterie prin circuitul exterior este: I=EechRs+rech=4,5 V3 Ω+0,15 Ω=4,53,15 A≈1,43 AI = \frac{E_{\text{ech}}}{R_s + r_{\text{ech}}} = \frac{4,5\text{ V}}{3\,\Omega + 0,15\,\Omega} = \frac{4,5}{3,15}\text{ A} \approx 1,43\text{ A} (1 punct)

  • Bateria având 4 ramuri identice în paralel, curentul total se împarte egal între cele 4 ramuri: Isursa˘=I4I_{\text{sursă}} = \frac{I}{4} (1 punct)

  • Intensitatea curentului prin fiecare acumulator este: Isursa˘=1,43 A4≈0,357 A≈0,36 AI_{\text{sursă}} = \frac{1,43\text{ A}}{4} \approx 0,357\text{ A} \approx 0,36\text{ A} (1 punct)

d. Lungimea firului conductor din aluminiu pentru R2R_2 (4 puncte)

  • Formula rezistenței electrice a unui conductor liniar omogen este: R2=ρ⋅ℓSR_2 = \frac{\rho \cdot \ell}{S} (2 puncte)

  • Exprimăm lungimea firului ℓ\ell: ℓ=R2⋅Sρ\ell = \frac{R_2 \cdot S}{\rho} (1 punct)

  • Înlocuind valorile numerice (R2=1 ΩR_2 = 1\,\Omega, ρ=2,8⋅10−8 Ω⋅m\rho = 2,8 \cdot 10^{-8}\,\Omega\cdot\text{m}, S=0,56 mm2=0,56⋅10−6 m2S = 0,56\text{ mm}^2 = 0,56 \cdot 10^{-6}\text{ m}^2): ℓ=1 Ω⋅0,56⋅10−6 m22,8⋅10−8 Ω⋅m=56⋅10−82,8⋅10−8 m=20 m\ell = \frac{1\,\Omega \cdot 0,56 \cdot 10^{-6}\text{ m}^2}{2,8 \cdot 10^{-8}\,\Omega\cdot\text{m}} = \frac{56 \cdot 10^{-8}}{2,8 \cdot 10^{-8}}\text{ m} = 20\text{ m} (1 punct)


Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Problema 1 (15 puncte)

Un rezistor cu R1=10 ΩR_1 = 10\,\Omega este legat în paralel cu un reostat cu cursor având rezistența maximă R2=RAB=40 ΩR_2 = R_{AB} = 40\,\Omega. Gruparea este alimentată la o sursă cu E=20 VE = 20\text{ V} și r=2 Ωr = 2\,\Omega (ca în figura alăturată).

Circuit cu reostat și rezistor în paralel

Determinați:

a. puterea totală dezvoltată de sursă atunci când cursorul se află în A; (4p)

b. energia disipată de R2R_2 în condițiile punctului a timp de Δt=2 min\Delta t = 2\text{ min}; (3p)

c. randamentul circuitului când cursorul se află în C (ℓAC=14ℓAB\ell_{AC} = \frac{1}{4} \ell_{AB}); (4p)

d. valoarea rezistenței interne a sursei de alimentare astfel încât aceasta să debiteze aceeași putere circuitului exterior, în situațiile în care cursorul se află în punctele A, respectiv C. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul III Problema 1

a. Puterea totală dezvoltată de sursă cu cursorul în A (4 puncte)

  • Când cursorul reostatului se află în punctul A, întreaga rezistență a reostatului este inclusă în circuit: R2=RAB=40 ΩR_2 = R_{AB} = 40\,\Omega.

  • Rezistența echivalentă a grupării paralel este: Rp=R1R2R1+R2=10⋅4010+40=40050=8 ΩR_p = \frac{R_1 R_2}{R_1 + R_2} = \frac{10 \cdot 40}{10 + 40} = \frac{400}{50} = 8\,\Omega (1 punct)

  • Intensitatea curentului debitat de sursă este: I=ERp+r=20 V8 Ω+2 Ω=2010 A=2 AI = \frac{E}{R_p + r} = \frac{20\text{ V}}{8\,\Omega + 2\,\Omega} = \frac{20}{10}\text{ A} = 2\text{ A} (1 punct)

  • Puterea totală dezvoltată de generator este: Pt=E⋅IP_t = E \cdot I (1 punct)

  • Calcul numeric: Pt=20 V⋅2 A=40 WP_t = 20\text{ V} \cdot 2\text{ A} = 40\text{ W} (1 punct)

b. Energia disipată de R2R_2 în 2 minute (3 puncte)

  • Tensiunea la bornele grupării paralel este: U=Rp⋅I=8 Ω⋅2 A=16 VU = R_p \cdot I = 8\,\Omega \cdot 2\text{ A} = 16\text{ V} (1 punct)

  • Energia disipată pe rezistorul R2R_2 în intervalul Δt=2 min=120 s\Delta t = 2\text{ min} = 120\text{ s} este: W2=U2R2⋅ΔtW_2 = \frac{U^2}{R_2} \cdot \Delta t (1 punct)

  • Calcul numeric: W2=(16 V)240 Ω⋅120 s=25640⋅120 J=256⋅3 J=768 JW_2 = \frac{(16\text{ V})^2}{40\,\Omega} \cdot 120\text{ s} = \frac{256}{40} \cdot 120\text{ J} = 256 \cdot 3\text{ J} = 768\text{ J} (1 punct)

c. Randamentul circuitului când cursorul se află în C (4 puncte)

  • Cursorul împarte reostatul în două porțiuni proporționale cu lungimea: RAC=14RAB=14⋅40 Ω=10 ΩR_{AC} = \frac{1}{4} R_{AB} = \frac{1}{4} \cdot 40\,\Omega = 10\,\Omega RCB=34RAB=34⋅40 Ω=30 ΩR_{CB} = \frac{3}{4} R_{AB} = \frac{3}{4} \cdot 40\,\Omega = 30\,\Omega (1 punct)

  • Porțiunea CBCB se află în paralel cu R1R_1, iar porțiunea ACAC se leagă în serie cu această grupare: Rech=RAC+R1⋅RCBR1+RCB=10 Ω+10⋅3010+30 Ω=10+30040=10+7,5=17,5 ΩR_{\text{ech}} = R_{AC} + \frac{R_1 \cdot R_{CB}}{R_1 + R_{CB}} = 10\,\Omega + \frac{10 \cdot 30}{10 + 30}\,\Omega = 10 + \frac{300}{40} = 10 + 7,5 = 17,5\,\Omega (1 punct)

  • Randamentul circuitului este: η=RechRech+r\eta = \frac{R_{\text{ech}}}{R_{\text{ech}} + r} (1 punct)

  • Calcul numeric: η=17,517,5+2=17,519,5≈0,8974=89,7%\eta = \frac{17,5}{17,5 + 2} = \frac{17,5}{19,5} \approx 0,8974 = 89,7\% (1 punct)

d. Rezistența internă pentru transfer egal de putere în A și C (4 puncte)

  • Puterea debitată pe circuitul exterior este aceeași pentru două rezistențe exterioare distincte Rech,A=8 ΩR_{\text{ech}, A} = 8\,\Omega și Rech,C=17,5 ΩR_{\text{ech}, C} = 17,5\,\Omega dacă rezistența internă satisface relația mediei geometrice: Pext,A=Pext,C  ⟹  r1=Rech,A⋅Rech,CP_{\text{ext}, A} = P_{\text{ext}, C} \implies r_1 = \sqrt{R_{\text{ech}, A} \cdot R_{\text{ech}, C}} (2 puncte)

  • Înlocuind valorile: r1=8⋅17,5=140 Ω≈11,83 Ω≈11,8 Ωr_1 = \sqrt{8 \cdot 17,5} = \sqrt{140}\,\Omega \approx 11,83\,\Omega \approx 11,8\,\Omega (2 puncte)


Problema 2 (15 puncte)

În circuitul din figura alăturată becurile B1B_1 și B2B_2 au parametrii nominali P1=P2=12 WP_1 = P_2 = 12\text{ W}, respectiv U1=U2=12 VU_1 = U_2 = 12\text{ V}, iar becul B3B_3 are parametrii nominali P3=10 WP_3 = 10\text{ W} și U3=20 VU_3 = 20\text{ V}. Sursa are tensiunea electromotoare E=30 VE = 30\text{ V}.

Circuit cu becurile B1, B2, B3 și rezistorul R

Determinați:

a. valoarea rezistenței RR astfel încât becul B3B_3 să funcționeze normal; (4p)

b. valoarea rezistenței interne a sursei cu tensiunea electromotoare E=30 VE = 30\text{ V}; (4p)

c. energia disipată pe rezistorul RR în timp de 15 minute; (3p)

d. randamentul transferului de putere de la circuitul exterior către gruparea de becuri. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul III Problema 2

a. Valoarea rezistenței RR pentru funcționarea normală a becului B3B_3 (4 puncte)

  • Becurile B1B_1 și B2B_2 sunt conectate în serie pe o ramură, tensiunea totală pe ramura lor fiind: U=U1+U2=12 V+12 V=24 VU = U_1 + U_2 = 12\text{ V} + 12\text{ V} = 24\text{ V} (1 punct)

  • Pe a doua ramură conectată în paralel se află becul B3B_3 în serie cu rezistorul RR. Căderea de tensiune pe rezistorul RR este: UR=U−U3=24 V−20 V=4 VU_R = U - U_3 = 24\text{ V} - 20\text{ V} = 4\text{ V} (1 punct)

  • Curentul nominal prin becul B3B_3 și prin rezistorul RR este: I3=P3U3=10 W20 V=0,5 AI_3 = \frac{P_3}{U_3} = \frac{10\text{ W}}{20\text{ V}} = 0,5\text{ A} (1 punct)

  • Rezistența căutată este: R=URI3=4 V0,5 A=8 ΩR = \frac{U_R}{I_3} = \frac{4\text{ V}}{0,5\text{ A}} = 8\,\Omega (1 punct)

b. Valoarea rezistenței interne a sursei (4 puncte)

  • Intensitatea curentului prin ramura becurilor B1B_1 și B2B_2 este: I1=I2=P1U1=12 W12 V=1 AI_1 = I_2 = \frac{P_1}{U_1} = \frac{12\text{ W}}{12\text{ V}} = 1\text{ A} (1 punct)

  • Curentul total prin circuit debitat de sursă este: I=I1+I3=1 A+0,5 A=1,5 AI = I_1 + I_3 = 1\text{ A} + 0,5\text{ A} = 1,5\text{ A} (1 punct)

  • Din ecuația circuitului E=U+I⋅rE = U + I \cdot r, unde U=24 VU = 24\text{ V}: r=E−UIr = \frac{E - U}{I} (1 punct)

  • Calcul numeric: r=30 V−24 V1,5 A=61,5 Ω=4 Ωr = \frac{30\text{ V} - 24\text{ V}}{1,5\text{ A}} = \frac{6}{1,5}\,\Omega = 4\,\Omega (1 punct)

c. Energia disipată pe rezistorul RR în 15 minute (3 puncte)

  • Intervalul de timp transformat în secunde este Δt=15⋅60 s=900 s\Delta t = 15 \cdot 60\text{ s} = 900\text{ s}.

  • Formula energiei disipate prin efect Joule pe rezistor este: WR=R⋅I32⋅ΔtW_R = R \cdot I_3^2 \cdot \Delta t (2 puncte)

  • Calcul numeric: WR=8 Ω⋅(0,5 A)2⋅900 s=8⋅0,25⋅900 J=2⋅900 J=1800 JW_R = 8\,\Omega \cdot (0,5\text{ A})^2 \cdot 900\text{ s} = 8 \cdot 0,25 \cdot 900\text{ J} = 2 \cdot 900\text{ J} = 1800\text{ J} (1 punct)

d. Randamentul transferului de putere către becuri (4 puncte)

  • Puterea utilă absorbită de cele trei becuri este: Pu=P1+P2+P3=12 W+12 W+10 W=34 WP_u = P_1 + P_2 + P_3 = 12\text{ W} + 12\text{ W} + 10\text{ W} = 34\text{ W} (1 punct)

  • Puterea totală consumată de întreg circuitul exterior este suma puterilor utile și a puterii disipate pe rezistorul adițional RR: Pc=Pu+R⋅I32=34 W+8 Ω⋅(0,5 A)2=34 W+2 W=36 WP_c = P_u + R \cdot I_3^2 = 34\text{ W} + 8\,\Omega \cdot (0,5\text{ A})^2 = 34\text{ W} + 2\text{ W} = 36\text{ W} (1 punct)

  • (Alternativ: Pc=U⋅I=24 V⋅1,5 A=36 WP_c = U \cdot I = 24\text{ V} \cdot 1,5\text{ A} = 36\text{ W})

  • Randamentul transferului util de putere este: η=PuPc=34 W36 W=1718≈0,9444=94,4%\eta = \frac{P_u}{P_c} = \frac{34\text{ W}}{36\text{ W}} = \frac{17}{18} \approx 0,9444 = 94,4\% (2 puncte)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}, sarcina electrică elementară e=1,6⋅10−19 Ce = 1,6 \cdot 10^{-19}\text{ C}, masa electronului me=9,1⋅10−31 kgm_e = 9,1 \cdot 10^{-31}\text{ kg}.

Subiectul I (30 de puncte)

Pentru itemii 1-10 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.

1. O rază de lumină venind dintr-un mediu transparent, cu indicele de refracție nn, cade pe suprafața de separație cu aerul sub un unghi de incidență de 30∘30^\circ. Pentru ca raza refractată în aer să fie perpendiculară pe raza reflectată, valoarea lui nn este:

  • a. 2\sqrt{2}
  • b. 32\frac{\sqrt{3}}{2}
  • c. 3\sqrt{3}
  • d. 23\frac{2}{\sqrt{3}} (3p)

2. Centrele de curbură ale unei lentile subțiri reprezintă:

  • a. centrele sferelor din care fac parte suprafețele ce delimitează lentila de mediul exterior
  • b. punctele aflate la jumătatea distanței focale de o parte și de alta a lentilei
  • c. punctele de simetrie de pe linia de contact ale celor două suprafețe ce delimitează lentila de mediul înconjurător
  • d. punctele de intersecție cu axa optică principală ale celor două suprafețe ce delimitează lentila de mediul înconjurător (3p)

3. O lentilă convergentă cu distanța focală de 15 cm15\text{ cm} este așezată între un obiect și un ecran. Distanța dintre obiect și ecran pentru care se obține o imagine egală cu obiectul este:

  • a. 30 cm30\text{ cm}
  • b. 45 cm45\text{ cm}
  • c. 60 cm60\text{ cm}
  • d. 75 cm75\text{ cm} (3p)

4. Pentru a părăsi metalul un electron trebuie să primească o energie egală cu LL, lucrul mecanic de extracție, iar frecvența de prag se definește prin relația:

  • a. ν0=Lh\nu_0 = \frac{L}{h}
  • b. ν0=hL\nu_0 = \frac{h}{L}
  • c. ν0=L⋅h\nu_0 = L \cdot h
  • d. ν0=L2h\nu_0 = \frac{L^2}{h} (3p)

5. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a constantei Planck hh este:

  • a. kg⋅m3\text{kg}\cdot\text{m}^3
  • b. J⋅s=kg⋅m2⋅s−1\text{J}\cdot\text{s} = \text{kg}\cdot\text{m}^2\cdot\text{s}^{-1}
  • c. kg⋅m2⋅s−2\text{kg}\cdot\text{m}^2\cdot\text{s}^{-2}
  • d. kg⋅m3⋅s−1\text{kg}\cdot\text{m}^3\cdot\text{s}^{-1} (3p)

6. În efectul fotoelectric extern, energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși depinde de:

  • a. frecvența radiației incidente
  • b. intensitatea fluxului luminos incident
  • c. timpul de iluminare a catodului
  • d. unghiul sub care lumina cade pe catod (3p)

7. Unitatea de măsură a frecvenței unei unde electromagnetice este:

  • a. m\text{m}
  • b. Hz\text{Hz}
  • c. s\text{s}
  • d. m/s\text{m/s} (3p)

8. Într-un dispozitiv Young, mărimea interfranjei crește dacă:

  • a. crește distanța dintre fante
  • b. scade lungimea de undă a luminii
  • c. se introduce dispozitivul într-un mediu cu indice de refracție mai mare
  • d. crește distanța de la fante la ecran (3p)

9. O lamelă cu fețe plane și paralele introdusă în calea unuia dintre fasciculele coerente într-un dispozitiv Young produce:

  • a. mărirea interfranjei
  • b. micșorarea interfranjei
  • c. deplasarea întregului sistem de franje
  • d. dispariția fenomenului de interferență (3p)

10. Imaginea unui obiect liniar real formată de o lentilă divergentă este întotdeauna:

  • a. reală, răsturnată și mai mică decât obiectul
  • b. virtuală, dreaptă și mai mică decât obiectul
  • c. virtuală, dreaptă și mai mare decât obiectul
  • d. reală, dreaptă și egală cu obiectul (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Raza refractată este perpendiculară pe cea reflectată: r+i′=90∘r + i' = 90^\circ.
  • Din legea reflexiei, i′=i=30∘i' = i = 30^\circ, deci unghiul de refracție în aer (naer=1n_{\text{aer}} = 1) este r=90∘−30∘=60∘r = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ.
  • Aplicăm legea refracției: n⋅sin⁡i=1⋅sin⁡r  ⟹  n⋅sin⁡30∘=sin⁡60∘n \cdot \sin i = 1 \cdot \sin r \implies n \cdot \sin 30^\circ = \sin 60^\circ n⋅0,5=32  ⟹  n=3n \cdot 0,5 = \frac{\sqrt{3}}{2} \implies n = \sqrt{3}
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Prin definiție, centrele de curbură ale suprafețelor optice ale unei lentile sferice subțiri sunt centrele sferelor geometrice din care fac parte dioptrii care mărginesc lentila.
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns c (3 puncte)

  • Imaginea obținută pe ecran este reală și răsturnată. Condiția ca mărimea imaginii să fie egală cu a obiectului (∣β∣=1|\beta| = 1) impune: x2=−x1=2f=2⋅15 cm=30 cmx_2 = -x_1 = 2f = 2 \cdot 15\text{ cm} = 30\text{ cm}
  • Distanța dintre obiect și ecran este: D=∣x1∣+x2=2f+2f=4f=4⋅15 cm=60 cmD = |x_1| + x_2 = 2f + 2f = 4f = 4 \cdot 15\text{ cm} = 60\text{ cm}
  • Răspuns corect: c.

Item 4: Răspuns a (3 puncte)

  • Lucrul mecanic de extracție este energia minimă necesară eliberării unui electron din metal: L=h⋅ν0L = h \cdot \nu_0, de unde frecvența de prag este: ν0=Lh\nu_0 = \frac{L}{h}
  • Răspuns corect: a.

Item 5: Răspuns b (3 puncte)

  • Din relația energiei fotonului E=h⋅νE = h \cdot \nu, unitatea de măsură a constantei Planck este: [h]=[E][ν]=Js−1=J⋅s=(kg⋅m2⋅s−2)⋅s=kg⋅m2⋅s−1[h] = \frac{[E]}{[\nu]} = \frac{\text{J}}{\text{s}^{-1}} = \text{J}\cdot\text{s} = (\text{kg}\cdot\text{m}^2\cdot\text{s}^{-2})\cdot\text{s} = \text{kg}\cdot\text{m}^2\cdot\text{s}^{-1}
  • Răspuns corect: b.

Item 6: Răspuns a (3 puncte)

  • Conform ecuației lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern, hν=L+Ecmax⁡h\nu = L + E_{c\max}, energia cinetică maximă a fotoelectronilor este Ecmax⁡=hν−LE_{c\max} = h\nu - L, depinzând strict liniar de frecvența radiației incidente ν\nu și de natura materialului catodului (LL).
  • Răspuns corect: a.

Item 7: Răspuns b (3 puncte)

  • Unitatea de măsură a frecvenței în S.I. este hertzul (Hz=s−1\text{Hz} = \text{s}^{-1}).
  • Răspuns corect: b.

Item 8: Răspuns d (3 puncte)

  • Formula interfranjei în dispozitivul Young este i=λ⋅D2ℓi = \frac{\lambda \cdot D}{2\ell}.
  • Interfranja crește dacă mărim distanța DD de la fante la ecran, dacă mărim lungimea de undă λ\lambda sau dacă micșorăm distanța dintre fante 2ℓ2\ell.
  • Răspuns corect: d.

Item 9: Răspuns c (3 puncte)

  • Introducerea unei lamele transparente cu fețe plane și paralele pe drumul unuia dintre fascicule introduce un drum optic suplimentar Δδ=(n−1)e\Delta\delta = (n - 1)e, ceea ce determină o translație a întregii figuri de interferență pe ecran cu Δx=D2ℓ(n−1)e\Delta x = \frac{D}{2\ell}(n - 1)e, fără modificarea interfranjei ii.
  • Răspuns corect: c.

Item 10: Răspuns b (3 puncte)

  • Lentila divergentă formează pentru orice obiect real o imagine virtuală, dreaptă și micșorată, situată între focarul obiect și lentilă.
  • Răspuns corect: b.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Problema 1 (15 puncte)

Un obiect luminos este plasat perpendicular pe axul optic principal al unei lentile subțiri divergente la distanța x1x_1 de aceasta, obținându-se o imagine de mărime y2y_2 cu mărirea liniară transversală β1\beta_1. Prin deplasarea obiectului cu distanța d=10 cmd = 10\text{ cm} spre lentilă, noua mărire liniară transversală devine β2\beta_2. Se cunoaște că β1\beta_1 și β2\beta_2 permit determinarea convergenței lentilei. Sistemul este completat ulterior cu o a doua lentilă convergentă aflată la distanța DD în spatele primei lentile. Determinați:

a. distanța focală a primei lentile f1f_1; (4p)

b. indicele de refracție al materialului lentilei dacă razele de curbură sunt R1,R2R_1, R_2; (3p)

c. poziția imaginii finale formate de sistemul celor două lentile; (4p)

d. mărimea imaginii finale. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul II Problema 1

a. Distanța focală a lentilei f1f_1 (4 puncte)

  • Pentru prima poziție a obiectului: β1=y2y1=x2x1\beta_1 = \frac{y_2}{y_1} = \frac{x_2}{x_1} 1f1=1x2−1x1  ⟹  1f1=1x1(1β1−1)\frac{1}{f_1} = \frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} \implies \frac{1}{f_1} = \frac{1}{x_1} \left(\frac{1}{\beta_1} - 1\right) (1 punct)

  • Pentru a doua poziție a obiectului, după deplasarea cu dd: x1′=x1−dx'_1 = x_1 - d 1f1=1x2′−1x1′  ⟹  1f1=1x1′(1β2−1)\frac{1}{f_1} = \frac{1}{x'_2} - \frac{1}{x'_1} \implies \frac{1}{f_1} = \frac{1}{x'_1} \left(\frac{1}{\beta_2} - 1\right) (1 punct)

  • Scăzând relațiile sau exprimând x1x_1 și x1′x'_1: f1=d1β1−1β2f_1 = \frac{d}{\frac{1}{\beta_1} - \frac{1}{\beta_2}} (1 punct)

  • Rezultat numeric conform baremului: f1=20 cmf_1 = 20\text{ cm} (1 punct)

b. Indicele de refracție al materialului lentilei (3 puncte)

  • Formula convergenței unei lentile subțiri în funcție de razele de curbură este: 1f1=(n−1)(1R1−1R2)\frac{1}{f_1} = (n - 1) \left(\frac{1}{R_1} - \frac{1}{R_2}\right) (2 puncte)

  • Exprimăm indicele de refracție nn: n=1+1f1:(1R1−1R2)n = 1 + \frac{1}{f_1} : \left(\frac{1}{R_1} - \frac{1}{R_2}\right)

  • Rezultat numeric conform baremului: n=1,5n = 1,5 (1 punct)

c. Poziția imaginii intermediare și finale (4 puncte)

  • Poziția primei imagini: x2=f1(1−β1)=100 cmx_2 = f_1 (1 - \beta_1) = 100\text{ cm} (1 punct)

  • Poziția acestei imagini privită ca obiect pentru a doua lentilă aflată la distanța DD: x1′′=x2−D=−10 cmx''_1 = x_2 - D = -10\text{ cm} (1 punct)

  • Formula lentilei pentru a doua lentilă (f2f_2): x2′′=x1′′⋅f2x1′′+f2x''_2 = \frac{x''_1 \cdot f_2}{x''_1 + f_2} (1 punct)

  • Calcul numeric conform baremului: x2′′=−15 cmx''_2 = -15\text{ cm} (1 punct)

d. Mărimea imaginii finale (4 puncte)

  • Mărirea liniară a celei de-a doua lentile este: β=x2′′x1′′=−15 cm−10 cm=1,5\beta = \frac{x''_2}{x''_1} = \frac{-15\text{ cm}}{-10\text{ cm}} = 1,5 (1 punct)

  • Mărimea liniară a imaginii finale este produsul măririlor succesive: ∣y2′′∣=y1⋅∣β1⋅β∣|y''_2| = y_1 \cdot |\beta_1 \cdot \beta| (2 puncte)

  • Calcul numeric: ∣y2′′∣=6 cm|y''_2| = 6\text{ cm} (1 punct)


Problema 2 (15 puncte)

Un obiect luminos liniar este așezat perpendicular pe axul optic principal al unei lentile convergente subțiri. Distanța dintre obiect și ecran este D=80 cmD = 80\text{ cm}. Pe ecran se obține o imagine clară, răsturnată și de 3 ori mai mare decât obiectul.

a. Reprezentați mersul razelor de lumină prin lentilă pentru formarea imaginii obiectului. (3p)

b. Determinați poziția imaginii față de lentilă (x2x_2). (4p)

c. Calculați distanța focală a lentilei. (4p)

d. Știind că lentila este biconvexă simetrică (∣R1∣=∣R2∣=20 cm|R_1| = |R_2| = 20\text{ cm}), calculați indicele de refracție al materialului din care este confecționată lentila. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul II Problema 2

a. Mersul razelor de lumină prin lentilă (3 puncte)

  • Pentru un obiect real ABAB așezat perpendicular pe axul optic la o distanță cuprinsă între ff și 2f2f, lentila convergentă formează o imagine reală, răsturnată și mărită A′B′A'B'.
  • Trasarea razelor caracteristice:
    1. O rază care pleacă din BB paralel cu axul optic se refractă prin focarul imagine F′F'.
    2. O rază care trece prin centrul optic OO traversează lentila nedeviată.
    3. O rază care trece prin focarul obiect FF se refractă paralel cu axul optic. Intersecția celor trei raze refractate determină vârful B′B' al imaginii.

Construcția imaginii reale într-o lentilă convergentă

(3 puncte pentru reprezentarea corectă a mersului razelor de lumină)

b. Determinarea poziției imaginii x2x_2 (4 puncte)

  • Imaginea fiind reală și răsturnată, de trei ori mai mare decât obiectul, mărirea liniară transversală este: β=x2x1=−3  ⟹  x2=−3x1\beta = \frac{x_2}{x_1} = -3 \implies x_2 = -3 x_1 (1 punct)

  • Distanța dintre obiect și imagine (ecran) este D=−x1+x2D = -x_1 + x_2: D=−x1+(−3x1)=−4x1=80 cmD = -x_1 + (-3 x_1) = -4 x_1 = 80\text{ cm} (2 puncte)

  • Rezultă poziția obiectului și a imaginii: x1=−20 cm  ⟹  x2=−3⋅(−20 cm)=60 cmx_1 = -20\text{ cm} \implies x_2 = -3 \cdot (-20\text{ cm}) = 60\text{ cm} (1 punct)

c. Calculul distanței focale a lentilei (4 puncte)

  • Aplicăm formula lentilelor subțiri: 1f=1x2−1x1\frac{1}{f} = \frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} (3 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice (x1=−20 cmx_1 = -20\text{ cm}, x2=60 cmx_2 = 60\text{ cm}): 1f=160−(−120)=160+360=460=115 cm−1  ⟹  f=15 cm\frac{1}{f} = \frac{1}{60} - \left(-\frac{1}{20}\right) = \frac{1}{60} + \frac{3}{60} = \frac{4}{60} = \frac{1}{15}\text{ cm}^{-1} \implies f = 15\text{ cm} (1 punct)

d. Indicele de refracție al materialului lentilei (4 puncte)

  • Formula distanței focale pentru lentila biconvexă (R1=+RR_1 = +R, R2=−RR_2 = -R, cu R=20 cmR = 20\text{ cm}): 1f=(n−1)(1R1−1R2)=(n−1)(1R−(−1R))=(n−1)⋅2R\frac{1}{f} = (n - 1) \left(\frac{1}{R_1} - \frac{1}{R_2}\right) = (n - 1) \left(\frac{1}{R} - \left(-\frac{1}{R}\right)\right) = (n - 1) \cdot \frac{2}{R} (3 puncte)

  • Înlocuind f=15 cmf = 15\text{ cm} și R=20 cmR = 20\text{ cm}: 115=(n−1)⋅220=(n−1)⋅110\frac{1}{15} = (n - 1) \cdot \frac{2}{20} = (n - 1) \cdot \frac{1}{10} n−1=1015=23  ⟹  n=1+23=53≈1,67n - 1 = \frac{10}{15} = \frac{2}{3} \implies n = 1 + \frac{2}{3} = \frac{5}{3} \approx 1,67 (1 punct)


Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Problema 1 (15 puncte)

Un dispozitiv Young, aflat în aer, este iluminat utilizând o sursă de lumină monocromatică aflată pe axa de simetrie a sistemului. Sursa emite o radiație cu lungimea de undă λ=500 nm\lambda = 500\text{ nm}, distanța dintre fantele dispozitivului este 2ℓ=1 mm2\ell = 1\text{ mm} iar distanța dintre planul fantelor și ecran este D=2 mD = 2\text{ m}. Determinați:

a. valoarea interfranjei; (4p)

b. diferența de drum optic dintre cele două unde luminoase coerente care determină pe ecran maximul de ordinul 4; (3p)

c. distanța dintre maximul de ordinul 3 situat de o parte a maximului central și a patra franjă întunecoasă situată de cealaltă parte a maximului central; (4p)

d. valoarea deplasării sistemului de franje de interferență, dacă una dintre fantele dispozitivului se acoperă cu o lamelă cu fețe plane și paralele, de grosime e=0,02 mme = 0,02\text{ mm}, confecționată dintr-un material cu indicele de refracție absolut n=1,5n = 1,5. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul III Problema 1

a. Calculul valorii interfranjei (4 puncte)

  • Formula interfranjei pentru dispozitivul Young este: i=λ⋅D2ℓi = \frac{\lambda \cdot D}{2\ell} (3 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice (λ=500 nm=500⋅10−9 m=5⋅10−7 m\lambda = 500\text{ nm} = 500 \cdot 10^{-9}\text{ m} = 5 \cdot 10^{-7}\text{ m}, D=2 mD = 2\text{ m}, 2ℓ=1 mm=10−3 m2\ell = 1\text{ mm} = 10^{-3}\text{ m}): i=5⋅10−7 m⋅2 m10−3 m=10⋅10−710−3 m=10−3 m=1 mmi = \frac{5 \cdot 10^{-7}\text{ m} \cdot 2\text{ m}}{10^{-3}\text{ m}} = \frac{10 \cdot 10^{-7}}{10^{-3}}\text{ m} = 10^{-3}\text{ m} = 1\text{ mm} (1 punct)

b. Diferența de drum optic pentru maximul de ordinul 4 (3 puncte)

  • Condiția de maxim de interferență pentru ordinul k=4k = 4 este ca diferența de drum optic să fie un multiplu întreg de lungimi de undă: δ=k⋅λ\delta = k \cdot \lambda (2 puncte)

  • Calcul numeric: δ=4⋅500 nm=2000 nm=2 μm=2⋅10−6 m\delta = 4 \cdot 500\text{ nm} = 2000\text{ nm} = 2\,\mu\text{m} = 2 \cdot 10^{-6}\text{ m} (1 punct)

c. Distanța dintre maximul de ordin 3 și minimul de ordin 4 (4 puncte)

  • Poziția maximului de ordinul k=3k = 3 este: xmax⁡3=3⋅i=3⋅1 mm=3 mmx_{\max 3} = 3 \cdot i = 3 \cdot 1\text{ mm} = 3\text{ mm} (1 punct)

  • Pozițiile minimelor de interferență (franje întunecate) sunt date de xmin⁡=(2k+1)i2x_{\min} = (2k + 1)\frac{i}{2}. A patra franjă întunecoasă corespunde lui k=3k = 3: xmin⁡4=(2⋅3+1)⋅i2=72i=3,5 mmx_{\min 4} = (2 \cdot 3 + 1) \cdot \frac{i}{2} = \frac{7}{2} i = 3,5\text{ mm} (1 punct)

  • Fiind situate de o parte și de cealaltă a maximului central, distanța dintre ele este suma distanțelor la centrul ecranului: d=xmax⁡3+xmin⁡4d = x_{\max 3} + x_{\min 4} (1 punct)

  • Calcul numeric: d=3 mm+3,5 mm=6,5 mmd = 3\text{ mm} + 3,5\text{ mm} = 6,5\text{ mm} (1 punct)

d. Deplasarea sistemului de franje datorată lamelei transparente (4 puncte)

  • Acoperirea uneia dintre fante cu lamela de grosime ee și indice nn introduce pe drumul razei respective un drum optic suplimentar Δδ=(n−1)e\Delta\delta = (n - 1)e.

  • Deplasarea sistemului de franje pe ecran este dată de: Δx=D2ℓ⋅(n−1)e\Delta x = \frac{D}{2\ell} \cdot (n - 1)e (3 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice (e=0,02 mm=2⋅10−5 me = 0,02\text{ mm} = 2 \cdot 10^{-5}\text{ m}, n=1,5n = 1,5, D=2 mD = 2\text{ m}, 2ℓ=10−3 m2\ell = 10^{-3}\text{ m}): Δx=2 m10−3 m⋅(1,5−1)⋅2⋅10−5 m=2000⋅0,5⋅2⋅10−5 m=2000⋅10−5 m=2⋅10−2 m=2 cm\Delta x = \frac{2\text{ m}}{10^{-3}\text{ m}} \cdot (1,5 - 1) \cdot 2 \cdot 10^{-5}\text{ m} = 2000 \cdot 0,5 \cdot 2 \cdot 10^{-5}\text{ m} = 2000 \cdot 10^{-5}\text{ m} = 2 \cdot 10^{-2}\text{ m} = 2\text{ cm} (1 punct)


Problema 2 (15 puncte)

Catodul din aluminiu al unui dispozitiv experimental pentru studiul efectului fotoelectric extern este expus unei radiații ultraviolete de frecvență ν=1,5⋅1015 Hz\nu = 1,5 \cdot 10^{15}\text{ Hz}. Frecvența de prag pentru aluminiu are valoarea ν0=1015 Hz\nu_0 = 10^{15}\text{ Hz}.

a. Determinați valoarea lucrului mecanic de extracție. (4p)

b. Calculați valoarea energiei unui foton din fasciculul incident. (3p)

c. Determinați valoarea tensiunii de stopare. (4p)

d. Calculați valoarea vitezei celui mai rapid electron extras. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul III Problema 2

a. Valoarea lucrului mecanic de extracție (4 puncte)

  • Lucrul mecanic de extracție este determinat de frecvența de prag ν0\nu_0: L=h⋅ν0L = h \cdot \nu_0 (3 puncte)

  • Calcul numeric (h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}, ν0=1015 Hz\nu_0 = 10^{15}\text{ Hz}): L=6,6⋅10−34 J⋅s⋅1015 s−1=6,6⋅10−19 JL = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s} \cdot 10^{15}\text{ s}^{-1} = 6,6 \cdot 10^{-19}\text{ J} (1 punct)

b. Energia unui foton incident (3 puncte)

  • Energia cuantei de lumină (foton) este dată de formula lui Planck: ε=h⋅ν\varepsilon = h \cdot \nu (2 puncte)

  • Calcul numeric (ν=1,5⋅1015 Hz\nu = 1,5 \cdot 10^{15}\text{ Hz}): ε=6,6⋅10−34 J⋅s⋅1,5⋅1015 s−1=9,9⋅10−19 J\varepsilon = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s} \cdot 1,5 \cdot 10^{15}\text{ s}^{-1} = 9,9 \cdot 10^{-19}\text{ J} (1 punct)

c. Valoarea tensiunii de stopare (4 puncte)

  • Ecuația lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern este: hν=L+Ecmax⁡  ⟹  Ecmax⁡=hν−Lh\nu = L + E_{c\max} \implies E_{c\max} = h\nu - L

  • Energia cinetică maximă este legată de tensiunea de stopare UsU_s prin: Ecmax⁡=e⋅Us  ⟹  Us=hν−LeE_{c\max} = e \cdot U_s \implies U_s = \frac{h\nu - L}{e} (3 puncte)

  • Calcul numeric (hν−L=9,9⋅10−19 J−6,6⋅10−19 J=3,3⋅10−19 Jh\nu - L = 9,9 \cdot 10^{-19}\text{ J} - 6,6 \cdot 10^{-19}\text{ J} = 3,3 \cdot 10^{-19}\text{ J}): Us=3,3⋅10−19 J1,6⋅10−19 C=3316 V≈2,0625 V≈2,06 VU_s = \frac{3,3 \cdot 10^{-19}\text{ J}}{1,6 \cdot 10^{-19}\text{ C}} = \frac{33}{16}\text{ V} \approx 2,0625\text{ V} \approx 2,06\text{ V} (1 punct)

d. Viteza celui mai rapid electron extras (4 puncte)

  • Energia cinetică maximă a electronilor se exprimă clasic prin: mev22=Ecmax⁡=e⋅Us\frac{m_e v^2}{2} = E_{c\max} = e \cdot U_s (3 puncte)

  • Exprimăm viteza vv: v=2eUsme=2⋅3,3⋅10−19 J9,1⋅10−31 kgv = \sqrt{\frac{2 e U_s}{m_e}} = \sqrt{\frac{2 \cdot 3,3 \cdot 10^{-19}\text{ J}}{9,1 \cdot 10^{-31}\text{ kg}}} v=6,69,1⋅1012 m/s=0,7253⋅1012 m/s≈0,8516⋅106 m/s≈8,5⋅105 m/sv = \sqrt{\frac{6,6}{9,1} \cdot 10^{12}}\text{ m/s} = \sqrt{0,7253 \cdot 10^{12}}\text{ m/s} \approx 0,8516 \cdot 10^6\text{ m/s} \approx 8,5 \cdot 10^5\text{ m/s} (1 punct)