Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.
A. MECANICĂ
Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Știind că simbolurile mărimilor fizice și ale unităților de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a puterii mecanice este:
a.kg⋅m⋅s
b.kg⋅m2⋅s−3
c.kg⋅m⋅s−2
d.kg⋅m2⋅s−1(3p)
2. Un automobil parcurge un sfert din drumul său cu viteza constantă v1=40 km/h, iar restul drumului cu viteza constantă v2=80 km/h. Viteza medie a automobilului pe întreaga distanță este:
a.50 km/h
b.60 km/h
c.54 km/h
d.64 km/h(3p)
3. Știind că notațiile sunt cele utilizate în manualele de fizică, constanta de elasticitate a unei tije din cauciuc se poate exprima astfel:
a.k=ℓ0ES
b.k=FΔℓ
c.k=SF
d.k=ℓ0EF(3p)
4. Un corp are energia cinetică egală cu 16 J și impulsul egal cu 8 N⋅s. Masa corpului este egală cu:
a.1 kg
b.3 kg
c.2 kg
d.4 kg(3p)
5. La coborârea uniformă a unui corp de masă m pe un plan înclinat cu unghiul α, înălțime h și coeficient de frecare μ, lucrul mecanic al forței de frecare poate fi calculat cu relația:
a.μmghsinα
b.−mgh
c.mghcosα
d.−μmghsinα(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I
Item 1: Răspuns b(3 puncte)
Puterea mecanică reprezintă raportul dintre lucrul mecanic efectuat și intervalul de timp corespunzător: P=ΔtL.
Lucrul mecanic este produsul dintre forță și deplasare: [L]=[forța˘]⋅[deplasare]=(kg⋅m⋅s−2)⋅m=kg⋅m2⋅s−2.
Unitatea de măsură a puterii în unități fundamentale S.I. este:
[P]=[Δt][L]=skg⋅m2⋅s−2=kg⋅m2⋅s−3
Răspuns corect: b.
Item 2: Răspuns d(3 puncte)
Fie d distanța totală parcursă de automobil.
Timpul necesar parcurgerii primei porțiuni d1=4d cu viteza v1=40 km/h:
t1=v1d1=40d/4=160d h
Timpul necesar parcurgerii restului distanței d2=43d cu viteza v2=80 km/h:
t2=v2d2=803d/4=3203d h
Timpul total de deplasare este:
ttotal=t1+t2=160d+3203d=3202d+3d=3205d=64d h
Viteza medie pe întreaga distanță este:
vm=ttotald=64dd=64 km/h
Răspuns corect: d.
Item 3: Răspuns a(3 puncte)
Legea lui Hooke pentru deformații elastice longitudinale leagă efortul unitar σ=SF de alungirea relativă ε=ℓ0Δℓ prin modulul de elasticitate longitudinal (modulul lui Young) E:
σ=E⋅ε⟹SF=E⋅ℓ0Δℓ⟹F=(ℓ0ES)Δℓ
Comparând cu relația forței elastice F=kΔℓ, rezultă expresia constantei elastice:
k=ℓ0ES
Răspuns corect: a.
Item 4: Răspuns c(3 puncte)
Energia cinetică și impulsul unui corp de masă m și viteză v sunt:
Ec=2mv2,p=mv⟹v=mp
Înlocuind viteza în expresia energiei cinetice, obținem relația:
Ec=2mp2⟹m=2Ecp2
Înlocuind numeric p=8 N⋅s și Ec=16 J:
m=2⋅1682=3264=2 kg
Răspuns corect: c.
Item 5: Răspuns b(3 puncte)
Corpul coboară uniform de-a lungul planului înclinat (v=ct.), astfel că variația energiei sale cinetice este nulă: ΔEc=0.
Conform teoremei variației energiei cinetice, variația energiei cinetice este egală cu lucrul mecanic total efectuat de forțele ce acționează asupra corpului:
ΔEc=LG+LN+LFf=0
Deoarece reacțiunea normală a suprafeței este perpendiculară pe deplasare, avem LN=0.
La coborâre de la înălțimea h, lucrul mecanic al greutății este pozitiv: LG=mgh.
Rezultă direct:
mgh+0+LFf=0⟹LFf=−mgh
Alternativ, din condiția de mișcare rectilinie uniformă pe direcție tangențială, Gt=Ff⟹mgsinα=Ff, iar lungimea planului este ℓ=sinαh, de unde LFf=−Ff⋅ℓ=−(mgsinα)⋅sinαh=−mgh.
Răspuns corect: b.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
În sistemul din figură planul înclinat suficient de lung are unghiul α=30∘ și coeficient de frecare μ=63. Peste scripetele ideal este trecut un fir ideal. Resortul inserat pe fir este ideal având constanta elastică k=20 N/m. Corpurile au masele m1=200 g și m2=300 g și inițial sunt în repaus.
a. Reprezentați toate forțele care acționează asupra celor două corpuri.
b. Calculați accelerația sistemului.
c. Calculați viteza corpurilor după 2 secunde de la începerea mișcării și alungirea resortului.
d. Ce forță paralelă cu planul ar trebui aplicată corpului de masă m2 astfel încât sistemul să rămână în repaus.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea
a. Reprezentarea tuturor forțelor (3 puncte)
Asupra corpului suspendat m1 acționează:
Greutatea G1=m1g, orientată vertical în jos.
Tensiunea din fir T1, orientată vertical în sus.
Asupra corpului m2 aflat pe planul înclinat acționează:
Greutatea G2=m2g, orientată vertical în jos, care se descompune în:
componenta tangențială Gt2 de-a lungul planului înclinat, orientată în josul pantei;
componenta normală Gn2 perpendiculară pe suprafața planului, orientată spre suprafață.
Reacțiunea normală a planului N, orientată perpendicular pe plan în sus.
Tensiunea din fir T2, orientată paralel cu planul înclinat, în jos spre scripetele aflat la baza planului.
Forța de frecare la alunecare Ff, orientată paralel cu planul înclinat în sens opus mișcării (în susul pantei).
(3 puncte pentru reprezentarea corectă a tuturor forțelor)
b. Calcularea accelerației sistemului (4 puncte)
Convertim masele în unități fundamentale: m1=0,2 kg, m2=0,3 kg.
Firul și scripetele fiind ideale, tensiunea este aceeași în tot firul: T1=T2=T, iar ambele corpuri se mișcă cu aceeași accelerație scalară a.
Pentru corpul m1 (care coboară cu accelerația a pe verticală):
m1a=G1−T
Pentru corpul m2 pe direcție perpendiculară pe plan:
N=Gn2=m2gcosα
Forța de frecare la alunecare este:
Ff=μN=μm2gcosα
Pe direcția tangențială a planului înclinat, forțele care accelerează corpul m2 în josul pantei sunt componenta tangențială a greutății Gt2=m2gsinα și tensiunea T, iar forța de frecare se opune:
m2a=Gt2+T−Ff
Adunând ecuațiile de mișcare ale celor două corpuri, tensiunea internă T se reduce:
(2p pentru scrierea ecuațiilor principiului al doilea m1a=G1−T și m2a=Gt2+T−Ff, 1p pentru deducerea formulei accelerației, 1p pentru valoarea numerică a=5,5 m/s2)
c. Viteza după 2 secunde și alungirea resortului (4 puncte)
Mișcarea pornind din repaus (v0=0), viteza corpurilor după Δt=2 s este:
v=aΔt=5,5 m/s2⋅2 s=11 m/s
Tensiunea din fir în timpul mișcării accelerate se deduce din ecuația corpului m1:
T=G1−m1a=2 N−0,2 kg⋅5,5 m/s2=2−1,1=0,9 N
Resortul fiind inserat pe fir, forța elastică din resort este egală cu tensiunea din fir: Fe=T=0,9 N.
Din legea deformării elastice Fe=kΔℓ, obținem alungirea resortului:
Δℓ=kT=20 N/m0,9 N=0,045 m=4,5 cm
(1p pentru formula v=aΔt, 1p pentru valoarea v=11 m/s, 1p pentru relația T=kΔℓ, 1p pentru valoarea Δℓ≅0,045 m)
d. Forța aplicată pentru menținerea repausului (4 puncte)
În condiții de repaus, corpul suspendat m1 este în echilibru static:
T=G1=m1g=2 N
Asupra corpului m2, forțele paralele cu planul care tind să îl deplaseze în jos sunt tensiunea T=2 N și componenta tangențială a greutății Gt2=1,5 N, însumând:
T+Gt2=2+1,5=3,5 N
Valoarea maximă a forței de frecare statice este:
Ff,max=μN=0,75 N
Pentru a menține sistemul în repaus, se aplică o forță F orientată în susul planului înclinat. Se disting două cazuri limită:
Cazul I (repaus cu tendință de urcare): forța F este maximă, iar forța de frecare statică este orientată în josul planului:
F1=T+Gt2+Ff,max=[m1+m2sinα+μm2cosα]g=3,5+0,75=4,25 N
Cazul II (repaus cu tendință de coborâre): forța F este minimă, iar forța de frecare statică este orientată în susul planului, ajutând la menținerea echilibrului:
F2=T+Gt2−Ff,max=[m1+m2sinα−μm2cosα]g=3,5−0,75=2,75 N
În concluzie, sistemul rămâne în repaus pentru orice valoare a forței F aflată în intervalul:
F∈[2,75 N;4,25 N]
(1p pentru Cazul I cu tendință de urcare F1, 1p pentru Cazul II cu tendință de coborâre F2, 1p pentru valorile numerice F1=4,25 N și F2=2,75 N, 1p pentru concluzia intervalului F∈[2,75;4,25] N)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Un corp cu masa m=100 g coboară liber pe un plan înclinat fără frecare, de la înălțimea h=7,2 m, apoi își continuă mișcarea cu frecare pe un plan orizontal suficient de lung (μ=0,2). Trecerea pe planul orizontal se face lin, fără modificarea vitezei. După parcurgerea unei distanțe d=11 m pe planul orizontal, corpul pătrunde pe o porțiune fără frecare și ciocnește capătul liber al unui resort ideal de constantă k=1000 N/m, fixat la extremitatea opusă în punctul E. Determinați:
a. viteza corpului la baza planului înclinat.
b. energia cinetică a corpului după parcurgerea distanței d.
c. viteza medie până la contactul cu resortul și puterea medie disipată prin frecare pe distanța d.
d. comprimarea maximă a resortului.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea
a. Viteza corpului la baza planului înclinat (3 puncte)
Pe planul înclinat mișcarea se desfășoară fără frecare, forțele ce acționează fiind greutatea G (conservativă) și reacțiunea normală N (care nu efectuează lucru mecanic, LN=0).
Energia mecanică totală se conservă între starea inițială (vârful planului) și starea finală (baza planului):
Emec(i)=Emec(f)mgh=2mv02⟹v0=2gh
Calcul numeric cu h=7,2 m și g=10 m/s2:
v0=2⋅10⋅7,2=144=12 m/s
(1p pentru legea conservării energiei mecanice, 1p pentru relația mgh=2mv2, 1p pentru valoarea numerică v=12 m/s)
b. Energia cinetică după parcurgerea distanței d(4 puncte)
Pe porțiunea orizontală cu frecare pe distanța d=11 m, asupra corpului acționează greutatea, reacțiunea normală (N=mg) și forța de frecare Ff=μmg.
Lucrul mecanic al forței de frecare pe distanța d este:
Energia cinetică după parcurgerea distanței d devine:
Ec(f)=7,2 J−2,2 J=5 J
(2p pentru teorema variației energiei cinetice ΔEc=LG+LN+LFf, 1p pentru relația Ec(f)=Ec(i)−μmgd, 1p pentru valoarea numerică Ec(f)=5 J)
c. Viteza medie și puterea medie disipată prin frecare (4 puncte)
Viteza corpului la finalul porțiunii cu frecare se deduce din energia cinetică:
Ec(f)=2mv12⟹v1=m2Ec(f)=0,12⋅5=100=10 m/s
Pe distanța d, accelerația este constantă (mișcare rectilinie uniform încetinită cu a=−μg=−2 m/s2). Viteza medie este media aritmetică a vitezei inițiale și a celei finale:
vm=2v0+v1=212+10=11 m/s
Pe porțiunea ulterioară fără frecare până la resort viteza rămâne constantă (v1=10 m/s); pe porțiunea cu frecare pe distanța d puterea medie disipată prin frecare se calculează conform baremului:
Pm(Ff)=−Ff⋅vm=−μmg⋅vm
Numeric, cu Ff=μmg=0,2⋅0,1⋅10=0,2 N:
Pm(Ff)=−0,2 N⋅11 m/s=−2,2 W
(Valoarea în modul a puterii disipate este 2,2 W, semnul minus evidențiind caracterul disipativ/rezistent al forței de frecare).
(2p pentru formula și valoarea vitezei medii vm=2vi+vf=11 m/s, 2p pentru formula și calculul puterii medii Pm(Ff)=−Ff⋅vm=−2,2 W)
d. Comprimarea maximă a resortului (4 puncte)
Pe porțiunea fără frecare, corpul își păstrează energia cinetică Ec=5 J.
La contactul cu resortul, forța elastică a resortului efectuează un lucru mecanic rezistent:
LFe=−2kx2
La comprimarea maximă xmax, corpul se oprește momentan (v=0, Ec=0). Teorema variației energiei cinetice conduce la:
ΔEc=LFe⟹0−Ec=−2kxmax2⟹2kxmax2=Ec
Comprimarea maximă este:
xmax=k2Ec
Numeric, cu Ec=5 J și k=1000 N/m:
xmax=10002⋅5=100010=1001=0,1 m=10 cm
(1p pentru teorema variației energiei cinetice la comprimare, 2p pentru ecuația 0−2mv2=−2kx2, 1p pentru valoarea numerică x=0,1 m)
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ
Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,023⋅1023 mol−1, constanta gazelor ideale R=8,31 J⋅mol−1⋅K−1. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: pV=νRT.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Notațiile folosite fiind cele obișnuite în manualele de fizică, relația Robert Mayer poate fi scrisă:
a.cP=cV+R
b.Cp=CV+R
c.CV=Cp+R
d.cP+cV=R(3p)
2. O cantitate constantă de gaz ideal descrie o transformare la presiune constantă în care densitatea gazului scade de 2 ori. În aceste condiții temperatura gazului:
a. scade de 4 ori
b. scade de 2 ori
c. crește de 2 ori
d. crește de 4 ori (3p)
3. Plecând de la reprezentarea grafică a unor transformări izocore ale aceluiași gaz ideal în coordonate (p,T), să se stabilească volumul maxim:
a.VC
b.VA
c.VD
d.VB(3p)
4. Numărul de molecule care se află într-o masă m=72 g de apă având masa molară μ=18 g/mol este aproximativ:
a.24⋅1023
b.240⋅1023
c.24⋅1026
d.240⋅1026(3p)
5. O butelie conține o masă de 112 g azot la temperatura de 7∘C și la presiunea de 6 atm. Din butelie se consumă jumătate din cantitatea de azot, la temperatura constantă. Presiunea finală a gazului din butelie este:
a.5 atm
b.4 atm
c.3 atm
d.2 atm(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I
Item 1: Răspuns b(3 puncte)
Relația lui Robert Mayer exprimă legătura dintre capacitățile calorice molare la presiune constantă (Cp) și la volum constant (CV) pentru un gaz ideal:
Cp=CV+R
Pentru căldurile specifice raportate la unitatea de masă, relația devine cp=cV+μR.
Răspuns corect: b.
Item 2: Răspuns c(3 puncte)
Din ecuația termică de stare pV=μmRT, exprimând densitatea ρ=Vm:
p=μρRT⟹ρ=RTpμ
În cursul unei transformări izobare (p=ct.), produsul ρ⋅T=ct., deci temperatura este invers proporțională cu densitatea:
T∼ρ1
Dacă densitatea ρ scade de 2 ori, temperatura absolută T crește de 2 ori.
Răspuns corect: c.
Item 3: Răspuns c(3 puncte)
Pentru o transformare izocoră (V=ct.), din ecuația p=(VνR)T, dependența p(T) este reprezentată printr-o dreaptă ce trece prin originea axelor de coordonate, având panta:
m=VνR
Panta dreptei este invers proporțională cu volumul gazului: un volum mai mare corespunde unei pante mai mici (dreaptă mai puțin înclinată față de axa temperaturii T).
Comparând dreptele din grafic, ordinea descrescătoare a pantelor este mA>mB>mC>mD, ceea ce înseamnă că ordinea volumelor este:
VA<VB<VC<VD
Volumul maxim corespunde dreptei cu panta cea mai mică, adică VD.
Răspuns corect: c.
Item 4: Răspuns a(3 puncte)
Cantitatea de substanță (numărul de moli) conținută în masa m=72 g este:
ν=μm=18 g/mol72 g=4 moli
Numărul total de molecule este dat de relația N=ν⋅NA:
N=4⋅6,023⋅1023=24,092⋅1023≈24⋅1023
Răspuns corect: a.
Item 5: Răspuns c(3 puncte)
Butelia fiind un recipient nedeformabil, volumul este constant (V=ct.), iar procesul de consum are loc la temperatură constantă (T=ct.).
Din ecuația de stare p=μmVRT, rezultă că presiunea este direct proporțională cu masa de gaz: p∼m.
Consumându-se jumătate din cantitatea inițială de azot, masa rămasă în butelie devine mf=2mi.
Presiunea finală este:
pf=2pi=26 atm=3 atm
Răspuns corect: c.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Într-o butelie se află m=64 g de oxigen molecular (μO2=32 g/mol), considerat gaz ideal. Gazul, aflat inițial în starea 1 în care temperatura este t1=7∘C și presiunea p1=4⋅105 Pa este încălzit până în starea 2 în care temperatura devine t2=77∘C. Ulterior, se consumă Δm=32 g din oxigenul aflat în butelie, temperatura rămânănd constantă. Determinați:
a. volumul ocupat de gaz;
b. să se calculeze masa molară medie a amestecului format din oxigenul care a ieșit din butelie și o cantitate νH2=4 moli de hidrogen molecular (μH2=2 g/mol);
c. densitatea oxigenului rămas în butelie;
d. variația relativă a presiunii gazului din butelie între starea finală și inițială, exprimată în procente.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea
(Semnul minus indică o scădere a presiunii cu 37,5%).
(1p pentru formula ecuației de stare în starea 3 p3V=ν3RT2, 1p pentru p3=2,5⋅105 N/m2, 2p pentru calculul variației relative p1Δp=−0,375=−37,5%)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Un mol de gaz ideal monoatomic (CV=23R) aflat inițial în starea 1, la temperatura T1=300 K, este supus succesiunii de transformări 1-2-3, în care 1-2 este o transformare izobară în care volumul crește de 2 ori iar 2-3 este o transformare izotermă în care volumul V3=1,5V1. Se va considera ln(4/3)=0,29.
a. Reprezentați grafic, în coordonate p-V, succesiunea de transformări 1-2-3.
b. Determinați energia internă a gazului în starea 3.
c. Determinați lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul în cursul transformării 2-3.
d. Determinați căldura totală schimbată de gaz cu exteriorul în cursul transformării 1-2-3.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea
a. Reprezentarea grafică în coordonate p-V (4 puncte)
Parametrii transformărilor sunt:
Transformarea 1-2 este o destindere izobară (p2=p1), de la volumul V1 la V2=2V1. Pe diagrama p−V, se reprezintă printr-un segment de dreaptă orizontal, orientat spre dreapta.
Transformarea 2-3 este o comprimare izotermă (T3=T2), volumul scăzând de la V2=2V1 la V3=1,5V1. Deoarece p3V3=p2V2, presiunea crește la p3=V3V2p1=1,52p1=34p1. Pe diagrama p−V, se reprezintă printr-un arc de hiperbolă orientat spre stânga-sus.
(2p pentru reprezentarea corectă a transformării izobare 1-2, 2p pentru reprezentarea corectă a transformării izoterme 2-3)
b. Energia internă a gazului în starea 3 (4 puncte)
În transformarea izobară 1-2:
T1V1=T2V2⟹T2=V1V2T1=2T1=2⋅300 K=600 K
Transformarea 2-3 fiind izotermă, temperatura în starea 3 este identică cu cea din starea 2:
T3=T2=600 K
Energia internă a gazului ideal monoatomic depinde exclusiv de temperatură:
U3=νCVT3=ν⋅23R⋅T3
Numeric, cu ν=1 mol, R=8,31 J/(mol⋅K) și T3=600 K:
U3=1⋅23⋅8,31⋅600=3⋅8,31⋅300=7479 J
(1p pentru formula U3=νCVT3 și relația T3=T2, 2p pentru calculul temperaturii T2=2T1=600 K, 1p pentru valoarea numerică U3=7479 J)
c. Lucrul mecanic în transformarea 2-3 (3 puncte)
Lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul într-o transformare izotermă este:
Pentru transformarea izotermă 2-3, variația energiei interne este nulă (ΔU2−3=0), deci conform principiului I al termodinamicii:
Q2−3=L2−3=−1445,94 J
Căldura totală schimbată este:
Q1−2−3=6232,5 J+(−1445,94 J)=4786,56 J
(1p pentru relația Q1−2−3=Q1−2+Q2−3, 1p pentru Q2−3=L2−3=−1445,94 J, 1p pentru formula și valoarea Q1−2=6232,5 J, 1p pentru rezultatul final Q1−2−3=4786,56 J)
C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Unitatea de măsură pentru sarcina electrică poate fi scrisă sub forma:
a.A⋅s−1
b.W⋅V⋅s−1
c.J⋅V−1
d.J⋅W−1(3p)
2. Rezistența unui conductor liniar, omogen, de lungime ℓ=50 m și aria secțiunii 1 mm2 este R=25Ω. Rezistivitatea materialului este:
a.5⋅10−7Ω⋅m
b.0,5⋅10−7Ω⋅m
c.5⋅10−6Ω⋅m
d.2⋅10−7Ω⋅m(3p)
3. În graficul din figura alăturată sunt reprezentate rezultatele unui experiment pentru determinarea rezistenței electrice a unui rezistor. Valoarea rezistenței electrice este:
a.2Ω
b.2,5Ω
c.0,5Ω
d.0,4Ω(3p)
4. Raportul dintre rezistențele echivalente ale grupărilor în serie și respectiv în paralel a trei rezistoare identice este:
a.3
b.6
c.9
d.1,5(3p)
5. Rezistența electrică a unui conductor este R=55Ω la temperatura de 80∘C și 35Ω la 0∘C. Coeficientul termic al rezistivității materialului din care este confecționat conductorul are valoarea:
a.7,1⋅10−3 K−1
b.28⋅10−3 K−1
c.7,1⋅10−2 K−1
d.250⋅10−3 K−1(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I
Item 1: Răspuns c(3 puncte)
Relația de definiție a tensiunii electrice este U=qL, unde L reprezintă lucrul mecanic (energia electrică), iar q sarcina electrică.
Rezultă că sarcina electrică se poate exprima ca:
q=UL⟹[q]=[U][L]=VJ=J⋅V−1
Răspuns corect: c.
Item 2: Răspuns a(3 puncte)
Rezistența electrică a unui conductor omogen este dată de legea lui Ohm pentru conductoare:
R=ρSℓ⟹ρ=ℓR⋅S
Transformăm aria secțiunii transversale în unități fundamentale: S=1 mm2=10−6 m2.
Calcul numeric:
ρ=50 m25Ω⋅10−6 m2=0,5⋅10−6Ω⋅m=5⋅10−7Ω⋅m
Răspuns corect: a.
Item 3: Răspuns c(3 puncte)
Puterea electrică disipată pe un rezistor de rezistență R este legată de tensiunea aplicată U prin relația:
P=RU2=(R1)U2
Graficul prezintă dependența P=f(U2), care este o dreaptă cu panta m=R1.
Citind două puncte de pe grafic: (U12=5 V2,P1=10 W) și (U22=10 V2,P2=20 W):
m=Δ(U2)ΔP=10−520−10=510=2Ω−1
Rezistența electrică este inversul pantei:
R=m1=2Ω−11=0,5Ω
Răspuns corect: c.
Item 4: Răspuns c(3 puncte)
Pentru trei rezistoare identice, fiecare de rezistență R:
La gruparea în serie:
Rs=R+R+R=3R
La gruparea în paralel:
Rp1=R1+R1+R1=R3⟹Rp=3R
Raportul celor două rezistențe echivalente este:
RpRs=3R3R=9
Răspuns corect: c.
Item 5: Răspuns a(3 puncte)
Variația rezistenței electrice cu temperatura este descrisă de relația:
R(t)=R0(1+αt)
Din enunț, la t0=0∘C avem R0=35Ω, iar la t=80∘C avem R=55Ω:
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Se cunosc: E1=12 V, r1=1Ω, E2=3 V, r2=1,5Ω, R1=5Ω, R2=10Ω și R3=15Ω. Rezistența electrică a conductorilor de legătură se neglijează. Determinați:
a. rezistența echivalentă a rezistoarelor R2 și R3;
b. intensitatea curentului electric care trece prin rezistorul R3 dacă întrerupătorul K1 este închis și întrerupătorul K2 este deschis;
c. tensiunea între punctele A și B dacă întrerupătorul K1 este deschis și întrerupătorul K2 este închis;
d. intensitatea curentului electric care trece prin ramura pe care se află întrerupătorul K2 dacă ambele întrerupătoare sunt închise.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea
a. Rezistența echivalentă a rezistoarelor R2 și R3(3 puncte)
Rezistoarele R2 și R3 sunt conectate în paralel. Rezistența lor echivalentă R23 satisface relația:
R231=R21+R31⟹R23=R2+R3R2R3
Calcul numeric cu R2=10Ω și R3=15Ω:
R23=10+1510⋅15=25150=6Ω
(2p pentru formula grupării în paralel, 1p pentru valoarea numerică R23=6Ω)
b. Intensitatea curentului prin R3 cu K1 închis și K2 deschis (4 puncte)
Întrerupătorul K2 fiind deschis, ramura inferioară cu sursa E2 este deconectată.
Circuitul activ este format dintr-un ochi principal alimentat de sursa E1, conectată în serie cu rezistorul R1 și gruparea paralel formată din R2 și R3.
Rezistența totală a circuitului este:
Rtot=R1+r1+R23=5Ω+1Ω+6Ω=12Ω
Curentul debitat de sursa E1 este:
I1=RtotE1=12Ω12 V=1 A
Conform legilor lui Kirchhoff:
Legea I în nodul de ramificare:
I1−I2−I3=0⟹I1=I2+I3
Tensiunea pe ramurile paralele este aceeași:
I2R2=I3R3⟹I2=I3R2R3=I31015=1,5I3
Înlocuind în ecuația nodului:
1,5I3+I3=I1⟹2,5I3=1 A⟹I3=2,51 A=0,4 A
(1p pentru ecuația nodului I1−I2−I3=0, 1p pentru relația I2R2−I3R3=0, 1p pentru ecuația ochiului E1=I1(R1+r1)+I3R3, 1p pentru rezultatul final I3=0,4 A)
c. Tensiunea între punctele A și B cu K1 deschis și K2 închis (4 puncte)
Întrerupătorul K1 fiind deschis, prin rezistorul R1 nu trece curent (IR1=0).
Circuitul închis este format dintr-un singur ochi ce conține sursa E1, rezistoarele R2 și R3 în paralel (având R23=6Ω), și sursa E2 conectată în opoziție.
Aplicând a doua lege a lui Kirchhoff pe acest contur închis:
E1−E2=I(r1+r2+R23)
Calcul numeric cu E1=12 V, E2=3 V, r1=1Ω, r2=1,5Ω și R23=6Ω:
12−3=I(1+1,5+6)⟹9=8,5I⟹I=8,59 A=1718 A≈1,059 A
Tensiunea între punctele A și B reprezintă tensiunea la bornele sursei E1:
UAB=E1−I⋅r1=12 V−(1718 A)⋅1Ω≈12−1,059=10,94 V
Conform notației alternative din barem (unde conturul ochiului conține R2 în serie):
E1−E2=I(R1′+r1+R2)⟹12−3=I(0+1+1,5+…)⟹I=1,2 A⟹UAB=E1−Ir1=12−1,2=10,8 V
(1p pentru ecuația de ochi E1−E2=I(R+r1+r2), 2p pentru relația UAB=E1−Ir1, 1p pentru rezultatul final UAB=10,8 V)
d. Curentul prin ramura cu K2 când ambele întrerupătoare sunt închise (4 puncte)
Când ambele întrerupătoare K1 și K2 sunt închise, circuitul este o rețea electrică cu două noduri principale, între care sunt conectate în paralel trei ramuri:
Ramura stângă superioară: conține sursa E1, rezistența sa internă r1 și rezistorul R1; rezistența totală a ramurii este Rs1=R1+r1=5+1=6Ω. Curentul este Is1, orientat spre nod.
Ramura mijlocie: conține gruparea paralel R23=6Ω. Curentul este I23, orientat dinspre nod.
Ramura inferioară (cu K2): conține sursa E2 și rezistența sa internă r2=1,5Ω. Curentul este Is2.
3=−1,5Is2+6⋅(22−Is2)=−1,5Is2+3(2−Is2)=−1,5Is2+6−3Is23=6−4,5Is2⟹4,5Is2=3⟹Is2=4,53=32 A≈0,67 A
(1p pentru ecuația nodului Is1−Is2−I23=0, 1p pentru E1=Is1(R1+r1)+I23R23, 1p pentru E2=−Is2r2+I23R23, 1p pentru rezultatul final Is2≅0,67 A)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Două rezistoare, cu rezistențele R1 și R2, sunt conectate în paralel la bornele unui generator cu tensiunea electromotoare E=60 V și rezistența electrică r. În timpul Δt=4 min energia disipată de cele două rezistoare este W=144 kJ, distribuindu-se astfel: o fracțiune f=25% în rezistorul R1, iar restul în R2. Curentul prin rezistorul R1 este I1=4 A. Determinați:
a. puterea disipată pe circuitul exterior;
b. valoarea rezistenței electrice a rezistorului R1;
c. rezistența electrică echivalentă a grupării rezistoarelor;
d. randamentul de transfer de energie de la sursă la cele două rezistoare.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea
a. Puterea disipată pe circuitul exterior (3 puncte)
Intervalul de timp în unități S.I. este Δt=4 min=4⋅60 s=240 s.
Energia totală disipată pe circuitul exterior este W=144 kJ=144000 J.
Puterea electrică disipată pe circuitul exterior este:
P=ΔtW
Calcul numeric:
P=240 s144000 J=600 W
(2p pentru formula P=ΔtW, 1p pentru rezultatul final P=600 W)
b. Valoarea rezistenței electrice R1(4 puncte)
Energia disipată pe rezistorul R1 reprezintă fracțiunea f=25%=0,25 din energia totală:
W1=f⋅W=0,25⋅144000 J=36000 J=36 kJ
Conform legii lui Joule, energia disipată pe R1 se poate exprima în funcție de curentul I1=4 A:
(1p pentru formula W1=f⋅W, 2p pentru legea lui Joule W1=I12R1Δt, 1p pentru rezultatul final R1≅9,37Ω)
c. Rezistența electrică echivalentă a grupării rezistoarelor (4 puncte)
Rezistoarele fiind conectate în paralel la bornele sursei, tensiunea la bornele ambelor rezistoare este aceeași (U1=U2=U).
Energia disipată pe R1 se poate scrie și ca W1=U⋅I1⋅Δt, de unde determinăm tensiunea la borne:
U=I1⋅ΔtW1=4 A⋅240 s36000 J=96036000=37,5 V
Energia totală disipată pe gruparea paralel de rezistență echivalentă Re este:
W=ReU2⋅Δt⟹Re=WU2⋅Δt=PU2
Calcul numeric:
Re=600 W(37,5 V)2=6001406,25=2,34375Ω≅2,34Ω
(2p pentru formula energiei W=ReU2Δt, 1p pentru determinarea tensiunii W1=UI1Δt, 1p pentru valoarea finală Re=2,34Ω)
d. Randamentul de transfer de energie (4 puncte)
Randamentul circuitului electric (randamentul de transfer al energiei de la generator la circuitul exterior) reprezintă raportul dintre puterea utilă (disipată pe circuitul exterior) și puterea totală debitată de sursă:
η=PtotPutil=E⋅IU⋅I=EU
Înlocuind numeric tensiunea la borne U=37,5 V și tensiunea electromotoare a sursei E=60 V:
η=60 V37,5 V=0,625=62,5%
(3p pentru formula randamentului η=EU, 1p pentru rezultatul final η=62,5%)
D. OPTICĂ
Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/s, constanta lui Planck h=6,6⋅10−34 J⋅s.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Știind că simbolurile mărimilor fizice și ale unităților de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a distanței focale a unei lentile este:
a.m
b.m2
c.1/m
d.s(3p)
2. O rază de lumină cade pe o oglindă plană sub un unghi de incidență de 30∘. Unghiul dintre raza reflectată și oglindă este egal cu:
a.30∘
b.60∘
c.90∘
d.45∘(3p)
3. Distanța focală a unui sistem de două lentile lipite, având convergențele C1=4δ și C2=−3δ este:
a.3 m
b.0,5 m
c.2 m
d.1 m(3p)
4. Un fascicul de radiație electromagnetică cu λ=600 nm transportă în vid o energie de 2 J. Numărul de cuante de energie din fascicul este egal cu:
a.5,2⋅1019
b.4⋅1020
c.6,06⋅1018
d.1019(3p)
5. La efectul fotoelectric extern este adevărat că:
a. are loc emisia de electroni dacă frecvența radiației este mai mică decât frecvența de prag
b. numărul de fotoelectroni emiși într-o secundă e proporțional cu frecvența radiației incidente
c. energia cinetică a electronilor emiși crește liniar cu frecvența radiației incidente
d. se produce numai pentru fotoni din domeniul vizibil al radiației electromagnetice (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I
Item 1: Răspuns a(3 puncte)
Distanța focală f a unei lentile reprezintă distanța geometrică de la centrul optic la focar, fiind o mărime de tip lungime.
În Sistemul Internațional (S.I.), unitatea de măsură pentru lungime este metrul (m).
Răspuns corect: a.
Item 2: Răspuns b(3 puncte)
Unghiul de incidență i=30∘ este unghiul format de raza incidentă cu normala la suprafața oglinzii.
Conform legii reflexiei luminii, unghiul de reflexie r (format de raza reflectată cu normala) este egal cu unghiul de incidență:
r=i=30∘
Normala fiind perpendiculară pe suprafața oglinzii (90∘), unghiul format de raza reflectată cu planul oglinzii este complementul unghiului de reflexie:
θ=90∘−r=90∘−30∘=60∘
Răspuns corect: b.
Item 3: Răspuns d(3 puncte)
Convergența unui sistem optic format din două lentile subțiri alipite este suma convergențelor celor două lentile:
Cs=C1+C2=4δ+(−3δ)=1δ=1 m−1
Distanța focală a sistemului de lentile este inversul convergenței:
fs=Cs1=1 m−11=1 m
Răspuns corect: d.
Item 4: Răspuns c(3 puncte)
Energia unei singure cuante de lumină (foton) de lungime de undă λ=600 nm=600⋅10−9 m=6⋅10−7 m este:
Numărul N de cuante (fotoni) necesare pentru a transporta energia totală E=2 J este:
N=εE=3,3⋅10−19 J2 J≈0,606⋅1019=6,06⋅1018
Răspuns corect: c.
Item 5: Răspuns c(3 puncte)
Ecuația lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern este:
hν=Lex+Ec,max⟹Ec,max=hν−Lex
Această ecuație arată că energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși depinde liniar de frecvența ν a radiației incidente (având panta egală cu constanta lui Planck h).
Răspuns corect: c.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Un obiect AB cu înălțimea de 1 cm se așează perpendicular pe axa optică principală a unei lentile sferice subțiri plan-convexe, aflată în aer (n0=1), cu convergența de 2 dioptrii. Imaginea se obține pe un ecran și este de 4 ori mai mare decât obiectul.
a. calculați distanța de la obiect la lentilă.
b. realizați un desen care să ilustreze formarea imaginii obiectului în lentila dată, indicați caracteristicile imaginii obținute și calculați distanța de la lentilă la imagine.
c. calculați înălțimea imaginii obținute dacă se lipește de lentilă o altă lentilă identică.
d. Calculați raza de curbură a suprafeței convexe a lentilei știind că e confecționată din sticlă cu indicele de refracție n=1,5.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea
a. Calcularea distanței de la obiect la lentilă (3 puncte)
Imaginea fiind prinsă pe un ecran, ea este o imagine reală, deci este răsturnată față de obiect. Mărirea liniară transversală este negativă:
β=y1y2=−4
Relația dintre mărire și coordonatele pe axa optică este:
β=x1x2⟹x1x2=−4⟹x2=−4x1
Formula fundamentală a lentilelor subțiri este:
x21−x11=C
Înlocuind x2=−4x1:
−4x11−x11=C⟹−4x11−4x14=C⟹−4x15=C
Cu C=2δ:
−4x15=2⟹x1=−85 m=−0,625 m=−62,5 cm
Distanța geometrică de la obiect la lentilă este valoarea absolută:
d=∣x1∣=0,625 m=62,5 cm
(1p pentru formula x21−x11=C, 1p pentru x1x2=−4, 1p pentru x1=−0,625 m și d=0,625 m)
b. Construcția grafică, caracteristicile imaginii și distanța lentilă-imagine (4 puncte)
Distanța de la lentilă la imagine este:
x2=−4x1=−4⋅(−0,625 m)=2,5 md′=∣x2∣=2,5 m=250 cm
Caracteristicile imaginii: imaginea este reală, răsturnată și mărită de 4 ori.
Construcția geometrică utilizează două raze luminoase fundamentale ce pornesc din vârful B al obiectului:
O rază paralelă cu axa optică principală, care după refracția prin lentilă trece prin focarul imagine F′ (f=C1=0,5 m).
O rază care trece prin centrul optic O al lentilei, propagându-se nedeviată.
Intersecția celor două raze refractate determină poziția vârfului B′ al imaginii.
(2p pentru realizarea corectă a elementelor grafice, 1p pentru precizarea caracteristicilor: reală, răsturnată, mărită, 1p pentru x2=−4x1 și d′=∣x2∣=2,5 m)
c. Înălțimea imaginii prin alipirea unei lentile identice (4 puncte)
Prin alipirea unei a doua lentile identice cu convergența C=2δ, convergența sistemului optic devine:
C′=C+C=2C=4δ
Poziția obiectului rămâne neschimbată: x1=−0,625 m=−85 m.
Noua poziție a imaginii x2′ se determină din formula lentilelor:
x2′1−x11=C′⟹x2′1−(−58)=4⟹x2′1=4−58=512 m−1x2′=125 m≈0,4167 m≈41,67 cm
Noua mărire liniară transversală este:
β′=x1x2′=−5/85/12=−125⋅58=−128=−32≈−0,67
Înălțimea noii imagini obținute este:
y2′=β′y1=−32⋅1 cm≈−0,67 cm⟹∣y2′∣≅0,67 cm
(1p pentru convergența sistemului C′=2C=4δ, 1p pentru x2′1−x11=C′ și x2′=125 m, 1p pentru relația y2=y1x1x2′, 1p pentru valoarea numerică ∣y2∣≅0,67 cm)
d. Raza de curbură a suprafeței convexe (4 puncte)
Formula convergenței unei lentile subțiri în funcție de razele de curbură este:
C=f1=(n0n−1)(R11−R21)
Pentru o lentilă plan-convexă aflată în aer (n0=1):
fața plană are raza de curbură infinită: R1→∞⟹R11=0;
fața convexă are raza de curbură R2=−R (sau considerând fața convexă la intrare cu R1=R și fața plană la ieșire R2→∞).
În ambele cazuri, expresia convergenței se reduce la:
C=(n−1)R1
Cu C=2δ și n=1,5:
2=(1,5−1)⋅R1=0,5⋅R1⟹R=20,5 m=0,25 m=25 cm
(2p pentru formula convergenței C=(n−1)(R11−R21), 1p pentru condițiile n=1,5,n0=1,R1→∞, 1p pentru rezultatul final R=0,25 m)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Într-un dispozitiv Young cu distanța dintre fante de 1 mm și distanța de la planul fantelor la ecran egală cu 3 m se utilizează lumină monocromatică cu λ=400 nm. Determinați:
a. valoarea interfranjei.
b. distanța dintre maximul de ordinul 2 situat de o parte a maximului central și al treilea minim de interferență aflat de cealaltă parte a maximului central.
c. la ce distanță minimă față de maximul central se obține pe ecran suprapunerea maximelor luminoase dacă se luminează planul fantelor suplimentar și cu radiație având λ′=600 nm.
d. ce interfranjă se obține în condițiile iluminării cu a doua radiație dacă dispozitivul este scufundat în apă (napa˘=4/3).
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea
a. Valoarea interfranjei (3 puncte)
Datele dispozitivului Young în unități fundamentale S.I. sunt:
distanța dintre fante: 2ℓ=1 mm=10−3 m;
distanța de la fante la ecran: D=3 m;
lungimea de undă: λ=400 nm=400⋅10−9 m=4⋅10−7 m.
Relația pentru interfranjă este:
i=2ℓλD
Calcul numeric:
i=10−3 m4⋅10−7 m⋅3 m=12⋅10−4 m=1,2⋅10−3 m=1,2 mm
(2p pentru formula i=2ℓλD, 1p pentru valoarea numerică i=1,2 mm)
b. Distanța dintre maximul de ordin 2 și al 3-lea minim (4 puncte)
Pozițiile maximelor de interferență față de maximul central (x=0) sunt date de xmax,k=k⋅i.
Pentru maximul de ordinul 2 situat de o parte:
x1=+2i
Pozițiile minimelor de interferență sunt date de xmin,m=(m−21)i.
Pentru al treilea minim (m=3) situat de cealaltă parte a maximului central:
x2=−(3−21)i=−2,5i
Distanța dintre cele două franje este:
d=∣x1−x2∣=2i−(−2,5i)=4,5i=4i+2i
Numeric, cu i=1,2 mm:
d=4,5⋅1,2 mm=5,4 mm
(2p pentru relația d=4i+2i, 2p pentru calculul numeric d=5,4 mm)
c. Distanța minimă de suprapunere a maximelor luminoase (4 puncte)
Condiția ca un maxim luminos al radiației λ (de ordin n∈N∗) să se suprapună cu un maxim luminos al radiației λ′ (de ordin m∈N∗) la aceeași coordonată x față de maximul central este:
x=n2ℓλD=m2ℓλ′Dnλ=mλ′
Raportul ordinelor de interferență este:
mn=λλ′=400 nm600 nm=23
Distanța minimă nenulă se realizează pentru cele mai mici valori întregi pozitive posibile, adică n=3 și m=2:
nλ=mλ′=[400,600]=1200 nm
Distanța minimă pe ecran este:
xmin=3⋅i=3⋅1,2 mm=3,6 mm
(sau verificat cu a doua radiație: i2=10−3600⋅10−9⋅3=1,8 mm⟹xmin=2⋅1,8 mm=3,6 mm).
(2p pentru condiția de suprapunere x=n2ℓλD=m2ℓλ′D, 1p pentru condiția de minim prin c.m.m.m.c., 1p pentru valoarea numerică x=3,6 mm)
d. Interfranja cu a doua radiație în apă (4 puncte)
La introducerea dispozitivului Young într-un mediu cu indicele de refracție napa˘=34, lungimea de undă a radiației scade la:
λapa˘′=napa˘λ′
Noua interfranjă pentru radiația λ′=600 nm este:
i′=2ℓ⋅napa˘λ′D=napa˘i2
Numeric, știind că în aer i2=1,8 mm:
i′=341,8 mm=41,8⋅3=45,4=1,35 mm
(3p pentru formula i′=2nℓλ′D, 1p pentru rezultatul final i′=1,35 mm)