Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.
A. MECANICĂ
Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Un corp punctiform este lansat de-a lungul unei suprafețe orizontale. Mișcarea are loc cu frecare, coeficientul de frecare la alunecare fiind constant. În timpul deplasării corpului, după lansare:
a. viteza corpului rămâne constantă
b. viteza corpului crește
c. accelerația și viteza corpului au sensuri opuse
d. accelerația corpului scade (3p)
2. O macara ridică un corp de masă m pe distanța h, pe direcție verticală, și ulterior îl deplasează orizontal, pe distanța d. Expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutatea corpului este:
a.L=−mg(d−h)
b.L=−mgh
c.L=mgh
d.L=mg(d+h)(3p)
3. Unitatea de măsură a puterii mecanice, exprimată în funcție de unități de măsură fundamentale din S.I., este:
a.kg⋅m−2⋅s−3
b.kg⋅m2⋅s−3
c.kg⋅m2⋅s−2
d.kg⋅m2⋅s−1(3p)
4. Unghiul α format de un plan înclinat cu orizontala poate fi modificat. Dacă α=30∘, randamentul planului înclinat este η=50%. Valoarea unghiului α pentru care corpul, lăsat liber, alunecă uniform de-a lungul planului, este:
a.75∘
b.60∘
c.45∘
d.30∘(3p)
5. Un corp de dimensiuni neglijabile se deplasează de-a lungul axei Ox. Pe durata mișcării acționează și forța F orientată perpendicular pe direcția de deplasare. Dependența modulului forței de coordonata x la care se află corpul este ilustrată în graficul din figura alăturată. Lucrul mecanic efectuat de forța F între punctele de coordonate x0=0 cm și x=10 cm este:
a.0 J
b.0,5 J
c.1,5 J
d.2 J(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I
Item 1: Răspuns c(3 puncte)
Singura forță orizontală care acționează asupra corpului după lansare este forța de frecare la alunecare, Ff, care se opune mișcării.
Conform principiului al doilea al mecanicii:
Ff=ma⟹a=−μg
Forța de frecare fiind opusă vectorului viteză v, accelerația a este și ea orientată în sens opus vitezei (mișcare rectilinie încetinită).
Răspuns corect: c.
Item 2: Răspuns b(3 puncte)
Forța gravitațională este o forță conservativă verticală, orientată în jos (G=−mgj).
Pe parcursul ridicării pe verticală la înălțimea h, vectorul deplasare este orientat în sens opus greutății:
LG,vert=−mgh
Pe parcursul deplasării orizontale pe distanța d, forța de greutate este perpendiculară pe deplasare (G⊥d), deci:
LG,oriz=G⋅d⋅cos90∘=0
Lucrul mecanic total efectuat de greutate este:
LG=LG,vert+LG,oriz=−mgh+0=−mgh
Răspuns corect: b.
Item 3: Răspuns b(3 puncte)
Puterea mecanică reprezintă viteza de efectuare a lucrului mecanic: P=ΔtL.
Lucrul mecanic se exprimă ca produs forță × deplasare:
[L]=[forța˘]⋅[deplasare]=(kg⋅m⋅s−2)⋅m=kg⋅m2⋅s−2
Unitatea de măsură a puterii în unități fundamentale S.I. este:
[P]=[Δt][L]=skg⋅m2⋅s−2=kg⋅m2⋅s−3
Răspuns corect: b.
Item 4: Răspuns d(3 puncte)
Randamentul planului înclinat la ridicarea uniformă a unui corp este:
Corpul lăsat liber alunecă uniform pe planul înclinat dacă rezultanta forțelor tangențiale este nulă (Gt−Ff=0):
mgsinα′=μmgcosα′⟹tgα′=μ
Cum μ=tg30∘, rezultă imediat tgα′=tg30∘⟹α′=30∘.
Răspuns corect: d.
Item 5: Răspuns a(3 puncte)
Prin definiția lucrului mecanic:
L=F⋅Δr=F⋅d⋅cosθ
Deoarece forța F acționează perpendicular pe direcția de deplasare a corpului (θ=90∘):
cos90∘=0⟹L=0 J
Răspuns corect: a.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
O cutie cu masa m=4,0 kg este așezată pe un plan înclinat cu unghiul α=30∘. Cutia este legată la un capăt al unui fir elastic având masa neglijabilă, lungimea în stare nedeformată l0=60 cm și aria secțiunii transversale S. De capătul liber al firului se trage în sus, paralel cu suprafața planului, ca în figura alăturată. Cutia coboară uniform atunci când lungimea firului este l1=80 cm. Cutia urcă uniform când lungimea firului devine l2=120 cm.
a. Reprezentați toate forțele care acționează asupra cutiei atunci când aceasta urcă uniform.
b. Determinați valoarea constantei elastice a firului.
c. Determinați valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre cutie și suprafața planului înclinat.
d. Se înlocuiește firul cu un alt fir elastic, confecționat din același material, dar cu aria secțiunii transversale 2S și cu lungimea în stare nedeformată l0′=20 cm. De capătul liber al noului fir se trage în sus, paralel cu suprafața planului. Determinați alungirea firului atunci când cutia urcă accelerat cu accelerația a=1,5 m/s2.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea
a. Reprezentarea tuturor forțelor la urcarea uniformă (4 puncte)
La urcarea uniformă a cutiei de-a lungul planului înclinat acționează:
Greutatea G=mg, orientată vertical în jos, având componentele:
Gt=mgsinα (tangențială, orientată în josul planului);
Gn=mgcosα (normală pe plan, orientată înspre interiorul suprafeței).
Reacțiunea normală a planului N, perpendiculară pe suprafață, orientată în sus.
Forța elastică Fel, exercitată de firul alungit, orientată în sus de-a lungul planului înclinat.
Forța de frecare la alunecare Ff, paralelă cu planul, orientată în sens opus urcării (în josul planului).
(4p pentru reprezentarea corectă a tuturor forțelor)
b. Determinarea constantei elastice a firului (4 puncte)
Calculăm alungirile firului în cele două cazuri:
La coborâre uniformă: Δl1=l1−l0=80 cm−60 cm=20 cm=0,2 m;
La urcare uniformă: Δl2=l2−l0=120 cm−60 cm=60 cm=0,6 m.
Componenta tangențială a greutății este:
Gt=mgsinα=4,0 kg⋅10 m/s2⋅sin30∘=40⋅0,5 N=20 N
La coborâre uniformă (v=const în jos), forța de frecare este orientată în susul planului:
Gt−kΔl1−Ff=0⟹kΔl1+Ff=Gt
La urcare uniformă (v=const în sus), forța de frecare este orientată în josul planului:
kΔl2−Gt−Ff=0⟹kΔl2−Ff=Gt
Adunând cele două ecuații termen cu termen, forța de frecare se elimină:
(1p pentru ecuația la coborâre Gt−kΔl1−Ff=0, 1p pentru ecuația la urcare kΔl2−Gt−Ff=0, 1p pentru Gt=mgsinα, 1p pentru rezultatul final k=50 N/m)
c. Calcularea coeficientului de frecare la alunecare (3 puncte)
Din ecuația de mișcare la coborâre uniformă deducem valoarea forței de frecare:
Ff=Gt−kΔl1=20 N−50 N/m⋅0,2 m=20 N−10 N=10 N
Pe direcție perpendiculară pe planul înclinat:
N=mgcosα=4,0 kg⋅10 m/s2⋅cos30∘=40⋅23 N=203 N
Coeficientul de frecare la alunecare este:
μ=NFf=203 N10 N=231=63≅0,29
(1p pentru relația Ff=μN, 1p pentru N=mgcosα, 1p pentru rezultatul final μ≅0,29)
d. Alungirea noului fir la urcarea accelerată (4 puncte)
Constanta elastică a unui fir este k=l0ES. Pentru noul fir cu aria S′=2S și lungimea nedeformată l0′=20 cm=3l0:
Ecuația principiului al doilea al mecanicii pentru mișcarea accelerată în susul planului este:
k′Δl′−Gt−Ff=m⋅a
Înlocuind mărimile calculate (Gt=20 N, Ff=10 N, a=1,5 m/s2):
300⋅Δl′−20−10=4,0⋅1,5300⋅Δl′−30=6⟹300⋅Δl′=36⟹Δl′=30036 m=0,12 m=12 cm
(1p pentru ecuația de mișcare k′Δl′−mgsinα−μmgcosα=ma, 1p pentru relația k=l0ES, 1p pentru determinarea k′=l0′2ES, 1p pentru rezultatul final Δl′=12 cm)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Cele două corpuri din figura alăturată au masele m1=400 g și respectiv m2=100 g și sunt inițial în repaus. Corpul cu masa m1 se află în punctul A la înălțimea h=80 cm. În punctul C este fixat capătul unui resort elastic cu constanta elastică k=100 N/m și lungimea în stare nedeformată CD=d=30 cm. Corpul cu masa m2 este așezat în contact cu capătul liber al resortului, la distanța d0=20 cm față de punctul C. Coeficientul de frecare la alunecarea corpului cu masa m2 pe suprafața CD este μ=0,5. Deplasările corpurilor pe suprafețele AB și BD au loc fără frecare. Cele două corpuri, eliberate simultan, se întâlnesc și se cuplează pe porțiunea orizontală BD. Calculați:
a. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului cu masa m1 pe porțiunea AB;
b. viteza corpului cu masa m1 în punctul B;
c. viteza corpului cu masa m2 în punctul D;
d. viteza ansamblului celor două corpuri imediat după cuplare.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea
a. Lucrul mecanic efectuat de greutate pe porțiunea AB (3 puncte)
Masa primului corp în S.I. este m1=400 g=0,4 kg, iar înălțimea este h=80 cm=0,8 m.
Lucrul mecanic al forței de greutate la coborârea pe planul înclinat depinde doar de denivelarea verticală:
LG1=m1⋅g⋅h=0,4 kg⋅10 m/s2⋅0,8 m=3,2 J
(2p pentru formula LG1=m1gh, 1p pentru rezultatul final LG1=3,2 J)
b. Viteza corpului m1 în punctul B (4 puncte)
Pe porțiunea AB deplasarea se face fără frecare, deci energia mecanică se conservă:
EA=EB⟹m1gh=2m1vB2
Exprimăm și calculăm viteza vB:
vB=2gh=2⋅10 m/s2⋅0,8 m=16 m/s=4 m/s
(1p pentru legea conservării energiei EA=EB, 1p pentru EA=m1gh, 1p pentru EB=2m1vB2, 1p pentru rezultatul final vB=4 m/s)
c. Viteza corpului m2 în punctul D (4 puncte)
În poziția inițială, resortul este comprimat cu distanța:
Δx0=d−d0=30 cm−20 cm=10 cm=0,1 m
La destinderea resortului de la d0 până în poziția nedeformată D, corpul m2=100 g=0,1 kg parcurge distanța Δx0=0,1 m sub acțiunea forței elastice și a forței de frecare (Ff=μm2g).
2m2vD2=0,5 J−0,05 J=0,45 JvD=0,1 kg2⋅0,45 J=9 m/s=3 m/s
(1p pentru teorema variației energiei cinetice 2m2vD2=Le+Lf, 1p pentru Le=2k(d−d0)2, 1p pentru Lf=−μm2g(d−d0), 1p pentru rezultatul final vD=3 m/s)
d. Viteza ansamblului imediat după cuplare (4 puncte)
Pe porțiunea orizontală BD nu există frecare, astfel încât sistemul celor două corpuri este izolat pe direcție orizontală în timpul ciocnirii plastice.
Corpul m1 se deplasează spre dreapta cu viteza vB=4 m/s, iar corpul m2 se deplasează spre stânga cu viteza vD=3 m/s.
Legea conservării impulsului mecanic proiectată pe axa mișcării (orientată în sensul vitezei vB) este:
Viteza este orientată în sensul mișcării inițiale a corpului mai greu m1 (spre dreapta).
(3p pentru legea conservării impulsului m1vB−m2vD=(m1+m2)v, 1p pentru rezultatul final v=2,6 m/s)
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ
Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1, constanta gazelor ideale R=8,31 J⋅mol−1⋅K−1. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația pV=νRT.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Într-o destindere la presiune constantă a unei cantități de gaz ideal:
a. lucrul mecanic efectuat de gaz este mai mare decât căldura primită
b. variația energiei interne a gazului este mai mare decât căldura primită
c. energia internă finală este mai mare decât energia internă inițială
d. gazul nu schimbă energie cu mediul exterior (3p)
2. Un cub are masa m și capacitatea calorică C. Cubul este confecționat din fier având masa molară μ și căldura molară Cμ. Relația dintre căldura molară și capacitatea calorică este:
a.Cμ=μC
b.Cμ=mμC
c.Cμ=μmC
d.Cμ=mCμ(3p)
3. Unitatea de măsură în S.I. a produsului dintre presiune și volum este:
a.N⋅m−3
b.N⋅m−2
c.K
d.J(3p)
4. Densitatea unei cantități de azot (μ=28 g/mol) aflată la temperatura t=287∘C și la presiunea p=8,31⋅104 Pa este:
a.0,5 kg/m3
b.1,0 kg/m3
c.500 kg/m3
d.103 kg/m3(3p)
5. O cantitate constantă de gaz ideal descrie procesul termodinamic ciclic 1→2→3→1 reprezentat în coordonate p−V în figura alăturată. În cursul procesului 2→3 energia internă a gazului rămâne constantă. Între temperaturile gazului în stările 1, 2 și 3 există relația:
a.T1=T2>T3
b.T1<T2=T3
c.T1>T2=T3
d.T1=T2<T3(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I
Item 1: Răspuns c(3 puncte)
La o destindere izobară (p=const cu ΔV>0), temperatura absolută a gazului crește conform legii Gay-Lussac (TV=const⟹ΔT>0).
Variația energiei interne este pozitivă:
ΔU=νCVΔT>0⟹Uf>Ui
Energia internă finală este strict mai mare decât energia internă inițială.
Răspuns corect: c.
Item 2: Răspuns b(3 puncte)
Prin definiția capacității calorice și a căldurii specifice:
C=m⋅c⟹c=mC
Căldura molară se exprimă în funcție de căldura specifică și masa molară:
Cμ=μ⋅c=μ⋅mC=mμC
Răspuns corect: b.
Item 3: Răspuns d(3 puncte)
Presiunea este raportul dintre forță și arie ([p]=m2N), iar volumul are unitatea [V]=m3.
Produsul lor are unitatea:
[p⋅V]=m2N⋅m3=N⋅m=J
Răspuns corect: d.
Item 4: Răspuns a(3 puncte)
Convertim temperatura în kelvini: T=287+273=560 K, iar masa molară în kg/mol: μ=28⋅10−3 kg/mol.
Din ecuația termică de stare pV=μmRT, densitatea este:
Pe transformarea 2→3, energia internă este constantă (U=const⟹T2=T3).
Comparând starea 1 cu stările 2 și 3 din diagrama p−V:
Starea 1 are atât presiunea, cât și volumul mai mici decât stările 2 și 3 (p1V1<p2V2=p3V3), de unde T1<T2.
Relația completă este T1<T2=T3.
Răspuns corect: b.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Un cilindru cu lungimea l=1,75 m este împărțit în două compartimente, A și B, printr-un piston mobil, termoizolator, de grosime neglijabilă, care se poate deplasa fără frecări, ca în figura alăturată. Pistonul este inițial blocat. Compartimentul A conține heliu la presiunea pA=2 atm, iar compartimentul B, închis cu un robinet (R), conține argon la presiunea pB=3 atm. Cele două gaze se află la aceeași temperatură, T=300 K. Cantitatea totală de gaz din cilindru este ν=5 mol, iar numărul de atomi de heliu este de patru ori mai mare decât numărul de atomi de argon.
a. Calculați cantitatea de heliu din compartimentul A.
b. Calculați lungimea lA a compartimentului ce conține heliu.
c. Calculați deplasarea pistonului după ce acesta se deblochează și ajunge în poziție de echilibru mecanic, temperatura gazelor rămânând constantă.
d. Se încălzește compartimentul A cu ΔT=60 K, apoi se deschide robinetul (R) și se scoate lent o cantitate de argon, până când pistonul revine în poziția inițială. Temperatura argonului rămâne constantă. Calculați cantitatea de argon care s-a scos din cilindru.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea
a. Cantitatea de heliu din compartimentul A (3 puncte)
Numărul de atomi fiind proporțional cu cantitatea de substanță (N=ν⋅NA), relația N1=4N2 devine:
lA+lB=l⟹6lB+lB=1,75 m⟹7lB=1,75 m⟹lB=0,25 mlA=6⋅0,25 m=1,5 m
(1p pentru ecuația de stare pASlA=ν1RT, 1p pentru pBSlB=ν2RT, 1p pentru lA+lB=l, 1p pentru rezultatul final lA=1,5 m)
c. Deplasarea pistonului la deblocare (4 puncte)
La deblocare, pistonul se deplasează spre dreapta (deoarece inițial forța de presiune pe fața stângă ar depinde de raportul presiunilor) până când presiunile din cele două compartimente devin egale la echilibru mecanic: pA′=pB′.
Procesul având loc la temperatură constantă (T=const), noile lungimi ale compartimentelor sunt lA′=lA−x și lB′=lB+x:
pA′⋅S(lA−x)=ν1RTpB′⋅S(lB+x)=ν2RT
Cum pA′=pB′, raportul lungimilor devine egal cu raportul cantităților de substanță:
lB+xlA−x=ν2ν1=41,5−x=4⋅(0,25+x)=1,0+4x⟹5x=0,5⟹x=0,1 m=10 cm
(1p pentru ecuația stării de echilibru pA′S(lA−x)=ν1RT, 1p pentru pB′S(lB+x)=ν2RT, 1p pentru condiția de echilibru mecanic pA′=pB′, 1p pentru rezultatul final x=10 cm)
d. Cantitatea de argon scoasă din cilindru (4 puncte)
După încălzirea compartimentului A la TA′=T+ΔT=300+60=360 K, pistonul revine la poziția inițială (lA=1,5 m, lB=0,25 m).
Condiția de echilibru a pistonului în repaus impune egalitatea noilor presiuni: pA′′=pB′′.
(1p pentru ecuația compartimentului A: pA′′SlA=ν1R(T+ΔT), 1p pentru compartimentul B: pB′′SlB=ν2′RT, 1p pentru relația Δν2=ν2−ν2′, 1p pentru rezultatul final Δν2=0,2 mol)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
O cantitate ν=8,312 mol≅0,24 mol de gaz ideal monoatomic (CV=1,5R) suferă o transformare ciclică 1−2−3−4−1 reprezentată în coordonate p−T în figura alăturată. Se cunosc: T1=300 K, p1p2=2, V1V3=3 și se consideră ln3=1,1. Determinați:
a. valoarea energiei interne a gazului în starea 3;
b. valoarea căldurii primite de gaz la parcurgerea unui ciclu;
c. lucrul mecanic total efectuat într-un ciclu;
d. randamentul ciclului Carnot care ar funcționa între temperaturile extreme atinse de-a lungul ciclului.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea
a. Energia internă a gazului în starea 3 (4 puncte)
Identificăm stările din diagrama p−T:
1→2: izocoră (V=const), dreaptă ce trece prin origine în planul p−T:
T2p2=T1p1⟹T2=T1⋅p1p2=300 K⋅2=600 K
2→3: izobară (p=const):
T3V3=T2V2⟹T3=T2⋅V2V3=T2⋅V1V3=600 K⋅3=1800 K
Energia internă a gazului monoatomic în starea 3 este:
U3=ν⋅CV⋅T3=ν⋅(1,5R)⋅T3=1,5⋅(νR)⋅T3
Cum ν=R2 mol⟹νR=2 J/K:
U3=1,5⋅2 J/K⋅1800 K=3⋅1800 J=5400 J=5,4 kJ
(1p pentru determinarea T2=2T1, 1p pentru T3=3T2, 1p pentru formula U3=νCVT3, 1p pentru rezultatul final U3=5,4 kJ)
b. Căldura primită de gaz la parcurgerea ciclului (4 puncte)
Gazul primește căldură pe porțiunile în care temperatura crește (1→2 și 2→3):
(1p pentru formula ηC=1−TmaxTmin, 1p pentru Tmin=T1 și Tmax=T3, 1p pentru rezultatul final ηC≅83,3%)
C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Rezistența electrică a unui conductor metalic filiform este:
a. direct proporțională cu tensiunea aplicată la bornele conductorului
b. independentă de temperatură
c. invers proporțională cu aria secțiunii transversale a conductorului
d. dependentă de intensitatea curentului electric prin conductor (3p)
2. La capetele unui conductor metalic de rezistență R se aplică o tensiune electrică U. Dacă e este sarcina electrică elementară, numărul de electroni N care traversează secțiunea transversală a conductorului în intervalul de timp t este:
a.N=etRU
b.N=eRUt
c.N=UteR
d.N=RtUe(3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin raportul R+rE2 poate fi scrisă în forma:
a.V2⋅Ω
b.A−2⋅Ω
c.A−1⋅Ω
d.V2⋅Ω−1(3p)
4. Nichelul are rezistivitatea ρ0 la temperatura de referință t0=0∘C. Se cunoaște coeficientul termic al rezistivității α=5⋅10−3 K−1. Temperatura t2 la care rezistivitatea electrică este cu 20% mai mare decât rezistivitatea la temperatura t1=20∘C este:
a.t2=24∘C
b.t2=30∘C
c.t2=40∘C
d.t2=64∘C(3p)
5. La bornele unei surse cu t.e.m. E și rezistența interioară r este conectat un reostat a cărui rezistență electrică R poate fi modificată. În graficul din figura alăturată este reprezentată puterea dezvoltată de reostat în funcție de rezistența electrică a acestuia. Atunci când rezistența electrică a reostatului este R2, intensitatea curentului electric prin reostat este:
a.I2=2 A
b.I2=4 A
c.I2=5 A
d.I2=8 A(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I
Item 1: Răspuns c(3 puncte)
Rezistența electrică a unui conductor filiform este definită de legea rezistenței electrice:
R=ρ⋅Sl
Rezistența este invers proporțională cu aria secțiunii transversale S.
Răspuns corect: c.
Item 2: Răspuns b(3 puncte)
Conform legii lui Ohm, intensitatea curentului electric prin conductor este:
I=RU
Sarcina transportată în timpul t prin secțiune este Q=I⋅t=N⋅e, de unde:
N=eI⋅t=e⋅RU⋅t
Răspuns corect: b.
Item 3: Răspuns d(3 puncte)
Curentul debitat de sursă este I=R+rE, astfel încât:
R+rE2=E⋅I=Ptotal
Exprimând unitatea de măsură pe baza formulei raportului:
[R+rE2]=ΩV2=V2⋅Ω−1
Răspuns corect: d.
Item 4: Răspuns d(3 puncte)
Legea variației rezistivității cu temperatura este ρ(t)=ρ0(1+αt).
La temperatura t1=20∘C:
ρ(t1)=ρ0(1+5⋅10−3⋅20)=ρ0(1+0,10)=1,10ρ0
La temperatura t2, rezistivitatea crește cu 20%:
ρ(t2)=1,20⋅ρ(t1)=1,20⋅1,10ρ0=1,32ρ0
Pe de altă parte, ρ(t2)=ρ0(1+αt2):
1+αt2=1,32⟹αt2=0,32⟹t2=5⋅10−30,32=5320=64∘C
Răspuns corect: d.
Item 5: Răspuns a(3 puncte)
Din graficul puterii P(R), puterea atinge valoarea maximă la adaptarea impedanței R=r.
La rezistența R2, citind coordonatele de pe grafic sau aplicând formula puterii P2=I22R2, se deduce curentul prin reostat:
I2=2 A
Răspuns corect: a.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Se cunosc: R1=30Ω, R3=48Ω, R4=12Ω, E=7,5 V și r=10Ω. Ampermetrul, considerat ideal (RA≅0Ω), indică trecerea unui curent I=100 mA.
a. Determinați valoarea indicației unui voltmetru ideal (RV→∞) conectat la bornele sursei.
b. Calculați valoarea rezistenței R2.
c. Determinați valoarea indicației unui voltmetru ideal conectat între punctele M și N.
d. Între punctele M și N se conectează un fir cu rezistența electrică neglijabilă. Determinați valoarea indicației ampermetrului.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea
a. Indicația unui voltmetru ideal la bornele sursei (4 puncte)
În schemă, generatorul este format din două surse identice conectate în paralel, având parametrii echivalenți:
Ee=E=7,5 Vre=2r=210Ω=5Ω
Tensiunea la bornele sursei este egală cu indicația voltmetrului ideal:
U=Ee−I⋅re
Curentul indicat de ampermetru este curentul total din circuitul principal, I=100 mA=0,1 A:
U=7,5 V−0,1 A⋅5Ω=7,5 V−0,5 V=7 V
(1p pentru formula Ue=Ee−Ire, 1p pentru Ee=E, 1p pentru re=2r, 1p pentru rezultatul final U=7 V)
b. Calcularea valorii rezistenței R2(4 puncte)
Din legea lui Ohm pentru întregul circuit, rezistența exterioară echivalentă a circuitului este:
Re=IU=0,1 A7 V=70Ω
Circuitul exterior este alcătuit din rezistorul R1 legat în serie cu o punte formată din două ramuri paralele:
Ramura superioară: rezistorul R2;
Ramura inferioară: rezistoarele R3 și R4 legate în serie (R34=R3+R4=48Ω+12Ω=60Ω).
Rezistența grupării paralel este:
Rp=Re−R1=70Ω−30Ω=40Ω
Aplicând formula rezistenței echivalente pentru două ramuri în paralel:
(1p pentru I=Re+reEe, 1p pentru Rp=R2+R3+R4R2(R3+R4), 1p pentru Re=R1+Rp, 1p pentru rezultatul final R2=120Ω)
c. Indicația voltmetrului ideal între punctele M și N (4 puncte)
Punctele M și N sunt bornele grupării paralele formate din ramura cu R2 și ramura cu R3+R4.
Tensiunea la bornele acestei grupări este căderea de tensiune pe rezistența paralelă Rp:
UV=UMN=I⋅Rp
Înlocuind valorile:
UMN=0,1 A⋅40Ω=4 V
(3p pentru formula UV=IRp, 1p pentru rezultatul final UV=4 V)
d. Indicația ampermetrului la scurtcircuitarea punctelor M și N (3 puncte)
Conectarea unui fir de rezistență neglijabilă între M și N scurtcircuitează complet gruparea formată din R2 și R3+R4, rezistența acesteia devenind nulă (Rp′=0).
Rezistența externă a circuitului devine egală doar cu R1:
Re′=R1=30Ω
Noua intensitate a curentului indicat de ampermetru este:
I′=Re′+reEe=30Ω+5Ω7,5 V=357,5 A=7015 A=143 A≅0,21 A
(2p pentru formula I′=Re′+reEe, 1p pentru rezultatul final I′≅0,21 A)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Sursa are t.e.m. E și rezistență interioară r=1,5Ω. Becul are rezistența Rb=4,0Ω și puterea nominală Pb=4,0 W. Între punctele A și B se leagă un fir conductor, de lungime l=1,2 m și rezistență R. Inițial întrerupătorul este deschis și cursorul C poziționat astfel încât becul să funcționeze la parametrii nominali. În aceste condiții ampermetrul ideal (RA≅0Ω) indică I0=2,0 A, iar randamentul transferului de energie de la sursă la circuitul exterior este η=80%.
a. Determinați energia disipată în interiorul bateriei în Δt=10 min.
b. Calculați valoarea t.e.m. a sursei.
c. Determinați puterea dezvoltată de rezistorul R0.
d. Calculați lungimea porțiunii de fir dintre punctele A și C pentru care, la închiderea întrerupătorului, intensitatea curentului prin firul CD este nulă.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea
a. Energia disipată în interiorul bateriei (3 puncte)
Convertim timpul în secunde: Δt=10 min=600 s.
Conform legii lui Joule, energia disipată pe rezistența internă este:
Tensiunea electromotoare se obține din legea lui Ohm pentru întregul circuit:
E=I0⋅(Re+r)=2,0 A⋅(6Ω+1,5Ω)=2,0⋅7,5 V=15 V
(2p pentru formula randamentului η=Re+rRe, 1p pentru E=I0(Re+r), 1p pentru rezultatul final E=15 V)
c. Puterea dezvoltată de rezistorul R0(4 puncte)
Tensiunea la bornele circuitului exterior este:
U=η⋅E=0,80⋅15 V=12 V
Becul funcționând la parametrii nominali, tensiunea la bornele sale este:
Pb=RbUb2⟹Ub=Pb⋅Rb=4,0 W⋅4,0Ω=4 V
Rezistorul R0 fiind în serie cu becul pe această ramură, căderea de tensiune pe R0 este:
U0=U−Ub=12 V−4 V=8 V
Deoarece întrerupătorul este deschis, întregul curent I0=2,0 A străbate rezistorul R0 (sau ramura sa):
P0=U0⋅I0=8 V⋅2,0 A=16 W
(1p pentru formula ηE=Ub+U0, 1p pentru Ub=PbRb, 1p pentru P0=U0I0, 1p pentru rezultatul final P0=16 W)
d. Lungimea porțiunii AC pentru curent nul prin CD (4 puncte)
La închiderea întrerupătorului, circuitul formează o punte Kirchhoff (punte Wheatstone) între potențiometrul AB și ramura compusă din rezistorul R0 și becul Rb.
Curentul prin diagonala CD este nul dacă puntea este în echilibru:
RCBRAC=RbR0
Rezistența rezistorului R0 este R0=I0U0=2,0 A8 V=4Ω.
Cum rezistența becului este tot Rb=4,0Ω, raportul rezistențelor este unitar:
RbR0=4Ω4Ω=1⟹RAC=RCB
Firul conductor fiind omogen și cu secțiune constantă (R=ρSl), rezistența fiecărei porțiuni este proporțională cu lungimea sa:
lCBlAC=1⟹lAC=lCB
Cum lAC+lCB=l=1,2 m:
lAC=2l=21,2 m=0,6 m
(2p pentru condiția de echilibru a punții R2R1=RbR0, 1p pentru l1+l2=l, 1p pentru rezultatul final l1=0,6 m)
D. OPTICĂ
Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/s, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅s.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Catodul unei celule fotoelectrice este iluminat cu radiație ultravioletă. Dacă energia radiației incidente în unitatea de timp pe unitatea de suprafață a catodului scade, iar frecvența radiației este menținută constantă, atunci:
a. viteza electronilor emiși de catod scade
b. numărul electronilor emiși de catod în unitatea de timp scade
c. viteza electronilor emiși de catod crește
d. tensiunea de stopare a electronilor emiși de catod scade (3p)
2. Mărirea liniară transversală a imaginii unui obiect real printr-o lentilă subțire este β=−1/3. Imaginea este:
a. reală
b. virtuală
c. dreaptă
d. mai mare decât obiectul (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele folosite în manualele de fizică, ecuația lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern este:
a.hν=Lex+eUs
b.hν=Lex−eUs
c.λhc=Lex−eUs
d.λhc=Lex+eUs(3p)
4. Se iluminează fantele unui dispozitiv Young cu lumină albă. În aceste condiții:
a. maximul central este irizat în culorile spectrale
b. lărgimea maximelor scade cu creșterea ordinului de interferență
c. maximul de ordinul unu este irizat în culorile spectrale, cu roșu mai aproape de maximul central
d. maximul central este alb (3p)
5. Un obiect de mici dimensiuni se află în apă (napa˘=4/3) la adâncimea h1=60 cm. Un observator care privește obiectul din aer (naer=1), la incidență aproape normală, constată că imaginea obiectului se formează la adâncimea:
a.h2=80 cm
b.h2=60 cm
c.h2=45 cm
d.h2=30 cm(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I
Item 1: Răspuns b(3 puncte)
Frecvența radiației fiind constantă, energia fiecărui foton individual (Ef=hν) rămâne neschimbată, ceea ce înseamnă că energia cinetică maximă, viteza fotoelectronilor și tensiunea de stopare nu se modifică.
Scăderea fluxului de energie incident înseamnă scăderea numărului de fotoni care lovesc catodul în unitatea de timp.
Conform primei legi a efectului fotoelectric extern, numărul de electroni emiși în unitatea de timp scade direct proporțional cu fluxul incident.
Răspuns corect: b.
Item 2: Răspuns a(3 puncte)
Mărirea liniară transversală este definită prin β=y1y2=x1x2.
Pentru un obiect real (x1<0), o valoare negativă a măririi (β<0) implică x2>0 și y2<0.
O coordonată pozitivă x2>0 caracterizează o imagine formată în spatele lentilei, la intersecția reală a razelor de lumină, adică o imagine reală și răsturnată.
Răspuns corect: a.
Item 3: Răspuns d(3 puncte)
Ecuația bilanțului energetic al lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern este:
hν=Lex+Ec,max
Exprimând frecvența în funcție de lungimea de undă (hν=λhc) și energia cinetică maximă prin lucrul forței electrice de frânare (Ec,max=eUs):
λhc=Lex+eUs
Răspuns corect: d.
Item 4: Răspuns d(3 puncte)
În dispozitivul Young, pentru franja centrală (k=0), diferența de drum optic este riguros nulă pentru toate radiațiile monocromatice din spectrul vizibil:
δ=0⟹x0=0,∀λ
Toate componentele spectrale ale luminii albe interferă constructiv în punctul central, reconstituind lumina albă.
Răspuns corect: d.
Item 5: Răspuns c(3 puncte)
La incidență cvasi-normală pe un dioptru plan ce separă apa de aer, relația dintre adâncimea reală h1 și adâncimea aparentă h2 este:
h1h2=napa˘naer⟹h2=h1⋅napa˘naer
Înlocuind valorile numerice:
h2=60 cm⋅341=60⋅43 cm=45 cm
Răspuns corect: c.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
O lentilă subțire L1 formează pe un ecran imaginea clară a unui obiect liniar luminos. Obiectul este așezat perpendicular pe axa optică principală, la distanța de 30 cm de lentilă. Distanța dintre obiect și ecran este d=45 cm.
a. Determinați distanța focală a lentilei.
b. Se alipește de lentila L1 o a doua lentilă subțire, L2. Obiectul este așezat la distanța de 30 cm față de sistemul optic, iar imaginea observată pe ecranul așezat convenabil este de trei ori mai mică decât obiectul. Calculați distanța focală a lentilei L2.
c. Se plasează cele două lentile L1 și L2 la distanța d1 una de alta, iar sistemul optic astfel format este centrat. Se constată că, indiferent de distanța de la obiect la prima lentilă în care intră lumina (L1), mărimea imaginii formate de sistem rămâne aceeași. Realizați un desen în care să reprezentați mersul unei raze de lumină prin sistemul optic, dacă raza intră în sistem paralel cu axa optică principală.
d. În condițiile de la punctul c., dacă înălțimea obiectului este y1=2 cm, calculați înălțimea imaginii.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea
a. Distanța focală a primei lentile (4 puncte)
Obiectul real fiind la 30 cm de lentilă, coordonata sa este x1=−30 cm.
Distanța dintre obiect și ecran este d=−x1+x2⟹45 cm=30 cm+x2, de unde poziția imaginii pe ecran este:
x2=45 cm−30 cm=15 cm
Aplicând formula lentilelor subțiri:
f11=x21−x11=15 cm1−−30 cm1=30 cm2+1=303 cm−1=101 cm−1f1=10 cm
(2p pentru relația d=−x1+x2, 1p pentru formula f11=x21−x11, 1p pentru rezultatul final f1=10 cm)
b. Distanța focală a celei de-a doua lentile (4 puncte)
La alipirea lentilelor, convergența sistemului este suma convergențelor (C=C1+C2):
F1=f11+f21
Obiectul se află la x1′=−30 cm. Imaginea pe ecran este reală și răsturnată, de 3 ori mai mică decât obiectul:
β′=−31⟹x1′x2′=−31⟹x2′=−31x1′=−31(−30 cm)=10 cm
Distanța focală echivalentă a sistemului de lentile alipite este:
(1p pentru formula β′=x1′x2′=−31, 1p pentru F1=f11+f21, 1p pentru F1=x2′1−x1′1, 1p pentru rezultatul final f2=30 cm)
c. Mersul razei paralele cu axa prin sistemul afocal (3 puncte)
Condiția ca mărimea imaginii să fie independentă de poziția obiectului arată că sistemul este afocal (sistem telescopic / lunetă Kepler).
În acest caz, focarul imagine al primei lentile coincide cu focarul obiect al celei de-a doua lentile (F1′≡F2), distanța dintre lentile fiind:
d1=f1+f2=10 cm+30 cm=40 cm
Mersul razei paralele:
Raza incidentă paralelă cu axa optică intră în lentila L1;
Este refractată prin focarul comun F1′≡F2;
Ajungând la lentila L2 după ce a trecut prin focarul său obiect F2, este refractată paralel cu axa optică principală.
(3p pentru desenul corect al mersului razei de lumină)
d. Calcularea înălțimii imaginii (4 puncte)
Pentru un sistem afocal format din două lentile centrate, raportul dintre înălțimea imaginii finale y2 și înălțimea obiectului y1 este constant și egal cu:
β′=−f1f2
Înlocuind distanțele focale (f1=10 cm, f2=30 cm):
β′=−10 cm30 cm=−3
Înălțimea imaginii formate de sistem este:
y2=β′⋅y1=−3⋅2 cm=−6 cm
Imaginea este răsturnată și are înălțimea de 6 cm în valoare absolută (∣y2∣=6 cm).
(1p pentru formula β′=y1y2, 2p pentru relația β′=−f1f2, 1p pentru rezultatul final y2=−6 cm)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Sursa de lumină coerentă a unui dispozitiv Young emite radiații monocromatice cu lungimea de undă λ1=550 nm. Inițial sursa se află pe axa de simetrie a dispozitivului, la distanța d=15 cm de paravanul cu fante, iar distanța dintre paravan și ecran este D=1,0 m. Se măsoară pe ecran distanța dintre maximele de interferență de ordinul 1, găsindu-se Δx=0,55 mm.
a. Calculați distanța dintre fantele dispozitivului.
b. Dacă în fața unei fante a dispozitivului Young se așază o lamă cu fețe plane și paralele cu n=1,55, în punctul central se formează franja luminoasă de ordinul 7. Calculați grosimea lamei.
c. Se deplasează sursa de lumină pe distanța h=1,5 mm, perpendicular pe fante, într-un plan paralel cu planul fantelor. Determinați distanța pe care se deplasează maximul central.
d. Se înlocuiește sursa cu alta, poziționată pe axa de simetrie, care emite simultan radiații cu lungimile de undă λ1=550 nm și λ2=500 nm. Calculați distanța față de maximul central la care are loc prima suprapunere a maximelor de interferență.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea
a. Distanța dintre fantele dispozitivului (4 puncte)
Distanța dintre maximele de interferență de ordinul 1 situate de o parte și de cealaltă a maximului central este egală cu 2i:
Δx=2⋅i⟹i=2Δx=20,55 mm=0,275 mm=0,275⋅10−3 m
Formula interfranjei dispozitivului Young este:
i=2lλ1⋅D⟹2l=iλ1⋅D
Înlocuind valorile numerice (λ1=550 nm=5,5⋅10−7 m, D=1,0 m):
2l=0,275⋅10−3 m5,5⋅10−7 m⋅1,0 m=2⋅10−3 m=2 mm
(1p pentru relația Δx=2i, 2p pentru formula 2l=iλ1D, 1p pentru rezultatul final 2l=2 mm)
b. Grosimea lamei transparente (4 puncte)
Introducerea lamei de grosime e și indice n în fața uneia dintre fante creează o diferență suplimentară de drum optic:
Δδ=e⋅(n−1)
Condiția ca în centrul ecranului (x=0) să apară maximul de interferență de ordinul 7 este:
(1p pentru relația diferenței de drum optic Δδ=7λ1, 1p pentru condiția x7=0, 1p pentru formula e=n−17λ1, 1p pentru rezultatul final e=7μm)
c. Deplasarea maximului central la deplasarea sursei (3 puncte)
La deplasarea transversală a sursei cu distanța h la distanța d=15 cm=0,15 m față de fante, diferența de fază inițială deplasează figura de interferență în sens opus.
Deplasarea pe ecran a maximului central este dată de relația de asemănare:
Δx=h⋅dD
Înlocuind datele (h=1,5 mm, D=1,0 m=100 cm, d=15 cm):
Δx=1,5 mm⋅15 cm100 cm=1,5⋅320 mm=10 mm=1 cm
(2p pentru formula Δx=dhD, 1p pentru rezultatul final Δx=10 mm)
d. Distanța primei suprapuneri a maximelor (4 puncte)
Pozițiile maximelor de interferență pe ecran pentru cele două radiații sunt: