Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.
A. MECANICĂ
Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, vectorul accelerație medie este definit prin expresia:
a.am=Δv⋅Δt
b.am=ΔtΔv
c.am=Δtv
d.am=v⋅Δt(3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin raportul Δtm⋅a⋅d este:
a.J
b.N
c.J⋅s
d.W(3p)
3. Un automobil, cu masa m=1 t, frânează de la viteza inițială v1=36 km/h, până la viteza finală v2=5 m/s. Variația energiei cinetice a automobilului, în acest proces, este:
a.−37500 J
b.−635,5 J
c.0 J
d.37500 J(3p)
4. Cablul unei macarale este alcătuit din 3 fire din oțel împletite, având fiecare modulul de elasticitate E=14⋅1010 N/m2, lungimea nedeformată l0=70 m și secțiunea transversală S0=5 cm2. Constanta elastică a cablului este:
a.1,4⋅10−7 N⋅m
b.1,4⋅107 N⋅m
c.3⋅107 N/m
d.3⋅1011 N/m(3p)
5. Un corp este ridicat uniform de-a lungul unui plan înclinat care formează unghiul α cu orizontala. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și planul înclinat fiind μ, randamentul planului înclinat poate fi exprimat prin relația:
a.1+μ⋅tgα⋅ctgα
b.1+μ⋅tgα1
c.1+μsinαcosα
d.tgα+μtgα(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I
Item 1: Răspuns b(3 puncte)
Prin definiție, vectorul accelerație medie reprezintă raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp corespunzător:
am=ΔtΔv
Răspuns corect: b.
Item 2: Răspuns d(3 puncte)
Din principiul al doilea al mecanicii, produsul dintre masă și accelerație reprezintă forța netă:
F=m⋅a⟹[m⋅a]=N
Produsul forței cu deplasarea reprezintă lucrul mecanic:
L=F⋅d⟹[m⋅a⋅d]=N⋅m=J
Raportul dintre lucrul mecanic și timpul în care este efectuat definește puterea mecanică:
P=ΔtL=Δtm⋅a⋅d⟹[Δtm⋅a⋅d]=sJ=W
Răspuns corect: d.
Item 3: Răspuns a(3 puncte)
Masa automobilului în unități S.I. este m=1 t=1000 kg.
Convertim viteza inițială în metri pe secundă:
v1=36 km/h=3,636 m/s=10 m/s
Variația energiei cinetice este diferența dintre energia cinetică finală și cea inițială:
Cablul este format din 3 fire identice împletite în paralel. La legarea în paralel, constantele elastice se însumează:
k=3⋅k1=3⋅107 N/m
Răspuns corect: c.
Item 5: Răspuns d(3 puncte)
Randamentul planului înclinat este raportul dintre lucrul mecanic util și lucrul mecanic consumat:
η=LcLu=F⋅lmgh
Înălțimea planului se exprimă în funcție de lungime: h=lsinα.
Forța de tracțiune paralelă cu planul necesară ridicării uniforme (a=0) în prezența frecării este:
F=Gt+Ff=mgsinα+μmgcosα=mg(sinα+μcosα)
Înlocuind în expresia randamentului și simplificând prin mgl:
η=mgl(sinα+μcosα)mglsinα=sinα+μcosαsinα
Împărțind atât numărătorul cât și numitorul la cosα:
η=cosαsinα+μcosαsinα=tgα+μtgα
Răspuns corect: d.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Un corp având masa m=3 kg se mișcă pe o suprafață orizontală, cu viteză constantă, sub acțiunea unei forțe F1 care formează cu orizontala un unghi α≅53∘8′ (sinα=0,8), ca în figura alăturată. Forța de frecare la alunecare dintre corp și suprafața orizontală este Ff=9 N.
a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului în timpul mișcării sale.
b. Determinați valoarea forței F1.
c. Calculați valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre corp și suprafața orizontală.
d. Forța F1 își încetează acțiunea. Corpul își continuă mișcarea, urcând de-a lungul unui plan înclinat ce formează cu orizontala unghiul α≅53∘8′ (sinα=0,8), sub acțiunea unei forțe de tracțiune F2 orientată paralel cu suprafața planului. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și suprafața planului este μ=0,5. Determinați valoarea forței F2 astfel încât corpul să urce pe plan cu accelerația a=1 m/s2.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea
a. Reprezentarea forțelor care acționează asupra corpului (4 puncte)
Asupra corpului aflat pe suprafața orizontală acționează:
Greutatea corpului G=mg, orientată vertical în jos;
Forța activă F1, orientată oblic în sus la unghiul α față de orizontală;
Reacțiunea normală a suprafeței de sprijin N, orientată vertical în sus;
Forța de frecare la alunecare Ff, orientată orizontal, în sens opus mișcării (spre stânga).
(4p pentru reprezentarea corectă a tuturor forțelor)
b. Determinarea valorii forței F1(3 puncte)
Deoarece viteza corpului este constantă (v=const⟹a=0), rezultanta forțelor pe axa orizontală Ox este nulă:
F1x−Ff=0
Componenta orizontală a forței active este F1x=F1cosα.
Cum sinα=0,8, calculăm funcția cosinus folosind formula fundamentală a trigonometriei:
cosα=1−sin2α=1−0,64=0,36=0,6
Rezultă valoarea forței F1:
F1cosα=Ff⟹F1=cosαFf=0,69 N=15 N
(1p pentru ecuația de echilibru pe Ox, 1p pentru F1x=F1cosα, 1p pentru rezultatul final F1=15 N)
c. Calcularea coeficientului de frecare la alunecare μ(4 puncte)
Pe direcție verticală Oy, forțele se compensează:
N+F1y−mg=0⟹N=mg−F1y
Componenta verticală a forței F1 este:
F1y=F1sinα=15 N⋅0,8=12 N
Reacțiunea normală exercitată de suprafață este:
N=3 kg⋅10 m/s2−12 N=30 N−12 N=18 N
Conform legii frecării la alunecare:
Ff=μ⋅N⟹μ=NFf=18 N9 N=0,5
(1p pentru ecuația de echilibru pe Oy, 1p pentru F1y=F1sinα, 1p pentru relația Ff=μN, 1p pentru rezultatul final μ=0,5)
d. Determinarea valorii forței F2 pe planul înclinat (4 puncte)
La urcarea pe planul înclinat, ecuația principiului fundamental al dinamicii pe direcția paralelă cu planul este:
F2−Gt−Ff′=m⋅a
Componenta tangențială a greutății este:
Gt=mgsinα=3 kg⋅10 m/s2⋅0,8=24 N
Forța de frecare pe planul înclinat este proporțională cu componenta normală a greutății (N′=Gn=mgcosα):
Ff′=μ⋅mgcosα=0,5⋅3 kg⋅10 m/s2⋅0,6=9 N
Exprimăm forța de tracțiune F2:
F2=m⋅a+Gt+Ff′=3 kg⋅1 m/s2+24 N+9 N=3 N+24 N+9 N=36 N
(1p pentru ecuația de mișcare pe plan, 1p pentru Gt=mgsinα, 1p pentru Ff′=μmgcosα, 1p pentru rezultatul final F2=36 N)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Din vârful unui plan înclinat de lungime l=52 m≅7,07 m, care formează unghiul α=45∘ cu orizontala, alunecă liber un corp de masă m=1 kg. Planul înclinat se continuă cu un plan orizontal, la capătul căruia se află un suport fix C de care este legat capătul unui resort elastic orizontal, inițial nedeformat, ca în figura alăturată. Masa resortului este neglijabilă. Mișcarea corpului pe planul înclinat și pe porțiunea AB a planului orizontal se face cu frecare (μ=0,36). Trecerea pe porțiunea orizontală se face lin, fără modificarea modulului vitezei. Corpul, ajuns în punctul B, lovește resortul cu viteza vB=6 m/s. Comprimarea maximă a resortului este x=12 cm. Pe porțiunea BC mișcarea are loc fără frecare. Se consideră energia potențială gravitațională nulă la baza planului înclinat. Determinați:
a. energia mecanică totală a corpului atunci când se află în vârful planului înclinat;
b. valoarea vitezei corpului când acesta ajunge la baza planului înclinat;
c. lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la deplasarea corpului pe porțiunea AB;
d. constanta elastică a resortului.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea
a. Energia mecanică totală a corpului în vârful planului înclinat (4 puncte)
În vârful planului înclinat, corpul pornește liber din repaus (v0=0⟹Ec=0), astfel încât energia mecanică totală este exclusiv potențială gravitațională:
E=Ep=m⋅g⋅h
Înălțimea planului înclinat este:
h=l⋅sinα=52 m⋅sin45∘=52⋅22 m=5 m
Calculăm valoarea energiei mecanice:
E=1 kg⋅10 m/s2⋅5 m=50 J
(2p pentru formula E=mgh, 1p pentru h=lsinα, 1p pentru rezultatul final E=50 J)
b. Valoarea vitezei corpului la baza planului înclinat (punctul A) (4 puncte)
Conform teoremei variației energiei cinetice la coborârea pe planul înclinat:
ΔEc=Ltotal⟹2mvA2−0=LG+Lf
Lucrul mecanic efectuat de greutate este LG=mgh=50 J.
Lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare pe planul înclinat este:
Lucrul mecanic total efectuat asupra corpului este:
Ltotal=50 J−18 J=32 J
Rezultă energia cinetică la baza planului și viteza vA:
2mvA2=32 J⟹vA=1 kg2⋅32 J=64 m/s=8 m/s
(1p pentru teorema variației energiei cinetice ΔEc=Ltotal, 1p pentru ΔEc=2mvA2, 1p pentru formula lucrului mecanic total Ltotal=mgh−μmglcosα, 1p pentru rezultatul final vA=8 m/s)
c. Lucrul mecanic efectuat de forța de frecare pe porțiunea AB (3 puncte)
Pe porțiunea orizontală AB, forța de greutate și reacțiunea normală sunt perpendiculare pe deplasare (LG=0,LN=0), singura forță care efectuează lucru mecanic fiind forța de frecare:
(1p pentru teorema variației energiei cinetice ΔEc=Le, 1p pentru ΔEc=−2mvB2, 1p pentru lucrul mecanic al forței elastice Le=−2kx2, 1p pentru rezultatul final k=2,5 kN/m)
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ
Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1, constanta gazelor ideale R=8,31 J⋅mol−1⋅K−1. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația pV=νRT.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, mărimea fizică exprimată prin produsul dintre căldura specifică și variația temperaturii are aceeași unitate de măsură în S.I. ca și mărimea fizică exprimată prin raportul:
a.Q/μ
b.Q/m
c.Q/V
d.Q/C(3p)
2. În destinderea adiabatică a unei cantități constante de gaz ideal:
a. gazul primește energie sub formă de lucru mecanic
b. presiunea gazului crește
c. energia internă a gazului crește
d. temperatura gazului scade (3p)
3. Un mol de gaz ideal este supus succesiunii de transformări 1→2→3 reprezentată în coordonate V−T în figura alăturată. În transformarea 1→2 variația temperaturii gazului este ΔT=−200 K. Variația energiei interne a gazului în transformarea 1→2→3 este egală cu:
a.−2493 J
b.0 J
c.2493 J
d.4986 J(3p)
4. Un cilindru cu piston conține aer la presiunea p1=100 kPa. Aerul din incintă este comprimat izoterm până când volumul său scade cu 20%. Presiunea aerului, după comprimarea sa, devine egală cu:
a.125 kPa
b.150 kPa
c.200 kPa
d.250 kPa(3p)
5. Într-o incintă închisă de volum V=8,31 dm3 se află heliu la presiunea p=105 Pa și temperatura T=301 K. Numărul de atomi de heliu din incintă este egal cu:
a.2⋅1023
b.1024
c.2⋅1024
d.1023(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I
Item 1: Răspuns b(3 puncte)
Prin definiția căldurii specifice, căldura schimbată la variația temperaturii este Q=m⋅c⋅ΔT.
Rezultă că produsul c⋅ΔT este:
c⋅ΔT=mQ⟹[c⋅ΔT]=[mQ]=kgJ
Răspuns corect: b.
Item 2: Răspuns d(3 puncte)
În transformarea adiabatică sistemul este izolat termic de exterior (Q=0).
Din primul principiu al termodinamicii:
ΔU=Q−L=−L
La destindere volumul crește (ΔV>0), deci lucrul mecanic efectuat de gaz este pozitiv (L>0).
Rezultă ΔU<0, deci energia internă scade, ceea ce atrage scăderea temperaturii absolute a gazului (νCVΔT<0⟹ΔT<0).
Răspuns corect: d.
Item 3: Răspuns b(3 puncte)
Energia internă a gazului ideal este o funcție exclusivă de stare, care depinde doar de temperatura gazului: U=νCVT.
Variația energiei interne între starea inițială 1 și starea finală 3 este:
ΔU1→2→3=νCV(T3−T1)
Conform graficului în coordonate V−T, starea finală 3 se află la aceeași temperatură ca starea inițială 1 (T3=T1).
Prin urmare:
ΔU1→2→3=νCV(T1−T1)=0
Răspuns corect: b.
Item 4: Răspuns a(3 puncte)
Comprimarea fiind izotermă (T=const), conform legii Boyle-Mariotte:
p1⋅V1=p2⋅V2
Volumul scade cu 20%, adică:
V2=V1−0,20V1=0,80V1
Presiunea finală este:
p2=0,80V1p1⋅V1=0,80p1=0,8100 kPa=125 kPa
Răspuns corect: a.
Item 5: Răspuns a(3 puncte)
Convertim volumul în metri cubi: V=8,31 dm3=8,31⋅10−3 m3.
Din ecuația de stare termică a gazului ideal pV=νRT=NANRT, exprimăm numărul de atomi N:
Un recipient de volum V=74,79 L, închis etanș cu o supapă, conține m=90 g de gaz. Presiunea și temperatura gazului din interior sunt aceleași cu cele ale aerului exterior și au valorile p=105 Pa, respectiv t=27∘C. Supapa se deschide atunci când diferența dintre presiunea gazului din interior și presiunea aerului exterior depășește valoarea Δp=3⋅104 Pa. Calculați:
a. masa molară a gazului din recipient;
b. densitatea inițială a gazului din recipient;
c. temperatura maximă T′ până la care poate fi încălzit gazul din recipient astfel încât supapa să rămână închisă;
d. masa de gaz care ar trebui eliminată din recipient, pentru ca presiunea să rămână p=105 Pa, atunci când temperatura gazului devine T′′=540 K.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea
a. Masa molară a gazului din recipient (4 puncte)
Convertim mărimile în unități S.I.:
V=74,79 L=74,79⋅10−3 m3;
m=90 g=0,09 kg;
T=t+273,15≅27+273=300 K.
Din ecuația termică de stare a gazului ideal (pV=μmRT), exprimăm masa molară:
(3p pentru formula μ=pVmRT, 1p pentru rezultatul final μ=30 g/mol)
b. Densitatea inițială a gazului din recipient (3 puncte)
Prin definiția densității:
ρ=Vm
Înlocuind valorile numerice:
ρ=74,79⋅10−3 m30,09 kg=74,7990 kg/m3≅1,2 kg/m3
(2p pentru formula ρ=Vm, 1p pentru rezultatul final ρ≅1,2 kg/m3)
c. Temperatura maximă T′ până la deschiderea supapei (4 puncte)
Supapa rămâne închisă atâta timp cât presiunea din interior p′ satisface condiția:
p′−p≤Δp⟹pmax′=p+Δp=105 Pa+3⋅104 Pa=1,3⋅105 Pa
Recipientul fiind închis și rigid, volumul și masa gazului rămân constante (V=const, transformare izocoră):
T′p′=Tp⟹T′=T⋅pp′
Calculăm temperatura maximă T′:
T′=300 K⋅105 Pa1,3⋅105 Pa=300⋅1,3 K=390 K
(1p pentru ecuația de stare/izocoră T′p′=Tp, 1p pentru p′=p+Δp, 1p pentru deducerea formulei T′, 1p pentru rezultatul final T′=390 K)
d. Masa de gaz eliminată Δm(4 puncte)
În starea finală, gazul rămas în recipient are volumul V=74,79⋅10−3 m3, presiunea p=105 Pa și temperatura T′′=540 K.
Masa gazului rămas m′ este:
pV=μm′RT′′⟹m′=R⋅T′′p⋅V⋅μ
Calculăm numeric:
m′=8,31 J/(mol⋅K)⋅540 K105 Pa⋅74,79⋅10−3 m3⋅0,030 kg/mol=4487,4224,37 kg=0,050 kg=50 g
Masa de gaz care trebuie eliminată din recipient este diferența dintre masa inițială și cea finală:
Δm=m−m′=90 g−50 g=40 g
(1p pentru ecuația de stare pV=μm′RT′′, 2p pentru relația Δm=m−m′, 1p pentru rezultatul final Δm=40 g)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
O cantitate de gaz ideal biatomic parcurge procesul ciclic 1-2-3-1 reprezentat în coordonate p−V în figura alăturată. Cunoscând CV=2,5R, p1=105 Pa și V1=20 dm3, determinați:
a. variația energiei interne în procesul 2-3;
b. căldura primită de gaz în procesul 1-2-3;
c. lucrul mecanic total schimbat de gaz cu exteriorul în procesul ciclic;
d. randamentul unui motor termic care ar funcționa după un ciclu Carnot între temperaturile extreme atinse de gaz în procesul 1-2-3-1.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea
a. Variația energiei interne în procesul 2-3 (4 puncte)
(1p pentru formula randamentului Carnot ηC=1−TmaxTmin, 1p pentru identificarea Tmin=T1 și Tmax=T3=8T1, 1p pentru rezultatul final ηC=87,5%)
C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU
Se consideră sarcina electrică elementară e=1,6⋅10−19 C.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. În figura alăturată este reprezentată dependența de lungime a rezistenței electrice a două conductoare liniare, metalice, confecționate din același material. Relația dintre secțiunile transversale ale celor două conductoare este:
a.S1=S2
b.S2=2S1
c.S1>S2
d.S2>S1(3p)
2. Ținând seama de notațiile uzuale din manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul E2⋅r−1 este:
a.V
b.J
c.W
d.W2⋅Ω−1(3p)
3. Tensiunea la care trebuie alimentat un consumator cu rezistența electrică R=1936Ω pentru a funcționa la puterea nominală P=25 W este:
a.110 V
b.220 V
c.1100 V
d.2200 V(3p)
4. O grupare formată din patru rezistoare cu rezistențe electrice diferite, legate în paralel, este conectată la bornele unei surse de tensiune constantă. Afirmația corectă este:
a. rezistența grupării scade atunci când rezistența electrică a unui rezistor crește
b. rezistența grupării este mai mică decât rezistența oricărui rezistor din grupare
c. intensitatea curentului prin sursă crește dacă se scoate un rezistor din grupare
d. intensitatea curentului electric ce străbate fiecare rezistor are aceeași valoare (3p)
5. Un conductor metalic este parcurs de un curent electric cu intensitatea I=3,2 mA. Numărul de electroni ce străbat secțiunea transversală într-un minut este egal cu:
a.12⋅1019
b.3,2⋅1019
c.5⋅1018
d.12⋅1017(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I
Item 1: Răspuns d(3 puncte)
Rezistența electrică a unui conductor liniar este dată de legea lui Ohm pentru conductoare:
R=ρ⋅Sl
Panta dreptei R(l) este m=Sρ. Materialul fiind același, rezistivitatea ρ este identică.
Din grafic se observă că panta dreptei 1 este mai mare decât panta dreptei 2:
S1ρ>S2ρ⟹S1<S2⟺S2>S1
Răspuns corect: d.
Item 2: Răspuns c(3 puncte)
Mărimea fizică se scrie sub forma:
E2⋅r−1=rE2
Aceasta reprezintă puterea electrică maximă debitată pe circuitul interior la scurtcircuit (Psc=E⋅Isc=rE2).
În Sistemul Internațional, unitatea de măsură a puterii electrice este:
[rE2]=ΩV2=W
Răspuns corect: c.
Item 3: Răspuns b(3 puncte)
Puterea electrică a consumatorului în funcție de tensiune și rezistență este:
P=RU2⟹U=P⋅R
Înlocuind valorile numerice:
U=25 W⋅1936Ω=5⋅1936 V=5⋅44 V=220 V
Răspuns corect: b.
Item 4: Răspuns b(3 puncte)
La legarea în paralel a rezistoarelor:
Rp1=i=1∑nRi1⟹Rp1>Rk1⟹Rp<Rk,∀k
Prin urmare, rezistența echivalentă a oricărei grupări paralel este strict mai mică decât rezistența oricărui rezistor individual din grupare.
Răspuns corect: b.
Item 5: Răspuns d(3 puncte)
Sarcina electrică totală transportată prin secțiunea transversală în intervalul de timp Δt=1 min=60 s este:
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Ampermetrul ideal (RA≅0Ω) indică IA=0,36 mA, iar indicația voltmetrului, de rezistență electrică RV=120 kΩ, este UV=14,4 V. Se cunoaște rezistența electrică R2=20 kΩ, iar rezistența interioară a bateriei se consideră neglijabilă (r=0). Determinați:
a. rezistența electrică R1;
b. rezistența electrică echivalentă a circuitului exterior bateriei;
c. intensitatea curentului electric ce străbate bateria;
d. tensiunea electromotoare a bateriei.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea
a. Rezistența electrică R1(3 puncte)
Ampermetrul fiind ideal (RA=0), este legat în serie cu rezistorul R1, iar gruparea serie (R1+A) este conectată în paralel cu voltmetrul.
Tensiunea la bornele rezistorului R1 este egală cu indicația voltmetrului:
UR1=UV=14,4 V
Conform legii lui Ohm pe această ramură:
R1=IAUV=0,36⋅10−3 A14,4 V=40⋅103Ω=40 kΩ
(2p pentru formula R1=IAUV, 1p pentru rezultatul final R1=40 kΩ)
b. Rezistența echivalentă a circuitului exterior bateriei (4 puncte)
Rezistența echivalentă a grupării paralel formate din rezistorul R1 și voltmetrul RV este:
Această grupare paralel se află în serie cu rezistorul R2, deci rezistența echivalentă totală a circuitului exterior este:
Re=Rp+R2=30 kΩ+20 kΩ=50 kΩ
(2p pentru calculul rezistenței paralel Rp=R1+RVR1RV, 1p pentru relația Re=Rp+R2, 1p pentru rezultatul final Re=50 kΩ)
c. Intensitatea curentului electric ce străbate bateria (4 puncte)
Curentul debitat de baterie este suma curenților de pe cele două ramuri paralele:
I=IA+IV
Curentul absorbit de voltmetru este:
IV=RVUV=120⋅103Ω14,4 V=0,12⋅10−3 A=0,12 mA
Intensitatea totală a curentului prin baterie este:
I=0,36 mA+0,12 mA=0,48 mA=4,8⋅10−4 A
(2p pentru relația IV=RVUV sau echivalent RVIV=R1IA, 1p pentru legea I a lui Kirchhoff I=IA+IV, 1p pentru rezultatul final I=0,48 mA)
d. Tensiunea electromotoare a bateriei (4 puncte)
Rezistența internă a bateriei fiind neglijabilă (r=0), tensiunea electromotoare este egală cu tensiunea la bornele circuitului exterior:
E=I⋅Re
Efectuăm calculul:
E=0,48⋅10−3 A⋅50⋅103Ω=24 V
(Alternativ: E=UV+I⋅R2=14,4 V+0,48 mA⋅20 kΩ=14,4 V+9,6 V=24 V).(3p pentru relația E=IRe, 1p pentru rezultatul final E=24 V)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
La bornele unui generator cu rezistența interioară r=3Ω se conectează o grupare paralel formată dintr-un bec și un rezistor. Rezistența electrică a rezistorului este R=20Ω. Parametrii nominali ai becului sunt Un=6 V și In=0,2 A. Becul funcționează la parametrii nominali.
a. Calculați energia electrică consumată de bec în Δt=10 minute de funcționare.
b. Determinați valoarea tensiunii electromotoare a generatorului.
c. Determinați randamentul electric al circuitului.
d. La bornele generatorului se conectează, în paralel cu gruparea formată din bec și rezistorul de rezistență R, un rezistor suplimentar. Determinați valoarea rezistenței electrice a acestui rezistor suplimentar astfel încât puterea electrică debitată de generator pe circuitul exterior să fie maximă.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea
a. Energia electrică consumată de bec (3 puncte)
Intervalul de timp în unități S.I. este Δt=10 min=600 s.
Becul funcționând la parametrii nominali, energia consumată este:
(2p pentru formula W=UnInΔt, 1p pentru rezultatul final W=720 J)
b. Valoarea tensiunii electromotoare a generatorului (4 puncte)
Rezistorul R fiind conectat în paralel cu becul, tensiunea la bornele sale este egală cu tensiunea nominală a becului:
UR=Un=6 V
Curentul prin rezistorul R este:
IR=RUn=20Ω6 V=0,3 A
Curentul total debitat de generator este:
I=In+IR=0,2 A+0,3 A=0,5 A
Din legea lui Ohm pentru întregul circuit, tensiunea electromotoare este:
E=Un+I⋅r=6 V+0,5 A⋅3Ω=6 V+1,5 V=7,5 V
(1p pentru formula E=Un+Ir, 1p pentru I=In+IR, 1p pentru IR=RUn, 1p pentru rezultatul final E=7,5 V)
c. Randamentul electric al circuitului (4 puncte)
Rezistența electrică a filamentului becului este:
Rb=InUn=0,2 A6 V=30Ω
Rezistența echivalentă a circuitului exterior este:
Rext=Rb+RRb⋅R=30Ω+20Ω30Ω⋅20Ω=50600Ω=12Ω
Randamentul electric al circuitului reprezintă raportul dintre puterea utilă debitată pe circuitul exterior și puterea totală:
η=Rext+rRext=12Ω+3Ω12Ω=1512=0,8=80%
(1p pentru formula randamentului η=Rext+rRext, 1p pentru formula Rext=Rb+RRbR, 1p pentru calculul Rb=InUn, 1p pentru rezultatul final η=80%)
d. Rezistența rezistorului suplimentar pentru putere maximă (4 puncte)
Puterea debitată de generator pe circuitul exterior este maximă la adaptarea sursei cu sarcina, adică atunci când rezistența exterioară echivalentă devine egală cu rezistența interioară a sursei:
Rext′=r=3Ω
Conectând rezistorul suplimentar Rx în paralel cu gruparea existentă (Rext=12Ω):
(2p pentru condiția de transfer maxim de putere Rext′=r, 1p pentru formula legării în paralel Rext′1=Rext1+Rx1, 1p pentru rezultatul final Rx=4Ω)
D. OPTICĂ
Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/s, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅s.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. O plăcuță dintr-un metal al cărui lucru mecanic de extracție are valoarea Lextr=6,0⋅10−19 J este iluminată cu radiație electromagnetică. Lungimea de undă maximă la care se produce efectul fotoelectric extern are valoarea de:
a.198 nm
b.288 nm
c.330 nm
d.660 nm(3p)
2. La trecerea luminii dintr-un mediu cu indice de refracție n1 într-un mediu cu indice de refracție n2 (n2=n1), între unghiul de incidență i și unghiul de refracție r există relația:
a.sinrsini=n2n1
b.sinrsini=n1n2
c.cosrcosi=n1n2
d.cosrcosi=n2n1(3p)
3. Două oglinzi plane formează un unghi diedru de 90∘. O gărgăriță se află pe bisectoarea unghiului diedru format de cele două oglinzi. Numărul de imagini distincte ale gărgăriței formate de oglinzi și natura acestora este:
a. 4 imagini virtuale
b. 4 imagini reale
c. 3 imagini virtuale
d. 3 imagini reale (3p)
4. Unitatea de măsură în SI a mărimii fizice exprimate prin produsul λ⋅ν dintre lungimea de undă și frecvență este:
a.m⋅s
b.m
c.m⋅s−1
d.s(3p)
5. În graficul din figura alăturată este reprezentată, în cazul formării imaginii printr-o lentilă subțire, dependența măririi liniare transversale de coordonata obiectului, măsurată în raport cu planul lentilei. Valoarea distanței focale a lentilei este:
a.50 cm
b.20 cm
c.−20 cm
d.−50 cm(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I
Item 1: Răspuns c(3 puncte)
Condiția de prag pentru producerea efectului fotoelectric extern este ca energia fotonului incident să fie cel puțin egală cu lucrul mecanic de extracție (hν0=Lextr).
Conform legii a doua a refracției (legea Snell-Descartes):
n1sini=n2sinr⟹sinrsini=n1n2
Răspuns corect: b.
Item 3: Răspuns c(3 puncte)
Numărul de imagini formate de două oglinzi plane ce formează un unghi diedru α este:
N=α360∘−1
Pentru α=90∘:
N=90∘360∘−1=4−1=3 imagini
Deoarece imaginile formate prin reflexie pe suprafețe plane se obțin la intersecția prelungirilor razelor reflectate în spatele oglinzilor, acestea sunt întotdeauna virtuale.
Răspuns corect: c.
Item 4: Răspuns c(3 puncte)
Produsul dintre lungimea de undă și frecvență definește viteza de propagare a undei:
v=λ⋅ν
Unitatea de măsură în Sistemul Internațional este:
[λ⋅ν]=[λ]⋅[ν]=m⋅s−1=m/s
Răspuns corect: c.
Item 5: Răspuns a(3 puncte)
Mărirea liniară transversală a unei lentile subțiri este β=x1x2.
Din formula lentilelor subțiri x21−x11=f1⟹x2=x1+ff⋅x1, rezultă:
β(x1)=x1+ff⟺β1=1+fx1
Din graficul alăturat se determină coordonata pentru care mărirea are o valoare caracteristică, obținându-se distanța focală f=50 cm.
Răspuns corect: a.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
O lentilă subțire convergentă, cu distanța focală de 5 cm, formează pe un ecran imaginea clară a unui obiect așezat perpendicular pe axa optică principală a lentilei. Obiectul are înălțimea de 2 cm. Distanța dintre obiect și lentilă este de 30 cm.
a. Calculați convergența lentilei.
b. Determinați distanța dintre lentilă și ecran.
c. Obiectul este deplasat într-o nouă poziție. Calculați înălțimea imaginii clare a obiectului dacă aceasta se obține pe ecranul adus la 10 cm față de centrul optic al lentilei.
d. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii obiectului prin lentilă, în situația descrisă la punctul c..
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea
a. Calcularea convergenței lentilei (3 puncte)
Distanța focală a lentilei convergente este f=5 cm=0,05 m.
Convergența lentilei reprezintă inversul distanței focale exprimate în metri:
C=f1=0,05 m1=20 m−1=20δ(dioptrii)
(2p pentru formula C=f1, 1p pentru rezultatul final C=20 m−1)
b. Determinarea distanței dintre lentilă și ecran (4 puncte)
Conform convenției de semne din optica geometrică, obiectul real se află în fața lentilei la coordonata x1=−30 cm.
Din formula fundamentală a lentilelor subțiri:
x21−x11=f1⟹x21=f1+x11
Înlocuind valorile numerice:
x21=5 cm1+−30 cm1=30 cm6−1=305 cm−1=61 cm−1x2=6 cm
Ecranul se află la distanța de 6 cm în spatele lentilei.
(3p pentru formula x21−x11=f1, 1p pentru rezultatul final x2=6 cm)
c. Calcularea înălțimii imaginii în noua poziție (4 puncte)
Ecranul este deplasat la distanța x2′=10 cm față de centrul optic al lentilei.
Determinăm noua coordonată a obiectului x1′:
x2′1−x1′1=f1⟹x1′1=x2′1−f1=10 cm1−5 cm1=10 cm1−2=−101 cm−1x1′=−10 cm
Mărirea liniară transversală este:
β′=x1′x2′=−10 cm10 cm=−1
Înălțimea imaginii se calculează din relația β′=y1y2′:
y2′=β′⋅y1=−1⋅2 cm=−2 cm
Semnul minus arată că imaginea este reală și răsturnată, având înălțimea de 2 cm (egală cu a obiectului).
(1p pentru formula β′=x1′x2′, 1p pentru determinarea x1′, 1p pentru relația y2′=β′y1, 1p pentru rezultatul final y2′=−2 cm)
d. Construcția geometrică a imaginii (4 puncte)
Obiectul AB este situat la distanța 2f=10 cm în fața lentilei.
Construim mersul a două raze principale din vârful B al obiectului:
O rază incidentă paralelă cu axa optică principală se refractă prin focarul imagine F′;
O rază incidentă care trece prin centrul optic O traversează lentila nedeviată.
Razele refractate se intersectează la distanța 2f=10 cm în spatele lentilei, formând imaginea reală, răsturnată și egală cu obiectul A′B′.
(4p pentru construcția grafică corectă a imaginii)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Un dispozitiv Young, aflat în aer, este iluminat utilizând o sursă de lumină monocromatică și coerentă, aflată pe axa de simetrie a sistemului. Sursa emite o radiație cu lungimea de undă λ=500 nm. Distanța dintre fantele dispozitivului este 2l=1 mm, iar distanța dintre planul fantelor și ecran este D=2 m. Determinați:
a. valoarea interfranjei;
b. diferența de drum optic dintre cele două unde luminoase coerente care determină pe ecran maximul de ordin k=4;
c. distanța dintre maximul de ordinul 3 situat de o parte a maximului central și a patra franjă întunecoasă situată de cealaltă parte a maximului central;
d. valoarea deplasării sistemului de franje de interferență, dacă una dintre fantele dispozitivului se acoperă cu o lamelă cu fețele plane și paralele, de grosime e=0,02 mm, confecționată dintr-un material cu indicele de refracție n=1,5.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea
a. Valoarea interfranjei (3 puncte)
Exprimăm datele în unități S.I.:
λ=500 nm=500⋅10−9 m=5⋅10−7 m;
2l=1 mm=10−3 m;
D=2 m.
Interfranja dispozitivului Young este dată de formula:
i=2lλ⋅D
Calculăm numeric:
i=10−3 m5⋅10−7 m⋅2 m=10⋅10−4 m=10−3 m=1 mm
(2p pentru formula i=2lλD, 1p pentru rezultatul final i=1 mm)
b. Diferența de drum optic pentru maximul de ordin k=4(4 puncte)
Condiția de maxim de interferență (franjă luminoasă) de ordin k este:
δ=k⋅λ
Pentru ordinul k=4:
δ=4⋅500 nm=2000 nm=2μm=2⋅10−6 m
(3p pentru formula δ=kλ, 1p pentru rezultatul final δ=2μm)
c. Distanța dintre maximul de ordinul 3 și a 4-a franjă întunecoasă (4 puncte)
Poziția maximului de ordin k1=3 față de maximul central (x=0) este:
x3,max=3⋅i=3⋅1 mm=3 mm
Poziția franjei întunecoase (minim de interferență) de ordin k2=4 este dată de formula:
x4,min=(4−21)⋅i=27⋅i=3,5⋅1 mm=3,5 mm
Fiind situate de o parte și de cealaltă a maximului central, distanța totală dintre ele este suma distanțelor la centrul figurii de interferență:
d=x3,max+x4,min=3 mm+3,5 mm=6,5 mm
(1p pentru x3,max=3i, 1p pentru x4,min=27i, 1p pentru d=x3,max+x4,min, 1p pentru rezultatul final d=6,5 mm)
d. Deplasarea sistemului de franje de interferență (4 puncte)
Introducerea lamei de grosime e și indice de refracție n în fața uneia dintre fante mărește drumul optic al undei respective cu:
Δδ=e⋅(n−1)
Condiția ca noul maxim central să aibă diferența de drum optic nulă determină deplasarea întregului sistem de franje cu Δx:
Δx=2lD⋅Δδ=2lD⋅e⋅(n−1)
Înlocuind valorile numerice (e=0,02 mm=2⋅10−5 m, n=1,5):
Δx=10−3 m2 m⋅2⋅10−5 m⋅(1,5−1)=10−32⋅2⋅10−5⋅0,5 m=10−32⋅10−5 m=2⋅10−2 m=2 cm
(3p pentru formula Δx=2lD⋅e(n−1), 1p pentru rezultatul final Δx=2 cm)