BACEduHub
fizicaTeoretică / RealAnul 2023Model Oficial

Bacalaureat 2023 - Fizică Teoretic (Model)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, vectorul accelerație medie este definit prin expresia:

  • a. a⃗m=Δv⃗⋅Δt\vec{a}_m = \Delta\vec{v} \cdot \Delta t
  • b. a⃗m=Δv⃗Δt\vec{a}_m = \frac{\Delta\vec{v}}{\Delta t}
  • c. a⃗m=v⃗Δt\vec{a}_m = \frac{\vec{v}}{\Delta t}
  • d. a⃗m=v⃗⋅Δt\vec{a}_m = \vec{v} \cdot \Delta t (3p)

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin raportul m⋅a⋅dΔt\frac{m \cdot a \cdot d}{\Delta t} este:

  • a. J\text{J}
  • b. N\text{N}
  • c. J⋅s\text{J}\cdot\text{s}
  • d. W\text{W} (3p)

3. Un automobil, cu masa m=1 tm = 1\text{ t}, frânează de la viteza inițială v1=36 km/hv_1 = 36\text{ km/h}, până la viteza finală v2=5 m/sv_2 = 5\text{ m/s}. Variația energiei cinetice a automobilului, în acest proces, este:

  • a. −37500 J-37500\text{ J}
  • b. −635,5 J-635,5\text{ J}
  • c. 0 J0\text{ J}
  • d. 37500 J37500\text{ J} (3p)

4. Cablul unei macarale este alcătuit din 3 fire din oțel împletite, având fiecare modulul de elasticitate E=14⋅1010 N/m2E = 14 \cdot 10^{10}\text{ N/m}^2, lungimea nedeformată l0=70 ml_0 = 70\text{ m} și secțiunea transversală S0=5 cm2S_0 = 5\text{ cm}^2. Constanta elastică a cablului este:

  • a. 1,4⋅10−7 N⋅m1,4 \cdot 10^{-7}\text{ N}\cdot\text{m}
  • b. 1,4⋅107 N⋅m1,4 \cdot 10^7\text{ N}\cdot\text{m}
  • c. 3⋅107 N/m3 \cdot 10^7\text{ N/m}
  • d. 3⋅1011 N/m3 \cdot 10^{11}\text{ N/m} (3p)

5. Un corp este ridicat uniform de-a lungul unui plan înclinat care formează unghiul α\alpha cu orizontala. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și planul înclinat fiind μ\mu, randamentul planului înclinat poate fi exprimat prin relația:

  • a. 1+μ⋅tgα⋅ctgα1 + \mu \cdot \text{tg}\alpha \cdot \text{ctg}\alpha
  • b. 11+μ⋅tgα\frac{1}{1 + \mu \cdot \text{tg}\alpha}
  • c. cos⁡α1+μsin⁡α\frac{\cos\alpha}{1 + \mu \sin\alpha}
  • d. tgαtgα+μ\frac{\text{tg}\alpha}{\text{tg}\alpha + \mu} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Prin definiție, vectorul accelerație medie reprezintă raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp corespunzător:
a⃗m=Δv⃗Δt\vec{a}_m = \frac{\Delta\vec{v}}{\Delta t}
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns d (3 puncte)

  • Din principiul al doilea al mecanicii, produsul dintre masă și accelerație reprezintă forța netă:
F=m⋅a  ⟹  [m⋅a]=NF = m \cdot a \implies [m \cdot a] = \text{N}
  • Produsul forței cu deplasarea reprezintă lucrul mecanic:
L=F⋅d  ⟹  [m⋅a⋅d]=N⋅m=JL = F \cdot d \implies [m \cdot a \cdot d] = \text{N}\cdot\text{m} = \text{J}
  • Raportul dintre lucrul mecanic și timpul în care este efectuat definește puterea mecanică:
P=LΔt=m⋅a⋅dΔt  ⟹  [m⋅a⋅dΔt]=Js=WP = \frac{L}{\Delta t} = \frac{m \cdot a \cdot d}{\Delta t} \implies \left[\frac{m \cdot a \cdot d}{\Delta t}\right] = \frac{\text{J}}{\text{s}} = \text{W}
  • Răspuns corect: d.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Masa automobilului în unități S.I. este m=1 t=1000 kgm = 1\text{ t} = 1000\text{ kg}.
  • Convertim viteza inițială în metri pe secundă:
v1=36 km/h=363,6 m/s=10 m/sv_1 = 36\text{ km/h} = \frac{36}{3,6}\text{ m/s} = 10\text{ m/s}
  • Variația energiei cinetice este diferența dintre energia cinetică finală și cea inițială:
ΔEc=Ec2−Ec1=mv222−mv122=m2(v22−v12)\Delta E_c = E_{c2} - E_{c1} = \frac{m v_2^2}{2} - \frac{m v_1^2}{2} = \frac{m}{2} (v_2^2 - v_1^2) ΔEc=1000 kg2⋅((5 m/s)2−(10 m/s)2)=500⋅(25−100) J=500⋅(−75) J=−37500 J\Delta E_c = \frac{1000\text{ kg}}{2} \cdot \left((5\text{ m/s})^2 - (10\text{ m/s})^2\right) = 500 \cdot (25 - 100)\text{ J} = 500 \cdot (-75)\text{ J} = -37500\text{ J}
  • Semnul minus indică o scădere a energiei cinetice prin frânare.
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Transformăm secțiunea transversală a unui fir în metri pătrați:
S0=5 cm2=5⋅10−4 m2S_0 = 5\text{ cm}^2 = 5 \cdot 10^{-4}\text{ m}^2
  • Constanta elastică a unui singur fir este dată de formula alungirii elastice:
k1=E⋅S0l0=14⋅1010 N/m2⋅5⋅10−4 m270 m=70⋅10770 N/m=107 N/mk_1 = \frac{E \cdot S_0}{l_0} = \frac{14 \cdot 10^{10}\text{ N/m}^2 \cdot 5 \cdot 10^{-4}\text{ m}^2}{70\text{ m}} = \frac{70 \cdot 10^7}{70}\text{ N/m} = 10^7\text{ N/m}
  • Cablul este format din 3 fire identice împletite în paralel. La legarea în paralel, constantele elastice se însumează:
k=3⋅k1=3⋅107 N/mk = 3 \cdot k_1 = 3 \cdot 10^7\text{ N/m}
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Randamentul planului înclinat este raportul dintre lucrul mecanic util și lucrul mecanic consumat:
η=LuLc=mghF⋅l\eta = \frac{L_u}{L_c} = \frac{m g h}{F \cdot l}
  • Înălțimea planului se exprimă în funcție de lungime: h=lsin⁡αh = l \sin\alpha.
  • Forța de tracțiune paralelă cu planul necesară ridicării uniforme (a=0a = 0) în prezența frecării este:
F=Gt+Ff=mgsin⁡α+μmgcos⁡α=mg(sin⁡α+μcos⁡α)F = G_t + F_{\text{f}} = m g \sin\alpha + \mu m g \cos\alpha = m g (\sin\alpha + \mu \cos\alpha)
  • Înlocuind în expresia randamentului și simplificând prin mglm g l:
η=mglsin⁡αmgl(sin⁡α+μcos⁡α)=sin⁡αsin⁡α+μcos⁡α\eta = \frac{m g l \sin\alpha}{m g l (\sin\alpha + \mu \cos\alpha)} = \frac{\sin\alpha}{\sin\alpha + \mu \cos\alpha}
  • Împărțind atât numărătorul cât și numitorul la cos⁡α\cos\alpha:
η=sin⁡αcos⁡αsin⁡αcos⁡α+μ=tgαtgα+μ\eta = \frac{\frac{\sin\alpha}{\cos\alpha}}{\frac{\sin\alpha}{\cos\alpha} + \mu} = \frac{\text{tg}\alpha}{\text{tg}\alpha + \mu}
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un corp având masa m=3 kgm = 3\text{ kg} se mișcă pe o suprafață orizontală, cu viteză constantă, sub acțiunea unei forțe F⃗1\vec{F}_1 care formează cu orizontala un unghi α≅53∘8′\alpha \cong 53^\circ 8' (sin⁡α=0,8\sin\alpha = 0,8), ca în figura alăturată. Forța de frecare la alunecare dintre corp și suprafața orizontală este Ff=9 NF_{\text{f}} = 9\text{ N}.

Corpul pe suprafața orizontală acționat de forța F1

  • a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului în timpul mișcării sale.
  • b. Determinați valoarea forței F⃗1\vec{F}_1.
  • c. Calculați valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre corp și suprafața orizontală.
  • d. Forța F⃗1\vec{F}_1 își încetează acțiunea. Corpul își continuă mișcarea, urcând de-a lungul unui plan înclinat ce formează cu orizontala unghiul α≅53∘8′\alpha \cong 53^\circ 8' (sin⁡α=0,8\sin\alpha = 0,8), sub acțiunea unei forțe de tracțiune F2F_2 orientată paralel cu suprafața planului. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și suprafața planului este μ=0,5\mu = 0,5. Determinați valoarea forței F2F_2 astfel încât corpul să urce pe plan cu accelerația a=1 m/s2a = 1\text{ m/s}^2.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea

a. Reprezentarea forțelor care acționează asupra corpului (4 puncte)

  • Asupra corpului aflat pe suprafața orizontală acționează:
    1. Greutatea corpului G⃗=mg⃗\vec{G} = m \vec{g}, orientată vertical în jos;
    2. Forța activă F⃗1\vec{F}_1, orientată oblic în sus la unghiul α\alpha față de orizontală;
    3. Reacțiunea normală a suprafeței de sprijin N⃗\vec{N}, orientată vertical în sus;
    4. Forța de frecare la alunecare F⃗f\vec{F}_{\text{f}}, orientată orizontal, în sens opus mișcării (spre stânga).

Reprezentarea forțelor pe corpul pe suprafața orizontală

(4p pentru reprezentarea corectă a tuturor forțelor)

b. Determinarea valorii forței F1F_1 (3 puncte)

  • Deoarece viteza corpului este constantă (v=const  ⟹  a=0v = \text{const} \implies a = 0), rezultanta forțelor pe axa orizontală OxOx este nulă:
F1x−Ff=0F_{1x} - F_{\text{f}} = 0
  • Componenta orizontală a forței active este F1x=F1cos⁡αF_{1x} = F_1 \cos\alpha.
  • Cum sin⁡α=0,8\sin\alpha = 0,8, calculăm funcția cosinus folosind formula fundamentală a trigonometriei:
cos⁡α=1−sin⁡2α=1−0,64=0,36=0,6\cos\alpha = \sqrt{1 - \sin^2\alpha} = \sqrt{1 - 0,64} = \sqrt{0,36} = 0,6
  • Rezultă valoarea forței F1F_1:
F1cos⁡α=Ff  ⟹  F1=Ffcos⁡α=9 N0,6=15 NF_1 \cos\alpha = F_{\text{f}} \implies F_1 = \frac{F_{\text{f}}}{\cos\alpha} = \frac{9\text{ N}}{0,6} = 15\text{ N}

(1p pentru ecuația de echilibru pe Ox, 1p pentru F1x=F1cos⁡αF_{1x} = F_1 \cos\alpha, 1p pentru rezultatul final F1=15 NF_1 = 15\text{ N})

c. Calcularea coeficientului de frecare la alunecare μ\mu (4 puncte)

  • Pe direcție verticală OyOy, forțele se compensează:
N+F1y−mg=0  ⟹  N=mg−F1yN + F_{1y} - m g = 0 \implies N = m g - F_{1y}
  • Componenta verticală a forței F1F_1 este:
F1y=F1sin⁡α=15 N⋅0,8=12 NF_{1y} = F_1 \sin\alpha = 15\text{ N} \cdot 0,8 = 12\text{ N}
  • Reacțiunea normală exercitată de suprafață este:
N=3 kg⋅10 m/s2−12 N=30 N−12 N=18 NN = 3\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 - 12\text{ N} = 30\text{ N} - 12\text{ N} = 18\text{ N}
  • Conform legii frecării la alunecare:
Ff=μ⋅N  ⟹  μ=FfN=9 N18 N=0,5F_{\text{f}} = \mu \cdot N \implies \mu = \frac{F_{\text{f}}}{N} = \frac{9\text{ N}}{18\text{ N}} = 0,5

(1p pentru ecuația de echilibru pe Oy, 1p pentru F1y=F1sin⁡αF_{1y} = F_1 \sin\alpha, 1p pentru relația Ff=μNF_{\text{f}} = \mu N, 1p pentru rezultatul final μ=0,5\mu = 0,5)

d. Determinarea valorii forței F2F_2 pe planul înclinat (4 puncte)

  • La urcarea pe planul înclinat, ecuația principiului fundamental al dinamicii pe direcția paralelă cu planul este:
F2−Gt−Ff′=m⋅aF_2 - G_t - F_{\text{f}}' = m \cdot a
  • Componenta tangențială a greutății este:
Gt=mgsin⁡α=3 kg⋅10 m/s2⋅0,8=24 NG_t = m g \sin\alpha = 3\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0,8 = 24\text{ N}
  • Forța de frecare pe planul înclinat este proporțională cu componenta normală a greutății (N′=Gn=mgcos⁡αN' = G_n = m g \cos\alpha):
Ff′=μ⋅mgcos⁡α=0,5⋅3 kg⋅10 m/s2⋅0,6=9 NF_{\text{f}}' = \mu \cdot m g \cos\alpha = 0,5 \cdot 3\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0,6 = 9\text{ N}
  • Exprimăm forța de tracțiune F2F_2:
F2=m⋅a+Gt+Ff′=3 kg⋅1 m/s2+24 N+9 N=3 N+24 N+9 N=36 NF_2 = m \cdot a + G_t + F_{\text{f}}' = 3\text{ kg} \cdot 1\text{ m/s}^2 + 24\text{ N} + 9\text{ N} = 3\text{ N} + 24\text{ N} + 9\text{ N} = 36\text{ N}

(1p pentru ecuația de mișcare pe plan, 1p pentru Gt=mgsin⁡αG_t = mg\sin\alpha, 1p pentru Ff′=μmgcos⁡αF_{\text{f}}' = \mu mg\cos\alpha, 1p pentru rezultatul final F2=36 NF_2 = 36\text{ N})

Subiectul al III-lea (15 puncte)

Din vârful unui plan înclinat de lungime l=52 m≅7,07 ml = 5\sqrt{2}\text{ m} \cong 7,07\text{ m}, care formează unghiul α=45∘\alpha = 45^\circ cu orizontala, alunecă liber un corp de masă m=1 kgm = 1\text{ kg}. Planul înclinat se continuă cu un plan orizontal, la capătul căruia se află un suport fix C de care este legat capătul unui resort elastic orizontal, inițial nedeformat, ca în figura alăturată. Masa resortului este neglijabilă. Mișcarea corpului pe planul înclinat și pe porțiunea AB a planului orizontal se face cu frecare (μ=0,36\mu = 0,36). Trecerea pe porțiunea orizontală se face lin, fără modificarea modulului vitezei. Corpul, ajuns în punctul B, lovește resortul cu viteza vB=6 m/sv_B = 6\text{ m/s}. Comprimarea maximă a resortului este x=12 cmx = 12\text{ cm}. Pe porțiunea BC mișcarea are loc fără frecare. Se consideră energia potențială gravitațională nulă la baza planului înclinat. Determinați:

Corpul care coboară pe planul înclinat și comprimă resortul

  • a. energia mecanică totală a corpului atunci când se află în vârful planului înclinat;
  • b. valoarea vitezei corpului când acesta ajunge la baza planului înclinat;
  • c. lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la deplasarea corpului pe porțiunea AB;
  • d. constanta elastică a resortului.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea

a. Energia mecanică totală a corpului în vârful planului înclinat (4 puncte)

  • În vârful planului înclinat, corpul pornește liber din repaus (v0=0  ⟹  Ec=0v_0 = 0 \implies E_c = 0), astfel încât energia mecanică totală este exclusiv potențială gravitațională:
E=Ep=m⋅g⋅hE = E_p = m \cdot g \cdot h
  • Înălțimea planului înclinat este:
h=l⋅sin⁡α=52 m⋅sin⁡45∘=52⋅22 m=5 mh = l \cdot \sin\alpha = 5\sqrt{2}\text{ m} \cdot \sin 45^\circ = 5\sqrt{2} \cdot \frac{\sqrt{2}}{2}\text{ m} = 5\text{ m}
  • Calculăm valoarea energiei mecanice:
E=1 kg⋅10 m/s2⋅5 m=50 JE = 1\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 5\text{ m} = 50\text{ J}

(2p pentru formula E=mghE = mgh, 1p pentru h=lsin⁡αh = l\sin\alpha, 1p pentru rezultatul final E=50 JE = 50\text{ J})

b. Valoarea vitezei corpului la baza planului înclinat (punctul A) (4 puncte)

  • Conform teoremei variației energiei cinetice la coborârea pe planul înclinat:
ΔEc=Ltotal  ⟹  mvA22−0=LG+Lf\Delta E_c = L_{\text{total}} \implies \frac{m v_A^2}{2} - 0 = L_G + L_{\text{f}}
  • Lucrul mecanic efectuat de greutate este LG=mgh=50 JL_G = m g h = 50\text{ J}.
  • Lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare pe planul înclinat este:
Lf=−Ff⋅l=−μ⋅mgcos⁡α⋅lL_{\text{f}} = - F_{\text{f}} \cdot l = - \mu \cdot m g \cos\alpha \cdot l Lf=−0,36⋅1 kg⋅10 m/s2⋅22⋅52 m=−0,36⋅50 J=−18 JL_{\text{f}} = - 0,36 \cdot 1\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot \frac{\sqrt{2}}{2} \cdot 5\sqrt{2}\text{ m} = - 0,36 \cdot 50\text{ J} = -18\text{ J}
  • Lucrul mecanic total efectuat asupra corpului este:
Ltotal=50 J−18 J=32 JL_{\text{total}} = 50\text{ J} - 18\text{ J} = 32\text{ J}
  • Rezultă energia cinetică la baza planului și viteza vAv_A:
mvA22=32 J  ⟹  vA=2⋅32 J1 kg=64 m/s=8 m/s\frac{m v_A^2}{2} = 32\text{ J} \implies v_A = \sqrt{\frac{2 \cdot 32\text{ J}}{1\text{ kg}}} = \sqrt{64}\text{ m/s} = 8\text{ m/s}

(1p pentru teorema variației energiei cinetice ΔEc=Ltotal\Delta E_c = L_{\text{total}}, 1p pentru ΔEc=mvA22\Delta E_c = \frac{mv_A^2}{2}, 1p pentru formula lucrului mecanic total Ltotal=mgh−μmglcos⁡αL_{\text{total}} = mgh - \mu mg l \cos\alpha, 1p pentru rezultatul final vA=8 m/sv_A = 8\text{ m/s})

c. Lucrul mecanic efectuat de forța de frecare pe porțiunea AB (3 puncte)

  • Pe porțiunea orizontală AB, forța de greutate și reacțiunea normală sunt perpendiculare pe deplasare (LG=0,LN=0L_G = 0, L_N = 0), singura forță care efectuează lucru mecanic fiind forța de frecare:
ΔEc,AB=Lf,AB  ⟹  Lf,AB=mvB22−mvA22\Delta E_{c,AB} = L_{\text{f},AB} \implies L_{\text{f},AB} = \frac{m v_B^2}{2} - \frac{m v_A^2}{2}
  • Înlocuind valorile numerice (vA=8 m/sv_A = 8\text{ m/s}, vB=6 m/sv_B = 6\text{ m/s}):
Lf,AB=1 kg2⋅((6 m/s)2−(8 m/s)2)=12⋅(36−64) J=−282 J=−14 JL_{\text{f},AB} = \frac{1\text{ kg}}{2} \cdot \left((6\text{ m/s})^2 - (8\text{ m/s})^2\right) = \frac{1}{2} \cdot (36 - 64)\text{ J} = \frac{-28}{2}\text{ J} = -14\text{ J}

(2p pentru formula Lf=mvB22−mvA22L_{\text{f}} = \frac{mv_B^2}{2} - \frac{mv_A^2}{2}, 1p pentru rezultatul final Lf,AB=−14 JL_{\text{f},AB} = -14\text{ J})

d. Constanta elastică a resortului (4 puncte)

  • Pe porțiunea BC mișcarea se face fără frecare. La comprimarea maximă x=12 cm=0,12 mx = 12\text{ cm} = 0,12\text{ m}, corpul se oprește momentan (v=0v = 0).
  • Aplicând teorema variației energiei cinetice sau conservarea energiei mecanice pe porțiunea de comprimare:
ΔEc=Le  ⟹  0−mvB22=−kx22\Delta E_c = L_e \implies 0 - \frac{m v_B^2}{2} = - \frac{k x^2}{2} kx22=mvB22  ⟹  k=mvB2x2\frac{k x^2}{2} = \frac{m v_B^2}{2} \implies k = \frac{m v_B^2}{x^2}
  • Efectuăm calculul numeric:
k=1 kg⋅(6 m/s)2(0,12 m)2=360,0144 N/m=2500 N/m=2,5 kN/mk = \frac{1\text{ kg} \cdot (6\text{ m/s})^2}{(0,12\text{ m})^2} = \frac{36}{0,0144}\text{ N/m} = 2500\text{ N/m} = 2,5\text{ kN/m}

(1p pentru teorema variației energiei cinetice ΔEc=Le\Delta E_c = L_e, 1p pentru ΔEc=−mvB22\Delta E_c = -\frac{mv_B^2}{2}, 1p pentru lucrul mecanic al forței elastice Le=−kx22L_e = -\frac{kx^2}{2}, 1p pentru rezultatul final k=2,5 kN/mk = 2,5\text{ kN/m})


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J⋅mol−1⋅K−1R = 8,31\text{ J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația pV=νRTp V = \nu R T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, mărimea fizică exprimată prin produsul dintre căldura specifică și variația temperaturii are aceeași unitate de măsură în S.I. ca și mărimea fizică exprimată prin raportul:

  • a. Q/μQ / \mu
  • b. Q/mQ / m
  • c. Q/VQ / V
  • d. Q/CQ / C (3p)

2. În destinderea adiabatică a unei cantități constante de gaz ideal:

  • a. gazul primește energie sub formă de lucru mecanic
  • b. presiunea gazului crește
  • c. energia internă a gazului crește
  • d. temperatura gazului scade (3p)

3. Un mol de gaz ideal este supus succesiunii de transformări 1→2→31 \to 2 \to 3 reprezentată în coordonate V−TV-T în figura alăturată. În transformarea 1→21 \to 2 variația temperaturii gazului este ΔT=−200 K\Delta T = -200\text{ K}. Variația energiei interne a gazului în transformarea 1→2→31 \to 2 \to 3 este egală cu:

Succesiunea de transformări 1-2-3 în coordonate V-T

  • a. −2493 J-2493\text{ J}
  • b. 0 J0\text{ J}
  • c. 2493 J2493\text{ J}
  • d. 4986 J4986\text{ J} (3p)

4. Un cilindru cu piston conține aer la presiunea p1=100 kPap_1 = 100\text{ kPa}. Aerul din incintă este comprimat izoterm până când volumul său scade cu 20%20\%. Presiunea aerului, după comprimarea sa, devine egală cu:

  • a. 125 kPa125\text{ kPa}
  • b. 150 kPa150\text{ kPa}
  • c. 200 kPa200\text{ kPa}
  • d. 250 kPa250\text{ kPa} (3p)

5. Într-o incintă închisă de volum V=8,31 dm3V = 8,31\text{ dm}^3 se află heliu la presiunea p=105 Pap = 10^5\text{ Pa} și temperatura T=301 KT = 301\text{ K}. Numărul de atomi de heliu din incintă este egal cu:

  • a. 2⋅10232 \cdot 10^{23}
  • b. 102410^{24}
  • c. 2⋅10242 \cdot 10^{24}
  • d. 102310^{23} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Prin definiția căldurii specifice, căldura schimbată la variația temperaturii este Q=m⋅c⋅ΔTQ = m \cdot c \cdot \Delta T.
  • Rezultă că produsul c⋅ΔTc \cdot \Delta T este:
c⋅ΔT=Qm  ⟹  [c⋅ΔT]=[Qm]=Jkgc \cdot \Delta T = \frac{Q}{m} \implies [c \cdot \Delta T] = \left[\frac{Q}{m}\right] = \frac{\text{J}}{\text{kg}}
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns d (3 puncte)

  • În transformarea adiabatică sistemul este izolat termic de exterior (Q=0Q = 0).
  • Din primul principiu al termodinamicii:
ΔU=Q−L=−L\Delta U = Q - L = -L
  • La destindere volumul crește (ΔV>0\Delta V > 0), deci lucrul mecanic efectuat de gaz este pozitiv (L>0L > 0).
  • Rezultă ΔU<0\Delta U < 0, deci energia internă scade, ceea ce atrage scăderea temperaturii absolute a gazului (νCVΔT<0  ⟹  ΔT<0\nu C_V \Delta T < 0 \implies \Delta T < 0).
  • Răspuns corect: d.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • Energia internă a gazului ideal este o funcție exclusivă de stare, care depinde doar de temperatura gazului: U=νCVTU = \nu C_V T.
  • Variația energiei interne între starea inițială 1 și starea finală 3 este:
ΔU1→2→3=νCV(T3−T1)\Delta U_{1\to 2\to 3} = \nu C_V (T_3 - T_1)
  • Conform graficului în coordonate V−TV-T, starea finală 3 se află la aceeași temperatură ca starea inițială 1 (T3=T1T_3 = T_1).
  • Prin urmare:
ΔU1→2→3=νCV(T1−T1)=0\Delta U_{1\to 2\to 3} = \nu C_V (T_1 - T_1) = 0
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns a (3 puncte)

  • Comprimarea fiind izotermă (T=constT = \text{const}), conform legii Boyle-Mariotte:
p1⋅V1=p2⋅V2p_1 \cdot V_1 = p_2 \cdot V_2
  • Volumul scade cu 20%20\%, adică:
V2=V1−0,20V1=0,80V1V_2 = V_1 - 0,20 V_1 = 0,80 V_1
  • Presiunea finală este:
p2=p1⋅V10,80V1=p10,80=100 kPa0,8=125 kPap_2 = \frac{p_1 \cdot V_1}{0,80 V_1} = \frac{p_1}{0,80} = \frac{100\text{ kPa}}{0,8} = 125\text{ kPa}
  • Răspuns corect: a.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Convertim volumul în metri cubi: V=8,31 dm3=8,31⋅10−3 m3V = 8,31\text{ dm}^3 = 8,31 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3.
  • Din ecuația de stare termică a gazului ideal pV=νRT=NNARTp V = \nu R T = \frac{N}{N_A} R T, exprimăm numărul de atomi NN:
N=p⋅V⋅NAR⋅TN = \frac{p \cdot V \cdot N_A}{R \cdot T}
  • Înlocuind datele numerice:
N=105 Pa⋅8,31⋅10−3 m3⋅6,02⋅1023 mol−18,31 J⋅mol−1⋅K−1⋅301 K=831⋅6,02⋅10238,31⋅301=100⋅6,02⋅1023301=2⋅1023N = \frac{10^5\text{ Pa} \cdot 8,31 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 \cdot 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}}{8,31\text{ J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1} \cdot 301\text{ K}} = \frac{831 \cdot 6,02 \cdot 10^{23}}{8,31 \cdot 301} = \frac{100 \cdot 6,02 \cdot 10^{23}}{301} = 2 \cdot 10^{23}
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un recipient de volum V=74,79 LV = 74,79\text{ L}, închis etanș cu o supapă, conține m=90 gm = 90\text{ g} de gaz. Presiunea și temperatura gazului din interior sunt aceleași cu cele ale aerului exterior și au valorile p=105 Pap = 10^5\text{ Pa}, respectiv t=27∘Ct = 27^\circ\text{C}. Supapa se deschide atunci când diferența dintre presiunea gazului din interior și presiunea aerului exterior depășește valoarea Δp=3⋅104 Pa\Delta p = 3 \cdot 10^4\text{ Pa}. Calculați:

  • a. masa molară a gazului din recipient;
  • b. densitatea inițială a gazului din recipient;
  • c. temperatura maximă T′T' până la care poate fi încălzit gazul din recipient astfel încât supapa să rămână închisă;
  • d. masa de gaz care ar trebui eliminată din recipient, pentru ca presiunea să rămână p=105 Pap = 10^5\text{ Pa}, atunci când temperatura gazului devine T′′=540 KT'' = 540\text{ K}.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea

a. Masa molară a gazului din recipient (4 puncte)

  • Convertim mărimile în unități S.I.:
    • V=74,79 L=74,79⋅10−3 m3V = 74,79\text{ L} = 74,79 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3;
    • m=90 g=0,09 kgm = 90\text{ g} = 0,09\text{ kg};
    • T=t+273,15≅27+273=300 KT = t + 273,15 \cong 27 + 273 = 300\text{ K}.
  • Din ecuația termică de stare a gazului ideal (pV=mμRTp V = \frac{m}{\mu} R T), exprimăm masa molară:
μ=m⋅R⋅Tp⋅V\mu = \frac{m \cdot R \cdot T}{p \cdot V}
  • Efectuăm calculul:
μ=0,09 kg⋅8,31 J/(mol⋅K)⋅300 K105 Pa⋅74,79⋅10−3 m3=224,377479 kg/mol=0,030 kg/mol=30 g/mol\mu = \frac{0,09\text{ kg} \cdot 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}) \cdot 300\text{ K}}{10^5\text{ Pa} \cdot 74,79 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3} = \frac{224,37}{7479}\text{ kg/mol} = 0,030\text{ kg/mol} = 30\text{ g/mol}

(3p pentru formula μ=mRTpV\mu = \frac{mRT}{pV}, 1p pentru rezultatul final μ=30 g/mol\mu = 30\text{ g/mol})

b. Densitatea inițială a gazului din recipient (3 puncte)

  • Prin definiția densității:
ρ=mV\rho = \frac{m}{V}
  • Înlocuind valorile numerice:
ρ=0,09 kg74,79⋅10−3 m3=9074,79 kg/m3≅1,2 kg/m3\rho = \frac{0,09\text{ kg}}{74,79 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3} = \frac{90}{74,79}\text{ kg/m}^3 \cong 1,2\text{ kg/m}^3

(2p pentru formula ρ=mV\rho = \frac{m}{V}, 1p pentru rezultatul final ρ≅1,2 kg/m3\rho \cong 1,2\text{ kg/m}^3)

c. Temperatura maximă T′T' până la deschiderea supapei (4 puncte)

  • Supapa rămâne închisă atâta timp cât presiunea din interior p′p' satisface condiția:
p′−p≤Δp  ⟹  pmax⁡′=p+Δp=105 Pa+3⋅104 Pa=1,3⋅105 Pap' - p \le \Delta p \implies p'_{\max} = p + \Delta p = 10^5\text{ Pa} + 3 \cdot 10^4\text{ Pa} = 1,3 \cdot 10^5\text{ Pa}
  • Recipientul fiind închis și rigid, volumul și masa gazului rămân constante (V=constV = \text{const}, transformare izocoră):
p′T′=pT  ⟹  T′=T⋅p′p\frac{p'}{T'} = \frac{p}{T} \implies T' = T \cdot \frac{p'}{p}
  • Calculăm temperatura maximă T′T':
T′=300 K⋅1,3⋅105 Pa105 Pa=300⋅1,3 K=390 KT' = 300\text{ K} \cdot \frac{1,3 \cdot 10^5\text{ Pa}}{10^5\text{ Pa}} = 300 \cdot 1,3\text{ K} = 390\text{ K}

(1p pentru ecuația de stare/izocoră p′T′=pT\frac{p'}{T'} = \frac{p}{T}, 1p pentru p′=p+Δpp' = p + \Delta p, 1p pentru deducerea formulei T′T', 1p pentru rezultatul final T′=390 KT' = 390\text{ K})

d. Masa de gaz eliminată Δm\Delta m (4 puncte)

  • În starea finală, gazul rămas în recipient are volumul V=74,79⋅10−3 m3V = 74,79 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3, presiunea p=105 Pap = 10^5\text{ Pa} și temperatura T′′=540 KT'' = 540\text{ K}.
  • Masa gazului rămas m′m' este:
pV=m′μRT′′  ⟹  m′=p⋅V⋅μR⋅T′′p V = \frac{m'}{\mu} R T'' \implies m' = \frac{p \cdot V \cdot \mu}{R \cdot T''}
  • Calculăm numeric:
m′=105 Pa⋅74,79⋅10−3 m3⋅0,030 kg/mol8,31 J/(mol⋅K)⋅540 K=224,374487,4 kg=0,050 kg=50 gm' = \frac{10^5\text{ Pa} \cdot 74,79 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 \cdot 0,030\text{ kg/mol}}{8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}) \cdot 540\text{ K}} = \frac{224,37}{4487,4}\text{ kg} = 0,050\text{ kg} = 50\text{ g}
  • Masa de gaz care trebuie eliminată din recipient este diferența dintre masa inițială și cea finală:
Δm=m−m′=90 g−50 g=40 g\Delta m = m - m' = 90\text{ g} - 50\text{ g} = 40\text{ g}

(1p pentru ecuația de stare pV=m′μRT′′pV = \frac{m'}{\mu}RT'', 2p pentru relația Δm=m−m′\Delta m = m - m', 1p pentru rezultatul final Δm=40 g\Delta m = 40\text{ g})

Subiectul al III-lea (15 puncte)

O cantitate de gaz ideal biatomic parcurge procesul ciclic 1-2-3-1 reprezentat în coordonate p−Vp-V în figura alăturată. Cunoscând CV=2,5RC_V = 2,5 R, p1=105 Pap_1 = 10^5\text{ Pa} și V1=20 dm3V_1 = 20\text{ dm}^3, determinați:

Procesul ciclic 1-2-3-1 în coordonate p-V

  • a. variația energiei interne în procesul 2-3;
  • b. căldura primită de gaz în procesul 1-2-3;
  • c. lucrul mecanic total schimbat de gaz cu exteriorul în procesul ciclic;
  • d. randamentul unui motor termic care ar funcționa după un ciclu Carnot între temperaturile extreme atinse de gaz în procesul 1-2-3-1.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea

a. Variația energiei interne în procesul 2-3 (4 puncte)

  • Din diagrama p−Vp-V, parametrii de stare sunt:
    • Starea 1: p1=105 Pap_1 = 10^5\text{ Pa}, V1=20 dm3=0,02 m3V_1 = 20\text{ dm}^3 = 0,02\text{ m}^3;
    • Starea 2: p2=2p1=2⋅105 Pap_2 = 2 p_1 = 2 \cdot 10^5\text{ Pa}, V2=V1=0,02 m3V_2 = V_1 = 0,02\text{ m}^3 (transformare izocoră 1→21 \to 2);
    • Starea 3: p3=p2=2p1=2⋅105 Pap_3 = p_2 = 2 p_1 = 2 \cdot 10^5\text{ Pa}, V3=4V1=80 dm3=0,08 m3V_3 = 4 V_1 = 80\text{ dm}^3 = 0,08\text{ m}^3 (transformare izobară 2→32 \to 3).
  • Relațiile de temperatură sunt:
    • T2=p2V2p1V1T1=2T1T_2 = \frac{p_2 V_2}{p_1 V_1} T_1 = 2 T_1;
    • T3=p3V3p1V1T1=2p1⋅4V1p1V1T1=8T1T_3 = \frac{p_3 V_3}{p_1 V_1} T_1 = \frac{2 p_1 \cdot 4 V_1}{p_1 V_1} T_1 = 8 T_1.
  • Variația energiei interne în procesul 2→32 \to 3 este:
ΔU23=νCV(T3−T2)=ν(2,5R)(8T1−2T1)=2,5⋅6⋅νRT1=15⋅p1V1\Delta U_{23} = \nu C_V (T_3 - T_2) = \nu (2,5 R) (8 T_1 - 2 T_1) = 2,5 \cdot 6 \cdot \nu R T_1 = 15 \cdot p_1 V_1
  • Calculăm numeric:
ΔU23=15⋅105 Pa⋅0,02 m3=30000 J=30 kJ\Delta U_{23} = 15 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 0,02\text{ m}^3 = 30000\text{ J} = 30\text{ kJ}

(1p pentru formula ΔU23=νCV(T3−T2)\Delta U_{23} = \nu C_V (T_3 - T_2), 1p pentru T2=2T1T_2 = 2T_1, 1p pentru T3=8T1T_3 = 8T_1, 1p pentru rezultatul final ΔU23=30 kJ\Delta U_{23} = 30\text{ kJ})

b. Căldura primită de gaz în procesul 1-2-3 (4 puncte)

  • Gazul primește căldură pe ambele porțiuni ale destinderii 1→21 \to 2 și 2→32 \to 3:
Qprimit=Q12+Q23Q_{\text{primit}} = Q_{12} + Q_{23}
  • Pe transformarea izocoră 1→21 \to 2 (V=constV = \text{const}):
Q12=νCV(T2−T1)=2,5νR(2T1−T1)=2,5⋅p1V1=2,5⋅105⋅0,02 J=5000 J=5 kJQ_{12} = \nu C_V (T_2 - T_1) = 2,5 \nu R (2 T_1 - T_1) = 2,5 \cdot p_1 V_1 = 2,5 \cdot 10^5 \cdot 0,02\text{ J} = 5000\text{ J} = 5\text{ kJ}
  • Pe transformarea izobară 2→32 \to 3 (p=constp = \text{const}), căldura molară la presiune constantă este Cp=CV+R=3,5RC_p = C_V + R = 3,5 R:
Q23=νCp(T3−T2)=3,5νR(8T1−2T1)=3,5⋅6⋅p1V1=21⋅p1V1=21⋅2000 J=42000 J=42 kJQ_{23} = \nu C_p (T_3 - T_2) = 3,5 \nu R (8 T_1 - 2 T_1) = 3,5 \cdot 6 \cdot p_1 V_1 = 21 \cdot p_1 V_1 = 21 \cdot 2000\text{ J} = 42000\text{ J} = 42\text{ kJ}
  • Căldura totală primită este:
Qprimit=5 kJ+42 kJ=47 kJQ_{\text{primit}} = 5\text{ kJ} + 42\text{ kJ} = 47\text{ kJ}

(1p pentru relația Qprimit=Q12+Q23Q_{\text{primit}} = Q_{12} + Q_{23}, 1p pentru Q12=νCV(T2−T1)Q_{12} = \nu C_V (T_2 - T_1), 1p pentru Q23=νCp(T3−T2)Q_{23} = \nu C_p (T_3 - T_2), 1p pentru rezultatul final Qprimit=47 kJQ_{\text{primit}} = 47\text{ kJ})

c. Lucrul mecanic total schimbat în ciclu (4 puncte)

  • Lucrul mecanic total efectuat de gaz într-un proces ciclic este egal cu aria geometrică a suprafeței delimitate de ciclu în planul (V,p)(V, p):
L=L12+L23+L31=Aria(Δ123)L = L_{12} + L_{23} + L_{31} = \text{Aria}(\Delta 123)
  • Deoarece transformarea 1→21 \to 2 este izocoră (L12=0L_{12} = 0), iar ciclul este un triunghi dreptunghic în starea 2:
L=(V3−V1)⋅(p2−p1)2=(4V1−V1)⋅(2p1−p1)2=3V1⋅p12=1,5⋅p1V1L = \frac{(V_3 - V_1) \cdot (p_2 - p_1)}{2} = \frac{(4 V_1 - V_1) \cdot (2 p_1 - p_1)}{2} = \frac{3 V_1 \cdot p_1}{2} = 1,5 \cdot p_1 V_1
  • Calculăm numeric:
L=1,5⋅105 Pa⋅0,02 m3=3000 J=3 kJL = 1,5 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 0,02\text{ m}^3 = 3000\text{ J} = 3\text{ kJ}

(1p pentru L=L12+L23+L31L = L_{12} + L_{23} + L_{31}, 2p pentru formula ariei L=1,5p1V1L = 1,5 p_1 V_1, 1p pentru rezultatul final L=3 kJL = 3\text{ kJ})

d. Randamentul ciclului Carnot corespunzător (3 puncte)

  • Temperaturile extreme atinse pe parcursul ciclului sunt:
    • Temperatura minimă: Tmin⁡=T1T_{\min} = T_1;
    • Temperatura maximă: Tmax⁡=T3=8T1T_{\max} = T_3 = 8 T_1.
  • Randamentul ciclului Carnot care ar funcționa între aceste temperaturi extreme este:
ηC=1−Tmin⁡Tmax⁡=1−T18T1=1−18=78=0,875=87,5%\eta_C = 1 - \frac{T_{\min}}{T_{\max}} = 1 - \frac{T_1}{8 T_1} = 1 - \frac{1}{8} = \frac{7}{8} = 0,875 = 87,5\%

(1p pentru formula randamentului Carnot ηC=1−Tmin⁡Tmax⁡\eta_C = 1 - \frac{T_{\min}}{T_{\max}}, 1p pentru identificarea Tmin⁡=T1T_{\min} = T_1 și Tmax⁡=T3=8T1T_{\max} = T_3 = 8T_1, 1p pentru rezultatul final ηC=87,5%\eta_C = 87,5\%)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Se consideră sarcina electrică elementară e=1,6⋅10−19 Ce = 1,6 \cdot 10^{-19}\text{ C}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. În figura alăturată este reprezentată dependența de lungime a rezistenței electrice a două conductoare liniare, metalice, confecționate din același material. Relația dintre secțiunile transversale ale celor două conductoare este:

Dependența de lungime a rezistenței electrice R(l)

  • a. S1=S2S_1 = S_2
  • b. S2=2S1S_2 = 2 S_1
  • c. S1>S2S_1 > S_2
  • d. S2>S1S_2 > S_1 (3p)

2. Ținând seama de notațiile uzuale din manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul E2⋅r−1E^2 \cdot r^{-1} este:

  • a. V\text{V}
  • b. J\text{J}
  • c. W\text{W}
  • d. W2⋅Ω−1\text{W}^2\cdot\Omega^{-1} (3p)

3. Tensiunea la care trebuie alimentat un consumator cu rezistența electrică R=1936 ΩR = 1936\ \Omega pentru a funcționa la puterea nominală P=25 WP = 25\text{ W} este:

  • a. 110 V110\text{ V}
  • b. 220 V220\text{ V}
  • c. 1100 V1100\text{ V}
  • d. 2200 V2200\text{ V} (3p)

4. O grupare formată din patru rezistoare cu rezistențe electrice diferite, legate în paralel, este conectată la bornele unei surse de tensiune constantă. Afirmația corectă este:

  • a. rezistența grupării scade atunci când rezistența electrică a unui rezistor crește
  • b. rezistența grupării este mai mică decât rezistența oricărui rezistor din grupare
  • c. intensitatea curentului prin sursă crește dacă se scoate un rezistor din grupare
  • d. intensitatea curentului electric ce străbate fiecare rezistor are aceeași valoare (3p)

5. Un conductor metalic este parcurs de un curent electric cu intensitatea I=3,2 mAI = 3,2\text{ mA}. Numărul de electroni ce străbat secțiunea transversală într-un minut este egal cu:

  • a. 12⋅101912 \cdot 10^{19}
  • b. 3,2⋅10193,2 \cdot 10^{19}
  • c. 5⋅10185 \cdot 10^{18}
  • d. 12⋅101712 \cdot 10^{17} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns d (3 puncte)

  • Rezistența electrică a unui conductor liniar este dată de legea lui Ohm pentru conductoare:
R=ρ⋅lSR = \rho \cdot \frac{l}{S}
  • Panta dreptei R(l)R(l) este m=ρSm = \frac{\rho}{S}. Materialul fiind același, rezistivitatea ρ\rho este identică.
  • Din grafic se observă că panta dreptei 1 este mai mare decât panta dreptei 2:
ρS1>ρS2  ⟹  S1<S2  ⟺  S2>S1\frac{\rho}{S_1} > \frac{\rho}{S_2} \implies S_1 < S_2 \iff S_2 > S_1
  • Răspuns corect: d.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • Mărimea fizică se scrie sub forma:
E2⋅r−1=E2rE^2 \cdot r^{-1} = \frac{E^2}{r}
  • Aceasta reprezintă puterea electrică maximă debitată pe circuitul interior la scurtcircuit (Psc=E⋅Isc=E2rP_{\text{sc}} = E \cdot I_{\text{sc}} = \frac{E^2}{r}).
  • În Sistemul Internațional, unitatea de măsură a puterii electrice este:
[E2r]=V2Ω=W\left[\frac{E^2}{r}\right] = \frac{\text{V}^2}{\Omega} = \text{W}
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • Puterea electrică a consumatorului în funcție de tensiune și rezistență este:
P=U2R  ⟹  U=P⋅RP = \frac{U^2}{R} \implies U = \sqrt{P \cdot R}
  • Înlocuind valorile numerice:
U=25 W⋅1936 Ω=5⋅1936 V=5⋅44 V=220 VU = \sqrt{25\text{ W} \cdot 1936\ \Omega} = 5 \cdot \sqrt{1936}\text{ V} = 5 \cdot 44\text{ V} = 220\text{ V}
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • La legarea în paralel a rezistoarelor:
1Rp=∑i=1n1Ri  ⟹  1Rp>1Rk  ⟹  Rp<Rk,∀k\frac{1}{R_p} = \sum_{i=1}^n \frac{1}{R_i} \implies \frac{1}{R_p} > \frac{1}{R_k} \implies R_p < R_k, \quad \forall k
  • Prin urmare, rezistența echivalentă a oricărei grupări paralel este strict mai mică decât rezistența oricărui rezistor individual din grupare.
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Sarcina electrică totală transportată prin secțiunea transversală în intervalul de timp Δt=1 min=60 s\Delta t = 1\text{ min} = 60\text{ s} este:
Q=I⋅Δt=N⋅eQ = I \cdot \Delta t = N \cdot e
  • Numărul de electroni este:
N=I⋅Δte=3,2⋅10−3 A⋅60 s1,6⋅10−19 C=192⋅10−31,6⋅10−19=120⋅1016=12⋅1017N = \frac{I \cdot \Delta t}{e} = \frac{3,2 \cdot 10^{-3}\text{ A} \cdot 60\text{ s}}{1,6 \cdot 10^{-19}\text{ C}} = \frac{192 \cdot 10^{-3}}{1,6 \cdot 10^{-19}} = 120 \cdot 10^{16} = 12 \cdot 10^{17}
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Ampermetrul ideal (RA≅0 ΩR_A \cong 0\ \Omega) indică IA=0,36 mAI_A = 0,36\text{ mA}, iar indicația voltmetrului, de rezistență electrică RV=120 kΩR_V = 120\text{ k}\Omega, este UV=14,4 VU_V = 14,4\text{ V}. Se cunoaște rezistența electrică R2=20 kΩR_2 = 20\text{ k}\Omega, iar rezistența interioară a bateriei se consideră neglijabilă (r=0r = 0). Determinați:

Schema circuitului electric cu voltmetru și ampermetru

  • a. rezistența electrică R1R_1;
  • b. rezistența electrică echivalentă a circuitului exterior bateriei;
  • c. intensitatea curentului electric ce străbate bateria;
  • d. tensiunea electromotoare a bateriei.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea

a. Rezistența electrică R1R_1 (3 puncte)

  • Ampermetrul fiind ideal (RA=0R_A = 0), este legat în serie cu rezistorul R1R_1, iar gruparea serie (R1+A)(R_1 + A) este conectată în paralel cu voltmetrul.
  • Tensiunea la bornele rezistorului R1R_1 este egală cu indicația voltmetrului:
UR1=UV=14,4 VU_{R1} = U_V = 14,4\text{ V}
  • Conform legii lui Ohm pe această ramură:
R1=UVIA=14,4 V0,36⋅10−3 A=40⋅103 Ω=40 kΩR_1 = \frac{U_V}{I_A} = \frac{14,4\text{ V}}{0,36 \cdot 10^{-3}\text{ A}} = 40 \cdot 10^3\ \Omega = 40\text{ k}\Omega

(2p pentru formula R1=UVIAR_1 = \frac{U_V}{I_A}, 1p pentru rezultatul final R1=40 kΩR_1 = 40\text{ k}\Omega)

b. Rezistența echivalentă a circuitului exterior bateriei (4 puncte)

  • Rezistența echivalentă a grupării paralel formate din rezistorul R1R_1 și voltmetrul RVR_V este:
Rp=R1⋅RVR1+RV=40 kΩ⋅120 kΩ40 kΩ+120 kΩ=4800160 kΩ=30 kΩR_p = \frac{R_1 \cdot R_V}{R_1 + R_V} = \frac{40\text{ k}\Omega \cdot 120\text{ k}\Omega}{40\text{ k}\Omega + 120\text{ k}\Omega} = \frac{4800}{160}\text{ k}\Omega = 30\text{ k}\Omega
  • Această grupare paralel se află în serie cu rezistorul R2R_2, deci rezistența echivalentă totală a circuitului exterior este:
Re=Rp+R2=30 kΩ+20 kΩ=50 kΩR_e = R_p + R_2 = 30\text{ k}\Omega + 20\text{ k}\Omega = 50\text{ k}\Omega

(2p pentru calculul rezistenței paralel Rp=R1RVR1+RVR_p = \frac{R_1 R_V}{R_1 + R_V}, 1p pentru relația Re=Rp+R2R_e = R_p + R_2, 1p pentru rezultatul final Re=50 kΩR_e = 50\text{ k}\Omega)

c. Intensitatea curentului electric ce străbate bateria (4 puncte)

  • Curentul debitat de baterie este suma curenților de pe cele două ramuri paralele:
I=IA+IVI = I_A + I_V
  • Curentul absorbit de voltmetru este:
IV=UVRV=14,4 V120⋅103 Ω=0,12⋅10−3 A=0,12 mAI_V = \frac{U_V}{R_V} = \frac{14,4\text{ V}}{120 \cdot 10^3\ \Omega} = 0,12 \cdot 10^{-3}\text{ A} = 0,12\text{ mA}
  • Intensitatea totală a curentului prin baterie este:
I=0,36 mA+0,12 mA=0,48 mA=4,8⋅10−4 AI = 0,36\text{ mA} + 0,12\text{ mA} = 0,48\text{ mA} = 4,8 \cdot 10^{-4}\text{ A}

(2p pentru relația IV=UVRVI_V = \frac{U_V}{R_V} sau echivalent RVIV=R1IAR_V I_V = R_1 I_A, 1p pentru legea I a lui Kirchhoff I=IA+IVI = I_A + I_V, 1p pentru rezultatul final I=0,48 mAI = 0,48\text{ mA})

d. Tensiunea electromotoare a bateriei (4 puncte)

  • Rezistența internă a bateriei fiind neglijabilă (r=0r = 0), tensiunea electromotoare este egală cu tensiunea la bornele circuitului exterior:
E=I⋅ReE = I \cdot R_e
  • Efectuăm calculul:
E=0,48⋅10−3 A⋅50⋅103 Ω=24 VE = 0,48 \cdot 10^{-3}\text{ A} \cdot 50 \cdot 10^3\ \Omega = 24\text{ V}
  • (Alternativ: E=UV+I⋅R2=14,4 V+0,48 mA⋅20 kΩ=14,4 V+9,6 V=24 VE = U_V + I \cdot R_2 = 14,4\text{ V} + 0,48\text{ mA} \cdot 20\text{ k}\Omega = 14,4\text{ V} + 9,6\text{ V} = 24\text{ V}). (3p pentru relația E=IReE = I R_e, 1p pentru rezultatul final E=24 VE = 24\text{ V})

Subiectul al III-lea (15 puncte)

La bornele unui generator cu rezistența interioară r=3 Ωr = 3\ \Omega se conectează o grupare paralel formată dintr-un bec și un rezistor. Rezistența electrică a rezistorului este R=20 ΩR = 20\ \Omega. Parametrii nominali ai becului sunt Un=6 VU_n = 6\text{ V} și In=0,2 AI_n = 0,2\text{ A}. Becul funcționează la parametrii nominali.

  • a. Calculați energia electrică consumată de bec în Δt=10 minute\Delta t = 10\text{ minute} de funcționare.
  • b. Determinați valoarea tensiunii electromotoare a generatorului.
  • c. Determinați randamentul electric al circuitului.
  • d. La bornele generatorului se conectează, în paralel cu gruparea formată din bec și rezistorul de rezistență RR, un rezistor suplimentar. Determinați valoarea rezistenței electrice a acestui rezistor suplimentar astfel încât puterea electrică debitată de generator pe circuitul exterior să fie maximă.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea

a. Energia electrică consumată de bec (3 puncte)

  • Intervalul de timp în unități S.I. este Δt=10 min=600 s\Delta t = 10\text{ min} = 600\text{ s}.
  • Becul funcționând la parametrii nominali, energia consumată este:
Wb=Un⋅In⋅ΔtW_b = U_n \cdot I_n \cdot \Delta t Wb=6 V⋅0,2 A⋅600 s=1,2 W⋅600 s=720 JW_b = 6\text{ V} \cdot 0,2\text{ A} \cdot 600\text{ s} = 1,2\text{ W} \cdot 600\text{ s} = 720\text{ J}

(2p pentru formula W=UnInΔtW = U_n I_n \Delta t, 1p pentru rezultatul final W=720 JW = 720\text{ J})

b. Valoarea tensiunii electromotoare a generatorului (4 puncte)

  • Rezistorul RR fiind conectat în paralel cu becul, tensiunea la bornele sale este egală cu tensiunea nominală a becului:
UR=Un=6 VU_R = U_n = 6\text{ V}
  • Curentul prin rezistorul RR este:
IR=UnR=6 V20 Ω=0,3 AI_R = \frac{U_n}{R} = \frac{6\text{ V}}{20\ \Omega} = 0,3\text{ A}
  • Curentul total debitat de generator este:
I=In+IR=0,2 A+0,3 A=0,5 AI = I_n + I_R = 0,2\text{ A} + 0,3\text{ A} = 0,5\text{ A}
  • Din legea lui Ohm pentru întregul circuit, tensiunea electromotoare este:
E=Un+I⋅r=6 V+0,5 A⋅3 Ω=6 V+1,5 V=7,5 VE = U_n + I \cdot r = 6\text{ V} + 0,5\text{ A} \cdot 3\ \Omega = 6\text{ V} + 1,5\text{ V} = 7,5\text{ V}

(1p pentru formula E=Un+IrE = U_n + I r, 1p pentru I=In+IRI = I_n + I_R, 1p pentru IR=UnRI_R = \frac{U_n}{R}, 1p pentru rezultatul final E=7,5 VE = 7,5\text{ V})

c. Randamentul electric al circuitului (4 puncte)

  • Rezistența electrică a filamentului becului este:
Rb=UnIn=6 V0,2 A=30 ΩR_b = \frac{U_n}{I_n} = \frac{6\text{ V}}{0,2\text{ A}} = 30\ \Omega
  • Rezistența echivalentă a circuitului exterior este:
Rext=Rb⋅RRb+R=30 Ω⋅20 Ω30 Ω+20 Ω=60050 Ω=12 ΩR_{\text{ext}} = \frac{R_b \cdot R}{R_b + R} = \frac{30\ \Omega \cdot 20\ \Omega}{30\ \Omega + 20\ \Omega} = \frac{600}{50}\ \Omega = 12\ \Omega
  • Randamentul electric al circuitului reprezintă raportul dintre puterea utilă debitată pe circuitul exterior și puterea totală:
η=RextRext+r=12 Ω12 Ω+3 Ω=1215=0,8=80%\eta = \frac{R_{\text{ext}}}{R_{\text{ext}} + r} = \frac{12\ \Omega}{12\ \Omega + 3\ \Omega} = \frac{12}{15} = 0,8 = 80\%

(1p pentru formula randamentului η=RextRext+r\eta = \frac{R_{\text{ext}}}{R_{\text{ext}} + r}, 1p pentru formula Rext=RbRRb+RR_{\text{ext}} = \frac{R_b R}{R_b + R}, 1p pentru calculul Rb=UnInR_b = \frac{U_n}{I_n}, 1p pentru rezultatul final η=80%\eta = 80\%)

d. Rezistența rezistorului suplimentar pentru putere maximă (4 puncte)

  • Puterea debitată de generator pe circuitul exterior este maximă la adaptarea sursei cu sarcina, adică atunci când rezistența exterioară echivalentă devine egală cu rezistența interioară a sursei:
Rext′=r=3 ΩR_{\text{ext}}' = r = 3\ \Omega
  • Conectând rezistorul suplimentar RxR_x în paralel cu gruparea existentă (Rext=12 ΩR_{\text{ext}} = 12\ \Omega):
1Rext′=1Rext+1Rx\frac{1}{R_{\text{ext}}'} = \frac{1}{R_{\text{ext}}} + \frac{1}{R_x}
  • Înlocuind valorile:
13 Ω=112 Ω+1Rx  ⟹  1Rx=13−112=4−112=312=14 Ω\frac{1}{3\ \Omega} = \frac{1}{12\ \Omega} + \frac{1}{R_x} \implies \frac{1}{R_x} = \frac{1}{3} - \frac{1}{12} = \frac{4 - 1}{12} = \frac{3}{12} = \frac{1}{4\ \Omega} Rx=4 ΩR_x = 4\ \Omega

(2p pentru condiția de transfer maxim de putere Rext′=rR_{\text{ext}}' = r, 1p pentru formula legării în paralel 1Rext′=1Rext+1Rx\frac{1}{R_{\text{ext}}'} = \frac{1}{R_{\text{ext}}} + \frac{1}{R_x}, 1p pentru rezultatul final Rx=4 ΩR_x = 4\ \Omega)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. O plăcuță dintr-un metal al cărui lucru mecanic de extracție are valoarea Lextr=6,0⋅10−19 JL_{\text{extr}} = 6,0 \cdot 10^{-19}\text{ J} este iluminată cu radiație electromagnetică. Lungimea de undă maximă la care se produce efectul fotoelectric extern are valoarea de:

  • a. 198 nm198\text{ nm}
  • b. 288 nm288\text{ nm}
  • c. 330 nm330\text{ nm}
  • d. 660 nm660\text{ nm} (3p)

2. La trecerea luminii dintr-un mediu cu indice de refracție n1n_1 într-un mediu cu indice de refracție n2n_2 (n2≠n1n_2 \neq n_1), între unghiul de incidență ii și unghiul de refracție rr există relația:

  • a. sin⁡isin⁡r=n1n2\frac{\sin i}{\sin r} = \frac{n_1}{n_2}
  • b. sin⁡isin⁡r=n2n1\frac{\sin i}{\sin r} = \frac{n_2}{n_1}
  • c. cos⁡icos⁡r=n2n1\frac{\cos i}{\cos r} = \frac{n_2}{n_1}
  • d. cos⁡icos⁡r=n1n2\frac{\cos i}{\cos r} = \frac{n_1}{n_2} (3p)

3. Două oglinzi plane formează un unghi diedru de 90∘90^\circ. O gărgăriță se află pe bisectoarea unghiului diedru format de cele două oglinzi. Numărul de imagini distincte ale gărgăriței formate de oglinzi și natura acestora este:

  • a. 4 imagini virtuale
  • b. 4 imagini reale
  • c. 3 imagini virtuale
  • d. 3 imagini reale (3p)

4. Unitatea de măsură în SI a mărimii fizice exprimate prin produsul λ⋅ν\lambda \cdot \nu dintre lungimea de undă și frecvență este:

  • a. m⋅s\text{m}\cdot\text{s}
  • b. m\text{m}
  • c. m⋅s−1\text{m}\cdot\text{s}^{-1}
  • d. s\text{s} (3p)

5. În graficul din figura alăturată este reprezentată, în cazul formării imaginii printr-o lentilă subțire, dependența măririi liniare transversale de coordonata obiectului, măsurată în raport cu planul lentilei. Valoarea distanței focale a lentilei este:

Dependența măririi liniare transversale de coordonata obiectului

  • a. 50 cm50\text{ cm}
  • b. 20 cm20\text{ cm}
  • c. −20 cm-20\text{ cm}
  • d. −50 cm-50\text{ cm} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Condiția de prag pentru producerea efectului fotoelectric extern este ca energia fotonului incident să fie cel puțin egală cu lucrul mecanic de extracție (hν0=Lextrh \nu_0 = L_{\text{extr}}).
  • Lungimea de undă maximă (pragul roșu) este:
λmax⁡=h⋅cLextr\lambda_{\max} = \frac{h \cdot c}{L_{\text{extr}}}
  • Înlocuind constantele fizice:
λmax⁡=6,6⋅10−34 J⋅s⋅3⋅108 m/s6,0⋅10−19 J=19,8⋅10−266,0⋅10−19 m=3,3⋅10−7 m=330 nm\lambda_{\max} = \frac{6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s} \cdot 3 \cdot 10^8\text{ m/s}}{6,0 \cdot 10^{-19}\text{ J}} = \frac{19,8 \cdot 10^{-26}}{6,0 \cdot 10^{-19}}\text{ m} = 3,3 \cdot 10^{-7}\text{ m} = 330\text{ nm}
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Conform legii a doua a refracției (legea Snell-Descartes):
n1sin⁡i=n2sin⁡r  ⟹  sin⁡isin⁡r=n2n1n_1 \sin i = n_2 \sin r \implies \frac{\sin i}{\sin r} = \frac{n_2}{n_1}
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns c (3 puncte)

  • Numărul de imagini formate de două oglinzi plane ce formează un unghi diedru α\alpha este:
N=360∘α−1N = \frac{360^\circ}{\alpha} - 1
  • Pentru α=90∘\alpha = 90^\circ:
N=360∘90∘−1=4−1=3 imaginiN = \frac{360^\circ}{90^\circ} - 1 = 4 - 1 = 3\text{ imagini}
  • Deoarece imaginile formate prin reflexie pe suprafețe plane se obțin la intersecția prelungirilor razelor reflectate în spatele oglinzilor, acestea sunt întotdeauna virtuale.
  • Răspuns corect: c.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Produsul dintre lungimea de undă și frecvență definește viteza de propagare a undei:
v=λ⋅νv = \lambda \cdot \nu
  • Unitatea de măsură în Sistemul Internațional este:
[λ⋅ν]=[λ]⋅[ν]=m⋅s−1=m/s[\lambda \cdot \nu] = [\lambda] \cdot [\nu] = \text{m} \cdot \text{s}^{-1} = \text{m/s}
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Mărirea liniară transversală a unei lentile subțiri este β=x2x1\beta = \frac{x_2}{x_1}.
  • Din formula lentilelor subțiri 1x2−1x1=1f  ⟹  x2=f⋅x1x1+f\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f} \implies x_2 = \frac{f \cdot x_1}{x_1 + f}, rezultă:
β(x1)=fx1+f  ⟺  1β=1+x1f\beta(x_1) = \frac{f}{x_1 + f} \iff \frac{1}{\beta} = 1 + \frac{x_1}{f}
  • Din graficul alăturat se determină coordonata pentru care mărirea are o valoare caracteristică, obținându-se distanța focală f=50 cmf = 50\text{ cm}.
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

O lentilă subțire convergentă, cu distanța focală de 5 cm5\text{ cm}, formează pe un ecran imaginea clară a unui obiect așezat perpendicular pe axa optică principală a lentilei. Obiectul are înălțimea de 2 cm2\text{ cm}. Distanța dintre obiect și lentilă este de 30 cm30\text{ cm}.

  • a. Calculați convergența lentilei.
  • b. Determinați distanța dintre lentilă și ecran.
  • c. Obiectul este deplasat într-o nouă poziție. Calculați înălțimea imaginii clare a obiectului dacă aceasta se obține pe ecranul adus la 10 cm10\text{ cm} față de centrul optic al lentilei.
  • d. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii obiectului prin lentilă, în situația descrisă la punctul c..
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea

a. Calcularea convergenței lentilei (3 puncte)

  • Distanța focală a lentilei convergente este f=5 cm=0,05 mf = 5\text{ cm} = 0,05\text{ m}.
  • Convergența lentilei reprezintă inversul distanței focale exprimate în metri:
C=1f=10,05 m=20 m−1=20 δ (dioptrii)C = \frac{1}{f} = \frac{1}{0,05\text{ m}} = 20\text{ m}^{-1} = 20\ \delta\ (\text{dioptrii})

(2p pentru formula C=1fC = \frac{1}{f}, 1p pentru rezultatul final C=20 m−1C = 20\text{ m}^{-1})

b. Determinarea distanței dintre lentilă și ecran (4 puncte)

  • Conform convenției de semne din optica geometrică, obiectul real se află în fața lentilei la coordonata x1=−30 cmx_1 = -30\text{ cm}.
  • Din formula fundamentală a lentilelor subțiri:
1x2−1x1=1f  ⟹  1x2=1f+1x1\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f} \implies \frac{1}{x_2} = \frac{1}{f} + \frac{1}{x_1}
  • Înlocuind valorile numerice:
1x2=15 cm+1−30 cm=6−130 cm=530 cm−1=16 cm−1\frac{1}{x_2} = \frac{1}{5\text{ cm}} + \frac{1}{-30\text{ cm}} = \frac{6 - 1}{30\text{ cm}} = \frac{5}{30}\text{ cm}^{-1} = \frac{1}{6}\text{ cm}^{-1} x2=6 cmx_2 = 6\text{ cm}
  • Ecranul se află la distanța de 6 cm6\text{ cm} în spatele lentilei. (3p pentru formula 1x2−1x1=1f\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f}, 1p pentru rezultatul final x2=6 cmx_2 = 6\text{ cm})

c. Calcularea înălțimii imaginii în noua poziție (4 puncte)

  • Ecranul este deplasat la distanța x2′=10 cmx_2' = 10\text{ cm} față de centrul optic al lentilei.
  • Determinăm noua coordonată a obiectului x1′x_1':
1x2′−1x1′=1f  ⟹  1x1′=1x2′−1f=110 cm−15 cm=1−210 cm=−110 cm−1\frac{1}{x_2'} - \frac{1}{x_1'} = \frac{1}{f} \implies \frac{1}{x_1'} = \frac{1}{x_2'} - \frac{1}{f} = \frac{1}{10\text{ cm}} - \frac{1}{5\text{ cm}} = \frac{1 - 2}{10\text{ cm}} = -\frac{1}{10}\text{ cm}^{-1} x1′=−10 cmx_1' = -10\text{ cm}
  • Mărirea liniară transversală este:
β′=x2′x1′=10 cm−10 cm=−1\beta' = \frac{x_2'}{x_1'} = \frac{10\text{ cm}}{-10\text{ cm}} = -1
  • Înălțimea imaginii se calculează din relația β′=y2′y1\beta' = \frac{y_2'}{y_1}:
y2′=β′⋅y1=−1⋅2 cm=−2 cmy_2' = \beta' \cdot y_1 = -1 \cdot 2\text{ cm} = -2\text{ cm}
  • Semnul minus arată că imaginea este reală și răsturnată, având înălțimea de 2 cm2\text{ cm} (egală cu a obiectului). (1p pentru formula β′=x2′x1′\beta' = \frac{x_2'}{x_1'}, 1p pentru determinarea x1′x_1', 1p pentru relația y2′=β′y1y_2' = \beta' y_1, 1p pentru rezultatul final y2′=−2 cmy_2' = -2\text{ cm})

d. Construcția geometrică a imaginii (4 puncte)

  • Obiectul ABAB este situat la distanța 2f=10 cm2f = 10\text{ cm} în fața lentilei.
  • Construim mersul a două raze principale din vârful BB al obiectului:
    1. O rază incidentă paralelă cu axa optică principală se refractă prin focarul imagine F′F';
    2. O rază incidentă care trece prin centrul optic OO traversează lentila nedeviată.
  • Razele refractate se intersectează la distanța 2f=10 cm2f = 10\text{ cm} în spatele lentilei, formând imaginea reală, răsturnată și egală cu obiectul A′B′A'B'.

Construcția imaginii prin lentilă convergentă

(4p pentru construcția grafică corectă a imaginii)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un dispozitiv Young, aflat în aer, este iluminat utilizând o sursă de lumină monocromatică și coerentă, aflată pe axa de simetrie a sistemului. Sursa emite o radiație cu lungimea de undă λ=500 nm\lambda = 500\text{ nm}. Distanța dintre fantele dispozitivului este 2l=1 mm2l = 1\text{ mm}, iar distanța dintre planul fantelor și ecran este D=2 mD = 2\text{ m}. Determinați:

  • a. valoarea interfranjei;
  • b. diferența de drum optic dintre cele două unde luminoase coerente care determină pe ecran maximul de ordin k=4k = 4;
  • c. distanța dintre maximul de ordinul 3 situat de o parte a maximului central și a patra franjă întunecoasă situată de cealaltă parte a maximului central;
  • d. valoarea deplasării sistemului de franje de interferență, dacă una dintre fantele dispozitivului se acoperă cu o lamelă cu fețele plane și paralele, de grosime e=0,02 mme = 0,02\text{ mm}, confecționată dintr-un material cu indicele de refracție n=1,5n = 1,5.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea

a. Valoarea interfranjei (3 puncte)

  • Exprimăm datele în unități S.I.:
    • λ=500 nm=500⋅10−9 m=5⋅10−7 m\lambda = 500\text{ nm} = 500 \cdot 10^{-9}\text{ m} = 5 \cdot 10^{-7}\text{ m};
    • 2l=1 mm=10−3 m2l = 1\text{ mm} = 10^{-3}\text{ m};
    • D=2 mD = 2\text{ m}.
  • Interfranja dispozitivului Young este dată de formula:
i=λ⋅D2li = \frac{\lambda \cdot D}{2l}
  • Calculăm numeric:
i=5⋅10−7 m⋅2 m10−3 m=10⋅10−4 m=10−3 m=1 mmi = \frac{5 \cdot 10^{-7}\text{ m} \cdot 2\text{ m}}{10^{-3}\text{ m}} = 10 \cdot 10^{-4}\text{ m} = 10^{-3}\text{ m} = 1\text{ mm}

(2p pentru formula i=λD2li = \frac{\lambda D}{2l}, 1p pentru rezultatul final i=1 mmi = 1\text{ mm})

b. Diferența de drum optic pentru maximul de ordin k=4k = 4 (4 puncte)

  • Condiția de maxim de interferență (franjă luminoasă) de ordin kk este:
δ=k⋅λ\delta = k \cdot \lambda
  • Pentru ordinul k=4k = 4:
δ=4⋅500 nm=2000 nm=2 μm=2⋅10−6 m\delta = 4 \cdot 500\text{ nm} = 2000\text{ nm} = 2\ \mu\text{m} = 2 \cdot 10^{-6}\text{ m}

(3p pentru formula δ=kλ\delta = k \lambda, 1p pentru rezultatul final δ=2 μm\delta = 2\ \mu\text{m})

c. Distanța dintre maximul de ordinul 3 și a 4-a franjă întunecoasă (4 puncte)

  • Poziția maximului de ordin k1=3k_1 = 3 față de maximul central (x=0x = 0) este:
x3,max⁡=3⋅i=3⋅1 mm=3 mmx_{3,\max} = 3 \cdot i = 3 \cdot 1\text{ mm} = 3\text{ mm}
  • Poziția franjei întunecoase (minim de interferență) de ordin k2=4k_2 = 4 este dată de formula:
x4,min⁡=(4−12)⋅i=72⋅i=3,5⋅1 mm=3,5 mmx_{4,\min} = \left(4 - \frac{1}{2}\right) \cdot i = \frac{7}{2} \cdot i = 3,5 \cdot 1\text{ mm} = 3,5\text{ mm}
  • Fiind situate de o parte și de cealaltă a maximului central, distanța totală dintre ele este suma distanțelor la centrul figurii de interferență:
d=x3,max⁡+x4,min⁡=3 mm+3,5 mm=6,5 mmd = x_{3,\max} + x_{4,\min} = 3\text{ mm} + 3,5\text{ mm} = 6,5\text{ mm}

(1p pentru x3,max⁡=3ix_{3,\max} = 3i, 1p pentru x4,min⁡=72ix_{4,\min} = \frac{7}{2}i, 1p pentru d=x3,max⁡+x4,min⁡d = x_{3,\max} + x_{4,\min}, 1p pentru rezultatul final d=6,5 mmd = 6,5\text{ mm})

d. Deplasarea sistemului de franje de interferență (4 puncte)

  • Introducerea lamei de grosime ee și indice de refracție nn în fața uneia dintre fante mărește drumul optic al undei respective cu:
Δδ=e⋅(n−1)\Delta\delta = e \cdot (n - 1)
  • Condiția ca noul maxim central să aibă diferența de drum optic nulă determină deplasarea întregului sistem de franje cu Δx\Delta x:
Δx=D2l⋅Δδ=D⋅e⋅(n−1)2l\Delta x = \frac{D}{2l} \cdot \Delta\delta = \frac{D \cdot e \cdot (n - 1)}{2l}
  • Înlocuind valorile numerice (e=0,02 mm=2⋅10−5 me = 0,02\text{ mm} = 2 \cdot 10^{-5}\text{ m}, n=1,5n = 1,5):
Δx=2 m⋅2⋅10−5 m⋅(1,5−1)10−3 m=2⋅2⋅10−5⋅0,510−3 m=2⋅10−510−3 m=2⋅10−2 m=2 cm\Delta x = \frac{2\text{ m} \cdot 2 \cdot 10^{-5}\text{ m} \cdot (1,5 - 1)}{10^{-3}\text{ m}} = \frac{2 \cdot 2 \cdot 10^{-5} \cdot 0,5}{10^{-3}}\text{ m} = \frac{2 \cdot 10^{-5}}{10^{-3}}\text{ m} = 2 \cdot 10^{-2}\text{ m} = 2\text{ cm}

(3p pentru formula Δx=D⋅e(n−1)2l\Delta x = \frac{D \cdot e (n - 1)}{2l}, 1p pentru rezultatul final Δx=2 cm\Delta x = 2\text{ cm})