BACEduHub
fizicaTeoretică / RealAnul 2022Sesiunea August

Bacalaureat 2022 - Fizică Teoretic (Varianta 5)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Un mobil aflat în mișcare rectilinie în lungul axei OxOx trece prin punctul de coordonată x0x_0 la momentul t0t_0 și prin punctul de coordonată xx la momentul tt. Viteza medie a mobilului în intervalul de timp Δt=t−t0\Delta t = t - t_0 este:

  • a. vm=x−x0t−t0v_m = \frac{x - x_0}{t - t_0} (3p)
  • b. vm=t−t0x−x0v_m = \frac{t - t_0}{x - x_0}
  • c. vm=x0t0v_m = \frac{x_0}{t_0}
  • d. vm=x0/t0+x/t2v_m = \frac{x_0/t_0 + x/t}{2}

2. Un corp este ridicat cu viteză constantă pe un plan înclinat cu unghiul α\alpha față de orizontală, sub acțiunea unei forțe de tracțiune paralele cu planul înclinat. Coeficientul de frecare la alunecare între corp și plan este μ\mu. Randamentul planului înclinat este:

  • a. sin⁡αsin⁡α+μ\frac{\sin\alpha}{\sin\alpha + \mu}
  • b. cos⁡αcos⁡α+μ\frac{\cos\alpha}{\cos\alpha + \mu}
  • c. ctg αctg α+μ\frac{\text{ctg}\,\alpha}{\text{ctg}\,\alpha + \mu}
  • d. tg αtg α+μ\frac{\text{tg}\,\alpha}{\text{tg}\,\alpha + \mu} (3p)

3. Unitatea de măsură în S.I. a impulsului unui punct material poate fi scrisă în forma:

  • a. N/s\text{N/s}
  • b. W/s\text{W/s}
  • c. N⋅s\text{N}\cdot\text{s} (3p)
  • d. W⋅s\text{W}\cdot\text{s}

4. Trei fire elastice au în stare nedeformată aceeași lungime și aceeași arie a secțiunii transversale. Firele sunt confecționate din materiale diferite. În graficul alăturat este reprezentată dependența lungimii firelor de forța deformatoare.

Graficul dependenței lungimii firelor de forța deformatoare

Relația corectă între modulele de elasticitate longitudinală E1E_1, E2E_2 respectiv E3E_3 ale celor trei materiale este:

  • a. E3<E2<E1E_3 < E_2 < E_1
  • b. E3<E1<E2E_3 < E_1 < E_2
  • c. E2<E1<E3E_2 < E_1 < E_3
  • d. E1<E2<E3E_1 < E_2 < E_3 (3p)

5. O forță constantă având modulul F=50 NF = 50\text{ N} acționează asupra unui punct material care se deplasează rectiliniu pe o distanță d=4 md = 4\text{ m}. Forța formează un unghi α=60∘\alpha = 60^\circ cu vectorul deplasare. Lucrul mecanic efectuat de forță este:

  • a. 50 J50\text{ J}
  • b. 100 J100\text{ J} (3p)
  • c. 173 J173\text{ J}
  • d. 200 J200\text{ J}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns a (3 puncte)

  • Prin definiție, viteza medie a unui mobil în mișcare unidimensională pe axa OxOx reprezintă raportul dintre variația coordonatei de poziție (deplasarea Δx\Delta x) și durata intervalului de timp Δt\Delta t:
vm=ΔxΔt=x−x0t−t0v_m = \frac{\Delta x}{\Delta t} = \frac{x - x_0}{t - t_0}
  • Răspuns corect: a.

Item 2: Răspuns d (3 puncte)

  • Lucrul mecanic util la ridicarea pe verticală a corpului de greutate G=mgG = mg la înălțimea h=Lsin⁡αh = L \sin\alpha este:
Lu=m⋅g⋅h=m⋅g⋅Lsin⁡αL_u = m \cdot g \cdot h = m \cdot g \cdot L \sin\alpha
  • Pentru ridicarea cu viteză constantă pe direcția planului, forța de tracțiune FF învinge componenta tangențială a greutății Gt=mgsin⁡αG_t = mg\sin\alpha și forța de frecare Ff=μN=μmgcos⁡αF_f = \mu N = \mu mg\cos\alpha:
F=Gt+Ff=m⋅g⋅(sin⁡α+μcos⁡α)F = G_t + F_f = m \cdot g \cdot (\sin\alpha + \mu \cos\alpha)
  • Lucrul mecanic consumat de forța de tracțiune pe lungimea LL a planului este:
Lc=F⋅L=m⋅g⋅L(sin⁡α+μcos⁡α)L_c = F \cdot L = m \cdot g \cdot L (\sin\alpha + \mu \cos\alpha)
  • Randamentul planului înclinat devine:
η=LuLc=mgLsin⁡αmgL(sin⁡α+μcos⁡α)=sin⁡αsin⁡α+μcos⁡α\eta = \frac{L_u}{L_c} = \frac{m g L \sin\alpha}{m g L (\sin\alpha + \mu \cos\alpha)} = \frac{\sin\alpha}{\sin\alpha + \mu \cos\alpha}
  • Împărțind numărătorul și numitorul prin cos⁡α\cos\alpha, obținem:
η=tg αtg α+μ\eta = \frac{\text{tg}\,\alpha}{\text{tg}\,\alpha + \mu}
  • Răspuns corect: d.

Item 3: Răspuns c (3 puncte)

  • Conform definiției impulsului unui punct material, p⃗=mv⃗\vec{p} = m \vec{v}, unitatea fundamentală în S.I. este kg⋅m⋅s−1\text{kg}\cdot\text{m}\cdot\text{s}^{-1}.
  • Din teorema impulsului (F⃗Δt=Δp⃗\vec{F} \Delta t = \Delta\vec{p}), impulsul poate fi exprimat prin produsul dintre o forță și un interval de timp:
[p]=[F]⋅[Δt]=N⋅s[p] = [F] \cdot [\Delta t] = \text{N}\cdot\text{s}
  • Deoarece 1 N=1 kg⋅m⋅s−21\text{ N} = 1\text{ kg}\cdot\text{m}\cdot\text{s}^{-2}, rezultă 1 N⋅s=1 kg⋅m⋅s−11\text{ N}\cdot\text{s} = 1\text{ kg}\cdot\text{m}\cdot\text{s}^{-1}.
  • Răspuns corect: c.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Conform legii lui Hooke pentru deformări elastice axiale, alungirea este:
Δℓ=ℓ0E⋅S⋅F  ⟹  ℓ(F)=ℓ0+(ℓ0E⋅S)F\Delta\ell = \frac{\ell_0}{E \cdot S} \cdot F \implies \ell(F) = \ell_0 + \left(\frac{\ell_0}{E \cdot S}\right) F
  • Toate cele trei fire au aceeași lungime inițială ℓ0\ell_0 și aceeași arie a secțiunii transversale SS.
  • Panta fiecărei drepte din grafic reprezintă coeficientul ℓ0E⋅S\frac{\ell_0}{E \cdot S}. O pantă mai mare corespunde unei alungiri mai mari la aceeași forță FF.
  • Din grafic se observă că la orice forță F>0F > 0, lungimea crește cel mai mult pentru firul 1, urmat de firul 2 și firul 3:
Δℓ1>Δℓ2>Δℓ3  ⟹  ℓ0E1S>ℓ0E2S>ℓ0E3S\Delta\ell_1 > \Delta\ell_2 > \Delta\ell_3 \implies \frac{\ell_0}{E_1 S} > \frac{\ell_0}{E_2 S} > \frac{\ell_0}{E_3 S}
  • Inversând relațiile, modulele de elasticitate longitudinală (Young) satisfac:
E1<E2<E3E_1 < E_2 < E_3
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns b (3 puncte)

  • Lucrul mecanic efectuat de o forță constantă pe o distanță dd este:
L=F⋅d⋅cos⁡αL = F \cdot d \cdot \cos\alpha
  • Înlocuind valorile numerice (F=50 NF = 50\text{ N}, d=4 md = 4\text{ m}, cos⁡60∘=0,5\cos 60^\circ = 0,5):
L=50 N⋅4 m⋅0,5=100 JL = 50\text{ N} \cdot 4\text{ m} \cdot 0,5 = 100\text{ J}
  • Răspuns corect: b.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un corp având masa m=2,0 kgm = 2,0\text{ kg} este prins la capătul unui resort de constantă elastică k=288 N/mk = 288\text{ N/m}, fixat la celălalt capăt în vârful unui plan înclinat cu unghiul α≅37∘\alpha \cong 37^\circ (sin⁡α=0,6\sin\alpha = 0,6) față de orizontală. Pentru a menține resortul alungit cu Δℓ\Delta\ell, se trage de corp cu o forță constantă F=2,4 NF = 2,4\text{ N} paralelă cu planul înclinat, ca în figura alăturată. În această poziție corpul este în repaus pe o porțiune fără frecări a planului înclinat.

Corp menținut în echilibru pe plan înclinat de un resort

  • a. Calculați valoarea forței de apăsare exercitată de corp asupra planului înclinat.
  • b. Determinați alungirea Δℓ\Delta\ell a resortului.
  • c. Corpul se desprinde de resort. Calculați valoarea accelerației corpului, după desprinderea de resort, în timpul deplasării pe porțiunea fără frecare a planului înclinat, sub acțiunea forței FF.
  • d. Corpul desprins de resort își continuă deplasarea pe planul înclinat, sub acțiunea forței FF, pe o porțiune cu frecare. Calculați coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și suprafață dacă, pe această porțiune, corpul se mișcă uniform.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul II

Diagrama forțelor pe plan înclinat

a. Calculul forței de apăsare normale (3 puncte)

  • Pe direcția perpendiculară pe planul înclinat, corpul se află în echilibru static:
N=GnN = G_n

(1 punct)

  • Componenta normală a greutății este determinată de unghiul planului înclinat, unde cos⁡α=1−sin⁡2α=1−0,62=0,8\cos\alpha = \sqrt{1 - \sin^2\alpha} = \sqrt{1 - 0,6^2} = 0,8:
Gn=m⋅g⋅cos⁡αG_n = m \cdot g \cdot \cos\alpha

(1 punct)

  • Calcul numeric:
N=2,0 kg⋅10 m/s2⋅0,8=16 NN = 2,0\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0,8 = 16\text{ N}

Conform principiului acțiunii și reacțiunii, forța de apăsare normală exercitată de corp asupra planului are modulul Fap=N=16 NF_{\text{ap}} = N = 16\text{ N}.

(1 punct)

b. Determinarea alungirii Δℓ\Delta\ell a resortului (4 puncte)

  • În poziția de repaus pe porțiunea fără frecări, condiția de echilibru pe direcția paralelă cu planul impune ca forța elastică F⃗el\vec{F}_{\text{el}} (orientată spre vârful planului) să compenseze forța aplicată F⃗\vec{F} și componenta tangențială a greutății G⃗t\vec{G}_t (orientate spre baza planului):
Fel=Gt+FF_{\text{el}} = G_t + F

(1 punct)

  • Calculul componentei tangențiale:
Gt=m⋅g⋅sin⁡α=2,0 kg⋅10 m/s2⋅0,6=12 NG_t = m \cdot g \cdot \sin\alpha = 2,0\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0,6 = 12\text{ N}

(1 punct)

  • Forța elastică este legată de alungirea resortului prin legea lui Hooke:
Δℓ=Felk\Delta\ell = \frac{F_{\text{el}}}{k}

(1 punct)

  • Forța elastică totală este Fel=12 N+2,4 N=14,4 NF_{\text{el}} = 12\text{ N} + 2,4\text{ N} = 14,4\text{ N}, iar alungirea devine:
Δℓ=14,4 N288 N/m=0,05 m=5 cm\Delta\ell = \frac{14,4\text{ N}}{288\text{ N/m}} = 0,05\text{ m} = 5\text{ cm}

(1 punct)

c. Accelerația corpului după desprinderea de resort (4 puncte)

  • După desprinderea de resort, forța elastică devine nulă (Fel=0F_{\text{el}} = 0). Pe porțiunea fără frecare, ecuația fundamentală a dinamicii de-a lungul planului înclinat este:
m⋅a=Gt+Fm \cdot a = G_t + F

(3 puncte)

  • Calculul valorii accelerației:
a=Gt+Fm=12 N+2,4 N2,0 kg=14,4 N2,0 kg=7,2 m/s2a = \frac{G_t + F}{m} = \frac{12\text{ N} + 2,4\text{ N}}{2,0\text{ kg}} = \frac{14,4\text{ N}}{2,0\text{ kg}} = 7,2\text{ m/s}^2

(1 punct)

d. Coeficientul de frecare la alunecare în mișcare uniformă (4 puncte)

  • Pe porțiunea cu frecare, corpul se mișcă uniform (a=0a = 0). Rezultanta forțelor pe direcția planului este nulă:
Gt+F−Ff=0G_t + F - F_f = 0

(2 puncte)

  • Forța de frecare la alunecare depinde de reacțiunea normală a planului:
Ff=μ⋅N  ⟹  μ=FfNF_f = \mu \cdot N \implies \mu = \frac{F_f}{N}

(1 punct)

  • Cum Ff=Gt+F=14,4 NF_f = G_t + F = 14,4\text{ N} și N=16 NN = 16\text{ N}, obținem:
μ=14,4 N16 N=0,9\mu = \frac{14,4\text{ N}}{16\text{ N}} = 0,9

(1 punct)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un balon meteorologic coboară vertical cu viteza constantă v=6,0 m/sv = 6,0\text{ m/s}. La înălțimea h=18,2 mh = 18,2\text{ m} față de sol, din balon se desprinde un corp cu masa m=100 gm = 100\text{ g}. Interacțiunea corpului de masă mm cu aerul se consideră neglijabilă. Energia potențială gravitațională se consideră nulă la nivelul solului.

  • a. Calculați energia mecanică a corpului de masă mm în momentul desprinderii sale din balon.
  • b. Calculați lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului din momentul desprinderii, până în momentul în care acesta atinge solul.
  • c. Calculați înălțimea la care se află corpul atunci când energia sa potențială este egală cu energia sa cinetică.
  • d. În urma impactului cu solul, corpul pătrunde în sol pe o distanță dd pe care o parcurge în Δt=10 ms\Delta t = 10\text{ ms}. Calculați valoarea medie a forței rezultante care acționează asupra corpului în timpul pătrunderii în sol.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul III

a. Energia mecanică la momentul desprinderii (4 puncte)

  • Energia mecanică totală este suma dintre energia cinetică și energia potențială gravitațională a corpului:
E=Ec+EpE = E_c + E_p

(1 punct)

  • Expresia energiei cinetice la desprindere (viteza inițială fiind egală cu viteza balonului v=6,0 m/sv = 6,0\text{ m/s}):
Ec=m⋅v22=0,1 kg⋅(6,0 m/s)22=1,8 JE_c = \frac{m \cdot v^2}{2} = \frac{0,1\text{ kg} \cdot (6,0\text{ m/s})^2}{2} = 1,8\text{ J}

(1 punct)

  • Expresia energiei potențiale gravitaționale la înălțimea h=18,2 mh = 18,2\text{ m}:
Ep=m⋅g⋅h=0,1 kg⋅10 m/s2⋅18,2 m=18,2 JE_p = m \cdot g \cdot h = 0,1\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 18,2\text{ m} = 18,2\text{ J}

(1 punct)

  • Energia mecanică totală este:
E=1,8 J+18,2 J=20 JE = 1,8\text{ J} + 18,2\text{ J} = 20\text{ J}

(1 punct)

b. Lucrul mecanic efectuat de greutate (3 puncte)

  • Greutatea este o forță conservativă verticală îndreptată în jos; coborând de la înălțimea hh la sol (h0=0h_0 = 0), lucrul mecanic este motor:
LG=m⋅g⋅hL_G = m \cdot g \cdot h

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
LG=0,1 kg⋅10 m/s2⋅18,2 m=18,2 JL_G = 0,1\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 18,2\text{ m} = 18,2\text{ J}

(1 punct)

c. Înălțimea la care Ep′=Ec′E_p' = E_c' (4 puncte)

  • În cădere liberă fără frecare cu aerul, energia mecanică totală a corpului se conservă:
E=Ec′+Ep′E = E_c' + E_p'

(1 punct)

  • Condiția din enunț impune Ec′=Ep′E_c' = E_p':
E=Ep′+Ep′=2Ep′E = E_p' + E_p' = 2 E_p'

(1 punct)

  • Exprimând energia potențială la noua înălțime h′h':
Ep′=m⋅g⋅h′=E2E_p' = m \cdot g \cdot h' = \frac{E}{2}

(1 punct)

  • Înălțimea căutată este:
h′=E2mg=20 J2⋅0,1 kg⋅10 m/s2=10 mh' = \frac{E}{2 m g} = \frac{20\text{ J}}{2 \cdot 0,1\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2} = 10\text{ m}

(1 punct)

d. Forța medie rezultantă la pătrunderea în sol (4 puncte)

  • La atingerea solului (h=0h = 0), întreaga energie mecanică se regăsește sub formă de energie cinetică:
Ecsol=m⋅vsol22=E=20 JE_c^{\text{sol}} = \frac{m \cdot v_{\text{sol}}^2}{2} = E = 20\text{ J}

(1 punct)

  • Viteza corpului la atingerea solului este:
vsol=2Em=2⋅20 J0,1 kg=20 m/sv_{\text{sol}} = \sqrt{\frac{2 E}{m}} = \sqrt{\frac{2 \cdot 20\text{ J}}{0,1\text{ kg}}} = 20\text{ m/s}
  • În timpul pătrunderii în sol corpul se oprește (vf=0v_f = 0). Conform teoremei variației impulsului, forța medie rezultantă FmF_m satisface relația în modul:
Fm⋅Δt=m⋅vsolF_m \cdot \Delta t = m \cdot v_{\text{sol}}

(2 puncte)

  • Înlocuind Δt=10 ms=10⋅10−3 s=0,01 s\Delta t = 10\text{ ms} = 10 \cdot 10^{-3}\text{ s} = 0,01\text{ s}:
Fm=m⋅vsolΔt=0,1 kg⋅20 m/s0,01 s=200 NF_m = \frac{m \cdot v_{\text{sol}}}{\Delta t} = \frac{0,1\text{ kg} \cdot 20\text{ m/s}}{0,01\text{ s}} = 200\text{ N}

(1 punct)


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J⋅mol−1⋅K−1R = 8,31\text{ J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}. Ecuația termică de stare a gazului ideal este p⋅V=ν⋅R⋅Tp \cdot V = \nu \cdot R \cdot T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. O cantitate constantă de gaz ideal se destinde izobar. În acest proces:

  • a. lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior este negativ
  • b. lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior este nul
  • c. energia internă în starea finală este mai mică decât energia internă în starea inițială
  • d. energia internă în starea finală este mai mare decât energia internă în starea inițială (3p)

2. Dependența temperaturii TT a unui gaz de presiunea pp la care acesta se află este dată de relația T=b⋅p2T = b \cdot p^2, unde bb este o constantă pozitivă. Unitatea de măsură în S.I. a constantei bb este:

  • a. K⋅N−2⋅m4\text{K}\cdot\text{N}^{-2}\cdot\text{m}^4 (3p)
  • b. K⋅N−2⋅m6\text{K}\cdot\text{N}^{-2}\cdot\text{m}^6
  • c. K⋅N2⋅m−4\text{K}\cdot\text{N}^2\cdot\text{m}^{-4}
  • d. K⋅N2⋅m−6\text{K}\cdot\text{N}^2\cdot\text{m}^{-6}

3. Căldura necesară pentru a încălzi o masă m=2 kgm = 2\text{ kg} de apă (ca=4200 J/(kg⋅K)c_a = 4200\text{ J}/(\text{kg}\cdot\text{K})) de la t1=10∘Ct_1 = 10^\circ\text{C} la t2=20∘Ct_2 = 20^\circ\text{C} este:

  • a. 42 kJ42\text{ kJ}
  • b. 84 kJ84\text{ kJ} (3p)
  • c. 0,16 MJ0,16\text{ MJ}
  • d. 2,37 MJ2,37\text{ MJ}

4. Un motor termic funcționează după un ciclu Carnot. Temperatura sursei calde este cu ΔT=1200 K\Delta T = 1200\text{ K} mai mare decât temperatura sursei reci. Dacă randamentul ciclului este η=80%\eta = 80\%, atunci temperatura sursei reci este:

  • a. 250 K250\text{ K}
  • b. 300 K300\text{ K} (3p)
  • c. 500 K500\text{ K}
  • d. 800 K800\text{ K}

5. O cantitate de gaz ideal descrie procesul reprezentat în coordonate p−Vp-V în figura alăturată. Raportul dintre temperatura absolută a gazului în starea A şi temperatura absolută a gazului în starea B este:

Proces termodinamic p-V din starea A în starea B

  • a. 3
  • b. 4
  • c. 6
  • d. 9 (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns d (3 puncte)

  • Într-o destindere (Vf>ViV_f > V_i) la presiune constantă (p=const.p = \text{const.}), legea Gay-Lussac arată că:
ViTi=VfTf  ⟹  Tf=Ti⋅VfVi>Ti\frac{V_i}{T_i} = \frac{V_f}{T_f} \implies T_f = T_i \cdot \frac{V_f}{V_i} > T_i
  • Energia internă a unui gaz ideal depinde strict de temperatura absolută:
U=ν⋅CV⋅T  ⟹  Uf>UiU = \nu \cdot C_V \cdot T \implies U_f > U_i
  • Astfel, energia internă în starea finală este mai mare decât energia internă în starea inițială.
  • Răspuns corect: d.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Din relația T=b⋅p2T = b \cdot p^2, izolăm constanta bb:
b=Tp2  ⟹  [b]=[T][p]2b = \frac{T}{p^2} \implies [b] = \frac{[T]}{[p]^2}
  • În sistemul internațional, [T]=K[T] = \text{K}, iar presiunea are unitatea [p]=N/m2=N⋅m−2[p] = \text{N/m}^2 = \text{N}\cdot\text{m}^{-2}:
[b]=K(N⋅m−2)2=K⋅N−2⋅m4[b] = \frac{\text{K}}{(\text{N}\cdot\text{m}^{-2})^2} = \text{K}\cdot\text{N}^{-2}\cdot\text{m}^4
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • Căldura necesară încălzirii unei mase mm de substanță fără schimbare de fază este:
Q=m⋅ca⋅Δt=m⋅ca⋅(t2−t1)Q = m \cdot c_a \cdot \Delta t = m \cdot c_a \cdot (t_2 - t_1)
  • Înlocuind valorile numerice:
Q=2 kg⋅4200 J/(kg⋅K)⋅(20−10) K=84 000 J=84 kJQ = 2\text{ kg} \cdot 4200\text{ J}/(\text{kg}\cdot\text{K}) \cdot (20 - 10)\text{ K} = 84\,000\text{ J} = 84\text{ kJ}
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Randamentul ciclului Carnot se exprimă în funcție de temperaturile absolute ale sursei calde (T1T_1) și sursei reci (T2T_2):
η=T1−T2T1=ΔTT1=ΔTT2+ΔT\eta = \frac{T_1 - T_2}{T_1} = \frac{\Delta T}{T_1} = \frac{\Delta T}{T_2 + \Delta T}
  • Cu η=0,8\eta = 0,8 și ΔT=1200 K\Delta T = 1200\text{ K}:
0,8=1200T2+1200  ⟹  0,8⋅T2+960=1200  ⟹  0,8⋅T2=240  ⟹  T2=300 K0,8 = \frac{1200}{T_2 + 1200} \implies 0,8 \cdot T_2 + 960 = 1200 \implies 0,8 \cdot T_2 = 240 \implies T_2 = 300\text{ K}
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Din ecuația de stare Clapeyron-Mendeleev, raportul temperaturilor pentru aceeași cantitate de gaz este:
TATB=pA⋅VApB⋅VB\frac{T_A}{T_B} = \frac{p_A \cdot V_A}{p_B \cdot V_B}
  • Citind coordonatele punctelor din grafic: pA=3p0p_A = 3 p_0, VA=3V0V_A = 3 V_0, respectiv pB=p0p_B = p_0, VB=V0V_B = V_0:
TATB=3p0⋅3V0p0⋅V0=9\frac{T_A}{T_B} = \frac{3 p_0 \cdot 3 V_0}{p_0 \cdot V_0} = 9
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

O masă m=280 gm = 280\text{ g} de azot molecular (μ=28 g/mol\mu = 28\text{ g/mol}; CV=2,5RC_V = 2,5 R) ocupă, în starea inițială, volumul V1V_1 la temperatura T1=320 KT_1 = 320\text{ K} și presiunea p1=831 kPap_1 = 831\text{ kPa}. Gazul, considerat ideal, este comprimat la temperatură constantă, până la înjumătățirea volumului, iar apoi este încălzit la presiune constantă, până revine la volumul inițial V1V_1. Determinați:

  • a. volumul inițial ocupat de gaz;
  • b. densitatea maximă a gazului în cursul transformărilor;
  • c. temperatura maximă a gazului în cursul transformărilor;
  • d. căldura primită de gaz în destinderea izobară.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul II

a. Volumul inițial ocupat de gaz (3 puncte)

  • Din ecuația de stare a gazului ideal scrisă pentru starea inițială:
p1⋅V1=mμ⋅R⋅T1p_1 \cdot V_1 = \frac{m}{\mu} \cdot R \cdot T_1

(2 puncte)

  • Numărul de moli este ν=280 g28 g/mol=10 moli\nu = \frac{280\text{ g}}{28\text{ g/mol}} = 10\text{ moli}.
  • Volumul inițial V1V_1 la presiunea p1=831 kPa=831⋅103 Pap_1 = 831\text{ kPa} = 831 \cdot 10^3\text{ Pa} este:
V1=ν⋅R⋅T1p1=10 mol⋅8,31 J/(mol⋅K)⋅320 K831⋅103 Pa=0,032 m3=32⋅10−3 m3V_1 = \frac{\nu \cdot R \cdot T_1}{p_1} = \frac{10\text{ mol} \cdot 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}) \cdot 320\text{ K}}{831 \cdot 10^3\text{ Pa}} = 0,032\text{ m}^3 = 32 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3

(1 punct)

b. Densitatea maximă a gazului (4 puncte)

  • Masa gazului este constantă pe parcursul ambelor transformări (m=280 g=0,28 kgm = 280\text{ g} = 0,28\text{ kg}). Densitatea este ρ=mV\rho = \frac{m}{V}, fiind maximă atunci când volumul atinge valoarea minimă:
ρmax⁡=ρ2\rho_{\max} = \rho_2

(1 punct)

  • Volumul minim este obținut la finalul comprimării izoterme:
V2=V12=32⋅10−3 m32=16⋅10−3 m3V_2 = \frac{V_1}{2} = \frac{32 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3}{2} = 16 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3

(1 punct)

  • Expresia densității în starea 2:
ρ2=mV2\rho_2 = \frac{m}{V_2}

(1 punct)

  • Calculul numeric:
ρmax⁡=0,28 kg0,016 m3=17,5 kg/m3\rho_{\max} = \frac{0,28\text{ kg}}{0,016\text{ m}^3} = 17,5\text{ kg/m}^3

(1 punct)

c. Temperatura maximă a gazului (4 puncte)

  • Comprimarea 1→21 \to 2 este izotermă (T2=T1=320 KT_2 = T_1 = 320\text{ K}), iar destinderea 2→32 \to 3 este izobară (p2=p3p_2 = p_3) până la V3=V1V_3 = V_1.
  • Legea transformării izobare oferă:
V2T2=V3T3\frac{V_2}{T_2} = \frac{V_3}{T_3}

(1 punct)

  • Deoarece T2=T1T_2 = T_1 și V3=V1=2V2V_3 = V_1 = 2 V_2:
T2=T1T_2 = T_1

(1 punct)

  • În cursul transformării izobare, volumul crește monoton, deci temperatura crește și atinge valoarea maximă în starea finală 3:
Tmax⁡=T3=T2⋅V3V2=320 K⋅2T_{\max} = T_3 = T_2 \cdot \frac{V_3}{V_2} = 320\text{ K} \cdot 2

(1 punct)

  • Rezultat final:
Tmax⁡=640 KT_{\max} = 640\text{ K}

(1 punct)

d. Căldura primită în destinderea izobară (4 puncte)

  • Căldura primită de gaz are loc în transformarea izobară 2→32 \to 3:
Qprimit=Q23Q_{\text{primit}} = Q_{23}

(1 punct)

  • Expresia căldurii la presiune constantă:
Q23=ν⋅Cp⋅(T3−T2)Q_{23} = \nu \cdot C_p \cdot (T_3 - T_2)

(1 punct)

  • Relația Robert Mayer oferă căldura molară la presiune constantă a azotului:
Cp=CV+R=2,5R+R=3,5R=3,5⋅8,31 J/(mol⋅K)≅29,085 J/(mol⋅K)C_p = C_V + R = 2,5 R + R = 3,5 R = 3,5 \cdot 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}) \cong 29,085\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K})

(1 punct)

  • Calcul numeric:
Qprimit=10 mol⋅29,085 J/(mol⋅K)⋅(640−320) K=93 072 J≅93 kJQ_{\text{primit}} = 10\text{ mol} \cdot 29,085\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}) \cdot (640 - 320)\text{ K} = 93\,072\text{ J} \cong 93\text{ kJ}

(1 punct)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

O cantitate ν=283,1 mol≅2,4⋅10−2 mol\nu = \frac{2}{83,1}\text{ mol} \cong 2,4 \cdot 10^{-2}\text{ mol} de gaz ideal monoatomic (CV=1,5RC_V = 1,5 R) evoluează conform transformării ciclice A→B→C→D→AA \to B \to C \to D \to A reprezentate în coordonate p−Vp-V în graficul alăturat.

Ciclu termodinamic în coordonate p-V

  • a. Calculați temperatura gazului în starea de echilibru termodinamic B.
  • b. Determinați variația energiei interne a gazului în procesul A→B→CA \to B \to C.
  • c. Determinați căldura cedată de gaz mediului exterior în decursul răcirii la volum constant.
  • d. Determinați lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior în decursul unui ciclu.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul III

a. Temperatura gazului în starea B (3 puncte)

  • Din ecuația termică de stare a gazului ideal aplicată în starea B:
pB⋅VB=ν⋅R⋅TBp_B \cdot V_B = \nu \cdot R \cdot T_B

(2 puncte)

  • Din grafic citim coordonatele: pB=1,5⋅105 Pap_B = 1,5 \cdot 10^5\text{ Pa} și VB=1 L=10−3 m3V_B = 1\text{ L} = 10^{-3}\text{ m}^3.
  • Produsul νR=283,1 mol⋅8,31 J/(mol⋅K)=0,2 J/K\nu R = \frac{2}{83,1}\text{ mol} \cdot 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}) = 0,2\text{ J/K}.
  • Rezultă temperatura:
TB=pB⋅VBν⋅R=1,5⋅105 Pa⋅10−3 m30,2 J/K=750 KT_B = \frac{p_B \cdot V_B}{\nu \cdot R} = \frac{1,5 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 10^{-3}\text{ m}^3}{0,2\text{ J/K}} = 750\text{ K}

(1 punct)

b. Variația energiei interne în procesul A→B→CA \to B \to C (4 puncte)

  • Energia internă este o funcție de stare; variația sa depinde strict de starea inițială A și starea finală C:
ΔUAC=ν⋅CV⋅(TC−TA)=1,5⋅νR⋅(TC−TA)=1,5⋅(pCVC−pAVA)\Delta U_{AC} = \nu \cdot C_V \cdot (T_C - T_A) = 1,5 \cdot \nu R \cdot (T_C - T_A) = 1,5 \cdot (p_C V_C - p_A V_A)

(1 punct)

  • Pentru starea A:
pA⋅VA=ν⋅R⋅TA=1,0⋅105 Pa⋅10−3 m3=100 Jp_A \cdot V_A = \nu \cdot R \cdot T_A = 1,0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 100\text{ J}

(1 punct)

  • Pentru starea C:
pC⋅VC=ν⋅R⋅TC=1,5⋅105 Pa⋅4⋅10−3 m3=600 Jp_C \cdot V_C = \nu \cdot R \cdot T_C = 1,5 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 4 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 600\text{ J}

(1 punct)

  • Calculul variației energiei interne:
ΔUAC=1,5⋅(600 J−100 J)=1,5⋅500 J=750 J\Delta U_{AC} = 1,5 \cdot (600\text{ J} - 100\text{ J}) = 1,5 \cdot 500\text{ J} = 750\text{ J}

(1 punct)

c. Căldura cedată în răcirea izocoră (4 puncte)

  • Răcirea la volum constant are loc pe ramura izocoră C→DC \to D (VC=VD=4 LV_C = V_D = 4\text{ L}):
QCD=ν⋅CV⋅(TD−TC)=1,5⋅(pDVD−pCVC)Q_{CD} = \nu \cdot C_V \cdot (T_D - T_C) = 1,5 \cdot (p_D V_D - p_C V_C)

(2 puncte)

  • Pentru starea D:
pD⋅VD=ν⋅R⋅TD=0,75⋅105 Pa⋅4⋅10−3 m3=300 Jp_D \cdot V_D = \nu \cdot R \cdot T_D = 0,75 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 4 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 300\text{ J}

(1 punct)

  • Căldura schimbată este:
QCD=1,5⋅(300 J−600 J)=−450 JQ_{CD} = 1,5 \cdot (300\text{ J} - 600\text{ J}) = -450\text{ J}

(Căldura cedată mediului exterior este ∣QCD∣=450 J|Q_{CD}| = 450\text{ J}).

(1 punct)

d. Lucrul mecanic total pe durata unui ciclu (4 puncte)

  • Lucrul mecanic total efectuat de gaz este suma lucrurilor mecanice pe fiecare etapă a ciclului:
Ltotal=LAB+LBC+LCD+LDAL_{\text{total}} = L_{AB} + L_{BC} + L_{CD} + L_{DA}

(1 punct)

  • Pe transformările izocore lucrul mecanic este nul: LAB=0L_{AB} = 0, LCD=0L_{CD} = 0.
  • Pe transformarea izobară B→CB \to C (pB=pC=1,5⋅105 Pap_B = p_C = 1,5 \cdot 10^5\text{ Pa}):
LBC=pB+pC2⋅(VC−VB)=1,5⋅105 Pa⋅(4−1)⋅10−3 m3=450 JL_{BC} = \frac{p_B + p_C}{2} \cdot (V_C - V_B) = 1,5 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot (4 - 1) \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 450\text{ J}

(1 punct)

  • Pe comprimarea izobară D→AD \to A (pD=pA=1,0⋅105 Pap_D = p_A = 1,0 \cdot 10^5\text{ Pa}):
LDA=pA⋅(VA−VD)=1,0⋅105 Pa⋅(1−4)⋅10−3 m3=−300 JL_{DA} = p_A \cdot (V_A - V_D) = 1,0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot (1 - 4) \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = -300\text{ J}

(1 punct)

  • Lucrul mecanic total obținut pe ciclu este:
Ltotal=450 J−300 J=150 JL_{\text{total}} = 450\text{ J} - 300\text{ J} = 150\text{ J}

(1 punct)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. O baterie având tensiunea electromotoare constantă alimentează un consumator cu rezistența electrică variabilă. În această situație:

  • a. intensitatea curentului care parcurge circuitul crește când rezistența consumatorului crește
  • b. tensiunea la bornele bateriei scade când rezistența consumatorului crește
  • c. intensitatea curentului care parcurge circuitul crește când rezistența consumatorului scade (3p)
  • d. tensiunea la bornele bateriei crește când rezistența consumatorului scade

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, rezistența electrică a unui conductor metalic depinde de temperatură conform expresiei:

  • a. R=R0(1−αt)R = R_0 (1 - \alpha t)
  • b. R=R0(1+αt)R = R_0 (1 + \alpha t) (3p)
  • c. R=R0−αtR = R_0 - \alpha t
  • d. R=R0+αtR = R_0 + \alpha t

3. O sursă are t.e.m. EE și rezistenţa interioară rr. Unitatea de măsură a mărimii fizice exprimate prin produsul 14E2r−1\frac{1}{4} E^2 r^{-1} este:

  • a. A\text{A}
  • b. J\text{J}
  • c. V\text{V}
  • d. W\text{W} (3p)

4. Energia electrică consumată de un rezistor parcurs de un curent electric cu intensitatea de I=4 AI = 4\text{ A} este Wt=230,4 kJW_t = 230,4\text{ kJ} în Δt=80 min\Delta t = 80\text{ min}. Tensiunea la bornele consumatorului este:

  • a. 144 V144\text{ V}
  • b. 96 V96\text{ V}
  • c. 48 V48\text{ V}
  • d. 12 V12\text{ V} (3p)

5. În figura alăturată este reprezentată dependența tensiunii electrice la bornele unei baterii de intensitatea curentului electric prin aceasta.

Graficul dependenței U(I) pentru o baterie

Rezistența interioară a bateriei are valoarea:

  • a. 0,25 Ω0,25\ \Omega (3p)
  • b. 0,75 Ω0,75\ \Omega
  • c. 0,75 kΩ0,75\text{ k}\Omega
  • d. 0,25 kΩ0,25\text{ k}\Omega
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Conform legii lui Ohm pentru întregul circuit, intensitatea curentului este dată de:
I=ER+rI = \frac{E}{R + r}
  • Dacă rezistența consumatorului RR scade, numitorul R+rR + r scade, iar intensitatea curentului II crește.
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Variația rezistivității și implicit a rezistenței conductorilor metalici cu temperatura este liniară pentru intervale uzuale:
R(t)=R0(1+α⋅t)R(t) = R_0 (1 + \alpha \cdot t)

unde R0R_0 este rezistența la 0∘C0^\circ\text{C}, α\alpha este coeficientul termic al rezistivității, iar tt este temperatura în grade Celsius.

  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Expresia 14E2r−1=E24r\frac{1}{4} E^2 r^{-1} = \frac{E^2}{4r} reprezintă puterea maximă transferată unui consumator adaptat (R=rR = r):
Pmax⁡=E24rP_{\max} = \frac{E^2}{4r}
  • Unitatea de măsură a puterii în Sistemul Internațional este wattul (W\text{W}).
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Energia electrică consumată de rezistor este legată de tensiune, curent și durată prin:
Wt=U⋅I⋅Δt  ⟹  U=WtI⋅ΔtW_t = U \cdot I \cdot \Delta t \implies U = \frac{W_t}{I \cdot \Delta t}
  • Transformăm timpul în secunde: Δt=80 min=80⋅60 s=4800 s\Delta t = 80\text{ min} = 80 \cdot 60\text{ s} = 4800\text{ s}:
U=230 400 J4 A⋅4800 s=230 40019 200 V=12 VU = \frac{230\,400\text{ J}}{4\text{ A} \cdot 4800\text{ s}} = \frac{230\,400}{19\,200}\text{ V} = 12\text{ V}
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Ecuația caracteristicii curent-tensiune a sursei este:
U=E−I⋅r  ⟹  r=∣ΔUΔI∣U = E - I \cdot r \implies r = \left|\frac{\Delta U}{\Delta I}\right|
  • Din grafic se observă că la mers în gol (I=0I = 0), E=1,5 VE = 1,5\text{ V}, iar curentul de scurtcircuit (U=0U = 0) este Isc=6 AI_{\text{sc}} = 6\text{ A}:
r=EIsc=1,5 V6 A=0,25 Ωr = \frac{E}{I_{\text{sc}}} = \frac{1,5\text{ V}}{6\text{ A}} = 0,25\ \Omega
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

O sursă de tensiune continuă este formată prin legarea serie a două baterii având tensiunile electromotoare E1=4,5 VE_1 = 4,5\text{ V}, respectiv E2=9 VE_2 = 9\text{ V} și rezistențele interioare r1=0,15 Ωr_1 = 0,15\ \Omega, respectiv r2=0,35 Ωr_2 = 0,35\ \Omega. La bornele sursei se conectează un circuit format din trei rezistoare. Cele trei rezistoare sunt conectate astfel: rezistorul cu rezistența electrică R1=9 ΩR_1 = 9\ \Omega este legat în serie cu gruparea paralel formată de rezistoarele având rezistențele electrice R2=5 ΩR_2 = 5\ \Omega și R3R_3. Intensitatea curentului electric prin rezistorul cu rezistența electrică R1R_1 este I=1 AI = 1\text{ A}. Determinați:

  • a. tensiunea electromotoare a sursei de tensiune continuă;
  • b. valoarea tensiunii indicate de un voltmetru ideal (RV→∞R_V \to \infty) conectat la bornele sursei;
  • c. valoarea rezistenței electrice a rezistorului R3R_3;
  • d. intensitatea curentului prin rezistorul cu rezistența electrică R1R_1, dacă, în circuitul dat, se inversează polaritatea bateriei având tensiunea electromotoare E2E_2.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul II

a. Tensiunea electromotoare a grupării serie (3 puncte)

  • La legarea în serie concordantă a două baterii, tensiunea electromotoare echivalentă este suma t.e.m. individuale:
Ee=E1+E2E_e = E_1 + E_2

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
Ee=4,5 V+9 V=13,5 VE_e = 4,5\text{ V} + 9\text{ V} = 13,5\text{ V}

(1 punct)

b. Tensiunea indicată de un voltmetru ideal la bornele sursei (4 puncte)

  • Rezistența interioară echivalentă a celor două baterii în serie este:
re=r1+r2=0,15 Ω+0,35 Ω=0,5 Ωr_e = r_1 + r_2 = 0,15\ \Omega + 0,35\ \Omega = 0,5\ \Omega

(1 punct)

  • Curentul debitat de sursă trece în totalitate prin rezistorul R1R_1 conectat pe ramura principală, deci intensitatea totală este I=1 AI = 1\text{ A}. Tensiunea la borne este:
U=Ee−I⋅reU = E_e - I \cdot r_e

(2 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice:
U=13,5 V−1 A⋅0,5 Ω=13 VU = 13,5\text{ V} - 1\text{ A} \cdot 0,5\ \Omega = 13\text{ V}

(1 punct)

c. Valoarea rezistenței electrice R3R_3 (4 puncte)

  • Conform legii lui Ohm pentru întregul circuit, rezistența externă totală ReR_e satisface:
I=EeRe+re  ⟹  Re=EeI−re=13,5 V1 A−0,5 Ω=13 ΩI = \frac{E_e}{R_e + r_e} \implies R_e = \frac{E_e}{I} - r_e = \frac{13,5\text{ V}}{1\text{ A}} - 0,5\ \Omega = 13\ \Omega

(1 punct)

  • Structura circuitului extern este Re=R1+R23R_e = R_1 + R_{23}:
Re=R1+R23  ⟹  R23=Re−R1=13 Ω−9 Ω=4 ΩR_e = R_1 + R_{23} \implies R_{23} = R_e - R_1 = 13\ \Omega - 9\ \Omega = 4\ \Omega

(1 punct)

  • Rezistența echivalentă a grupării paralel a rezistoarelor R2R_2 și R3R_3:
R23=R2⋅R3R2+R3  ⟹  1R3=1R23−1R2R_{23} = \frac{R_2 \cdot R_3}{R_2 + R_3} \implies \frac{1}{R_3} = \frac{1}{R_{23}} - \frac{1}{R_2}

(1 punct)

  • Înlocuind valorile numerice (R2=5 ΩR_2 = 5\ \Omega, R23=4 ΩR_{23} = 4\ \Omega):
1R3=14−15=120 Ω−1  ⟹  R3=20 Ω\frac{1}{R_3} = \frac{1}{4} - \frac{1}{5} = \frac{1}{20}\ \Omega^{-1} \implies R_3 = 20\ \Omega

(1 punct)

d. Intensitatea prin R1R_1 la inversarea polarității bateriei E2E_2 (4 puncte)

  • La inversarea polarității bateriei cu t.e.m. mai mare E2E_2, noua t.e.m. echivalentă devine diferența tensiunilor:
Ee′=E2−E1=9 V−4,5 V=4,5 VE_e' = E_2 - E_1 = 9\text{ V} - 4,5\text{ V} = 4,5\text{ V}
  • Rezistențele interioare se adună indiferent de polaritate, astfel rezistența totală a circuitului rămâne neschimbată:
I′=E2−E1Re+reI' = \frac{E_2 - E_1}{R_e + r_e}

(3 puncte)

  • Calculul intensității curentului:
I′=4,5 V13 Ω+0,5 Ω=4,5 V13,5 Ω=13 A≅0,3 AI' = \frac{4,5\text{ V}}{13\ \Omega + 0,5\ \Omega} = \frac{4,5\text{ V}}{13,5\ \Omega} = \frac{1}{3}\text{ A} \cong 0,3\text{ A}

(1 punct)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

O baterie cu tensiunea electromotoare E=12 VE = 12\text{ V} și rezistența interioară r=1 Ωr = 1\ \Omega alimentează o grupare paralel formată din două rezistoare având rezistențele electrice R1=4 ΩR_1 = 4\ \Omega și R2R_2. Firul conductor din care este confecționat rezistorul R2R_2 are lungimea ℓ=12 m\ell = 12\text{ m} și aria secțiunii transversale S=0,16 mm2S = 0,16\text{ mm}^2. Puterea electrică totală dezvoltată de baterie este Ptotal=36 WP_{\text{total}} = 36\text{ W}. Determinați:

  • a. intensitatea curentului electric prin baterie;
  • b. rezistivitatea materialului din care este confecționat rezistorul R2R_2;
  • c. puterea electrică disipată de rezistorul R1R_1;
  • d. randamentul circuitului electric.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul III

a. Intensitatea curentului electric prin baterie (3 puncte)

  • Puterea electrică totală debitată de sursă este produsul dintre t.e.m. și curentul total:
Ptotal=E⋅IP_{\text{total}} = E \cdot I

(2 puncte)

  • Calculul intensității:
I=PtotalE=36 W12 V=3 AI = \frac{P_{\text{total}}}{E} = \frac{36\text{ W}}{12\text{ V}} = 3\text{ A}

(1 punct)

b. Rezistivitatea materialului rezistorului R2R_2 (4 puncte)

  • Din legea lui Ohm pentru întregul circuit, rezistența echivalentă paralel R12R_{12} satisface:
I=ER12+r  ⟹  R12=EI−r=12 V3 A−1 Ω=3 ΩI = \frac{E}{R_{12} + r} \implies R_{12} = \frac{E}{I} - r = \frac{12\text{ V}}{3\text{ A}} - 1\ \Omega = 3\ \Omega

(1 punct)

  • Pentru gruparea paralel a rezistoarelor R1R_1 și R2R_2:
1R12=1R1+1R2  ⟹  R12=R1⋅R2R1+R2\frac{1}{R_{12}} = \frac{1}{R_1} + \frac{1}{R_2} \implies R_{12} = \frac{R_1 \cdot R_2}{R_1 + R_2}

(1 punct)

  • Izolând rezistența R2R_2:
1R2=13−14=112 Ω−1  ⟹  R2=12 Ω\frac{1}{R_2} = \frac{1}{3} - \frac{1}{4} = \frac{1}{12}\ \Omega^{-1} \implies R_2 = 12\ \Omega
  • Rezistența electrică în funcție de parametrii geometrici ai conductorului:
R2=ρ⋅ℓS  ⟹  ρ=R2⋅SℓR_2 = \rho \cdot \frac{\ell}{S} \implies \rho = \frac{R_2 \cdot S}{\ell}

(1 punct)

  • Înlocuind valorile (S=0,16 mm2=0,16⋅10−6 m2S = 0,16\text{ mm}^2 = 0,16 \cdot 10^{-6}\text{ m}^2, ℓ=12 m\ell = 12\text{ m}):
ρ=12 Ω⋅0,16⋅10−6 m212 m=1,6⋅10−7 Ω⋅m\rho = \frac{12\ \Omega \cdot 0,16 \cdot 10^{-6}\text{ m}^2}{12\text{ m}} = 1,6 \cdot 10^{-7}\ \Omega\cdot\text{m}

(1 punct)

c. Puterea electrică disipată pe rezistorul R1R_1 (4 puncte)

  • Puterea disipată pe rezistorul R1R_1 este:
P1=R1⋅I12P_1 = R_1 \cdot I_1^2

(1 punct)

  • În nodul circuitului paralel, curentul total se ramifică:
I=I1+I2I = I_1 + I_2

(1 punct)

  • Tensiunile fiind egale la bornele grupării paralel:
I1⋅R1=I2⋅R2  ⟹  I2=I1⋅R1R2=I1⋅412=I13I_1 \cdot R_1 = I_2 \cdot R_2 \implies I_2 = I_1 \cdot \frac{R_1}{R_2} = I_1 \cdot \frac{4}{12} = \frac{I_1}{3}

(1 punct)

  • Rezultă I1+I13=I  ⟹  43I1=3 A  ⟹  I1=2,25 AI_1 + \frac{I_1}{3} = I \implies \frac{4}{3} I_1 = 3\text{ A} \implies I_1 = 2,25\text{ A}.
  • Calculul puterii disipate:
P1=4 Ω⋅(2,25 A)2=4⋅5,0625 W=20,25 WP_1 = 4\ \Omega \cdot (2,25\text{ A})^2 = 4 \cdot 5,0625\text{ W} = 20,25\text{ W}

(1 punct)

d. Randamentul circuitului electric (4 puncte)

  • Randamentul transferului de putere de la sursă la circuitul exterior este dat de raportul rezistențelor:
η=R12R12+r\eta = \frac{R_{12}}{R_{12} + r}

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
η=3 Ω3 Ω+1 Ω=34=0,75=75%\eta = \frac{3\ \Omega}{3\ \Omega + 1\ \Omega} = \frac{3}{4} = 0,75 = 75\%

(1 punct)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,63⋅10−34 J⋅sh = 6,63 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Unitatea de măsură în S.I. a produsului dintre viteza de propagare a luminii și convergența unei lentile este aceeași cu unitatea de măsură a:

  • a. indicelui de refracție al unui mediu
  • b. vitezei luminii în vid
  • c. frecvenței luminii (3p)
  • d. energiei unui foton

2. În graficul alăturat este reprezentată dependența sinusului unghiului de refracție de sinusul unghiului de incidență pentru o rază de lumină care trece din mediul 1 în mediul 2.

Graficul sin r în funcție de sin i

Indicele de refracție relativ al mediului 2 față de mediul 1 este:

  • a. 0,7
  • b. 1,5 (3p)
  • c. 1,6
  • d. 2,5

3. O radiație monocromatică, incidentă pe suprafața unui catod, produce efect fotoelectric extern. Numărul electronilor emiși în unitatea de timp prin efect fotoelectric extern depinde:

  • a. direct proporțional de energia unui foton incident pe catod, dacă numărul fotonilor incidenți este constant
  • b. invers proporțional de energia unui foton incident pe catod, dacă numărul fotonilor incidenți este constant
  • c. direct proporțional de numărul fotonilor incidenți pe catod în unitatea de timp (3p)
  • d. invers proporțional de numărul fotonilor incidenți pe catod în unitatea de timp

4. Două lentile subțiri având distanțele focale f1f_1 și respectiv f2f_2 formează un sistem optic centrat în care distanța dintre lentile este nulă. Distanța focală echivalentă a sistemului este:

  • a. f1+f2f_1 + f_2
  • b. f1−f2f_1 - f_2
  • c. f1f2f1+f2\frac{f_1 f_2}{f_1 + f_2} (3p)
  • d. 2f1f2f1+f2\frac{2 f_1 f_2}{f_1 + f_2}

5. O radiație monocromatică alcătuită din fotoni având energia ε=4,0⋅10−19 J\varepsilon = 4,0 \cdot 10^{-19}\text{ J} este incidentă pe un catod caracterizat de lucrul mecanic de extracție Lext=3,4⋅10−19 JL_{\text{ext}} = 3,4 \cdot 10^{-19}\text{ J}. Energia cinetică maximă a electronilor emiși prin efect fotoelectric extern este:

  • a. 0,6⋅10−19 J0,6 \cdot 10^{-19}\text{ J} (3p)
  • b. 3,4⋅10−19 J3,4 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • c. 4,0⋅10−19 J4,0 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • d. 7,4⋅10−19 J7,4 \cdot 10^{-19}\text{ J}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Analizând unitățile fundamentale S.I.:
[v]=m⋅s−1,[C]=m−1  ⟹  [v⋅C]=m⋅s−1⋅m−1=s−1=Hz[v] = \text{m}\cdot\text{s}^{-1}, \quad [C] = \text{m}^{-1} \implies [v \cdot C] = \text{m}\cdot\text{s}^{-1} \cdot \text{m}^{-1} = \text{s}^{-1} = \text{Hz}
  • Hertzul (s−1\text{s}^{-1}) este unitatea de măsură a frecvenței luminii (ν=vλ\nu = \frac{v}{\lambda}).
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Conform legii a doua a refracției luminii la suprafața de separare:
n1⋅sin⁡i=n2⋅sin⁡r  ⟹  n21=n2n1=sin⁡isin⁡rn_1 \cdot \sin i = n_2 \cdot \sin r \implies n_{21} = \frac{n_2}{n_1} = \frac{\sin i}{\sin r}
  • Din graficul sin⁡r=f(sin⁡i)\sin r = f(\sin i), pentru sin⁡i=0,6\sin i = 0,6 corespunde sin⁡r=0,4\sin r = 0,4:
n21=0,60,4=1,5n_{21} = \frac{0,6}{0,4} = 1,5
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns c (3 puncte)

  • Conform primei legi a efectului fotoelectric extern formulate de Einstein, numărul fotoelectronilor emiși de catod în unitatea de timp este direct proporțional cu fluxul radiației luminoase incidente, adică direct proporțional cu numărul de fotoni care lovesc fotocatodul în unitatea de timp.
  • Răspuns corect: c.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Pentru două lentile subțiri alipite (distanță nulă între ele), convergența echivalentă a sistemului este suma convergențelor individuale:
Csist=C1+C2  ⟹  1fsist=1f1+1f2=f1+f2f1⋅f2C_{\text{sist}} = C_1 + C_2 \implies \frac{1}{f_{\text{sist}}} = \frac{1}{f_1} + \frac{1}{f_2} = \frac{f_1 + f_2}{f_1 \cdot f_2}
  • Inversând relația:
fsist=f1⋅f2f1+f2f_{\text{sist}} = \frac{f_1 \cdot f_2}{f_1 + f_2}
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Conform ecuației lui Einstein pentru conservarea energiei în efectul fotoelectric extern:
ε=Lext+Ec,max⁡  ⟹  Ec,max⁡=ε−Lext\varepsilon = L_{\text{ext}} + E_{c,\max} \implies E_{c,\max} = \varepsilon - L_{\text{ext}}
  • Înlocuind valorile numerice:
Ec,max⁡=4,0⋅10−19 J−3,4⋅10−19 J=0,6⋅10−19 JE_{c,\max} = 4,0 \cdot 10^{-19}\text{ J} - 3,4 \cdot 10^{-19}\text{ J} = 0,6 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

O lentilă subțire convergentă are distanța focală f=40 cmf = 40\text{ cm}. Ea formează pe un ecran imaginea unui obiect luminos liniar așezat perpendicular pe axa optică principală. Distanța dintre obiect și lentilă este de 60 cm60\text{ cm}.

  • a. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă în situația descrisă.
  • b. Determinați convergența lentilei.
  • c. Calculați distanța dintre obiect și imaginea obiectului formată pe ecran.
  • d. Calculați înălțimea imaginii obținute pe ecran, dacă înălțimea obiectului este y1=10 mmy_1 = 10\text{ mm}.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul II

a. Construcția geometrică a imaginii prin lentilă (4 puncte)

  • Obiectul real ABAB este plasat la o distanță mai mare decât distanța focală (∣x1∣=60 cm>f=40 cm|x_1| = 60\text{ cm} > f = 40\text{ cm}), deci imaginea formată este reală, răsturnată și mărită:
    1. O rază care pleacă din AA paralelă cu axa optică principală se refractă prin lentilă și trece prin focarul imagine F2F_2.
    2. O rază care pleacă din AA și trece prin centrul optic OO traversează lentila nedeviată.
    3. Intersecția celor două raze determină vârful A′A' al imaginii pe ecran.

Construcția geometrică a imaginii reale prin lentilă convergentă

(4 puncte)

b. Convergența lentilei (3 puncte)

  • Convergența unei lentile reprezintă inversul distanței focale exprimate în metri:
C=1fC = \frac{1}{f}

(2 puncte)

  • Cu f=40 cm=0,4 mf = 40\text{ cm} = 0,4\text{ m}:
C=10,4 m=2,5 m−1=2,5 δC = \frac{1}{0,4\text{ m}} = 2,5\text{ m}^{-1} = 2,5\ \delta

(1 punct)

c. Distanța dintre obiect și ecran (4 puncte)

  • Relația punctelor conjugate (formula fundamentală a lentilelor subțiri) în convenția carteziană de semne:
1x2−1x1=1f\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f}

(2 puncte)

  • Obiectul fiind real, coordonata sa este negativă: x1=−60 cmx_1 = -60\text{ cm}:
1x2=1f+1x1=140−160=3−2120=1120 cm−1  ⟹  x2=120 cm\frac{1}{x_2} = \frac{1}{f} + \frac{1}{x_1} = \frac{1}{40} - \frac{1}{60} = \frac{3 - 2}{120} = \frac{1}{120}\text{ cm}^{-1} \implies x_2 = 120\text{ cm}
  • Distanța dintre obiect și imaginea sa formată pe ecran este:
d=x2−x1d = x_2 - x_1

(1 punct)

  • Calcul numeric:
d=120 cm−(−60 cm)=180 cm=1,8 md = 120\text{ cm} - (-60\text{ cm}) = 180\text{ cm} = 1,8\text{ m}

(1 punct)

d. Înălțimea imaginii obținute pe ecran (4 puncte)

  • Mărirea liniară transversală β\beta se definește ca:
β=x2x1\beta = \frac{x_2}{x_1}

(2 puncte)

  • Calculul măririi:
β=120 cm−60 cm=−2\beta = \frac{120\text{ cm}}{-60\text{ cm}} = -2
  • Relația măririi în funcție de dimensiunile transversale ale obiectului și imaginii:
β=y2y1\beta = \frac{y_2}{y_1}

(1 punct)

  • Înălțimea imaginii pe ecran este:
y2=β⋅y1=−2⋅10 mm=−20 mmy_2 = \beta \cdot y_1 = -2 \cdot 10\text{ mm} = -20\text{ mm}

(Semnul minus arată că imaginea este răsturnată; modulul înălțimii este ∣y2∣=20 mm|y_2| = 20\text{ mm}).

(1 punct)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un dispozitiv Young, situat în aer, este iluminat cu o radiație monocromatică cu lungimea de undă λ1=550 nm\lambda_1 = 550\text{ nm}. Interfranja observată pe ecran este i1=1 mmi_1 = 1\text{ mm}. Același dispozitiv, iluminat cu o altă radiație monocromatică cu lungimea de undă λ2\lambda_2, prezintă maximul de ordinul doi la distanța x=2,4 mmx = 2,4\text{ mm} față de maximul central. În ambele situații sursa este situată pe axa de simetrie a dispozitivului.

  • a. Determinați valoarea interfranjei în cazul iluminării dispozitivului cu lungimea de undă λ2\lambda_2;
  • b. Determinați valoarea lungimii de undă λ2\lambda_2 a celei de a doua radiații.
  • c. Calculați valoarea, în modul, a diferenței frecvențelor celor două radiații.
  • d. Se iluminează dispozitivul simultan cu ambele radiații. Aflați distanța minimă, măsurată în raport cu franja centrală, la care are loc prima suprapunere a maximelor produse de cele două radiații.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul III

a. Valoarea interfranjei pentru lungimea de undă λ2\lambda_2 (3 puncte)

  • Poziția maximului luminos de ordinul kk pe ecran este xk=k⋅ix_k = k \cdot i. Pentru maximul de ordinul doi (k=2k = 2):
x=2⋅i2  ⟹  i2=x2x = 2 \cdot i_2 \implies i_2 = \frac{x}{2}

(2 puncte)

  • Înlocuind x=2,4 mmx = 2,4\text{ mm}:
i2=2,4 mm2=1,2 mmi_2 = \frac{2,4\text{ mm}}{2} = 1,2\text{ mm}

(1 punct)

b. Determinarea lungimii de undă λ2\lambda_2 (4 puncte)

  • Expresia interfranjei pentru cele două radiații în același dispozitiv Young (cu distanța dintre fante 2ℓ2\ell și distanța fante-ecran DD constante):
i1=λ1⋅D2ℓi_1 = \frac{\lambda_1 \cdot D}{2\ell}

(1 punct)

i2=λ2⋅D2ℓi_2 = \frac{\lambda_2 \cdot D}{2\ell}

(1 punct)

  • Împărțind membru cu membru cele două expresii:
i2i1=λ2λ1\frac{i_2}{i_1} = \frac{\lambda_2}{\lambda_1}

(1 punct)

  • Lungimea de undă λ2\lambda_2 este:
λ2=λ1⋅i2i1=550 nm⋅1,2 mm1 mm=660 nm\lambda_2 = \lambda_1 \cdot \frac{i_2}{i_1} = 550\text{ nm} \cdot \frac{1,2\text{ mm}}{1\text{ mm}} = 660\text{ nm}

(1 punct)

c. Modulul diferenței frecvențelor celor două radiații (4 puncte)

  • Diferența în modul a frecvențelor se exprimă prin:
Δν=∣ν1−ν2∣\Delta\nu = |\nu_1 - \nu_2|

(1 punct)

  • Frecvența unei radiații monocromatice este legată de lungimea de undă prin viteza luminii:
ν=cλ\nu = \frac{c}{\lambda}

(2 puncte)

  • Expresia calculată a diferenței devine:
Δν=c⋅(1λ1−1λ2)=3⋅108 m/s⋅(1550⋅10−9 m−1660⋅10−9 m)\Delta\nu = c \cdot \left(\frac{1}{\lambda_1} - \frac{1}{\lambda_2}\right) = 3 \cdot 10^8\text{ m/s} \cdot \left(\frac{1}{550 \cdot 10^{-9}\text{ m}} - \frac{1}{660 \cdot 10^{-9}\text{ m}}\right) Δν=3⋅1017⋅660−550550⋅660=3⋅1017⋅110363 000=3⋅10173300=111⋅1015 Hz≅9,1⋅1013 Hz\Delta\nu = 3 \cdot 10^{17} \cdot \frac{660 - 550}{550 \cdot 660} = \frac{3 \cdot 10^{17} \cdot 110}{363\,000} = \frac{3 \cdot 10^{17}}{3300} = \frac{1}{11} \cdot 10^{15}\text{ Hz} \cong 9,1 \cdot 10^{13}\text{ Hz}

(1 punct)

d. Distanța minimă până la prima suprapunere a maximelor (4 puncte)

  • Condiția ca un maxim produs de prima radiație (de ordin k1k_1) să se suprapună peste un maxim al celei de-a doua radiații (de ordin k2k_2) la aceeași poziție xx:
xk1=xk2  ⟹  k1⋅i1=k2⋅i2x_{k_1} = x_{k_2} \implies k_1 \cdot i_1 = k_2 \cdot i_2

(1 punct)

  • Înlocuind interfranjele exprimate în funcție de lungimile de undă:
k1⋅λ1=k2⋅λ2  ⟹  k1k2=λ2λ1=660550=65k_1 \cdot \lambda_1 = k_2 \cdot \lambda_2 \implies \frac{k_1}{k_2} = \frac{\lambda_2}{\lambda_1} = \frac{660}{550} = \frac{6}{5}

(1 punct)

  • Cele mai mici numere întregi pozitive nenule corespunzătoare primei suprapuneri sunt:
k1=6șik2=5k_1 = 6 \quad \text{și} \quad k_2 = 5

(1 punct)

  • Distanța minimă față de franja centrală este:
xmin⁡=6⋅i1=6⋅1 mm=6 mm(sau 5⋅i2=5⋅1,2 mm=6 mm)x_{\min} = 6 \cdot i_1 = 6 \cdot 1\text{ mm} = 6\text{ mm} \quad (\text{sau } 5 \cdot i_2 = 5 \cdot 1,2\text{ mm} = 6\text{ mm})

(1 punct)