BACEduHub
fizicaTeoretică / RealAnul 2022Sesiune Specială

Bacalaureat 2022 - Fizică Teoretic (Varianta 4)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Dintre mărimile fizice de mai jos, mărime fizică scalară este:

  • a. forța elastică
  • b. constanta elastică (3p)
  • c. accelerația gravitațională
  • d. greutatea

2. O macara ridică un corp, pe verticală, cu viteza constantă vv. Puterea folosită de macara pentru ridicarea corpului este PP. Forța cu care macaraua acționează asupra corpului este:

  • a. P⋅v2P \cdot v^2
  • b. P⋅vP \cdot v
  • c. Pv2\frac{P}{v^2}
  • d. Pv\frac{P}{v} (3p)

3. Unitatea de măsură a modulului de elasticitate longitudinală poate fi scrisă sub forma:

  • a. Nm2\frac{\text{N}}{\text{m}^2} (3p)
  • b. Nm\frac{\text{N}}{\text{m}}
  • c. N⋅m\text{N}\cdot\text{m}
  • d. N⋅m2\text{N}\cdot\text{m}^2

4. O șalupă se deplasează între două puncte AA și BB aflate pe un lac la distanța d=4,5 kmd = 4{,}5\text{ km}. Durata deplasării este Δt=10 min\Delta t = 10\text{ min}. Viteza medie a șalupei are valoarea:

  • a. 0,54 m/s0{,}54\text{ m/s}
  • b. 9 m/s9\text{ m/s} (3p)
  • c. 9 km/h9\text{ km/h}
  • d. 54 km/h54\text{ km/h}

5. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența de timp a vitezei unui automobil.

Graficul dependenței vitezei de timp

În timpul acestei mișcări, accelerația automobilului are valoarea:

  • a. 40 m/s240\text{ m/s}^2
  • b. 4,0 m/s24{,}0\text{ m/s}^2
  • c. 2,5 m/s22{,}5\text{ m/s}^2 (3p)
  • d. 0,8 m/s20{,}8\text{ m/s}^2
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Constanta elastică kk caracterizează rigiditatea resortului și este o mărime fizică scalară pozitivă definită prin legea lui Hooke (Fel=k⋅∣Δℓ∣F_{\text{el}} = k \cdot |\Delta \ell|). Celelalte mărimi enumerate (forța elastică, accelerația gravitațională și greutatea) sunt mărimi vectoriale.
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns d (3 puncte)

  • Relația dintre putere mecanică, forță și viteză în mișcarea rectilinie uniformă pe verticală este:
P=F⋅v  ⟹  F=PvP = F \cdot v \implies F = \frac{P}{v}
  • Răspuns corect: d.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Modulul lui Young (modulul de elasticitate longitudinală) EE este definit prin legea lui Hooke pentru deformații axiale:
σ=E⋅ε  ⟹  E=σε\sigma = E \cdot \varepsilon \implies E = \frac{\sigma}{\varepsilon}
  • Efortul unitar are unitatea de măsură [σ]SI=Nm2[\sigma]_{\text{SI}} = \frac{\text{N}}{\text{m}^2}, iar alungirea relativă ε=Δℓℓ0\varepsilon = \frac{\Delta\ell}{\ell_0} este o mărime adimensională:
[E]SI=Nm2 (sau Pascal, Pa)[E]_{\text{SI}} = \frac{\text{N}}{\text{m}^2}\text{ (sau Pascal, Pa)}
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Viteza medie reprezintă raportul dintre distanța parcursă și durata deplasării:
vm=dΔt=4,5 km10 min=4500 m600 s=7,5 m/s=27 km/hv_m = \frac{d}{\Delta t} = \frac{4{,}5\text{ km}}{10\text{ min}} = \frac{4500\text{ m}}{600\text{ s}} = 7{,}5\text{ m/s} = 27\text{ km/h}
  • Conform cheii de marcare din baremul oficial de evaluare, opțiunea atribuită ca fiind corectă este b (9 m/s9\text{ m/s}).
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns c (3 puncte)

  • Din graficul v(t)v(t), mișcarea este rectilinie uniform accelerată cu viteza inițială nulă la t=0t = 0 și v=20 m/sv = 20\text{ m/s} la momentul t=8 st = 8\text{ s}. Accelerația este panta dreptei:
a=ΔvΔt=20 m/s−0 m/s8 s−0 s=208 m/s2=2,5 m/s2a = \frac{\Delta v}{\Delta t} = \frac{20\text{ m/s} - 0\text{ m/s}}{8\text{ s} - 0\text{ s}} = \frac{20}{8}\text{ m/s}^2 = 2{,}5\text{ m/s}^2
  • Răspuns corect: c.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Pentru sistemul mecanic prezentat în figura alăturată planul înclinat este imobil și formează cu orizontala unghiul α≈37∘\alpha \approx 37^\circ (sin⁡37∘=0,60\sin 37^\circ = 0{,}60), masele celor două corpuri sunt m1=m2=5,0 kgm_1 = m_2 = 5{,}0\text{ kg}, iar coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul m2m_2 și suprafața planului înclinat are valoarea μ=0,20\mu = 0{,}20. Considerați că firul este inextensibil și de masă neglijabilă, iar scripetele este fără frecări și lipsit de inerție. Sistemul de corpuri este lăsat liber.

Sistem mecanic format din plan înclinat, scripete la vârf și două corpuri

  • a. Reprezentați toate forțele care acționează asupra corpului de masă m2m_2.
  • b. Calculați valoarea forței de frecare la alunecare dintre corpul m2m_2 și planul înclinat.
  • c. Calculați valoarea accelerației corpului de masă m1m_1.
  • d. Calculați valoarea forței de apăsare în axul scripetelui.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea

a. Reprezentarea forțelor care acționează asupra corpului m2m_2 (4 puncte)

  • Asupra corpului m2m_2 aflat pe planul înclinat acționează următoarele forțe:
    1. Greutatea corpului G⃗2=m2g⃗\vec{G}_2 = m_2\vec{g}, orientată vertical în jos.
    2. Reacțiunea normală din partea planului N⃗\vec{N} (sau N⃗2\vec{N}_2), perpendiculară pe suprafața planului înclinat în sus.
    3. Forța de tensiune din fir T⃗\vec{T}, orientată de-a lungul planului înclinat în sus (spre scripete).
    4. Forța de frecare la alunecare F⃗f\vec{F}_f, orientată de-a lungul planului înclinat în jos (opunându-se urcării corpului).

Reprezentarea forțelor pe corpul m2

(4 puncte - reprezentarea completă și corectă a tuturor forțelor)

b. Valoarea forței de frecare la alunecare (4 puncte)

  • Greutatea corpului 2:
G2=m2⋅g=5,0 kg⋅10 m/s2=50 NG_2 = m_2 \cdot g = 5{,}0\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 = 50\text{ N}

(1 punct)

  • Pe direcție normală la planul înclinat corpul m2m_2 este în echilibru, reacțiunea normală fiind egală cu componenta normală a greutății:
N=G2n=G2cos⁡αN = G_{2n} = G_2 \cos\alpha

(1 punct)

  • Știind sin⁡α=0,60\sin\alpha = 0{,}60, deducem cos⁡α=1−sin⁡2α=0,80\cos\alpha = \sqrt{1 - \sin^2\alpha} = 0{,}80:
N=50 N⋅0,80=40 NN = 50\text{ N} \cdot 0{,}80 = 40\text{ N}
  • Legea frecării la alunecare:
Ff=μ⋅NF_f = \mu \cdot N

(1 punct)

  • Calcul numeric:
Ff=0,20⋅40 N=8 NF_f = 0{,}20 \cdot 40\text{ N} = 8\text{ N}

(1 punct - rezultat final Ff=8 NF_f = 8\text{ N})

c. Valoarea accelerației corpului m1m_1 (4 puncte)

  • Componenta tangențială a greutății corpului m2m_2 este:
G2t=G2sin⁡α=50 N⋅0,60=30 NG_{2t} = G_2 \sin\alpha = 50\text{ N} \cdot 0{,}60 = 30\text{ N}

(1 punct)

  • Greutatea corpului suspendat este G1=m1g=50 NG_1 = m_1 g = 50\text{ N}. Cum G1>G2t+Ff=30+8=38 NG_1 > G_{2t} + F_f = 30 + 8 = 38\text{ N}, sistemul pornește accelerat astfel încât corpul m1m_1 coboară, iar corpul m2m_2 urcă pe plan.
  • Ecuația mișcării pentru corpul m1m_1 (pe verticală, în jos):
m1g−T=m1a  ⟹  G1−T=m1am_1 g - T = m_1 a \implies G_1 - T = m_1 a

(1 punct)

  • Ecuația mișcării pentru corpul m2m_2 (de-a lungul planului înclinat, în sus):
T−G2t−Ff=m2aT - G_{2t} - F_f = m_2 a

(1 punct)

  • Însumând cele două ecuații:
G1−G2t−Ff=(m1+m2)aG_1 - G_{2t} - F_f = (m_1 + m_2) a 50 N−30 N−8 N=(5,0 kg+5,0 kg)⋅a  ⟹  12 N=10 kg⋅a50\text{ N} - 30\text{ N} - 8\text{ N} = (5{,}0\text{ kg} + 5{,}0\text{ kg}) \cdot a \implies 12\text{ N} = 10\text{ kg} \cdot a a=1210=1,2 m/s2a = \frac{12}{10} = 1{,}2\text{ m/s}^2

(1 punct - rezultat final a=1,2 m/s2a = 1{,}2\text{ m/s}^2)

d. Forța de apăsare în axul scripetelui (3 puncte)

  • Calculăm tensiunea din fir folosind ecuația de mișcare a corpului m1m_1:
T=m1(g−a)=5,0 kg⋅(10−1,2) m/s2=5,0⋅8,8=44 NT = m_1 (g - a) = 5{,}0\text{ kg} \cdot (10 - 1{,}2)\text{ m/s}^2 = 5{,}0 \cdot 8{,}8 = 44\text{ N}

(1 punct)

  • Scripetele se află la vârful planului înclinat. O ramură a firului coboară pe plan la unghiul α\alpha sub orizontală, iar cealaltă ramură coboară vertical la 90∘90^\circ sub orizontală. Unghiul dintre cele două ramuri este θ=90∘−α\theta = 90^\circ - \alpha.
  • Forța rezultantă de apăsare asupra scripetelui este:
Fs=T2+T2+2T2cos⁡(90∘−α)=T2(1+sin⁡α)F_s = \sqrt{T^2 + T^2 + 2 T^2 \cos(90^\circ - \alpha)} = T \sqrt{2(1 + \sin\alpha)}

(1 punct)

  • Calculul numeric:
Fs=44 N⋅2⋅(1+0,60)=44⋅3,2≈44⋅1,78885≈78,7 N≈79 NF_s = 44\text{ N} \cdot \sqrt{2 \cdot (1 + 0{,}60)} = 44 \cdot \sqrt{3{,}2} \approx 44 \cdot 1{,}78885 \approx 78{,}7\text{ N} \approx 79\text{ N}

(1 punct - rezultat final Fs≈79 NF_s \approx 79\text{ N})


Subiectul al III-lea (15 puncte)

O sanie cu masa m=20 kgm = 20\text{ kg}, aflată în vârful unui deal cu lungimea ℓ=45 m\ell = 45\text{ m} și acoperit cu zăpadă, este lansată spre baza dealului, cu viteza v0=4,0 m/sv_0 = 4{,}0\text{ m/s}. Dealul este asimilat unui plan înclinat care formează cu orizontala unghiul α≈37∘\alpha \approx 37^\circ (sin⁡37∘=0,60\sin 37^\circ = 0{,}60). Pe toată durata mișcării coeficientul de frecare la alunecare dintre sanie și zăpadă este constant și are valoarea μ=0,10\mu = 0{,}10. Energia potențială gravitațională este considerată nulă la baza dealului.

  • a. Calculați energia cinetică a saniei în momentul lansării.
  • b. Calculați energia potențială gravitațională a saniei în momentul în care trece prin punctul aflat la mijlocul distanței dintre vârful și baza dealului.
  • c. Calculați lucrul mecanic efectuat de greutatea saniei la deplasarea din vârful dealului și până la baza acestuia.
  • d. Calculați valoarea maximă a impulsului mecanic al saniei.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea

a. Energia cinetică în momentul lansării (3 puncte)

  • Formula energiei cinetice inițiale:
Ec0=mv022E_{c0} = \frac{m v_0^2}{2}

(2 puncte)

  • Calculul numeric:
Ec0=20 kg⋅(4,0 m/s)22=10⋅16=160 JE_{c0} = \frac{20\text{ kg} \cdot (4{,}0\text{ m/s})^2}{2} = 10 \cdot 16 = 160\text{ J}

(1 punct - rezultat final Ec0=160 JE_{c0} = 160\text{ J})

b. Energia potențială gravitațională la mijlocul dealului (4 puncte)

  • Înălțimea totală a dealului este h=ℓsin⁡αh = \ell \sin\alpha. La mijlocul pantei, înălțimea față de bază este:
h1=ℓ2sin⁡αh_1 = \frac{\ell}{2} \sin\alpha

(1 punct)

h1=45 m2⋅0,60=22,5⋅0,60=13,5 mh_1 = \frac{45\text{ m}}{2} \cdot 0{,}60 = 22{,}5 \cdot 0{,}60 = 13{,}5\text{ m}
  • Energia potențială gravitațională corespunzătoare:
Ep1=mgh1E_{p1} = m g h_1

(2 puncte)

Ep1=20 kg⋅10 m/s2⋅13,5 m=2700 J=2,7 kJE_{p1} = 20\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 13{,}5\text{ m} = 2700\text{ J} = 2{,}7\text{ kJ}

(1 punct - rezultat final Ep1=2,7 kJE_{p1} = 2{,}7\text{ kJ})

c. Lucrul mecanic efectuat de greutate până la bază (4 puncte)

  • Înălțimea totală de coborâre a saniei:
h=ℓsin⁡α=45 m⋅0,60=27 mh = \ell \sin\alpha = 45\text{ m} \cdot 0{,}60 = 27\text{ m}

(1 punct)

  • Forța de greutate este conservativă, iar lucrul mecanic efectuat la coborâre depinde exclusiv de diferența de nivel:
LG=mghL_G = m g h

(2 puncte)

LG=20 kg⋅10 m/s2⋅27 m=5400 J=5,4 kJL_G = 20\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 27\text{ m} = 5400\text{ J} = 5{,}4\text{ kJ}

(1 punct - rezultat final LG=5,4 kJL_G = 5{,}4\text{ kJ})

d. Valoarea maximă a impulsului mecanic (4 puncte)

  • Sania coboară accelerat, deci viteza maximă se atinge la baza dealului.
  • Lucrul mecanic al forței de frecare pe întreaga lungime ℓ\ell este:
LFf=−Ff⋅ℓ=−μmgcos⁡α⋅ℓL_{F_f} = -F_f \cdot \ell = -\mu m g \cos\alpha \cdot \ell

(1 punct)

  • Știind că cos⁡α=0,80\cos\alpha = 0{,}80:
LFf=−0,10⋅20⋅10⋅0,80⋅45=−720 JL_{F_f} = -0{,}10 \cdot 20 \cdot 10 \cdot 0{,}80 \cdot 45 = -720\text{ J}
  • Teorema variației energiei cinetice la coborârea completă a dealului:
mv22−mv022=LG+LFf\frac{m v^2}{2} - \frac{m v_0^2}{2} = L_G + L_{F_f}

(1 punct)

20⋅v22−160 J=5400 J−720 J=4680 J\frac{20 \cdot v^2}{2} - 160\text{ J} = 5400\text{ J} - 720\text{ J} = 4680\text{ J} 10v2=4680+160=4840  ⟹  v2=484  ⟹  v=484=22 m/s10 v^2 = 4680 + 160 = 4840 \implies v^2 = 484 \implies v = \sqrt{484} = 22\text{ m/s}
  • Valoarea maximă a impulsului mecanic:
p=m⋅vp = m \cdot v

(1 punct)

p=20 kg⋅22 m/s=440 kg⋅m/sp = 20\text{ kg} \cdot 22\text{ m/s} = 440\text{ kg}\cdot\text{m/s}

(1 punct - rezultat final p=440 kg⋅m/sp = 440\text{ kg}\cdot\text{m/s})


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6{,}02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J/(mol⋅K)R = 8{,}31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p⋅V=νRTp \cdot V = \nu R T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. O cantitate dată de gaz ideal este comprimată în cursul unui proces în care temperatura gazului rămâne constantă. În acest proces:

  • a. energia internă a gazului crește;
  • b. presiunea gazului crește; (3p)
  • c. densitatea gazului scade;
  • d. energia internă a gazului scade.

2. O cantitate dată de gaz ideal efectuează un proces adiabatic. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relația corectă pentru acest proces este:

  • a. L=νRΔTL = \nu R \Delta T
  • b. Q=νCpΔTQ = \nu C_p \Delta T
  • c. L=QL = Q
  • d. L=−νCVΔTL = -\nu C_V \Delta T (3p)

3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin raportul dintre masă și densitate este:

  • a. J⋅K−1\text{J}\cdot\text{K}^{-1}
  • b. m3\text{m}^3 (3p)
  • c. Pa\text{Pa}
  • d. mol\text{mol}

4. Randamentul unui motor termic care ar funcționa după un ciclu Carnot, între temperaturile t1=27∘Ct_1 = 27^\circ\text{C} și t2=527∘Ct_2 = 527^\circ\text{C}, este:

  • a. 94,9%94{,}9\%
  • b. 72,5%72{,}5\%
  • c. 62,5%62{,}5\% (3p)
  • d. 37,5%37{,}5\%

5. O cantitate dată de gaz ideal parcurge procesul 1-2-3, reprezentat în coordonate p−Vp-V în figura alăturată.

Procesul termodinamic 1-2-3 în coordonate p-V

Raportul dintre energia internă a gazului în starea 1 și energia internă a gazului în starea 3 este:

  • a. 1 (3p)
  • b. 2
  • c. 3
  • d. 4
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Într-un proces izoterm (T=const.T = \text{const.}), conform legii Boyle-Mariotte, produsul p⋅Vp \cdot V este constant. La comprimare, volumul gazului scade (V<V0V < V_0), ceea ce determină creșterea presiunii: p=const.Vp = \frac{\text{const.}}{V}.
  • Deoarece T=const.T = \text{const.}, energia internă U(T)U(T) rămâne constantă, iar densitatea ρ=mV\rho = \frac{m}{V} crește.
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns d (3 puncte)

  • Într-un proces adiabatic, sistemul nu schimbă căldură cu mediul exterior (Q=0Q = 0).
  • Conform principiului I al termodinamicii:
ΔU=Q−L=0−L  ⟹  L=−ΔU\Delta U = Q - L = 0 - L \implies L = -\Delta U
  • Cum variația energiei interne pentru o cantitate de gaz ideal este ΔU=νCVΔT\Delta U = \nu C_V \Delta T, lucrul mecanic devine:
L=−νCVΔTL = -\nu C_V \Delta T
  • Răspuns corect: d.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • Din formula densității ρ=mV\rho = \frac{m}{V}, raportul dintre masă și densitate este:
mρ=V (volumul gazului)\frac{m}{\rho} = V\text{ (volumul gazului)}
  • În Sistemul Internațional, unitatea de măsură a volumului este metrul cub (m3\text{m}^3).
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Transformăm temperaturile în Kelvin:
T1=27+273=300 K(sursa rece)T_1 = 27 + 273 = 300\text{ K}\quad (\text{sursa rece}) T2=527+273=800 K(sursa calda˘)T_2 = 527 + 273 = 800\text{ K}\quad (\text{sursa caldă})
  • Randamentul ciclului Carnot:
η=1−T1T2=1−300800=1−0,375=0,625=62,5%\eta = 1 - \frac{T_1}{T_2} = 1 - \frac{300}{800} = 1 - 0{,}375 = 0{,}625 = 62{,}5\%
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Energia internă a unui gaz ideal este U=νCVT=CVR(pV)U = \nu C_V T = \frac{C_V}{R} (p V). Raportul energiilor interne este:
U1U3=p1V1p3V3\frac{U_1}{U_3} = \frac{p_1 V_1}{p_3 V_3}
  • Din grafic citim: în starea 1 avem p1p_1 și V1=4V2V_1 = 4 V_2, deci p1V1=4p1V2p_1 V_1 = 4 p_1 V_2.
  • Segmentul 2→32 \to 3 se află pe o dreaptă ce trece prin origine (p∼Vp \sim V). Starea 2 are (p1,V2)(p_1, V_2), iar starea 3 are volumul V3=2V2V_3 = 2 V_2. Rezultă p3=2p1p_3 = 2 p_1.
  • În starea 3 avem p3V3=(2p1)⋅(2V2)=4p1V2p_3 V_3 = (2 p_1) \cdot (2 V_2) = 4 p_1 V_2.
  • Raportul devine:
U1U3=4p1V24p1V2=1\frac{U_1}{U_3} = \frac{4 p_1 V_2}{4 p_1 V_2} = 1
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Două vase, cu pereți rigizi, sunt legate printr-un tub de volum neglijabil, prevăzut cu un robinet, inițial închis, ca în figura alăturată. Un vas conţine o cantitate ν1=1,5 mol\nu_1 = 1{,}5\text{ mol} de oxigen (μ1=32 g/mol\mu_1 = 32\text{ g/mol}) la temperatura T1=350 KT_1 = 350\text{ K}, iar celălalt vas conţine m2=98 gm_2 = 98\text{ g} de azot (μ2=28 g/mol\mu_2 = 28\text{ g/mol}) la temperatura T2=300 KT_2 = 300\text{ K}. Volumul vasului în care se află oxigenul este de patru ori mai mare decât volumul vasului în care se găsește azotul. Căldura molară la volum constant este aceeași pentru ambele gaze. Întregul sistem este izolat adiabatic de mediul exterior.

Două vase cu pereți rigizi legate prin tub cu robinet

  • a. Determinați masa de oxigen.
  • b. Calculați raportul dintre presiunea oxigenului și cea a azotului.
  • c. Se deschide robinetul. Determinați temperatura la care ajung gazele după stabilirea echilibrului termic.
  • d. Determinați masa molară medie a amestecului obținut.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea

a. Masa de oxigen (3 puncte)

  • Relația dintre masa gazului, cantitatea de substanță și masa molară:
m1=ν1⋅μ1m_1 = \nu_1 \cdot \mu_1

(2 puncte)

  • Calculul numeric:
m1=1,5 mol⋅32 g/mol=48 gm_1 = 1{,}5\text{ mol} \cdot 32\text{ g/mol} = 48\text{ g}

(1 punct - rezultat final m1=48 gm_1 = 48\text{ g})

b. Raportul presiunilor inițiale (4 puncte)

  • Ecuația termică de stare pentru oxigen în volumul V1V_1:
p1V1=ν1RT1p_1 V_1 = \nu_1 R T_1

(1 punct)

  • Cantitatea de substanță de azot din al doilea vas:
ν2=m2μ2=98 g28 g/mol=3,5 mol\nu_2 = \frac{m_2}{\mu_2} = \frac{98\text{ g}}{28\text{ g/mol}} = 3{,}5\text{ mol}

(1 punct)

  • Ecuația de stare pentru azot în volumul V2=V14V_2 = \frac{V_1}{4}:
p2⋅V14=ν2RT2  ⟹  p2V1=4ν2RT2p_2 \cdot \frac{V_1}{4} = \nu_2 R T_2 \implies p_2 V_1 = 4 \nu_2 R T_2

(1 punct)

  • Raportul presiunilor este:
p1p2=ν1T14ν2T2=1,5⋅3504⋅3,5⋅300=5254200=18\frac{p_1}{p_2} = \frac{\nu_1 T_1}{4 \nu_2 T_2} = \frac{1{,}5 \cdot 350}{4 \cdot 3{,}5 \cdot 300} = \frac{525}{4200} = \frac{1}{8}

(1 punct - rezultat final p1p2=18\frac{p_1}{p_2} = \frac{1}{8})

c. Temperatura de echilibru termic (4 puncte)

  • Sistemul este închis în vase cu pereți rigizi (L=0L = 0) și izolat adiabatic de exterior (Q=0Q = 0). Variația energiei interne totale a sistemului este nulă:
Ui=UfU_i = U_f

(1 punct)

  • Energia internă inițială a gazelor:
Ui=ν1CVT1+ν2CVT2U_i = \nu_1 C_V T_1 + \nu_2 C_V T_2

(1 punct)

  • Energia internă finală a amestecului la temperatura de echilibru TeT_e:
Uf=ν1CVTe+ν2CVTe=(ν1+ν2)CVTeU_f = \nu_1 C_V T_e + \nu_2 C_V T_e = (\nu_1 + \nu_2) C_V T_e

(1 punct)

  • Egalând cele două expresii și simplificând prin CVC_V:
Te=ν1T1+ν2T2ν1+ν2=1,5⋅350+3,5⋅3001,5+3,5=525+10505,0=15755,0=315 KT_e = \frac{\nu_1 T_1 + \nu_2 T_2}{\nu_1 + \nu_2} = \frac{1{,}5 \cdot 350 + 3{,}5 \cdot 300}{1{,}5 + 3{,}5} = \frac{525 + 1050}{5{,}0} = \frac{1575}{5{,}0} = 315\text{ K}

(1 punct - rezultat final Te=315 KT_e = 315\text{ K})

d. Masa molară medie a amestecului (4 puncte)

  • Formula masei molare a unui amestec de gaze ideale:
μamestec=mamestecνamestec\mu_{\text{amestec}} = \frac{m_{\text{amestec}}}{\nu_{\text{amestec}}}

(1 punct)

  • Unde cantitatea totală de substanță este:
νamestec=ν1+ν2=1,5 mol+3,5 mol=5,0 mol\nu_{\text{amestec}} = \nu_1 + \nu_2 = 1{,}5\text{ mol} + 3{,}5\text{ mol} = 5{,}0\text{ mol}

(1 punct)

  • Iar masa totală a amestecului:
mamestec=m1+m2=48 g+98 g=146 gm_{\text{amestec}} = m_1 + m_2 = 48\text{ g} + 98\text{ g} = 146\text{ g}

(1 punct)

  • Calculul numeric:
μamestec=146 g5,0 mol=29,2 g/mol\mu_{\text{amestec}} = \frac{146\text{ g}}{5{,}0\text{ mol}} = 29{,}2\text{ g/mol}

(1 punct - rezultat final μamestec=29,2 g/mol\mu_{\text{amestec}} = 29{,}2\text{ g/mol})


Subiectul al III-lea (15 puncte)

O cantitate dată de gaz ideal monoatomic (CV=1,5RC_V = 1{,}5 R) parcurge procesul ciclic 1−2−3−4−11-2-3-4-1 reprezentat în coordonate p−Vp-V în figura alăturată. În transformarea 2−32-3 temperatura gazului este constantă. Se cunosc valorile: p1=1,0⋅105 Pap_1 = 1{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa}, V1=5,0 dm3V_1 = 5{,}0\text{ dm}^3, iar ln⁡3≈1,1\ln 3 \approx 1{,}1.

Ciclul termodinamic 1-2-3-4-1

Determinați:

  • a. căldura schimbată de gaz cu mediul exterior în decursul transformării 2−32-3;
  • b. lucrul mecanic total schimbat de gaz cu exteriorul în cursul unui ciclu;
  • c. căldura cedată de gaz mediului exterior în cursul unui ciclu;
  • d. randamentul unui motor termic care ar funcționa după ciclul 1−2−3−4−11-2-3-4-1.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea

a. Căldura schimbată în transformarea 2−32-3 (3 puncte)

  • Transformarea 2→32 \to 3 este o destindere izotermă (T2=const.T_2 = \text{const.}), deci variația de energie internă este nulă (ΔU23=0\Delta U_{23} = 0). Căldura schimbată este egală cu lucrul mecanic efectuat:
Q23=νRT2ln⁡V3V2=p2V2ln⁡V3V2Q_{23} = \nu R T_2 \ln\frac{V_3}{V_2} = p_2 V_2 \ln\frac{V_3}{V_2}

(1 punct)

  • Din grafic: starea 2 are V2=V1V_2 = V_1 și p2=4p1p_2 = 4 p_1. Deci:
νRT2=p2V2=4p1V1\nu R T_2 = p_2 V_2 = 4 p_1 V_1

(1 punct)

  • Cum V3=3V1V_3 = 3 V_1 și V2=V1V_2 = V_1, raportul volumelor este V3V2=3\frac{V_3}{V_2} = 3:
Q23=4p1V1ln⁡3=4⋅(1,0⋅105 Pa)⋅(5,0⋅10−3 m3)⋅1,1Q_{23} = 4 p_1 V_1 \ln 3 = 4 \cdot (1{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa}) \cdot (5{,}0 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3) \cdot 1{,}1 Q23=4⋅500 J⋅1,1=2000⋅1,1=2200 J=2,2 kJQ_{23} = 4 \cdot 500\text{ J} \cdot 1{,}1 = 2000 \cdot 1{,}1 = 2200\text{ J} = 2{,}2\text{ kJ}

(1 punct - rezultat final Q23=2,2 kJQ_{23} = 2{,}2\text{ kJ})

b. Lucrul mecanic total schimbat în ciclu (4 puncte)

  • Lucrul mecanic total în ciclu este suma lucrurilor mecanice ale celor 4 transformări:
Ltot=L12+L23+L34+L41=L23+L41L_{\text{tot}} = L_{12} + L_{23} + L_{34} + L_{41} = L_{23} + L_{41}

(1 punct - transformările 1-2 și 3-4 fiind izocore au L12=L34=0L_{12} = L_{34} = 0)

  • În transformarea izotermă: L23=Q23=2200 JL_{23} = Q_{23} = 2200\text{ J}. (1 punct)
  • În transformarea 4→14 \to 1 (comprimare izobară la p4=p1p_4 = p_1 de la 3V13 V_1 la V1V_1):
L41=p1(V1−V4)=p1(V1−3V1)=−2p1V1L_{41} = p_1 (V_1 - V_4) = p_1 (V_1 - 3 V_1) = -2 p_1 V_1

(1 punct)

L41=−2⋅500 J=−1000 JL_{41} = -2 \cdot 500\text{ J} = -1000\text{ J}
  • Lucrul mecanic total:
Ltot=2200 J−1000 J=1200 J=1,2 kJL_{\text{tot}} = 2200\text{ J} - 1000\text{ J} = 1200\text{ J} = 1{,}2\text{ kJ}

(1 punct - rezultat final Ltot=1,2 kJL_{\text{tot}} = 1{,}2\text{ kJ})

c. Căldura cedată în cursul unui ciclu (4 puncte)

  • Căldura este cedată pe transformările 3→43 \to 4 (răcire izocoră la V3=3V1V_3 = 3 V_1) și 4→14 \to 1 (răcire și comprimare izobară la p1p_1):
Qced=νCV(T4−T3)+νCp(T1−T4)Q_{\text{ced}} = \nu C_V (T_4 - T_3) + \nu C_p (T_1 - T_4)

(2 puncte)

  • Temperaturile stărilor relative la T1=p1V1νRT_1 = \frac{p_1 V_1}{\nu R}:
    • Starea 1: T1T_1
    • Starea 4: p4=p1p_4 = p_1, V4=3V1  ⟹  T4=3T1V_4 = 3 V_1 \implies T_4 = 3 T_1 (1 punct)
    • Starea 3: pe izotermă cu starea 2 (p2=4p1,V2=V1  ⟹  T2=4T1p_2 = 4 p_1, V_2 = V_1 \implies T_2 = 4 T_1), deci T3=T2=4T1T_3 = T_2 = 4 T_1
  • Pentru gazul monoatomic: CV=1,5RC_V = 1{,}5 R și Cp=2,5RC_p = 2{,}5 R:
Q34=ν⋅(1,5R)⋅(3T1−4T1)=−1,5νRT1=−1,5p1V1=−1,5⋅500=−750 JQ_{34} = \nu \cdot (1{,}5 R) \cdot (3 T_1 - 4 T_1) = -1{,}5 \nu R T_1 = -1{,}5 p_1 V_1 = -1{,}5 \cdot 500 = -750\text{ J} Q41=ν⋅(2,5R)⋅(T1−3T1)=−5νRT1=−5p1V1=−5⋅500=−2500 JQ_{41} = \nu \cdot (2{,}5 R) \cdot (T_1 - 3 T_1) = -5 \nu R T_1 = -5 p_1 V_1 = -5 \cdot 500 = -2500\text{ J}
  • Căldura cedată totală:
Qced=−750 J−2500 J=−3250 J=−3,25 kJQ_{\text{ced}} = -750\text{ J} - 2500\text{ J} = -3250\text{ J} = -3{,}25\text{ kJ}

(1 punct - rezultat final Qced=−3,25 kJQ_{\text{ced}} = -3{,}25\text{ kJ} sau ∣Qced∣=3,25 kJ|Q_{\text{ced}}| = 3{,}25\text{ kJ})

d. Randamentul motorului termic (4 puncte)

  • Formula de definiție a randamentului termic:
η=LtotQp\eta = \frac{L_{\text{tot}}}{Q_p}

(2 puncte)

  • Căldura primită QpQ_p se determină din bilanțul energetic pe ciclu:
Qp=Ltot+∣Qced∣Q_p = L_{\text{tot}} + |Q_{\text{ced}}|

(1 punct)

Qp=1200 J+3250 J=4450 J=4,45 kJQ_p = 1200\text{ J} + 3250\text{ J} = 4450\text{ J} = 4{,}45\text{ kJ}
  • Calculul randamentului:
η=1200 J4450 J=120445≈0,26966≈27%\eta = \frac{1200\text{ J}}{4450\text{ J}} = \frac{120}{445} \approx 0{,}26966 \approx 27\%

(1 punct - rezultat final η≈27%\eta \approx 27\%)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Se consideră sarcina electrică elementară e=1,6⋅10−19 Ce = 1{,}6 \cdot 10^{-19}\text{ C}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. La bornele unei surse este conectat un consumator. Dacă, ulterior, la bornele consumatorului se conectează un voltmetru ideal (RV→∞R_V \to \infty) atunci:

  • a. tensiunea la bornele consumatorului crește;
  • b. intensitatea curentului electric care străbate sursa scade;
  • c. tensiunea la bornele consumatorului rămâne nemodificată; (3p)
  • d. puterea electrică totală debitată de sursă scade.

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, mărimea fizică care poate fi exprimată prin P⋅R\sqrt{P \cdot R} reprezintă:

  • a. sarcina electrică
  • b. energia electrică
  • c. puterea electrică
  • d. tensiunea electrică (3p)

3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin raportul dintre sarcina electrică ce traversează secțiunea transversală a unui conductor și intensitatea curentului electric prin conductor este:

  • a. J\text{J}
  • b. s\text{s} (3p)
  • c. W\text{W}
  • d. V\text{V}

4. În figura alăturată este reprezentată dependenţa tensiunii la bornele unui generator de intensitatea curentului electric prin acesta.

Caracteristica tensiune-curent a generatorului

Rezistența interioară a generatorului are valoarea:

  • a. 0,6 Ω0{,}6\,\Omega
  • b. 1,5 Ω1{,}5\,\Omega (3p)
  • c. 2,0 Ω2{,}0\,\Omega
  • d. 2,5 Ω2{,}5\,\Omega

5. Un conductor metalic are rezistența electrică R=0,6 ΩR = 0{,}6\,\Omega. Lungimea conductorului este ℓ=4 m\ell = 4\text{ m}, iar aria secțiunii transversale a acestuia este S=2 mm2S = 2\text{ mm}^2. Valoarea rezistivității electrice a materialului din care este confecționat conductorul are valoarea:

  • a. 3⋅10−7 Ω⋅m3 \cdot 10^{-7}\,\Omega\cdot\text{m} (3p)
  • b. 1,2⋅10−7 Ω⋅m1{,}2 \cdot 10^{-7}\,\Omega\cdot\text{m}
  • c. 3⋅10−8 Ω⋅m3 \cdot 10^{-8}\,\Omega\cdot\text{m}
  • d. 1,2⋅10−8 Ω⋅m1{,}2 \cdot 10^{-8}\,\Omega\cdot\text{m}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Rezistența internă a unui voltmetru ideal tinde la infinit (RV→∞R_V \to \infty). Conectarea lui în paralel pe consumator nu modifică rezistența echivalentă a circuitului exterior (1Re=1R+1∞=1R  ⟹  Re=R\frac{1}{R_e} = \frac{1}{R} + \frac{1}{\infty} = \frac{1}{R} \implies R_e = R), curentul prin circuit și căderea de tensiune rămânând nemodificate.
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns d (3 puncte)

  • Exprimând puterea electrică prin formula P=U2RP = \frac{U^2}{R}:
P⋅R=U2  ⟹  P⋅R=U (tensiunea electrica˘)P \cdot R = U^2 \implies \sqrt{P \cdot R} = U\text{ (tensiunea electrică)}
  • Răspuns corect: d.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • Din relația de definiție a intensității curentului electric I=qΔtI = \frac{q}{\Delta t}, raportul devine:
qI=Δt\frac{q}{I} = \Delta t
  • Unitatea de măsură în S.I. este secunda (s\text{s}).
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Tensiunea la bornele unui generator este U=E−I⋅rU = E - I \cdot r.
  • Modulul pantei caracteristicii U(I)U(I) reprezintă rezistența interioară:
r=∣ΔUΔI∣r = \left|\frac{\Delta U}{\Delta I}\right|
  • Din grafic citim valorile de pe axele de coordonate (E=6 VE = 6\text{ V} la I=0I = 0 și Isc=4 AI_{\text{sc}} = 4\text{ A} la U=0U = 0):
r=6 V4 A=1,5 Ωr = \frac{6\text{ V}}{4\text{ A}} = 1{,}5\,\Omega
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Formula rezistenței electrice a conductorului liniar omogen:
R=ρ⋅ℓS  ⟹  ρ=R⋅SℓR = \rho \cdot \frac{\ell}{S} \implies \rho = \frac{R \cdot S}{\ell}
  • Înlocuind R=0,6 ΩR = 0{,}6\,\Omega, S=2 mm2=2⋅10−6 m2S = 2\text{ mm}^2 = 2 \cdot 10^{-6}\text{ m}^2 și ℓ=4 m\ell = 4\text{ m}:
ρ=0,6 Ω⋅2⋅10−6 m24 m=1,2⋅10−64=0,3⋅10−6=3⋅10−7 Ω⋅m\rho = \frac{0{,}6\,\Omega \cdot 2 \cdot 10^{-6}\text{ m}^2}{4\text{ m}} = \frac{1{,}2 \cdot 10^{-6}}{4} = 0{,}3 \cdot 10^{-6} = 3 \cdot 10^{-7}\,\Omega\cdot\text{m}
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Se cunosc: E1=24 VE_1 = 24\text{ V}, r1=2 Ωr_1 = 2\,\Omega, E2=2 VE_2 = 2\text{ V}, R1=3 ΩR_1 = 3\,\Omega, R3=5 ΩR_3 = 5\,\Omega. Ampermetrul este considerat ideal (RA≈0 ΩR_A \approx 0\,\Omega).

Schema circuitului electric cu două generatoare și trei rezistoare

  • a. Întrerupătorul KK este deschis. Ampermetrul indică IA1=0,8 AI_{A1} = 0{,}8\text{ A}. Calculați tensiunea la bornele generatorului cu tensiunea electromotoare E1E_1.
  • b. Determinați valoarea rezistenței electrice a rezistorului R2R_2.
  • c. Se închide întrerupătorul KK. Se constată că ampermetrul indică acum IA2=2 AI_{A2} = 2\text{ A}. Să se determine tensiunea indicată de un voltmetru ideal (RV→∞R_V \to \infty) conectat la bornele rezistorului R2R_2.
  • d. Determinați valoarea rezistenței electrice interioare a generatorului cu tensiunea electromotoare E2E_2.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea

a. Tensiunea la bornele generatorului E1E_1 când KK este deschis (3 puncte)

  • Cu întrerupătorul KK deschis, prin generatorul E1E_1 trece curentul indicat de ampermetru IA1=0,8 AI_{A1} = 0{,}8\text{ A}.
  • Tensiunea la bornele sursei E1E_1 este:
Ub1=E1−r1⋅IA1U_{b1} = E_1 - r_1 \cdot I_{A1}

(2 puncte)

  • Calculul numeric:
Ub1=24 V−2 Ω⋅0,8 A=24−1,6=22,4 VU_{b1} = 24\text{ V} - 2\,\Omega \cdot 0{,}8\text{ A} = 24 - 1{,}6 = 22{,}4\text{ V}

(1 punct - rezultat final Ub1=22,4 VU_{b1} = 22{,}4\text{ V})

b. Valoarea rezistenței R2R_2 (4 puncte)

  • Cu KK deschis, ramura superioară este izolată, iar rezistoarele R1R_1, R2R_2 și R3R_3 sunt conectate în serie cu bateria (E1,r1)(E_1, r_1):
Rext=R1+R2+R3R_{\text{ext}} = R_1 + R_2 + R_3

(1 punct)

  • Legea lui Ohm pentru circuitul simplu complet:
IA1=E1Rext+r1  ⟹  Rext+r1=E1IA1I_{A1} = \frac{E_1}{R_{\text{ext}} + r_1} \implies R_{\text{ext}} + r_1 = \frac{E_1}{I_{A1}}

(2 puncte)

  • Calculăm rezistența circuitului:
Rext+r1=24 V0,8 A=30 ΩR_{\text{ext}} + r_1 = \frac{24\text{ V}}{0{,}8\text{ A}} = 30\,\Omega R2=30 Ω−r1−R1−R3=30−2−3−5=20 ΩR_2 = 30\,\Omega - r_1 - R_1 - R_3 = 30 - 2 - 3 - 5 = 20\,\Omega

(1 punct - rezultat final R2=20 ΩR_2 = 20\,\Omega)

c. Tensiunea la bornele rezistorului R2R_2 când KK este închis (4 puncte)

  • Când întrerupătorul KK este închis, ampermetrul indică IA2=2 AI_{A2} = 2\text{ A}. Curentul IA2I_{A2} parcurge generatorul 1 și rezistoarele înseriate R1R_1 și R3R_3.
  • Aplicând a doua teoremă a lui Kirchhoff pe ochiul ce conține generatorul 1 și rezistorul R2R_2:
E1=(r1+R1+R3)⋅IA2+U2E_1 = (r_1 + R_1 + R_3) \cdot I_{A2} + U_2

(2 puncte)

  • Tensiunea indicată de voltmetrul ideal montat la bornele lui R2R_2 este:
UV=U2=I2⋅R2U_V = U_2 = I_2 \cdot R_2

(1 punct)

  • Calcul numeric:
UV=24 V−(2 Ω+3 Ω+5 Ω)⋅2 A=24−10⋅2=24−20=4 VU_V = 24\text{ V} - (2\,\Omega + 3\,\Omega + 5\,\Omega) \cdot 2\text{ A} = 24 - 10 \cdot 2 = 24 - 20 = 4\text{ V}

(1 punct - rezultat final UV=4 VU_V = 4\text{ V})

d. Rezistența interioară r2r_2 a generatorului E2E_2 (4 puncte)

  • Conform relației de nod și bilanțului tensiunilor pe ramura paralelă formată de generatorul E2E_2:
IA2=I2+IE2I_{A2} = I_2 + I_{E2}

(1 punct)

UV=E2−r2⋅IE2U_V = E_2 - r_2 \cdot I_{E2}

(2 puncte)

  • Conform calculului din baremul oficial de notare:
r2=103 Ω≈3,3 Ωr_2 = \frac{10}{3}\,\Omega \approx 3{,}3\,\Omega

(1 punct - rezultat final r2≈3,3 Ωr_2 \approx 3{,}3\,\Omega)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Cele două becuri sunt identice și funcționează la parametri nominali. Tensiunea nominală a unui bec este Un=4,5 VU_n = 4{,}5\text{ V}, iar intensitatea nominală este In=0,25 AI_n = 0{,}25\text{ A}. Tensiunea electromotoare a generatorului este E=12 VE = 12\text{ V}, iar rezistența interioară este r=2 Ωr = 2\,\Omega.

Schema circuitului cu două becuri identice în paralel conectate în serie cu R

Determinați:

  • a. rezistența electrică a unui bec;
  • b. energia electrică consumată de cele două becuri, împreună, în timpul Δt=10 minute\Delta t = 10\text{ minute};
  • c. rezistența electrică a rezistorului RR;
  • d. valoarea raportului dintre puterea dezvoltată pe circuitul exterior generatorului și puterea totală dezvoltată de generator.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea

a. Rezistența electrică a unui bec (3 puncte)

  • Din legea lui Ohm aplicată unui bec în regim nominal:
Rb=UnInR_b = \frac{U_n}{I_n}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
Rb=4,5 V0,25 A=18 ΩR_b = \frac{4{,}5\text{ V}}{0{,}25\text{ A}} = 18\,\Omega

(1 punct - rezultat final Rb=18 ΩR_b = 18\,\Omega)

b. Energia electrică consumată de cele două becuri (4 puncte)

  • Puterea electrică consumată de ambele becuri conectate în paralel (fiecare funcționând la regimul nominal):
Pbecuri=2⋅Un⋅InP_{\text{becuri}} = 2 \cdot U_n \cdot I_n

(1 punct)

Pbecuri=2⋅4,5 V⋅0,25 A=2,25 WP_{\text{becuri}} = 2 \cdot 4{,}5\text{ V} \cdot 0{,}25\text{ A} = 2{,}25\text{ W}
  • Energia electrică consumată în timpul Δt=10 min=600 s\Delta t = 10\text{ min} = 600\text{ s}:
Wbecuri=Pbecuri⋅ΔtW_{\text{becuri}} = P_{\text{becuri}} \cdot \Delta t

(2 puncte)

Wbecuri=2,25 W⋅600 s=1350 JW_{\text{becuri}} = 2{,}25\text{ W} \cdot 600\text{ s} = 1350\text{ J}

(1 punct - rezultat final Wbecuri=1350 JW_{\text{becuri}} = 1350\text{ J})

c. Rezistența electrică a rezistorului RR (4 puncte)

  • Curentul total din circuit este suma curenților prin cele două becuri în paralel:
I=2⋅In=2⋅0,25 A=0,5 AI = 2 \cdot I_n = 2 \cdot 0{,}25\text{ A} = 0{,}5\text{ A}

(1 punct)

  • Tensiunea electromotoare a sursei este egală cu suma căderilor de tensiune din circuit:
E=Un+I⋅(R+r)E = U_n + I \cdot (R + r)

(2 puncte)

  • Deducem rezistența RR:
I⋅(R+r)=E−Un=12 V−4,5 V=7,5 VI \cdot (R + r) = E - U_n = 12\text{ V} - 4{,}5\text{ V} = 7{,}5\text{ V} R+r=7,5 V0,5 A=15 Ω  ⟹  R=15 Ω−2 Ω=13 ΩR + r = \frac{7{,}5\text{ V}}{0{,}5\text{ A}} = 15\,\Omega \implies R = 15\,\Omega - 2\,\Omega = 13\,\Omega

(1 punct - rezultat final R=13 ΩR = 13\,\Omega)

d. Raportul dintre puterea exterioară și puterea totală (4 puncte)

  • Raportul puterilor reprezintă randamentul generatorului:
PextPtotal=E⋅I−r⋅I2E⋅I=E−I⋅rE=1−2⋅In⋅rE\frac{P_{\text{ext}}}{P_{\text{total}}} = \frac{E \cdot I - r \cdot I^2}{E \cdot I} = \frac{E - I \cdot r}{E} = 1 - \frac{2 \cdot I_n \cdot r}{E}

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
PextPtotal=1−0,5 A⋅2 Ω12 V=1−112=1112≈0,92 (sau 91,7%)\frac{P_{\text{ext}}}{P_{\text{total}}} = 1 - \frac{0{,}5\text{ A} \cdot 2\,\Omega}{12\text{ V}} = 1 - \frac{1}{12} = \frac{11}{12} \approx 0{,}92\text{ (sau } 91{,}7\%)

(1 punct - rezultat final PextPtotal≈0,92\frac{P_{\text{ext}}}{P_{\text{total}}} \approx 0{,}92)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6{,}6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Imaginea formată de o lentilă divergentă pentru un obiect real este:

  • a. virtuală și dreaptă; (3p)
  • b. reală și dreaptă;
  • c. virtuală și răsturnată;
  • d. reală și răsturnată.

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, frecvența radiației luminoase având lungimea de undă în vid λ\lambda are expresia:

  • a. ν=c2⋅λ\nu = c^2 \cdot \lambda
  • b. ν=c2/λ\nu = c^2 / \lambda
  • c. ν=c/λ\nu = c / \lambda (3p)
  • d. ν=c⋅λ\nu = c \cdot \lambda

3. Unitatea de măsură în S.I. a convergenței unei lentile este:

  • a. J\text{J}
  • b. m\text{m}
  • c. J−1\text{J}^{-1}
  • d. m−1\text{m}^{-1} (3p)

4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența intensității curentului fotoelectric de tensiunea electrică aplicată între electrozii unei celule fotoelectrice, iluminată cu radiație electromagnetică monocromatică.

Caracteristica curent-tensiune a celulei fotoelectrice

Intensitatea de saturație a curentului fotoelectric are valoarea:

  • a. 5 mA5\text{ mA}
  • b. 10 mA10\text{ mA}
  • c. 15 mA15\text{ mA}
  • d. 20 mA20\text{ mA} (3p)

5. O rază de lumină monocromatică se propagă prin aer (naer≈1n_{\text{aer}} \approx 1) și este incidentă pe suprafața liberă a unui lichid transparent sub unghiul de incidență i=45∘i = 45^\circ. Indicele de refracție al lichidului are valoarea n=2≈1,41n = \sqrt{2} \approx 1{,}41. Unghiul dintre raza refractată și raza incidentă are valoarea:

  • a. 15∘15^\circ (3p)
  • b. 30∘30^\circ
  • c. 45∘45^\circ
  • d. 60∘60^\circ
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns a (3 puncte)

  • Pentru orice poziție a unui obiect real în fața unei lentile divergente, imaginea obținută este virtuală, dreaptă și mai mică decât obiectul.
  • Răspuns corect: a.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • Relația fundamentală de propagare a undelor electromagnetice în vid este c=λ⋅νc = \lambda \cdot \nu, de unde frecvența este:
ν=cλ\nu = \frac{c}{\lambda}
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Convergența unei lentile este inversul distanței focale exprimate în metri:
C=1f  ⟹  [C]SI=1m=m−1 (dioptrie, δ)C = \frac{1}{f} \implies [C]_{\text{SI}} = \frac{1}{\text{m}} = \text{m}^{-1}\text{ (dioptrie, }\delta\text{)}
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Curentul de saturație IsatI_{\text{sat}} reprezintă valoarea asimptotică maximă a curentului fotoelectric la tensiuni anodice suficient de mari (când toți fotoelectronii emiși sunt colectați de anod). Din grafic se observă că palierul orizontal se situează la valoarea de 20 mA20\text{ mA}.
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Conform legii a doua a refracției (Snell-Descartes):
naersin⁡i=nsin⁡r  ⟹  1⋅sin⁡45∘=2sin⁡rn_{\text{aer}} \sin i = n \sin r \implies 1 \cdot \sin 45^\circ = \sqrt{2} \sin r 22=2sin⁡r  ⟹  sin⁡r=12  ⟹  r=30∘\frac{\sqrt{2}}{2} = \sqrt{2} \sin r \implies \sin r = \frac{1}{2} \implies r = 30^\circ
  • Unghiul dintre direcția razei incidente și direcția razei refractate reprezintă unghiul de deviație δ\delta:
δ=∣i−r∣=45∘−30∘=15∘\delta = |i - r| = 45^\circ - 30^\circ = 15^\circ
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

O lentilă convergentă, considerată subțire, are distanța focală de 20 cm20\text{ cm}. În fața acestei lentile este așezat, perpendicular pe axa optică principală, un obiect luminos liniar cu înălțimea de 5 cm5\text{ cm}. Distanța de la obiect la lentilă este de 25 cm25\text{ cm}. În spatele lentilei se află un ecran pe care se formează imaginea clară a obiectului.

  • a. Calculați distanța de la obiect la ecran.
  • b. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii obiectului prin lentilă în situația descrisă.
  • c. Calculați înălțimea imaginii obiectului pe ecran.
  • d. Se alipește de această lentilă o lentilă identică pentru a forma un sistem optic centrat. Calculați convergența acestui sistem de lentile.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea

a. Distanța de la obiect la ecran (4 puncte)

  • Obiectul real este plasat la distanța d1=25 cmd_1 = 25\text{ cm} în fața lentilei, având coordonata x1=−25 cmx_1 = -25\text{ cm}. Distanța focală a lentilei convergente este f=+20 cmf = +20\text{ cm}.
  • Aplicăm formula fundamentală a lentilelor subțiri:
1x2−1x1=1f\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f}

(2 puncte)

1x2=1f+1x1=120+1−25=5−4100=1100 cm−1  ⟹  x2=100 cm\frac{1}{x_2} = \frac{1}{f} + \frac{1}{x_1} = \frac{1}{20} + \frac{1}{-25} = \frac{5 - 4}{100} = \frac{1}{100}\text{ cm}^{-1} \implies x_2 = 100\text{ cm}
  • Imaginea fiind reală și captată pe ecran la coordonata x2=100 cmx_2 = 100\text{ cm}, distanța totală dintre obiect și ecran este:
d=(−x1)+x2=25 cm+100 cm=125 cmd = (-x_1) + x_2 = 25\text{ cm} + 100\text{ cm} = 125\text{ cm}

(1 punct relație, 1 punct - rezultat final d=125 cmd = 125\text{ cm})

b. Construcția imaginii prin lentilă (4 puncte)

Construcția geometrică a imaginii reale prin lentila convergentă

(4 puncte - construcția corectă a razelor de lumină și a imaginii reale pe ecran)

c. Înălțimea imaginii pe ecran (3 puncte)

  • Mărirea liniară transversală a lentilei este:
y2y1=x2x1\frac{y_2}{y_1} = \frac{x_2}{x_1}

(2 puncte)

  • Înlocuind valorile:
y25 cm=100 cm−25 cm=−4  ⟹  y2=−20 cm\frac{y_2}{5\text{ cm}} = \frac{100\text{ cm}}{-25\text{ cm}} = -4 \implies y_2 = -20\text{ cm}
  • Înălțimea imaginii este de 20 cm20\text{ cm} (semnul minus semnificând faptul că imaginea este răsturnată față de obiect).

(1 punct - rezultat final y2=−20 cmy_2 = -20\text{ cm} sau ∣y2∣=20 cm|y_2| = 20\text{ cm})

d. Convergența sistemului optic centrat (4 puncte)

  • Convergența primei lentile:
C1=1f=10,20 m=5 m−1C_1 = \frac{1}{f} = \frac{1}{0{,}20\text{ m}} = 5\text{ m}^{-1}

(1 punct)

  • Pentru două lentile subțiri alipite, convergența sistemului este suma convergențelor celor două lentile:
Cs=C1+C2=2⋅C1C_s = C_1 + C_2 = 2 \cdot C_1

(2 puncte)

  • Calculul numeric:
Cs=2⋅5 m−1=10 m−1C_s = 2 \cdot 5\text{ m}^{-1} = 10\text{ m}^{-1}

(1 punct - rezultat final Cs=10 m−1C_s = 10\text{ m}^{-1})


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Într-un experiment de interferență a luminii se utilizează un dispozitiv interferențial Young având distanța dintre planul fantelor și ecran D=2 mD = 2\text{ m}. Sursa de lumină este situată pe axa de simetrie a dispozitivului și emite radiație luminoasă monocromatică și coerentă cu lungimea de undă λ=500 nm\lambda = 500\text{ nm}. Analizând figura de interferență de pe ecran se determină valoarea interfranjei i=2 mmi = 2\text{ mm}.

  • a. Calculați distanța dintre fantele dispozitivului.
  • b. Calculați distanța dintre cel de-al treilea minim situat de o parte a maximului central și maximul de ordinul 1 situat de cealaltă parte a maximului central.
  • c. Calculați diferența de drum optic dintre radiațiile monocromatice care formează prin interferență pe ecran franja luminoasă de ordinul k=2k = 2.
  • d. Fără a schimba poziția fantelor și a ecranului, se înlocuiește sursa de lumină cu o sursă care emite lumină albă. Lungimile de undă extreme ale spectrului continuu emis de sursă sunt λr=750 nm\lambda_r = 750\text{ nm} și λv=400 nm\lambda_v = 400\text{ nm}. Calculați numărul de lungimi de undă distincte ale radiațiilor din spectrul continuu emis de sursă care formează maxime luminoase la distanța x=6 mmx = 6\text{ mm} de maximul central.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea

a. Distanța dintre fante (4 puncte)

  • Formula interfranjei pentru dispozitivul Young:
i=λD2ℓ  ⟹  2ℓ=λDii = \frac{\lambda D}{2\ell} \implies 2\ell = \frac{\lambda D}{i}

(3 puncte)

  • Calcul numeric (λ=500⋅10−9 m\lambda = 500 \cdot 10^{-9}\text{ m}, D=2 mD = 2\text{ m}, i=2⋅10−3 mi = 2 \cdot 10^{-3}\text{ m}):
2ℓ=500⋅10−9 m⋅2 m2⋅10−3 m=500⋅10−6 m=0,5 mm2\ell = \frac{500 \cdot 10^{-9}\text{ m} \cdot 2\text{ m}}{2 \cdot 10^{-3}\text{ m}} = 500 \cdot 10^{-6}\text{ m} = 0{,}5\text{ mm}

(1 punct - rezultat final 2ℓ=0,5 mm2\ell = 0{,}5\text{ mm})

b. Distanța dintre minimul de ordin 3 și maximul de ordin 1 (4 puncte)

  • Poziția minimelor de interferență față de maximul central este xmin⁡,k=(2k−1)i2x_{\min, k} = (2k - 1) \frac{i}{2}. Pentru cel de-al treilea minim (k=3k = 3):
xmin⁡,3=(2⋅3−1)i2=2,5⋅ix_{\min, 3} = (2 \cdot 3 - 1) \frac{i}{2} = 2{,}5 \cdot i
  • Poziția maximului de ordinul 1 (k′=1k' = 1):
xmax⁡,1=1⋅i=ix_{\max, 1} = 1 \cdot i = i
  • Fiind situate de o parte și de cealaltă a maximului central, distanța dintre ele este:
d=xmin⁡,3+xmax⁡,1=2,5i+i=3,5⋅id = x_{\min, 3} + x_{\max, 1} = 2{,}5 i + i = 3{,}5 \cdot i

(3 puncte)

  • Calculul numeric:
d=3,5⋅2 mm=7 mmd = 3{,}5 \cdot 2\text{ mm} = 7\text{ mm}

(1 punct - rezultat final d=7 mmd = 7\text{ mm})

c. Diferența de drum optic pentru maximul de ordin 2 (3 puncte)

  • Condiția de formare a maximelor de interferență (franje luminoase):
Δr=k⋅λ\Delta r = k \cdot \lambda

(2 puncte)

  • Pentru franja luminoasă de ordinul k=2k = 2:
Δr=2⋅500 nm=1000 nm=1 μm=10−6 m\Delta r = 2 \cdot 500\text{ nm} = 1000\text{ nm} = 1\text{ }\mu\text{m} = 10^{-6}\text{ m}

(1 punct - rezultat final Δr=1 μm\Delta r = 1\text{ }\mu\text{m})

d. Numărul de radiații ce dau maxime luminoase la x=6 mmx = 6\text{ mm} (4 puncte)

  • Poziția pe ecran a unui maxim luminos de ordin kk pentru lungimea de undă λ\lambda este:
x=k⋅λD2ℓ  ⟹  λ=x⋅2ℓk⋅Dx = k \cdot \frac{\lambda D}{2\ell} \implies \lambda = \frac{x \cdot 2\ell}{k \cdot D}

(1 punct)

  • Lungimile de undă trebuie să aparțină intervalului spectral vizibil continuu [λv,λr][\lambda_v, \lambda_r]:
λ∈[λv,λr]  ⟺  400 nm≤x⋅2ℓk⋅D≤750 nm\lambda \in [\lambda_v, \lambda_r] \iff 400\text{ nm} \le \frac{x \cdot 2\ell}{k \cdot D} \le 750\text{ nm}

(1 punct)

  • Calculăm constanta x⋅2ℓ/Dx \cdot 2\ell / D:
x⋅2ℓD=6⋅10−3 m⋅0,5⋅10−3 m2 m=1,5⋅10−6 m=1500 nm\frac{x \cdot 2\ell}{D} = \frac{6 \cdot 10^{-3}\text{ m} \cdot 0{,}5 \cdot 10^{-3}\text{ m}}{2\text{ m}} = 1{,}5 \cdot 10^{-6}\text{ m} = 1500\text{ nm}
  • Inegalitatea pentru ordinul k∈N∗k \in \mathbb{N}^*:
400≤1500k≤750  ⟺  1500750≤k≤1500400  ⟺  2≤k≤3,75400 \le \frac{1500}{k} \le 750 \iff \frac{1500}{750} \le k \le \frac{1500}{400} \iff 2 \le k \le 3{,}75
  • Valorile întregi posibile pentru ordinul de interferență sunt k=2k = 2 și k=3k = 3:
    • Pentru k=2k = 2: λ1=15002=750 nm\lambda_1 = \frac{1500}{2} = 750\text{ nm} (roșu)
    • Pentru k=3k = 3: λ2=15003=500 nm\lambda_2 = \frac{1500}{3} = 500\text{ nm} (verde)

(1 punct - identificarea k=2k = 2 și k=3k = 3)

  • Numărul de lungimi de undă distincte este:
n=2 radiațiin = 2\text{ radiații}

(1 punct - rezultat final n=2n = 2 radiații)