BACEduHub
fizicaTeoretică / RealAnul 2022Sesiunea Iunie

Bacalaureat 2022 - Fizică Teoretic (Varianta 1)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Un corp cade pe verticală în câmp gravitațional uniform. Dacă viteza corpului este constantă în timp, atunci:

  • a. energia mecanică a corpului este constantă în timp;
  • b. energia potențială a corpului crește în timp;
  • c. rezultanta tuturor forțelor care acționează asupra corpului este nulă; (3p)
  • d. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului între două poziții diferite ale corpului este nul.

2. O forță de tracțiune FF acționează asupra unui corp, efectuând lucrul mecanic LL în timpul Δt\Delta t. Puterea mecanică medie dezvoltată de forța de tracțiune este:

  • a. P=FΔtP = \frac{F}{\Delta t}
  • b. P=LΔtP = \frac{L}{\Delta t} (3p)
  • c. P=L⋅ΔtP = L \cdot \Delta t
  • d. P=F⋅ΔtP = F \cdot \Delta t

3. Mărimea fizică a cărei unitate de măsură poate fi exprimată prin produsul N⋅m⋅s−1\text{N}\cdot\text{m}\cdot\text{s}^{-1} este:

  • a. masa
  • b. accelerația
  • c. puterea mecanică (3p)
  • d. energia mecanică

4. Asupra unui corp de masă m=250 gm = 250\text{ g}, aflat pe o suprafață orizontală, acționează o forță, orientată orizontal, având modulul F=2 NF = 2\text{ N}. Corpul se deplasează cu viteză constantă. Valoarea coeficientului de frecare dintre corp și suprafața orizontală este:

  • a. 0,2
  • b. 0,4
  • c. 0,6
  • d. 0,8 (3p)

5. În graficul alăturat este reprezentată dependența modulului FF al forței elastice dintr-un resort de alungirea xx a acestuia.

Graficul dependenței forței elastice de alungire

Valoarea constantei elastice a resortului este:

  • a. 125 N/m125\text{ N/m} (3p)
  • b. 80 N/m80\text{ N/m}
  • c. 12,5 N/m12,5\text{ N/m}
  • d. 8,0 N/m8,0\text{ N/m}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Conform principiului I al mecanicii clasice (principiul inerției), dacă viteza unui corp este constantă în mărime și direcție (v⃗=const.\vec{v} = \text{const.}, deci accelerația a⃗=0\vec{a} = 0), rezultanta tuturor forțelor aplicate corpului este identic nulă:
R⃗=∑F⃗=m⋅a⃗=0\vec{R} = \sum \vec{F} = m \cdot \vec{a} = 0

(În căderea cu viteză constantă, greutatea corpului este perfect echilibrată de forța de rezistență din partea aerului).

  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Prin definiție, puterea mecanică medie reprezintă raportul dintre lucrul mecanic efectuat LL și durata intervalului de timp Δt\Delta t în care este efectuat:
P=LΔtP = \frac{L}{\Delta t}
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns c (3 puncte)

  • Analizând unitățile fundamentale și derivate din Sistemul Internațional:
N⋅m=J  ⟹  N⋅m⋅s−1=J⋅s−1=W\text{N}\cdot\text{m} = \text{J} \implies \text{N}\cdot\text{m}\cdot\text{s}^{-1} = \text{J}\cdot\text{s}^{-1} = \text{W}
  • Wattul (W\text{W}) este unitatea de măsură a puterii mecanice în S.I.
  • Răspuns corect: c.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Mișcarea fiind rectilinie și uniformă (v=const.v = \text{const.}) pe suprafața orizontală, forța orizontală aplicată FF echilibrează exact forța de frecare la alunecare FfF_f:
F=Ff=μ⋅N=μ⋅m⋅gF = F_f = \mu \cdot N = \mu \cdot m \cdot g
  • Masa este m=250 g=0,25 kgm = 250\text{ g} = 0,25\text{ kg}. Coeficientul de frecare devine:
μ=Fm⋅g=2 N0,25 kg⋅10 m/s2=22,5=0,8\mu = \frac{F}{m \cdot g} = \frac{2\text{ N}}{0,25\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2} = \frac{2}{2,5} = 0,8
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Conform legii lui Hooke, modulul forței elastice este direct proporțional cu alungirea:
F=k⋅x  ⟹  k=FxF = k \cdot x \implies k = \frac{F}{x}
  • Din grafic citim direct un punct bine definit, spre exemplu F=5 NF = 5\text{ N} la x=0,04 mx = 0,04\text{ m} (sau F=2,5 NF = 2,5\text{ N} la x=0,02 mx = 0,02\text{ m}):
k=5 N0,04 m=125 N/mk = \frac{5\text{ N}}{0,04\text{ m}} = 125\text{ N/m}
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Se consideră sistemul din figura alăturată. Cele două corpuri, de mase m=1,0 kgm = 1,0\text{ kg}, respectiv M=4,0 kgM = 4,0\text{ kg}, sunt legate prin intermediul unui fir inextensibil și de masă neglijabilă. Firul este trecut peste un scripete fără frecări și lipsit de inerție, aflat în vârful unui plan înclinat fix, care formează unghiul α=30∘\alpha = 30^\circ cu orizontala. Asupra corpului de masă mm acționează o forță FF, orientată de-a lungul planului înclinat, ca în figură. Corpul de masă MM coboară accelerat, cu accelerația a=1,0 m/s2a = 1,0\text{ m/s}^2. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul de masă mm și suprafața planului este μ=13≅0,58\mu = \frac{1}{\sqrt{3}} \cong 0,58.

Sistem mecanic pe plan înclinat cu scripete

Determinați:

  • a. valoarea tensiunii din fir;
  • b. valoarea forței de apăsare exercitate asupra scripetelui;
  • c. valoarea forței de frecare dintre corpul de masă mm și suprafața planului înclinat;
  • d. valoarea forței FF.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul II

Schema completă a forțelor pentru sistemul de corpuri

a. Valoarea tensiunii din fir (4 puncte)

  • Pentru corpul suspendat de masă MM care coboară accelerat cu accelerația a=1,0 m/s2a = 1,0\text{ m/s}^2, ecuația fundamentală a dinamicii pe verticală este:
GM−T=M⋅aG_M - T = M \cdot a

(2 puncte)

  • Expresia greutății corpului MM:
GM=M⋅gG_M = M \cdot g

(1 punct)

  • Calculul tensiunii TT:
T=M⋅(g−a)=4,0 kg⋅(10 m/s2−1,0 m/s2)=4,0⋅9=36 NT = M \cdot (g - a) = 4,0\text{ kg} \cdot (10\text{ m/s}^2 - 1,0\text{ m/s}^2) = 4,0 \cdot 9 = 36\text{ N}

(1 punct)

b. Forța de apăsare exercitată asupra scripetelui (3 puncte)

  • Firul fiind inextensibil și scripetele lipsit de frecări, tensiunea este aceeași în ambele ramuri: T=36 NT = 36\text{ N}. Ramura de pe plan face unghiul α=30∘\alpha = 30^\circ cu orizontala, iar ramura corpului MM este verticală. Unghiul dintre cele două ramuri este θ=90∘−α=60∘\theta = 90^\circ - \alpha = 60^\circ.
  • Rezultanta celor două forțe de tensiune aplicate scripetelui reprezintă forța de apăsare:
Fs=2⋅T⋅cos⁡(90∘−α2)=2⋅T⋅cos⁡(30∘)F_s = 2 \cdot T \cdot \cos\left(\frac{90^\circ - \alpha}{2}\right) = 2 \cdot T \cdot \cos(30^\circ)

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
Fs=2⋅36 N⋅32=363 N≅62 NF_s = 2 \cdot 36\text{ N} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 36\sqrt{3}\text{ N} \cong 62\text{ N}

(1 punct)

c. Forța de frecare dintre corpul de masă mm și plan (4 puncte)

  • Pe direcția perpendiculară pe planul înclinat, corpul de masă mm este în echilibru static:
N=GnN = G_n

(1 punct)

  • Componenta normală a greutății este:
Gn=m⋅g⋅cos⁡αG_n = m \cdot g \cdot \cos\alpha

(1 punct)

  • Legea frecării la alunecare:
Ff=μ⋅N=μ⋅m⋅g⋅cos⁡αF_f = \mu \cdot N = \mu \cdot m \cdot g \cdot \cos\alpha

(1 punct)

  • Cu μ=13\mu = \frac{1}{\sqrt{3}} și cos⁡30∘=32\cos 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}:
Ff=13⋅1,0 kg⋅10 m/s2⋅32=5 NF_f = \frac{1}{\sqrt{3}} \cdot 1,0\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 5\text{ N}

(1 punct)

d. Determinarea valorii forței FF (4 puncte)

  • Corpul MM coborând accelerat, corpul mm urcă pe plan cu aceeași accelerație a=1,0 m/s2a = 1,0\text{ m/s}^2. Ecuația mișcării de-a lungul planului înclinat (orientat în sensul urcării) este:
T−Gt−Ff−F=m⋅aT - G_t - F_f - F = m \cdot a

(2 puncte)

  • Componenta tangențială a greutății corpului mm:
Gt=m⋅g⋅sin⁡α=1,0 kg⋅10 m/s2⋅sin⁡30∘=5 NG_t = m \cdot g \cdot \sin\alpha = 1,0\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot \sin 30^\circ = 5\text{ N}

(1 punct)

  • Izolând forța FF:
F=T−Gt−Ff−m⋅a=36 N−5 N−5 N−(1,0 kg⋅1,0 m/s2)=25 NF = T - G_t - F_f - m \cdot a = 36\text{ N} - 5\text{ N} - 5\text{ N} - (1,0\text{ kg} \cdot 1,0\text{ m/s}^2) = 25\text{ N}

(1 punct)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un corp de masă m=600 gm = 600\text{ g} este lăsat să alunece, pornind din repaus, din punctul A, situat la înălțimea h=1,25 mh = 1,25\text{ m}, ca în figura alăturată. Corpul trece prin punctul B și intră pe porțiunea orizontală BC, de lungime d=2,25 md = 2,25\text{ m}. Pe porțiunea curbată AB frecările sunt neglijabile, iar pe porțiunea orizontală BC coeficientul de frecare la alunecare este μ=0,2\mu = 0,2. În punctul C, corpul lovește un perete vertical fix, CD. Contactul cu peretele durează un timp Δt=7⋅10−3 s\Delta t = 7 \cdot 10^{-3}\text{ s}, după care corpul se întoarce și se oprește în punctul B. Energia potențială gravitațională se consideră nulă la nivelul suprafeței BC.

Corp care coboară pe profil curb și intră pe suprafață orizontală

Determinați:

  • a. energia mecanică a corpului în punctul A;
  • b. valoarea vitezei corpului la trecerea prin punctul B;
  • c. valoarea impulsului mecanic al corpului în punctul C, imediat înainte de a lovi peretele;
  • d. valoarea forței medii cu care peretele a acționat asupra corpului în intervalul de timp Δt\Delta t.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul III

a. Energia mecanică în punctul A (3 puncte)

  • Corpul fiind lăsat liber din repaus (vA=0v_A = 0), energia cinetică inițială este nulă (EcA=0E_c^A = 0):
EA=EpAE_A = E_p^A

(1 punct)

  • Expresia energiei potențiale gravitaționale la înălțimea h=1,25 mh = 1,25\text{ m} (cu m=600 g=0,6 kgm = 600\text{ g} = 0,6\text{ kg}):
EpA=m⋅g⋅hE_p^A = m \cdot g \cdot h

(1 punct)

  • Calcul numeric:
EA=0,6 kg⋅10 m/s2⋅1,25 m=7,5 JE_A = 0,6\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 1,25\text{ m} = 7,5\text{ J}

(1 punct)

b. Viteza corpului la trecerea prin punctul B (4 puncte)

  • Pe porțiunea curbată AB frecările sunt neglijabile, aplicându-se teorema de variație a energiei cinetice (sau conservarea energiei mecanice):
ΔEc=Ltotal=m⋅g⋅h\Delta E_c = L_{\text{total}} = m \cdot g \cdot h

(1 punct)

  • Cu vA=0v_A = 0, variația energiei cinetice este:
ΔEc=m⋅vB22\Delta E_c = \frac{m \cdot v_B^2}{2}

(1 punct)

  • Egalitatea conduce la:
m⋅vB22=m⋅g⋅h  ⟹  vB=2⋅g⋅h\frac{m \cdot v_B^2}{2} = m \cdot g \cdot h \implies v_B = \sqrt{2 \cdot g \cdot h}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
vB=2⋅10 m/s2⋅1,25 m=25=5 m/sv_B = \sqrt{2 \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 1,25\text{ m}} = \sqrt{25} = 5\text{ m/s}

(1 punct)

c. Impulsul mecanic în punctul C înainte de ciocnire (4 puncte)

  • Pe porțiunea orizontală BC acționează forța de frecare Ff=μmgF_f = \mu m g, al cărei lucru mecanic rezistent pe distanța dd este:
Lf=−μ⋅m⋅g⋅dL_f = -\mu \cdot m \cdot g \cdot d

(1 punct)

  • Teorema variației energiei cinetice între B și C:
m⋅vC22−m⋅vB22=Lf  ⟹  m⋅vC22=m⋅g⋅h−μ⋅m⋅g⋅d\frac{m \cdot v_C^2}{2} - \frac{m \cdot v_B^2}{2} = L_f \implies \frac{m \cdot v_C^2}{2} = m \cdot g \cdot h - \mu \cdot m \cdot g \cdot d

(1 punct)

  • Calculul energiei cinetice în C:
m⋅vC22=7,5 J−(0,2⋅0,6 kg⋅10 m/s2⋅2,25 m)=7,5 J−2,7 J=4,8 J\frac{m \cdot v_C^2}{2} = 7,5\text{ J} - (0,2 \cdot 0,6\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 2,25\text{ m}) = 7,5\text{ J} - 2,7\text{ J} = 4,8\text{ J}
  • Rezultă viteza vC=2⋅4,8 J0,6 kg=16=4 m/sv_C = \sqrt{\frac{2 \cdot 4,8\text{ J}}{0,6\text{ kg}}} = \sqrt{16} = 4\text{ m/s}.
  • Impulsul mecanic la intrarea în contact cu peretele este:
pC=m⋅vC=0,6 kg⋅4 m/s=2,4 kg⋅m/sp_C = m \cdot v_C = 0,6\text{ kg} \cdot 4\text{ m/s} = 2,4\text{ kg}\cdot\text{m/s}

(2 puncte)

d. Forța medie exercitată de perete (4 puncte)

  • După ciocnire, corpul pleacă din C cu viteza de întoarcere vC′v_C' și se oprește în B (vB′=0v_B' = 0) exclusiv sub acțiunea forței de frecare pe distanța dd:
m⋅(vC′)22=μ⋅m⋅g⋅d\frac{m \cdot (v_C')^2}{2} = \mu \cdot m \cdot g \cdot d

(1 punct)

  • Viteza de recul din C este:
vC′=2⋅μ⋅g⋅d=2⋅0,2⋅10⋅2,25=9=3 m/sv_C' = \sqrt{2 \cdot \mu \cdot g \cdot d} = \sqrt{2 \cdot 0,2 \cdot 10 \cdot 2,25} = \sqrt{9} = 3\text{ m/s}
  • Variația vectorului impuls la ciocnirea normală cu peretele:
Δp=m⋅(vC+vC′)\Delta p = m \cdot (v_C + v_C')

(1 punct)

  • Valoarea variației impulsului: Δp=0,6 kg⋅(4 m/s+3 m/s)=4,2 N⋅s\Delta p = 0,6\text{ kg} \cdot (4\text{ m/s} + 3\text{ m/s}) = 4,2\text{ N}\cdot\text{s}.
  • Teorema impulsului aplicată pe durata contactului Δt=7⋅10−3 s\Delta t = 7 \cdot 10^{-3}\text{ s}:
Fm⋅Δt=Δp  ⟹  Fm=ΔpΔtF_m \cdot \Delta t = \Delta p \implies F_m = \frac{\Delta p}{\Delta t}

(1 punct)

  • Calculul forței medii:
Fm=4,2 N⋅s7⋅10−3 s=600 N=6⋅102 NF_m = \frac{4,2\text{ N}\cdot\text{s}}{7 \cdot 10^{-3}\text{ s}} = 600\text{ N} = 6 \cdot 10^2\text{ N}

(1 punct)


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J⋅mol−1⋅K−1R = 8,31\text{ J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}. Ecuația de stare a gazului ideal este p⋅V=ν⋅R⋅Tp \cdot V = \nu \cdot R \cdot T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară pentru a modifica temperatura unui kilogram de substanță cu un kelvin este:

  • a. capacitatea calorică
  • b. căldura molară
  • c. căldura specifică (3p)
  • d. puterea calorică

2. Căldura molară izocoră poate fi exprimată în funcție de constanta gazelor ideale și de exponentul adiabatic γ\gamma (raportul dintre căldura molară la presiune constantă și căldura molară la volum constant) prin relația:

  • a. CV=Rγ−1C_V = \frac{R}{\gamma - 1} (3p)
  • b. CV=R1−γC_V = \frac{R}{1 - \gamma}
  • c. CV=R(γ−1)C_V = R(\gamma - 1)
  • d. CV=γRγ−1C_V = \frac{\gamma R}{\gamma - 1}

3. Unitatea de măsură a produsului CV⋅TC_V \cdot T dintre căldura molară la volum constant și temperatura absolută este:

  • a. J⋅mol−1⋅K−1\text{J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}
  • b. J⋅mol−1⋅K\text{J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}
  • c. J⋅K\text{J}\cdot\text{K}
  • d. J⋅mol−1\text{J}\cdot\text{mol}^{-1} (3p)

4. Randamentul unui motor termic ideal care funcționează după un ciclu Carnot este η=40%\eta = 40\%. Dacă temperatura sursei reci este T2=300 KT_2 = 300\text{ K}, atunci temperatura sursei calde are valoarea:

  • a. T1=180 KT_1 = 180\text{ K}
  • b. T1=500 KT_1 = 500\text{ K} (3p)
  • c. T1=750 KT_1 = 750\text{ K}
  • d. T1=1200 KT_1 = 1200\text{ K}

5. În figura alăturată este reprezentat, în coordonate p−Vp-V, procesul 1→21 \to 2 descris de o cantitate constantă de gaz ideal.

Procesul 1->2 în coordonate p-V

Dacă în timpul acestui proces temperatura gazului scade de 4 ori, atunci densitatea gazului:

  • a. crește de 4 ori (3p)
  • b. crește de 2 ori
  • c. scade de 4 ori
  • d. scade de 2 ori
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Prin definiție, căldura specifică cc reprezintă căldura necesară pentru a varia temperatura unității de masă (1 kg1\text{ kg}) cu un grad:
c=Qm⋅ΔTc = \frac{Q}{m \cdot \Delta T}
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Exponentul adiabatic este γ=CpCV\gamma = \frac{C_p}{C_V}. Utilizând relația lui Robert Mayer (Cp=CV+RC_p = C_V + R):
γ=CV+RCV=1+RCV  ⟹  γ−1=RCV  ⟹  CV=Rγ−1\gamma = \frac{C_V + R}{C_V} = 1 + \frac{R}{C_V} \implies \gamma - 1 = \frac{R}{C_V} \implies C_V = \frac{R}{\gamma - 1}
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Căldura molară la volum constant are unitatea de măsură [CV]=J⋅mol−1⋅K−1[C_V] = \text{J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}.
  • Înmulțind cu temperatura absolută [T]=K[T] = \text{K}:
[CV⋅T]=J⋅mol−1⋅K−1⋅K=J⋅mol−1[C_V \cdot T] = \text{J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1} \cdot \text{K} = \text{J}\cdot\text{mol}^{-1}
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Randamentul ciclului Carnot se calculează prin:
η=1−T2T1  ⟹  T2T1=1−η\eta = 1 - \frac{T_2}{T_1} \implies \frac{T_2}{T_1} = 1 - \eta
  • Înlocuind η=0,40\eta = 0,40 și T2=300 KT_2 = 300\text{ K}:
300 KT1=0,60  ⟹  T1=300 K0,60=500 K\frac{300\text{ K}}{T_1} = 0,60 \implies T_1 = \frac{300\text{ K}}{0,60} = 500\text{ K}
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Graficul indică un proces la presiune constantă (p=const.p = \text{const.}, transformare izobară).
  • Conform legii Gay-Lussac, volumul este direct proporțional cu temperatura absolută:
V1T1=V2T2  ⟹  V2=V1⋅T2T1\frac{V_1}{T_1} = \frac{V_2}{T_2} \implies V_2 = V_1 \cdot \frac{T_2}{T_1}
  • Dacă temperatura scade de 4 ori (T2=T14T_2 = \frac{T_1}{4}), volumul scade de 4 ori (V2=V14V_2 = \frac{V_1}{4}).
  • Densitatea gazului la masă constantă este ρ=mV\rho = \frac{m}{V}:
ρ2=mV2=mV1/4=4⋅mV1=4ρ1\rho_2 = \frac{m}{V_2} = \frac{m}{V_1 / 4} = 4 \cdot \frac{m}{V_1} = 4 \rho_1
  • Densitatea gazului crește de 4 ori.
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un cilindru cu pereți izolați adiabatic este separat în două compartimente cu ajutorul unui piston termoconductor, inițial blocat, ca în figura alăturată. Primul compartiment are volumul V1=3 LV_1 = 3\text{ L} și conține m1=80 gm_1 = 80\text{ g} de oxigen (μ1=32 g/mol\mu_1 = 32\text{ g/mol}), iar al doilea compartiment are volumul V2=3V1V_2 = 3 V_1 și conține m2=140 gm_2 = 140\text{ g} de azot (μ2=28 g/mol\mu_2 = 28\text{ g/mol}). Inițial, oxigenul se află la temperatura T1=400 KT_1 = 400\text{ K}, iar azotul la temperatura T2=300 KT_2 = 300\text{ K}. Cele două gaze sunt considerate ideale și au aceeași căldură molară la volum constant. Se neglijează capacitatea calorică a cilindrului și a pistonului.

Cilindru adiabatic cu piston termoconductor

  • a. Determinați cantitatea totală de gaz din cilindru.
  • b. Determinați raportul dintre presiunea oxigenului și cea a azotului în starea inițială.
  • c. Pistonul este deblocat și deplasat lent, fără frecare, până când cele două gaze ajung în echilibru termic, iar pistonul, lăsat liber, este în echilibru mecanic. Calculați volumul compartimentului ocupat de azot în această stare.
  • d. Calculați valoarea temperaturii de echilibru.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul II

a. Cantitatea totală de gaz din cilindru (4 puncte)

  • Cantitatea de substanță (numărul de moli) pentru oxigen:
ν1=m1μ1=80 g32 g/mol=2,5 moli\nu_1 = \frac{m_1}{\mu_1} = \frac{80\text{ g}}{32\text{ g/mol}} = 2,5\text{ moli}

(1 punct)

  • Cantitatea de substanță pentru azot:
ν2=m2μ2=140 g28 g/mol=5 moli\nu_2 = \frac{m_2}{\mu_2} = \frac{140\text{ g}}{28\text{ g/mol}} = 5\text{ moli}

(1 punct)

  • Cantitatea totală de gaz este suma cantităților din cele două compartimente:
ν=ν1+ν2\nu = \nu_1 + \nu_2

(1 punct)

  • Calcul numeric:
ν=2,5 moli+5 moli=7,5 moli\nu = 2,5\text{ moli} + 5\text{ moli} = 7,5\text{ moli}

(1 punct)

b. Raportul presiunilor inițiale (3 puncte)

  • Din ecuația termică de stare a gazului ideal scrisă pentru fiecare compartiment în starea inițială:
p1⋅V1=ν1⋅R⋅T1,p2⋅V2=ν2⋅R⋅T2p_1 \cdot V_1 = \nu_1 \cdot R \cdot T_1, \quad p_2 \cdot V_2 = \nu_2 \cdot R \cdot T_2
  • Raportul presiunilor este:
p1p2=ν1⋅R⋅T1V1⋅V2ν2⋅R⋅T2=ν1⋅T1⋅V2ν2⋅T2⋅V1\frac{p_1}{p_2} = \frac{\nu_1 \cdot R \cdot T_1}{V_1} \cdot \frac{V_2}{\nu_2 \cdot R \cdot T_2} = \frac{\nu_1 \cdot T_1 \cdot V_2}{\nu_2 \cdot T_2 \cdot V_1}

(2 puncte)

  • Înlocuind datele (V2=3V1V_2 = 3 V_1, T1=400 KT_1 = 400\text{ K}, T2=300 KT_2 = 300\text{ K}):
p1p2=2,5⋅400⋅(3V1)5⋅300⋅V1=1000⋅31500=30001500=2\frac{p_1}{p_2} = \frac{2,5 \cdot 400 \cdot (3 V_1)}{5 \cdot 300 \cdot V_1} = \frac{1000 \cdot 3}{1500} = \frac{3000}{1500} = 2

(1 punct)

c. Volumul ocupat de azot la starea de echilibru (4 puncte)

  • La atingerea echilibrului mecanic și termic, presiunile și temperaturile din cele două compartimente devin egale: p1′=p2′=pep_1' = p_2' = p_e și T1′=T2′=TeT_1' = T_2' = T_e.
  • Ecuațiile de stare la echilibru:
pe⋅V1′=m1μ1⋅R⋅Tep_e \cdot V_1' = \frac{m_1}{\mu_1} \cdot R \cdot T_e

(1 punct)

pe⋅V2′=m2μ2⋅R⋅Tep_e \cdot V_2' = \frac{m_2}{\mu_2} \cdot R \cdot T_e

(1 punct)

  • Împărțind relațiile, raportul volumelor la echilibru este dat de raportul cantităților de gaz:
V1′V2′=ν1ν2=2,55=12  ⟹  V2′=2V1′\frac{V_1'}{V_2'} = \frac{\nu_1}{\nu_2} = \frac{2,5}{5} = \frac{1}{2} \implies V_2' = 2 V_1'
  • Volumul total al cilindrului este fix:
V1′+V2′=V1+V2=V1+3V1=4V1V_1' + V_2' = V_1 + V_2 = V_1 + 3 V_1 = 4 V_1

(1 punct)

  • Înlocuind V1′=V2′2V_1' = \frac{V_2'}{2} și V1=3 LV_1 = 3\text{ L}:
V2′2+V2′=4⋅3 L=12 L  ⟹  32V2′=12 L  ⟹  V2′=8 L\frac{V_2'}{2} + V_2' = 4 \cdot 3\text{ L} = 12\text{ L} \implies \frac{3}{2} V_2' = 12\text{ L} \implies V_2' = 8\text{ L}

(1 punct)

d. Temperatura de echilibru a amestecului (4 puncte)

  • Cilindrul fiind izolat adiabatic și nedeformabil în ansamblu, nu există schimb de căldură sau de lucru mecanic cu exteriorul (Qext=0Q_{\text{ext}} = 0, Lext=0L_{\text{ext}} = 0). Energia internă a sistemului total se conservă:
Ui=UfU_i = U_f

(1 punct)

  • Energia internă inițială a celor două gaze:
Ui=ν1⋅CV⋅T1+ν2⋅CV⋅T2U_i = \nu_1 \cdot C_V \cdot T_1 + \nu_2 \cdot C_V \cdot T_2

(1 punct)

  • Energia internă finală la temperatura de echilibru TeT_e:
Uf=ν1⋅CV⋅Te+ν2⋅CV⋅Te=(ν1+ν2)⋅CV⋅TeU_f = \nu_1 \cdot C_V \cdot T_e + \nu_2 \cdot C_V \cdot T_e = (\nu_1 + \nu_2) \cdot C_V \cdot T_e

(1 punct)

  • Căldura molară CVC_V fiind identică pentru ambele gaze diatomice:
Te=ν1⋅T1+ν2⋅T2ν1+ν2=2,5⋅400 K+5⋅300 K7,5=1000+15007,5 K=25007,5 K≅333 KT_e = \frac{\nu_1 \cdot T_1 + \nu_2 \cdot T_2}{\nu_1 + \nu_2} = \frac{2,5 \cdot 400\text{ K} + 5 \cdot 300\text{ K}}{7,5} = \frac{1000 + 1500}{7,5}\text{ K} = \frac{2500}{7,5}\text{ K} \cong 333\text{ K}

(1 punct)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

O cantitate dată de gaz ideal poliatomic (CV=3RC_V = 3 R) se află în starea 1, la presiunea p1p_1, volumul V1V_1 și temperatura T1T_1. Gazul este supus procesului ciclic 1→2→3→11 \to 2 \to 3 \to 1 reprezentat în coordonate p−Vp-V în figura alăturată. Volumul gazului în starea 2 este V2=0,2⋅V1V_2 = 0,2 \cdot V_1. În procesul 1→21 \to 2 temperatura este constantă, iar căldura cedată de gaz mediului exterior este Q12=−12,8 kJQ_{12} = -12,8\text{ kJ}. Considerați că ln⁡5≅1,6\ln 5 \cong 1,6.

Ciclu termodinamic în coordonate p-V

Determinați:

  • a. variația energiei interne în transformarea 3→13 \to 1;
  • b. valoarea căldurii schimbate de gaz cu mediul exterior în transformarea 2→32 \to 3;
  • c. lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior în timpul unui ciclu;
  • d. randamentul unui motor termic care ar funcționa după transformarea ciclică descrisă.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul III

a. Variația energiei interne în transformarea 3→13 \to 1 (4 puncte)

  • În transformarea izotermă 1→21 \to 2 (T1=T2T_1 = T_2), căldura schimbată este egală cu lucrul mecanic:
Q12=ν⋅R⋅T1⋅ln⁡(V2V1)Q_{12} = \nu \cdot R \cdot T_1 \cdot \ln\left(\frac{V_2}{V_1}\right)

(1 punct)

  • Cu V2=0,2V1=V15V_2 = 0,2 V_1 = \frac{V_1}{5}, ln⁡(0,2)=−ln⁡5≅−1,6\ln(0,2) = -\ln 5 \cong -1,6:
Q12=−1,6⋅νRT1=−12,8 kJ  ⟹  νRT1=12,8 kJ1,6=8 kJQ_{12} = -1,6 \cdot \nu R T_1 = -12,8\text{ kJ} \implies \nu R T_1 = \frac{12,8\text{ kJ}}{1,6} = 8\text{ kJ}
  • În starea 2, p2=p1V1V2=5p1p_2 = \frac{p_1 V_1}{V_2} = 5 p_1. Transformarea 2→32 \to 3 este izobară (p3=p2=5p1p_3 = p_2 = 5 p_1) până la V3=V1V_3 = V_1, de unde:
T3=5⋅T1T_3 = 5 \cdot T_1

(1 punct)

  • Transformarea 3→13 \to 1 este izocoră la volumul V1V_1. Variația energiei interne este:
ΔU31=ν⋅CV⋅(T1−T3)\Delta U_{31} = \nu \cdot C_V \cdot (T_1 - T_3)

(1 punct)

  • Calcul numeric:
ΔU31=ν⋅3R⋅(T1−5T1)=−12⋅νRT1=−12⋅8 kJ=−96 kJ\Delta U_{31} = \nu \cdot 3 R \cdot (T_1 - 5 T_1) = -12 \cdot \nu R T_1 = -12 \cdot 8\text{ kJ} = -96\text{ kJ}

(1 punct)

b. Căldura schimbată în transformarea 2→32 \to 3 (3 puncte)

  • Transformarea 2→32 \to 3 este o încălzire izobară la presiunea p2=p3p_2 = p_3:
Q23=ν⋅Cp⋅(T3−T2)Q_{23} = \nu \cdot C_p \cdot (T_3 - T_2)

(1 punct)

  • Relația Robert Mayer pentru gazul poliatomic:
Cp=CV+R=3R+R=4RC_p = C_V + R = 3 R + R = 4 R

(1 punct)

  • Cu T2=T1T_2 = T_1 și T3=5T1T_3 = 5 T_1:
Q23=ν⋅4R⋅(5T1−T1)=16⋅νRT1=16⋅8 kJ=128 kJQ_{23} = \nu \cdot 4 R \cdot (5 T_1 - T_1) = 16 \cdot \nu R T_1 = 16 \cdot 8\text{ kJ} = 128\text{ kJ}

(1 punct)

c. Lucrul mecanic total pe durata ciclului (4 puncte)

  • Lucrul mecanic total pe ciclu este suma lucrurilor mecanice elementare:
Ltot=L12+L23+L31L_{\text{tot}} = L_{12} + L_{23} + L_{31}

(1 punct)

  • În transformarea izotermă 1→21 \to 2, ΔU12=0\Delta U_{12} = 0:
L12=Q12=−12,8 kJL_{12} = Q_{12} = -12,8\text{ kJ}

(1 punct)

  • În transformarea izobară 2→32 \to 3:
L23=p2⋅(V3−V2)=ν⋅R⋅(T3−T2)=νR⋅(5T1−T1)=4⋅νRT1=4⋅8 kJ=32 kJL_{23} = p_2 \cdot (V_3 - V_2) = \nu \cdot R \cdot (T_3 - T_2) = \nu R \cdot (5 T_1 - T_1) = 4 \cdot \nu R T_1 = 4 \cdot 8\text{ kJ} = 32\text{ kJ}

(1 punct)

  • În transformarea izocoră 3→13 \to 1, L31=0L_{31} = 0. Lucrul mecanic total este:
Ltot=−12,8 kJ+32 kJ=19,2 kJL_{\text{tot}} = -12,8\text{ kJ} + 32\text{ kJ} = 19,2\text{ kJ}

(1 punct)

d. Randamentul motorului termic (4 puncte)

  • Randamentul ciclului se definește prin raportul dintre lucrul mecanic util total și căldura primită:
η=LtotQprimit\eta = \frac{L_{\text{tot}}}{Q_{\text{primit}}}

(2 puncte)

  • Căldura este primită de la sursă exclusiv pe etapa izobară 2→32 \to 3:
Qprimit=Q23=128 kJQ_{\text{primit}} = Q_{23} = 128\text{ kJ}

(1 punct)

  • Randamentul ciclului este:
η=19,2 kJ128 kJ=0,15=15%\eta = \frac{19,2\text{ kJ}}{128\text{ kJ}} = 0,15 = 15\%

(1 punct)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Se consideră sarcina electrică elementară e=1,6⋅10−19 Ce = 1,6 \cdot 10^{-19}\text{ C}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. O grupare serie de rezistoare identice este conectată la o sursă de tensiune constantă. Acestei grupări i se adaugă în serie încă un rezistor identic. Intensitatea curentului prin sursă:

  • a. scade (3p)
  • b. rămâne constantă
  • c. crește
  • d. nu se poate preciza

2. Un fir metalic conductor are secțiunea transversală SS și rezistența electrică RR. Materialul din care este confecționat are rezistivitatea ρ\rho. Lungimea ℓ\ell a firului metalic se poate exprima prin relația:

  • a. ℓ=ρ−1⋅R−1⋅S\ell = \rho^{-1} \cdot R^{-1} \cdot S
  • b. ℓ=ρ−1⋅R⋅S\ell = \rho^{-1} \cdot R \cdot S (3p)
  • c. ℓ=ρ−1⋅R⋅S−1\ell = \rho^{-1} \cdot R \cdot S^{-1}
  • d. ℓ=ρ⋅R⋅S\ell = \rho \cdot R \cdot S

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură a mărimii fizice exprimate prin WR⋅Δt\sqrt{\frac{W}{R \cdot \Delta t}} este:

  • a. A\text{A} (3p)
  • b. J\text{J}
  • c. V\text{V}
  • d. W\text{W}

4. La bornele unui generator electric se conectează un rezistor având rezistența electrică R1=4 ΩR_1 = 4\ \Omega. Se deconectează acest rezistor, iar la bornele aceluiași generator se conectează un alt rezistor având R2=9 ΩR_2 = 9\ \Omega. Se constată că puterea disipată de rezistorul R1R_1 este egală cu puterea disipată de rezistorul R2R_2. Rezistența interioară a generatorului este:

  • a. r=2,5 Ωr = 2,5\ \Omega
  • b. r=5 Ωr = 5\ \Omega
  • c. r=6 Ωr = 6\ \Omega (3p)
  • d. r=6,5 Ωr = 6,5\ \Omega

5. Un conductor metalic este străbătut de un curent a cărui intensitate variază în timp ca în graficul alăturat.

Graficul intensității curentului în funcție de timp

Numărul de electroni ce străbat secțiunea transversală a conductorului în intervalul de timp [2 s;6 s][2\text{ s}; 6\text{ s}] este egal cu:

  • a. 4,0⋅10174,0 \cdot 10^{17}
  • b. 3,2⋅10173,2 \cdot 10^{17}
  • c. 1,2⋅10171,2 \cdot 10^{17}
  • d. 0,8⋅10170,8 \cdot 10^{17} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns a (3 puncte)

  • La adăugarea în serie a unui nou rezistor, rezistența echivalentă totală a circuitului crește (Rserie′=Rserie+RR_{\text{serie}}' = R_{\text{serie}} + R).
  • Tensiunea la bornele sursei fiind constantă, conform legii lui Ohm intensitatea curentului scade:
I=URserie  ⟹  I′<II = \frac{U}{R_{\text{serie}}} \implies I' < I
  • Răspuns corect: a.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Rezistența electrică a unui conductor liniar este:
R=ρ⋅ℓS  ⟹  ℓ=R⋅Sρ=ρ−1⋅R⋅SR = \rho \cdot \frac{\ell}{S} \implies \ell = \frac{R \cdot S}{\rho} = \rho^{-1} \cdot R \cdot S
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Energia disipată prin efect Joule este W=R⋅I2⋅ΔtW = R \cdot I^2 \cdot \Delta t.
  • Izolând intensitatea curentului electric:
I=WR⋅ΔtI = \sqrt{\frac{W}{R \cdot \Delta t}}
  • Unitatea de măsură a intensității curentului electric în S.I. este amperul (A\text{A}).
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Puterea debitată pe un rezistor exterior RR conectat la o sursă (E,r)(E, r) este P=R⋅I2=E2⋅R(R+r)2P = R \cdot I^2 = \frac{E^2 \cdot R}{(R + r)^2}.
  • Condiția P1=P2P_1 = P_2 oferă direct:
R1(R1+r)2=R2(R2+r)2  ⟹  r=R1⋅R2\frac{R_1}{(R_1 + r)^2} = \frac{R_2}{(R_2 + r)^2} \implies r = \sqrt{R_1 \cdot R_2}
  • Calcul numeric:
r=4 Ω⋅9 Ω=36 Ω=6 Ωr = \sqrt{4\ \Omega \cdot 9\ \Omega} = \sqrt{36}\ \Omega = 6\ \Omega
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Sarcina electrică transferată reprezintă aria suprafeței de sub curba I(t)I(t) în intervalul de timp indicat (t∈[2 s,6 s]t \in [2\text{ s}, 6\text{ s}]).
  • Din grafic, forma geometrică a ariei este un triunghi cu baza Δt=6−2=4 s\Delta t = 6 - 2 = 4\text{ s} și înălțimea Imax⁡=6,4 mA=6,4⋅10−3 AI_{\max} = 6,4\text{ mA} = 6,4 \cdot 10^{-3}\text{ A}:
q=4 s⋅6,4⋅10−3 A2=1,28⋅10−2 Cq = \frac{4\text{ s} \cdot 6,4 \cdot 10^{-3}\text{ A}}{2} = 1,28 \cdot 10^{-2}\text{ C}
  • Numărul de electroni transportați prin secțiune:
N=qe=1,28⋅10−2 C1,6⋅10−19 C=0,8⋅1017N = \frac{q}{e} = \frac{1,28 \cdot 10^{-2}\text{ C}}{1,6 \cdot 10^{-19}\text{ C}} = 0,8 \cdot 10^{17}
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Se cunosc: R1=18 ΩR_1 = 18\ \Omega, R2=42 ΩR_2 = 42\ \Omega, R3=30 ΩR_3 = 30\ \Omega, R4=24 ΩR_4 = 24\ \Omega, E1=84 VE_1 = 84\text{ V}, E2=12 VE_2 = 12\text{ V}, r1=r2=2 Ωr_1 = r_2 = 2\ \Omega. Instrumentele de măsură montate în circuit sunt considerate ideale (RA≅0 ΩR_A \cong 0\ \Omega, RV→∞R_V \to \infty).

Schema circuitului electric cu instrumente de măsură

Determinați:

  • a. rezistența echivalentă a grupării celor patru rezistoare;
  • b. intensitatea curentului electric indicată de ampermetrul montat în circuit;
  • c. tensiunea indicată de voltmetrul din circuit;
  • d. intensitatea indicată de ampermetrul montat în circuit dacă bateria având t.e.m. E2E_2 este montată cu polaritate inversă.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul II

a. Rezistența echivalentă a celor patru rezistoare (4 puncte)

  • Rezistoarele R1R_1 și R2R_2 sunt legate în serie pe o ramură:
R12=R1+R2=18 Ω+42 Ω=60 ΩR_{12} = R_1 + R_2 = 18\ \Omega + 42\ \Omega = 60\ \Omega

(1 punct)

  • Ramura serie R12R_{12} este conectată în paralel cu rezistorul R3R_3:
1R123=1R12+1R3  ⟹  R123=R12⋅R3R12+R3\frac{1}{R_{123}} = \frac{1}{R_{12}} + \frac{1}{R_3} \implies R_{123} = \frac{R_{12} \cdot R_3}{R_{12} + R_3}

(1 punct)

  • Calcul intermediar:
R123=60 Ω⋅30 Ω60 Ω+30 Ω=180090 Ω=20 ΩR_{123} = \frac{60\ \Omega \cdot 30\ \Omega}{60\ \Omega + 30\ \Omega} = \frac{1800}{90}\ \Omega = 20\ \Omega
  • Gruparea paralel R123R_{123} este în serie cu rezistorul R4R_4:
Re=R123+R4R_e = R_{123} + R_4

(1 punct)

  • Rezistența echivalentă totală:
Re=20 Ω+24 Ω=44 ΩR_e = 20\ \Omega + 24\ \Omega = 44\ \Omega

(1 punct)

b. Intensitatea curentului indicată de ampermetru (3 puncte)

  • Ampermetrul ideal se află pe ramura principală a circuitului. Tensiunea electromotoare totală și rezistența interioară totală a celor două surse legate în serie concordant:
E1+E2=I⋅(Re+r1+r2)E_1 + E_2 = I \cdot (R_e + r_1 + r_2)

(2 puncte)

  • Calculul intensității curentului:
I=E1+E2Re+r1+r2=84 V+12 V44 Ω+2 Ω+2 Ω=96 V48 Ω=2 AI = \frac{E_1 + E_2}{R_e + r_1 + r_2} = \frac{84\text{ V} + 12\text{ V}}{44\ \Omega + 2\ \Omega + 2\ \Omega} = \frac{96\text{ V}}{48\ \Omega} = 2\text{ A}

(1 punct)

c. Tensiunea indicată de voltmetru (4 puncte)

  • Curentul principal II se divide în nodul grupării paralel în curenții I12I_{12} și I3I_3:
I=I12+I3I = I_{12} + I_3

(1 punct)

  • Tensiunile pe ramurile paralele sunt egale:
I3⋅R3−I12⋅(R1+R2)=0I_3 \cdot R_3 - I_{12} \cdot (R_1 + R_2) = 0

(1 punct)

  • Curentul prin ramura cu voltmetrul este:
I12=I⋅R3R12+R3=2 A⋅30 Ω90 Ω=23 AI_{12} = I \cdot \frac{R_3}{R_{12} + R_3} = 2\text{ A} \cdot \frac{30\ \Omega}{90\ \Omega} = \frac{2}{3}\text{ A}
  • Voltmetrul ideal măsoară căderea de tensiune de pe rezistorul R1R_1:
U1=I12⋅R1U_1 = I_{12} \cdot R_1

(1 punct)

  • Calcul numeric:
U1=23 A⋅18 Ω=12 VU_1 = \frac{2}{3}\text{ A} \cdot 18\ \Omega = 12\text{ V}

(1 punct)

d. Intensitatea prin circuit la inversarea polarității bateriei E2E_2 (4 puncte)

  • Inversând polaritatea sursei E2E_2, t.e.m. echivalentă a circuitului devine E1−E2E_1 - E_2:
E1−E2=I′⋅(Re+r1+r2)E_1 - E_2 = I' \cdot (R_e + r_1 + r_2)

(3 puncte)

  • Intensitatea curentului devine:
I′=84 V−12 V48 Ω=72 V48 Ω=1,5 AI' = \frac{84\text{ V} - 12\text{ V}}{48\ \Omega} = \frac{72\text{ V}}{48\ \Omega} = 1,5\text{ A}

(1 punct)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Bateria care alimentează circuitul are rezistența interioară r=8 Ωr = 8\ \Omega. Valoarea intensității curentului electric indicată de ampermetrul ideal (RA≅0 ΩR_A \cong 0\ \Omega) este I=0,75 AI = 0,75\text{ A}. Rezistorul, de rezistență R=96 ΩR = 96\ \Omega, este conectat în paralel cu gruparea serie a două becuri identice. Parametrii nominali ai unui bec sunt Pb=6 WP_b = 6\text{ W} și Ub=12 VU_b = 12\text{ V}. Becurile funcționează la parametri nominali.

Schema circuitului electric cu baterie și becuri

Determinați:

  • a. rezistența electrică a unui bec;
  • b. tensiunea electromotoare a bateriei;
  • c. puterea electrică disipată pe rezistor;
  • d. energia electrică consumată de circuitul exterior bateriei în intervalul de timp Δt=5 min\Delta t = 5\text{ min}.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul III

a. Rezistența electrică a unui bec (3 puncte)

  • Din parametrii nominali ai becului (Pb=6 WP_b = 6\text{ W}, Ub=12 VU_b = 12\text{ V}):
Rb=Ub2PbR_b = \frac{U_b^2}{P_b}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
Rb=(12 V)26 W=1446 Ω=24 ΩR_b = \frac{(12\text{ V})^2}{6\text{ W}} = \frac{144}{6}\ \Omega = 24\ \Omega

(1 punct)

b. Tensiunea electromotoare a bateriei (4 puncte)

  • Cele două becuri identice sunt legate în serie și funcționează la regim nominal, deci tensiunea la bornele grupării este:
U=2⋅Ub=2⋅12 V=24 VU = 2 \cdot U_b = 2 \cdot 12\text{ V} = 24\text{ V}

(1 punct)

  • Tensiunea electromotoare a sursei este legată de tensiunea la borne și de căderea internă de tensiune:
E=U+I⋅rE = U + I \cdot r

(2 puncte)

  • Cu I=0,75 AI = 0,75\text{ A} și r=8 Ωr = 8\ \Omega:
E=24 V+0,75 A⋅8 Ω=24 V+6 V=30 VE = 24\text{ V} + 0,75\text{ A} \cdot 8\ \Omega = 24\text{ V} + 6\text{ V} = 30\text{ V}

(1 punct)

c. Puterea electrică disipată pe rezistorul RR (4 puncte)

  • Curentul total indicat de ampermetru este suma curenților de pe cele două ramuri paralele:
I=IR+IbI = I_R + I_b

(1 punct)

  • Tensiunile fiind egale pe ambele ramuri paralele (UR=U=24 VU_R = U = 24\text{ V}):
R⋅IR=2⋅Rb⋅IbR \cdot I_R = 2 \cdot R_b \cdot I_b

(1 punct)

  • Curentul prin rezistor este IR=UR=24 V96 Ω=0,25 AI_R = \frac{U}{R} = \frac{24\text{ V}}{96\ \Omega} = 0,25\text{ A}.
  • Puterea disipată pe rezistor:
PR=R⋅IR2=U2RP_R = R \cdot I_R^2 = \frac{U^2}{R}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
PR=96 Ω⋅(0,25 A)2=6 WP_R = 96\ \Omega \cdot (0,25\text{ A})^2 = 6\text{ W}

(1 punct)

d. Energia electrică consumată de circuitul exterior (4 puncte)

  • Puterea electrică totală consumată în circuitul exterior este suma puterilor disipate pe rezistor și pe cele două becuri:
Pext=PR+2⋅Pb=6 W+2⋅6 W=18 WP_{\text{ext}} = P_R + 2 \cdot P_b = 6\text{ W} + 2 \cdot 6\text{ W} = 18\text{ W}

(1 punct)

  • Energia electrică consumată în intervalul Δt=5 min=5⋅60 s=300 s\Delta t = 5\text{ min} = 5 \cdot 60\text{ s} = 300\text{ s}:
Wext=Pext⋅ΔtW_{\text{ext}} = P_{\text{ext}} \cdot \Delta t

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
Wext=18 W⋅300 s=5400 J=5,4 kJW_{\text{ext}} = 18\text{ W} \cdot 300\text{ s} = 5400\text{ J} = 5,4\text{ kJ}

(1 punct)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,63⋅10−34 J⋅sh = 6,63 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Imaginea formată de o oglindă plană pentru un obiect real este:

  • a. reală
  • b. virtuală (3p)
  • c. răsturnată
  • d. micșorată

2. Un obiect este așezat în fața unei lentile subțiri având distanța focală ff. Coordonata obiectului, măsurată față de lentilă, este x1x_1. Coordonata imaginii este x2x_2, iar mărirea liniară transversală este β\beta. Semnificația fizică a expresiei x1⋅f−1+1x_1 \cdot f^{-1} + 1 este:

  • a. 1−β1 - \beta
  • b. β\beta
  • c. x2x_2
  • d. 1β\frac{1}{\beta} (3p)

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul c⋅n−1c \cdot n^{-1} este:

  • a. m⋅s−1\text{m}\cdot\text{s}^{-1} (3p)
  • b. m\text{m}
  • c. m−1⋅s\text{m}^{-1}\cdot\text{s}
  • d. m−1\text{m}^{-1}

4. O rază de lumină care se propagă printr-un lichid transparent întâlnește suprafața de separație dintre lichid și aer (naer≅1n_{\text{aer}} \cong 1) sub unghiul de incidență ii pentru care sin⁡i=0,75\sin i = 0,75. După refracție, raza de lumină se propagă de-a lungul acestei suprafețe. Valoarea indicelui de refracție al lichidului este de aproximativ:

  • a. 1,75
  • b. 1,50
  • c. 1,33 (3p)
  • d. 1,25

5. În graficul alăturat este redată dependența energiei cinetice maxime a electronilor extrași prin efect fotoelectric extern de frecvența radiației monocromatice incidente pe fotocatod.

Graficul dependenței energiei cinetice maxime de frecvență

Energia unui foton din radiația incidentă sub acțiunea căreia se emit electroni cu energia cinetică maximă Ec,max⁡=0,99⋅10−19 JE_{c,\max} = 0,99 \cdot 10^{-19}\text{ J} este de:

  • a. 0,99⋅10−19 J0,99 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • b. 3,30⋅10−19 J3,30 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • c. 7,26⋅10−19 J7,26 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • d. 8,25⋅10−19 J8,25 \cdot 10^{-19}\text{ J} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Într-o oglindă plană, razele de lumină reflectate diverg, imaginea formându-se la intersecția prelungirilor acestora în spatele oglinzii. Imaginea este virtuală, dreaptă și simetrică cu obiectul.
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns d (3 puncte)

  • Din formula fundamentală a lentilelor subțiri:
1x2−1x1=1f\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f}
  • Înmulțind întreaga ecuație cu x1x_1:
x1x2−1=x1f  ⟹  x1x2=x1f+1=x1⋅f−1+1\frac{x_1}{x_2} - 1 = \frac{x_1}{f} \implies \frac{x_1}{x_2} = \frac{x_1}{f} + 1 = x_1 \cdot f^{-1} + 1
  • Deoarece mărirea liniară transversală este β=x2x1\beta = \frac{x_2}{x_1}, raportul invers este:
x1x2=1β\frac{x_1}{x_2} = \frac{1}{\beta}
  • Răspuns corect: d.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Indicele de refracție absolut este definit prin n=cvn = \frac{c}{v}. Produsul c⋅n−1c \cdot n^{-1} este:
c⋅n−1=cn=vc \cdot n^{-1} = \frac{c}{n} = v
  • Unitatea de măsură a vitezei de propagare a luminii în mediu este metrul pe secundă (m⋅s−1\text{m}\cdot\text{s}^{-1}).
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Raza refractată propagându-se tangențial cu suprafața de separare (r=90∘r = 90^\circ), incidența corespunde unghiului limită ℓ\ell:
nlichid⋅sin⁡ℓ=naer⋅sin⁡90∘  ⟹  nlichid=1sin⁡ℓn_{\text{lichid}} \cdot \sin \ell = n_{\text{aer}} \cdot \sin 90^\circ \implies n_{\text{lichid}} = \frac{1}{\sin \ell}
  • Cu sin⁡ℓ=0,75=34\sin \ell = 0,75 = \frac{3}{4}:
nlichid=10,75=43≅1,33n_{\text{lichid}} = \frac{1}{0,75} = \frac{4}{3} \cong 1,33
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Din grafic citim frecvența de prag la care energia cinetică maximă este nulă: ν0=1,1⋅1015 Hz\nu_0 = 1,1 \cdot 10^{15}\text{ Hz}.
  • Lucrul mecanic de extracție este:
Lext=h⋅ν0=6,6⋅10−34 J⋅s⋅1,1⋅1015 s−1=7,26⋅10−19 JL_{\text{ext}} = h \cdot \nu_0 = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s} \cdot 1,1 \cdot 10^{15}\text{ s}^{-1} = 7,26 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • Conform ecuației lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern:
ε=Lext+Ec,max⁡=7,26⋅10−19 J+0,99⋅10−19 J=8,25⋅10−19 J\varepsilon = L_{\text{ext}} + E_{c,\max} = 7,26 \cdot 10^{-19}\text{ J} + 0,99 \cdot 10^{-19}\text{ J} = 8,25 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un obiect luminos este plasat în fața unei lentile subțiri L1L_1, perpendicular pe axa optică principală. Distanța dintre obiect și lentilă este −x1=50 cm-x_1 = 50\text{ cm}. Lentila formează imaginea obiectului pe un ecran plasat convenabil. Înălțimea imaginii este de 4 ori mai mică decât înălțimea obiectului.

  • a. Calculați mărirea liniară transversală.
  • b. Determinați distanța focală a lentilei.
  • c. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă, pentru obiectul considerat, în situația descrisă de problemă.
  • d. Se formează un sistem optic centrat prin alipirea lentilei L1L_1 de o altă lentilă subțire, L2L_2, având distanța focală f2=−25 cmf_2 = -25\text{ cm}. Determinați convergența sistemului optic format din cele două lentile.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul II

a. Mărirea liniară transversală (3 puncte)

  • Mărirea liniară transversală este definită prin raportul dimensiunilor transversale:
β=y2y1\beta = \frac{y_2}{y_1}

(1 punct)

  • Imaginea fiind formată pe un ecran, ea este o imagine reală și, în consecință, răsturnată față de obiect:
β<0\beta < 0

(1 punct)

  • Deoarece înălțimea imaginii este de 4 ori mai mică decât a obiectului (∣y2∣=y14|y_2| = \frac{y_1}{4}):
β=−14=−0,25\beta = -\frac{1}{4} = -0,25

(1 punct)

b. Distanța focală a lentilei L1L_1 (4 puncte)

  • Coordonata imaginii se obține din relația măririi:
β=x2x1  ⟹  x2=β⋅x1\beta = \frac{x_2}{x_1} \implies x_2 = \beta \cdot x_1

(1 punct)

  • Cu x1=−50 cmx_1 = -50\text{ cm}:
x2=(−14)⋅(−50 cm)=12,5 cmx_2 = \left(-\frac{1}{4}\right) \cdot (-50\text{ cm}) = 12,5\text{ cm}
  • Din formula lentilelor subțiri:
1f1=1x2−1x1\frac{1}{f_1} = \frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
1f1=112,5−1−50=450+150=550=110 cm−1  ⟹  f1=10 cm\frac{1}{f_1} = \frac{1}{12,5} - \frac{1}{-50} = \frac{4}{50} + \frac{1}{50} = \frac{5}{50} = \frac{1}{10}\text{ cm}^{-1} \implies f_1 = 10\text{ cm}

(1 punct)

c. Construcția geometrică a imaginii prin lentilă (4 puncte)

  • Obiectul real ABAB este așezat la distanța ∣x1∣=50 cm>2f1=20 cm|x_1| = 50\text{ cm} > 2 f_1 = 20\text{ cm}, formând o imagine reală, răsturnată și micșorată A′B′A'B' la x2=12,5 cmx_2 = 12,5\text{ cm}:
    1. O rază plecată din AA paralelă cu axa optică principală se refractă trecând prin focarul imagine F2F_2.
    2. O rază plecată din AA prin centrul optic OO își continuă drumul nedeviată.
    3. Intersecția celor două raze determină vârful A′A' al imaginii pe ecran.

Construcția geometrică a imaginii reale micșorate

(4 puncte)

d. Convergența sistemului optic de lentile alipite (4 puncte)

  • Pentru două lentile subțiri alipite, distanța focală echivalentă a sistemului satisface:
1fsist=1f1+1f2\frac{1}{f_{\text{sist}}} = \frac{1}{f_1} + \frac{1}{f_2}

(2 puncte)

  • Convergența sistemului este inversul distanței focale în metri:
Csist=1fsist=C1+C2C_{\text{sist}} = \frac{1}{f_{\text{sist}}} = C_1 + C_2

(1 punct)

  • Înlocuind f1=10 cm=0,1 mf_1 = 10\text{ cm} = 0,1\text{ m} și f2=−25 cm=−0,25 mf_2 = -25\text{ cm} = -0,25\text{ m}:
Csist=10,1 m+1−0,25 m=10 m−1−4 m−1=6 m−1=6 δC_{\text{sist}} = \frac{1}{0,1\text{ m}} + \frac{1}{-0,25\text{ m}} = 10\text{ m}^{-1} - 4\text{ m}^{-1} = 6\text{ m}^{-1} = 6\ \delta

(1 punct)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un dispozitiv Young, plasat în aer, este iluminat cu o radiație monocromatică de lungime de undă λ=650 nm\lambda = 650\text{ nm}. Radiația este emisă de o sursă S1, aflată pe axa de simetrie a dispozitivului. Figura de interferență se observă pe un ecran așezat paralel cu planul fantelor, la distanța D=2 mD = 2\text{ m} de acesta. Se observă că valoarea interfranjei este i=1 mmi = 1\text{ mm}.

  • a. Determinați frecvența radiației luminoase utilizate.
  • b. Calculați distanța dintre cele două fante ale dispozitivului.
  • c. Determinați valoarea distanței dintre a treia franjă întunecată aflată de o parte a franjei centrale și franja luminoasă de ordinul 2 aflată de cealaltă parte a franjei centrale.
  • d. Sursa de lumină S1 se înlocuiește cu o alta, S2, care emite două radiații monocromatice, având lungimile de undă λ=650 nm\lambda = 650\text{ nm} și respectiv λ′\lambda'. Se constată că franja luminoasă de ordinul 4 a radiației de lungime de undă λ\lambda se suprapune cu franja luminoasă de ordinul 5 a radiației de lungime de undă λ′\lambda'. Determinați lungimea de undă λ′\lambda'.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul III

a. Frecvența radiației luminoase (3 puncte)

  • Relația dintre frecvență, lungime de undă și viteza de propagare a luminii în vid/aer:
ν=cλ\nu = \frac{c}{\lambda}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
ν=3⋅108 m/s650⋅10−9 m=3650⋅1017 Hz≅4,6⋅1014 Hz\nu = \frac{3 \cdot 10^8\text{ m/s}}{650 \cdot 10^{-9}\text{ m}} = \frac{3}{650} \cdot 10^{17}\text{ Hz} \cong 4,6 \cdot 10^{14}\text{ Hz}

(1 punct)

b. Distanța dintre fantele dispozitivului (4 puncte)

  • Expresia interfranjei în dispozitivul Young este:
i=λ⋅D2ℓi = \frac{\lambda \cdot D}{2\ell}

(3 puncte)

  • Unde 2ℓ2\ell este distanța dintre cele două fante. Rezultă:
2ℓ=λ⋅Di=650⋅10−9 m⋅2 m1⋅10−3 m=1,3⋅10−3 m=1,3 mm2\ell = \frac{\lambda \cdot D}{i} = \frac{650 \cdot 10^{-9}\text{ m} \cdot 2\text{ m}}{1 \cdot 10^{-3}\text{ m}} = 1,3 \cdot 10^{-3}\text{ m} = 1,3\text{ mm}

(1 punct)

c. Distanța dintre franja întunecată și cea luminoasă (4 puncte)

  • Distanța de la franja centrală la a treia franjă întunecată (k1=3k_1 = 3) situată de o parte:
xk1min⁡=(k1−12)⋅i=52⋅i=2,5⋅1 mm=2,5 mmx_{k_1}^{\min} = \left(k_1 - \frac{1}{2}\right) \cdot i = \frac{5}{2} \cdot i = 2,5 \cdot 1\text{ mm} = 2,5\text{ mm}

(1 punct)

  • Distanța de la franja centrală la franja luminoasă de ordinul 2 (k2=2k_2 = 2) situată de cealaltă parte:
xk2max⁡=k2⋅i=2⋅1 mm=2 mmx_{k_2}^{\max} = k_2 \cdot i = 2 \cdot 1\text{ mm} = 2\text{ mm}

(1 punct)

  • Franjele fiind situate de o parte și de cealaltă a maximului central, distanța totală dintre ele este suma distanțelor:
d=xk1min⁡+xk2max⁡d = x_{k_1}^{\min} + x_{k_2}^{\max}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
d=2,5 mm+2 mm=4,5 mmd = 2,5\text{ mm} + 2\text{ mm} = 4,5\text{ mm}

(1 punct)

d. Determinarea lungimii de undă λ′\lambda' (4 puncte)

  • Pozițiile de maxim luminos de ordinul 4 pentru radiația λ\lambda, respectiv de ordinul 5 pentru radiația λ′\lambda' sunt:
x4=4⋅i,x5′=5⋅i′x_4 = 4 \cdot i, \quad x_5' = 5 \cdot i'
  • Condiția de suprapunere x4=x5′x_4 = x_5':
4⋅i=5⋅i′4 \cdot i = 5 \cdot i'

(2 puncte)

  • Deoarece interfranja este direct proporțională cu lungimea de undă (i∼λi \sim \lambda):
i′i=λ′λ  ⟹  4⋅λ=5⋅λ′\frac{i'}{i} = \frac{\lambda'}{\lambda} \implies 4 \cdot \lambda = 5 \cdot \lambda'

(1 punct)

  • Lungimea de undă λ′\lambda' este:
λ′=45⋅λ=0,8⋅650 nm=520 nm\lambda' = \frac{4}{5} \cdot \lambda = 0,8 \cdot 650\text{ nm} = 520\text{ nm}

(1 punct)