BACEduHub
fizicaTeoretică / RealAnul 2022Simulare Națională

Bacalaureat 2022 - Fizică Teoretic (Simulare)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Dacă un corp coboară rectiliniu o pantă, astfel încât modulul vitezei corpului este constant în timp, atunci:

  • a. energia mecanică a corpului este constantă în timp;
  • b. accelerația corpului crește în timp;
  • c. rezultanta tuturor forțelor care acționează asupra corpului este nulă; (3p)
  • d. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului între două poziții diferite ale corpului este nul.

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relația de definiție a vectorului viteză medie este:

  • a. v⃗m=ΔtF⃗m\vec{v}_m = \Delta t \frac{\vec{F}}{m}
  • b. v⃗m=Δr⃗Δt\vec{v}_m = \frac{\Delta\vec{r}}{\Delta t} (3p)
  • c. v⃗m=Δp⃗Δt\vec{v}_m = \frac{\Delta\vec{p}}{\Delta t}
  • d. v⃗m=a⃗Δt\vec{v}_m = \frac{\vec{a}}{\Delta t}

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a produsului dintre greutatea unui corp și viteza sa G⋅vG \cdot v este:

  • a. W\text{W} (3p)
  • b. J\text{J}
  • c. N\text{N}
  • d. N⋅s\text{N}\cdot\text{s}

4. Coeficientul de frecare la alunecare dintre un corp și suprafața unui plan înclinat cu unghiul α=30∘\alpha = 30^\circ față de orizontală este μ=133≈0,19\mu = \frac{1}{3\sqrt{3}} \approx 0,19. Randamentul planului înclinat, la ridicarea uniformă a corpului pe plan, este:

  • a. 80%80\%
  • b. 75%75\% (3p)
  • c. 60%60\%
  • d. 25%25\%

5. Un corp de masă m=9 kgm = 9\text{ kg} trece prin originea axei OxOx cu viteza v0=3 m/sv_0 = 3\text{ m/s} orientată în sensul pozitiv al axei. Asupra corpului acționează o forță rezultantă, orientată în sensul vitezei, al cărei modul variază în funcție de coordonata corpului ca în graficul alăturat.

Graficul dependenței forței de coordonată

Valoarea vitezei corpului în momentul în care acesta ajunge în punctul de coordonată x=5 mx = 5\text{ m} este:

  • a. 12 m/s12\text{ m/s}
  • b. 8 m/s8\text{ m/s}
  • c. 6 m/s6\text{ m/s}
  • d. 5 m/s5\text{ m/s} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Conform principiului I al dinamicii (principiul inerției), dacă mișcarea este rectilinie și uniformă (v⃗=const.\vec{v} = \text{const.}, deci accelerația a⃗=0\vec{a} = 0), rezultanta tuturor forțelor aplicate corpului este identic nulă:
R⃗=∑F⃗=m⋅a⃗=0\vec{R} = \sum \vec{F} = m \cdot \vec{a} = 0
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Vectorul viteză medie v⃗m\vec{v}_m este definit ca raportul dintre vectorul deplasare Δr⃗\Delta\vec{r} și durata intervalului de timp corespunzător Δt\Delta t:
v⃗m=Δr⃗Δt\vec{v}_m = \frac{\Delta\vec{r}}{\Delta t}
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Produsul dintre greutate GG (forță) și viteză vv reprezintă puterea instantanee P=F⃗⋅v⃗P = \vec{F} \cdot \vec{v}. Unitatea de măsură în Sistemul Internațional este:
[G⋅v]SI=[G]SI⋅[v]SI=N⋅ms=N⋅ms=Js=W (Watt)[G \cdot v]_{\text{SI}} = [G]_{\text{SI}} \cdot [v]_{\text{SI}} = \text{N} \cdot \frac{\text{m}}{\text{s}} = \frac{\text{N}\cdot\text{m}}{\text{s}} = \frac{\text{J}}{\text{s}} = \text{W}\text{ (Watt)}
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • La ridicarea uniformă a corpului pe plan înclinat, lucrul mecanic util este Lu=mgh=mgℓsin⁡αL_u = mgh = mg\ell\sin\alpha, iar forța activă de tracțiune este F=mgsin⁡α+μmgcos⁡αF = mg\sin\alpha + \mu mg\cos\alpha.
  • Randamentul planului înclinat devine:
η=LuLc=mgℓsin⁡αF⋅ℓ=sin⁡αsin⁡α+μcos⁡α=11+μctg⁡α\eta = \frac{L_u}{L_c} = \frac{mg\ell\sin\alpha}{F\cdot\ell} = \frac{\sin\alpha}{\sin\alpha + \mu\cos\alpha} = \frac{1}{1 + \mu\operatorname{ctg}\alpha}
  • Pentru α=30∘\alpha = 30^\circ, avem ctg⁡30∘=3\operatorname{ctg} 30^\circ = \sqrt{3}.
  • Înlocuind coeficientul de frecare μ=133\mu = \frac{1}{3\sqrt{3}}:
μctg⁡30∘=133⋅3=13\mu\operatorname{ctg} 30^\circ = \frac{1}{3\sqrt{3}} \cdot \sqrt{3} = \frac{1}{3} η=11+13=143=34=75%\eta = \frac{1}{1 + \frac{1}{3}} = \frac{1}{\frac{4}{3}} = \frac{3}{4} = 75\%
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Lucrul mecanic total efectuat de forța rezultantă între x=0x = 0 și x=5 mx = 5\text{ m} este numeric egal cu aria de sub curba forței (un trapez dreptunghic cu baza mare B=5 mB = 5\text{ m}, baza mică b=5−2=3 mb = 5 - 2 = 3\text{ m} și înălțimea h=18 Nh = 18\text{ N}):
L=Ariatrapez=(B+b)⋅h2=(5+3)⋅182=8⋅182=72 JL = \text{Aria}_{\text{trapez}} = \frac{(B + b) \cdot h}{2} = \frac{(5 + 3) \cdot 18}{2} = \frac{8 \cdot 18}{2} = 72\text{ J}
  • Conform teoremei variației energiei cinetice:
ΔEc=L  ⟹  mv22−mv022=L\Delta E_c = L \implies \frac{m v^2}{2} - \frac{m v_0^2}{2} = L 9⋅v22−9⋅322=72  ⟹  4,5v2−40,5=72  ⟹  4,5v2=112,5\frac{9 \cdot v^2}{2} - \frac{9 \cdot 3^2}{2} = 72 \implies 4{,}5 v^2 - 40{,}5 = 72 \implies 4{,}5 v^2 = 112{,}5 v2=112,54,5=25  ⟹  v=5 m/sv^2 = \frac{112{,}5}{4{,}5} = 25 \implies v = 5\text{ m/s}
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Sistemul din figura alăturată este format din două corpuri cu masele m1=2,5 kgm_1 = 2{,}5\text{ kg} şi m2=0,1 kgm_2 = 0{,}1\text{ kg}. Corpurile sunt legate printr-un fir inextensibil, de masă neglijabilă, trecut peste un scripete lipsit de frecare și de inerție. Unghiul format de planul înclinat cu orizontala este α≈37∘\alpha \approx 37^\circ (sin⁡α=0,6\sin\alpha = 0{,}6). Lăsat liber, sistemul pornește din repaus, corpurile deplasându-se uniform accelerat cu a=1 m/s2a = 1\text{ m/s}^2.

Sistemul mecanic format din plan înclinat, scripete și două corpuri

Calculați:

  • a. valoarea tensiunii din firul care leagă cele două corpuri;
  • b. modulul forței de frecare la alunecare dintre corpul de masă m1m_1 și planul înclinat;
  • c. valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre corpul de masă m1m_1 și planul înclinat;
  • d. modulul forței de apăsare exercitate asupra scripetelui.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea

Diagrama forțelor pentru sistemul mecanic

a. Tensiunea din fir (3 puncte)

  • Corpul m2m_2 este suspendat vertical sub scripete și coboară accelerat cu accelerația a=1 m/s2a = 1\text{ m/s}^2.
  • Scriem legea a doua a lui Newton pentru corpul m2m_2:
m2g−T=m2am_2 g - T = m_2 a

(2 puncte)

  • Exprimăm și calculăm tensiunea TT:
T=m2(g−a)=0,1 kg⋅(10−1) m/s2=0,1⋅9=0,9 NT = m_2 (g - a) = 0{,}1\text{ kg} \cdot (10 - 1)\text{ m/s}^2 = 0{,}1 \cdot 9 = 0{,}9\text{ N}

(1 punct - rezultat final T=0,9 NT = 0{,}9\text{ N})

b. Modulul forței de frecare la alunecare (4 puncte)

  • Deoarece scripetele se află la baza inferioară a planului înclinat, firul trage corpul m1m_1 în josul planului. Corpul m1m_1 coboară accelerat de-a lungul planului înclinat.
  • Componenta tangențială a greutății corpului m1m_1 acționează tot în josul planului:
G1t=m1gsin⁡αG_{1t} = m_1 g \sin\alpha

(1 punct)

G1t=2,5 kg⋅10 m/s2⋅0,6=15 NG_{1t} = 2{,}5\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0{,}6 = 15\text{ N}
  • Forța de frecare la alunecare F⃗f\vec{F}_f se opune mișcării, fiind orientată în susul planului înclinat.
  • Ecuația fundamentală a mișcării pentru corpul m1m_1 de-a lungul planului înclinat este:
G1t+T−Ff=m1a  ⟹  Ff=G1t+T−m1aG_{1t} + T - F_f = m_1 a \implies F_f = G_{1t} + T - m_1 a

(2 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice:
Ff=15 N+0,9 N−2,5 kg⋅1 m/s2=15,9−2,5=13,4 NF_f = 15\text{ N} + 0{,}9\text{ N} - 2{,}5\text{ kg} \cdot 1\text{ m/s}^2 = 15{,}9 - 2{,}5 = 13{,}4\text{ N}

(1 punct - rezultat final Ff=13,4 NF_f = 13{,}4\text{ N})

c. Coeficientul de frecare la alunecare (4 puncte)

  • Pe direcție perpendiculară pe planul înclinat, corpul m1m_1 se află în echilibru:
N1−G1n=0  ⟹  N1=G1nN_1 - G_{1n} = 0 \implies N_1 = G_{1n}

(1 punct)

  • Componenta normală a greutății:
G1n=m1gcos⁡αG_{1n} = m_1 g \cos\alpha

(1 punct)

  • Știind că sin⁡α=0,6\sin\alpha = 0{,}6, rezultă cos⁡α=1−sin⁡2α=1−0,36=0,8\cos\alpha = \sqrt{1 - \sin^2\alpha} = \sqrt{1 - 0{,}36} = 0{,}8:
N1=2,5⋅10⋅0,8=20 NN_1 = 2{,}5 \cdot 10 \cdot 0{,}8 = 20\text{ N}
  • Formula legii frecării la alunecare este:
Ff=μ⋅N1  ⟹  μ=FfN1F_f = \mu \cdot N_1 \implies \mu = \frac{F_f}{N_1}

(1 punct)

  • Calculul numeric al coeficientului de frecare:
μ=13,4 N20 N=0,67\mu = \frac{13{,}4\text{ N}}{20\text{ N}} = 0{,}67

(1 punct - rezultat final μ=0,67\mu = 0{,}67)

d. Modulul forței de apăsare exercitate asupra scripetelui (4 puncte)

  • Scripetele este supus la două forțe de tensiune din partea celor două ramuri ale firului, ambele de modul egal cu T=0,9 NT = 0{,}9\text{ N}.
  • O ramură a firului coboară vertical către corpul m2m_2 (direcție verticală în jos), iar cealaltă ramură urcă de la scripete de-a lungul planului înclinat către corpul m1m_1 (la unghiul α\alpha deasupra orizontalei).
  • Unghiul dintre cele două ramuri ale firului este:
θ=90∘+α=90∘+37∘=127∘\theta = 90^\circ + \alpha = 90^\circ + 37^\circ = 127^\circ
  • Forța rezultantă de apăsare asupra scripetelui se obține prin regula paralelogramului:
F=T2+T2+2T2cos⁡(90∘+α)=T2(1−sin⁡α)F = \sqrt{T^2 + T^2 + 2 T^2 \cos(90^\circ + \alpha)} = T \sqrt{2(1 - \sin\alpha)}

(3 puncte)

  • Calculul numeric:
F=0,9⋅2⋅(1−0,6)=0,9⋅2⋅0,4=0,9⋅0,8≈0,9⋅0,8944≈0,8 NF = 0{,}9 \cdot \sqrt{2 \cdot (1 - 0{,}6)} = 0{,}9 \cdot \sqrt{2 \cdot 0{,}4} = 0{,}9 \cdot \sqrt{0{,}8} \approx 0{,}9 \cdot 0{,}8944 \approx 0{,}8\text{ N}

(1 punct - rezultat final F≈0,8 NF \approx 0{,}8\text{ N})


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un corp de masă m=0,5 kgm = 0{,}5\text{ kg} este lansat din punctul AA, cu viteza inițială orizontală v0=6 m/sv_0 = 6\text{ m/s}, de-a lungul unei suprafețe orizontale ABAB, ca în figură. După ce corpul parcurge distanța d=AB=1 md = AB = 1\text{ m}, acesta începe să urce pe o suprafață curbă, care are secțiunea BCBC de forma unui sfert de cerc, de rază R=OB=OC=0,8 mR = OB = OC = 0{,}8\text{ m}.

Corpul lansat pe porțiunea orizontală AB urcă pe sfertul de cerc BC

Deplasarea corpului pe suprafața ABAB are loc cu frecare, coeficientul de frecare fiind μ=0,55\mu = 0{,}55, iar pe porțiunea BCBC frecările sunt neglijabile. Se neglijează rezistența la înaintare datorată aerului. Energia potențială gravitațională se consideră nulă la nivelul suprafeței ABAB. Determinați:

  • a. energia cinetică inițială a corpului;
  • b. valoarea vitezei corpului în punctul BB;
  • c. valoarea impulsului mecanic al corpului în punctul CC;
  • d. înălțimea, față de nivelul suprafeței ABAB, la care energia potențială gravitațională este de patru ori mai mare decât energia cinetică a corpului.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea

a. Energia cinetică inițială (3 puncte)

  • Formula energiei cinetice inițiale în punctul AA:
Ec0=mv022E_{c0} = \frac{m v_0^2}{2}

(2 puncte)

  • Calculul numeric:
Ec0=0,5 kg⋅(6 m/s)22=0,5⋅362=9 JE_{c0} = \frac{0{,}5\text{ kg} \cdot (6\text{ m/s})^2}{2} = \frac{0{,}5 \cdot 36}{2} = 9\text{ J}

(1 punct - rezultat final Ec0=9 JE_{c0} = 9\text{ J})

b. Valoarea vitezei corpului în punctul BB (4 puncte)

  • Lucrul mecanic al forței de frecare pe distanța orizontală d=ABd = AB este:
Lf=−Ff⋅d=−μmgdL_f = -F_f \cdot d = -\mu m g d

(1 punct)

  • Conform teoremei variației energiei cinetice între punctele AA și BB:
mvB22−mv022=Lf  ⟹  mvB22−mv022=−μmgd\frac{m v_B^2}{2} - \frac{m v_0^2}{2} = L_f \implies \frac{m v_B^2}{2} - \frac{m v_0^2}{2} = -\mu m g d

(2 puncte)

  • Împărțind prin m/2m/2:
vB2=v02−2μgd=62−2⋅0,55⋅10⋅1=36−11=25 m2/s2v_B^2 = v_0^2 - 2 \mu g d = 6^2 - 2 \cdot 0{,}55 \cdot 10 \cdot 1 = 36 - 11 = 25\text{ m}^2/\text{s}^2 vB=25=5 m/sv_B = \sqrt{25} = 5\text{ m/s}

(1 punct - rezultat final vB=5 m/sv_B = 5\text{ m/s})

c. Valoarea impulsului mecanic în punctul CC (4 puncte)

  • Pe profilul circular BCBC frecările sunt neglijabile, deci energia mecanică a corpului se conservă.
  • Punctul CC se află la înălțimea hC=R=0,8 mh_C = R = 0{,}8\text{ m} față de planul orizontal de referință ABAB:
mvC22−mvB22=−mgR  ⟹  vC2=vB2−2gR\frac{m v_C^2}{2} - \frac{m v_B^2}{2} = -m g R \implies v_C^2 = v_B^2 - 2 g R

(2 puncte)

  • Calculul vitezei în CC:
vC2=25−2⋅10⋅0,8=25−16=9 m2/s2  ⟹  vC=3 m/sv_C^2 = 25 - 2 \cdot 10 \cdot 0{,}8 = 25 - 16 = 9\text{ m}^2/\text{s}^2 \implies v_C = 3\text{ m/s}
  • Impulsul mecanic în punctul CC este dat de:
pC=m⋅vCp_C = m \cdot v_C

(1 punct)

pC=0,5 kg⋅3 m/s=1,5 N⋅sp_C = 0{,}5\text{ kg} \cdot 3\text{ m/s} = 1{,}5\text{ N}\cdot\text{s}

(1 punct - rezultat final pC=1,5 N⋅sp_C = 1{,}5\text{ N}\cdot\text{s})

d. Înălțimea la care Ep=4EcE_p = 4 E_c (4 puncte)

  • Energia mecanică totală pe porțiunea fără frecare este conservată și este egală cu energia cinetică din punctul BB:
E=Ec+Ep=mvB22E = E_c + E_p = \frac{m v_B^2}{2}

(1 punct)

  • Energia potențială gravitațională la înălțimea hh este:
Ep=mghE_p = mgh

(1 punct)

  • Conform condiției din enunț, Ep=4Ec  ⟹  Ec=Ep4E_p = 4 E_c \implies E_c = \frac{E_p}{4}. Înlocuind în energia mecanică totală:
E=Ep4+Ep=54Ep  ⟹  mvB22=54mghE = \frac{E_p}{4} + E_p = \frac{5}{4} E_p \implies \frac{m v_B^2}{2} = \frac{5}{4} mgh

(1 punct)

  • Deducem înălțimea hh:
h=2vB25g=2⋅255⋅10=5050=1 mh = \frac{2 v_B^2}{5 g} = \frac{2 \cdot 25}{5 \cdot 10} = \frac{50}{50} = 1\text{ m}

(1 punct - rezultat final h=1 mh = 1\text{ m})


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6{,}02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J/(mol⋅K)R = 8{,}31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p⋅V=νRTp \cdot V = \nu R T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. O cantitate de gaz este închisă într-un recipient etanș, izolat adiabatic de mediul exterior. Gazul este comprimat. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, în decursul acestui proces:

  • a. ΔU<0\Delta U < 0
  • b. ΔU>0\Delta U > 0 (3p)
  • c. Q<0Q < 0
  • d. L>0L > 0

2. O cantitate constantă de gaz ideal ocupă volumul V1=1,5 LV_1 = 1{,}5\text{ L} și se află la presiunea p=100 kPap = 100\text{ kPa}. Gazul este încălzit la presiune constantă destinzându-se până la volumul V2=2,0 LV_2 = 2{,}0\text{ L}. Căldura primită de gaz în decursul acestui proces este Q=175 JQ = 175\text{ J}. Variația de energie internă a gazului este:

  • a. ΔU=768 J\Delta U = 768\text{ J}
  • b. ΔU=225 J\Delta U = 225\text{ J}
  • c. ΔU=125 J\Delta U = 125\text{ J} (3p)
  • d. ΔU=68 J\Delta U = 68\text{ J}

3. Unitatea de măsură în S.I. a căldurii specifice este:

  • a. J⋅mol−1⋅K−1\text{J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}
  • b. J⋅kg−1\text{J}\cdot\text{kg}^{-1}
  • c. J⋅K−1\text{J}\cdot\text{K}^{-1}
  • d. J⋅kg−1⋅K−1\text{J}\cdot\text{kg}^{-1}\cdot\text{K}^{-1} (3p)

4. Trei mase diferite m1m_1, m2m_2 și m3m_3 din același gaz ideal sunt supuse unor procese termodinamice reprezentate în coordonate V−TV-T în figura alăturată. Procesele se desfășoară la aceeași presiune (p1=p2=p3p_1 = p_2 = p_3).

Procesele izobare pentru trei mase de gaz în diagrama V-T

Relația corectă dintre cele trei mase de gaz este:

  • a. m1>m2>m3m_1 > m_2 > m_3 (3p)
  • b. m2>m3>m1m_2 > m_3 > m_1
  • c. m3>m2>m1m_3 > m_2 > m_1
  • d. m1=m2=m3m_1 = m_2 = m_3

5. Randamentul unui motor termic ce funcționează după un ciclu Carnot între temperaturile extreme t1=27∘Ct_1 = 27^\circ\text{C} și t2=227∘Ct_2 = 227^\circ\text{C} are valoarea:

  • a. 11,89%11{,}89\%
  • b. 40%40\% (3p)
  • c. 60%60\%
  • d. 88,1%88{,}1\%
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Sistemul este izolat adiabatic, ceea ce implică Q=0Q = 0.
  • La comprimare, volumul scade (ΔV<0\Delta V < 0), deci lucrul mecanic efectuat de gaz este negativ (L<0L < 0), mediul exterior efectuând lucru mecanic util asupra gazului (Lext>0L_{\text{ext}} > 0).
  • Conform primului principiu al termodinamicii:
ΔU=Q−L=0−L=−L>0\Delta U = Q - L = 0 - L = -L > 0
  • Energia internă a gazului crește (ΔU>0\Delta U > 0).
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • În procesul izobar (p=const.=100 kPa=105 Pap = \text{const.} = 100\text{ kPa} = 10^5\text{ Pa}), lucrul mecanic efectuat de gaz la destindere este:
L=p(V2−V1)=105 Pa⋅(2,0−1,5)⋅10−3 m3=105⋅0,5⋅10−3=50 JL = p(V_2 - V_1) = 10^5\text{ Pa} \cdot (2{,}0 - 1{,}5) \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 10^5 \cdot 0{,}5 \cdot 10^{-3} = 50\text{ J}
  • Conform primului principiu al termodinamicii:
ΔU=Q−L=175 J−50 J=125 J\Delta U = Q - L = 175\text{ J} - 50\text{ J} = 125\text{ J}
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Din formula căldurii primite sau cedate de un corp de masă mm:
Q=m⋅c⋅ΔT  ⟹  c=Qm⋅ΔTQ = m \cdot c \cdot \Delta T \implies c = \frac{Q}{m \cdot \Delta T} [c]SI=[Q]SI[m]SI⋅[ΔT]SI=Jkg⋅K=J⋅kg−1⋅K−1[c]_{\text{SI}} = \frac{[Q]_{\text{SI}}}{[m]_{\text{SI}} \cdot [\Delta T]_{\text{SI}}} = \frac{\text{J}}{\text{kg}\cdot\text{K}} = \text{J}\cdot\text{kg}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns a (3 puncte)

  • Din ecuația termică de stare a gazului ideal scrisă pentru o masă mm cu masa molară μ\mu:
pV=mμRT  ⟹  V=(mRμp)⋅Tp V = \frac{m}{\mu} R T \implies V = \left(\frac{m R}{\mu p}\right) \cdot T
  • În coordonate V−TV-T, o transformare izobară este o dreaptă ce trece prin origine cu panta k=mRμpk = \frac{m R}{\mu p}.
  • Deoarece presiunile sunt egale (p1=p2=p3p_1 = p_2 = p_3) și gazul este același (μ=const.\mu = \text{const.}), panta depinde direct proporțional de masă:
k∼mk \sim m
  • Din grafic se observă că dreapta 1 are cea mai mare pantă, iar dreapta 3 are cea mai mică pantă (k1>k2>k3k_1 > k_2 > k_3), de unde rezultă ordinea maselor:
m1>m2>m3m_1 > m_2 > m_3
  • Răspuns corect: a.

Item 5: Răspuns b (3 puncte)

  • Temperaturile absolute ale surselor termice sunt:
T1=27+273=300 K(sursa rece)T_1 = 27 + 273 = 300\text{ K}\quad (\text{sursa rece}) T2=227+273=500 K(sursa calda˘)T_2 = 227 + 273 = 500\text{ K}\quad (\text{sursa caldă})
  • Randamentul ciclului Carnot este dat de relația:
η=1−T1T2=1−300500=1−0,6=0,4=40%\eta = 1 - \frac{T_1}{T_2} = 1 - \frac{300}{500} = 1 - 0{,}6 = 0{,}4 = 40\%
  • Răspuns corect: b.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Într-un cilindru orizontal se află azot (μ1=28 g/mol\mu_1 = 28\text{ g/mol}) la temperatura T=300 KT = 300\text{ K} și presiunea p1=0,75⋅105 Pap_1 = 0{,}75 \cdot 10^5\text{ Pa}. Cilindrul este închis cu un piston etanș cu aria suprafeței S=831 cm2S = 831\text{ cm}^2. Inițial deplasarea pistonului spre stânga este blocată, iar volumul ocupat de azot este V1=16,62 LV_1 = 16{,}62\text{ L}. În exterior se află aer la presiunea p0=1⋅105 Pap_0 = 1 \cdot 10^5\text{ Pa}. Cilindrul este conectat cu o incintă de volum V2=8,31 LV_2 = 8{,}31\text{ L} prin intermediul unui tub de volum neglijabil prevăzut cu un robinet RR, inițial închis, ca în figura alăturată. Incinta conține m2=8 gm_2 = 8\text{ g} de heliu (μ2=4 g/mol\mu_2 = 4\text{ g/mol}), la temperatura T=300 KT = 300\text{ K}. Robinetul se deschide lent. Pistonul se poate deplasa fără frecare. În timpul procesului temperatura este menținută constantă. Gazele sunt considerate ideale.

Cilindrul orizontal cu piston etanș și incinta conectată prin robinet

Determinați:

  • a. densitatea azotului în starea inițială;
  • b. distanța dintre poziția inițială a pistonului și poziția finală a acestuia în momentul atingerii stării de echilibru, considerând cilindrul suficient de lung;
  • c. masa molară medie a amestecului de heliu și azot;
  • d. cantitatea minimă de amestec ce trebuie scoasă astfel încât pistonul să revină în poziția inițială.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea

a. Densitatea azotului în starea inițială (3 puncte)

  • Din ecuația termică de stare a gazului ideal:
p1V1=m1μ1RT  ⟹  ρ1=m1V1=p1μ1RTp_1 V_1 = \frac{m_1}{\mu_1} R T \implies \rho_1 = \frac{m_1}{V_1} = \frac{p_1 \mu_1}{R T}

(2 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice (p1=0,75⋅105 Pap_1 = 0{,}75 \cdot 10^5\text{ Pa}, μ1=28⋅10−3 kg/mol\mu_1 = 28 \cdot 10^{-3}\text{ kg/mol}, R=8,31 J/(mol⋅K)R = 8{,}31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}), T=300 KT = 300\text{ K}):
ρ1=0,75⋅105⋅28⋅10−38,31⋅300=21002493≈0,842 kg/m3≈0,84 kg/m3\rho_1 = \frac{0{,}75 \cdot 10^5 \cdot 28 \cdot 10^{-3}}{8{,}31 \cdot 300} = \frac{2100}{2493} \approx 0{,}842\text{ kg/m}^3 \approx 0{,}84\text{ kg/m}^3

(1 punct - rezultat final ρ1≈0,84 kg/m3\rho_1 \approx 0{,}84\text{ kg/m}^3)

b. Distanța de deplasare a pistonului la echilibru (4 puncte)

  • Cantitatea de substanță inițială de azot din cilindru:
ν1=p1V1RT=0,75⋅105 Pa⋅16,62⋅10−3 m38,31 J/(mol⋅K)⋅300 K=1246,52493=0,5 mol\nu_1 = \frac{p_1 V_1}{R T} = \frac{0{,}75 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 16{,}62 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3}{8{,}31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}) \cdot 300\text{ K}} = \frac{1246{,}5}{2493} = 0{,}5\text{ mol}

(1 punct)

  • Cantitatea de substanță de heliu din incintă:
ν2=m2μ2=8 g4 g/mol=2 mol\nu_2 = \frac{m_2}{\mu_2} = \frac{8\text{ g}}{4\text{ g/mol}} = 2\text{ mol}

(1 punct)

  • La echilibrul mecanic final, pistonul deplasându-se liber și fără frecare, presiunea din interior devine egală cu presiunea atmosferică externă: p=p0=105 Pap = p_0 = 10^5\text{ Pa}.
  • Volumul total ocupat de amestecul de gaze este Vtot=V1+x⋅S+V2V_{\text{tot}} = V_1 + x \cdot S + V_2. Scriind ecuația de stare pentru întregul amestec:
p0(V1+x⋅S+V2)=(ν1+ν2)RTp_0 (V_1 + x \cdot S + V_2) = (\nu_1 + \nu_2) R T

(1 punct)

  • Volumul total este:
Vtot=(ν1+ν2)RTp0=2,5 mol⋅8,31 J/(mol⋅K)⋅300 K105 Pa=6232,5105=0,062325 m3=62,325 LV_{\text{tot}} = \frac{(\nu_1 + \nu_2) R T}{p_0} = \frac{2{,}5\text{ mol} \cdot 8{,}31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}) \cdot 300\text{ K}}{10^5\text{ Pa}} = \frac{6232{,}5}{10^5} = 0{,}062325\text{ m}^3 = 62{,}325\text{ L}
  • Variația de volum datorată deplasării pistonului pe distanța xx:
x⋅S=Vtot−(V1+V2)=62,325 L−(16,62+8,31) L=62,325−24,93=37,395 L=37,395⋅10−3 m3x \cdot S = V_{\text{tot}} - (V_1 + V_2) = 62{,}325\text{ L} - (16{,}62 + 8{,}31)\text{ L} = 62{,}325 - 24{,}93 = 37{,}395\text{ L} = 37{,}395 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3
  • Cunoscând S=831 cm2=831⋅10−4 m2=0,0831 m2S = 831\text{ cm}^2 = 831 \cdot 10^{-4}\text{ m}^2 = 0{,}0831\text{ m}^2:
x=37,395⋅10−3 m3831⋅10−4 m2=37,39583,1=0,45 m=45 cmx = \frac{37{,}395 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3}{831 \cdot 10^{-4}\text{ m}^2} = \frac{37{,}395}{83{,}1} = 0{,}45\text{ m} = 45\text{ cm}

(1 punct - rezultat final x=45 cmx = 45\text{ cm})

c. Masa molară medie a amestecului (4 puncte)

  • Masa de azot este m1=ν1⋅μ1m_1 = \nu_1 \cdot \mu_1 (sau m1=ρ1V1m_1 = \rho_1 V_1):
m1=0,5 mol⋅28 g/mol=14 gm_1 = 0{,}5\text{ mol} \cdot 28\text{ g/mol} = 14\text{ g}

(1 punct)

  • Formula masei molare a unui amestec gazos:
μ=m1+m2ν1+ν2\mu = \frac{m_1 + m_2}{\nu_1 + \nu_2}

(2 puncte)

  • Calculul numeric:
μ=14 g+8 g0,5 mol+2 mol=22 g2,5 mol=8,8 g/mol\mu = \frac{14\text{ g} + 8\text{ g}}{0{,}5\text{ mol} + 2\text{ mol}} = \frac{22\text{ g}}{2{,}5\text{ mol}} = 8{,}8\text{ g/mol}

(1 punct - rezultat final μ=8,8 g/mol\mu = 8{,}8\text{ g/mol})

d. Cantitatea minimă de amestec ce trebuie scoasă (4 puncte)

  • Pentru ca pistonul să revină în poziția inițială (x=0x = 0), volumul total al sistemului redevine V1+V2=16,62+8,31=24,93 L=24,93⋅10−3 m3V_1 + V_2 = 16{,}62 + 8{,}31 = 24{,}93\text{ L} = 24{,}93 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3.
  • Pentru menținerea pistonului în echilibru mecanic la această poziție fără forțe exterioare suplimentare, presiunea amestecului rămas trebuie să fie egală cu presiunea exterioară p0=105 Pap_0 = 10^5\text{ Pa} la temperatura T=300 KT = 300\text{ K}:
p0(V1+V2)=(ν1+ν2−Δν)RTp_0 (V_1 + V_2) = (\nu_1 + \nu_2 - \Delta\nu) R T

(3 puncte)

  • Numărul de moli rămași în sistem:
νra˘mas=p0(V1+V2)RT=105⋅24,93⋅10−38,31⋅300=24932493=1,0 mol\nu_{\text{rămas}} = \frac{p_0 (V_1 + V_2)}{R T} = \frac{10^5 \cdot 24{,}93 \cdot 10^{-3}}{8{,}31 \cdot 300} = \frac{2493}{2493} = 1{,}0\text{ mol}
  • Cantitatea de substanță minimă ce trebuie evacuată:
Δν=(ν1+ν2)−νra˘mas=2,5 mol−1,0 mol=1,5 mol\Delta\nu = (\nu_1 + \nu_2) - \nu_{\text{rămas}} = 2{,}5\text{ mol} - 1{,}0\text{ mol} = 1{,}5\text{ mol}

(1 punct - rezultat final Δν=1,5 mol\Delta\nu = 1{,}5\text{ mol})


Subiectul al III-lea (15 puncte)

O cantitate constantă de gaz ideal diatomic (CV=2,5RC_V = 2{,}5 R) efectuează procesul ciclic 1−2−3−4−11-2-3-4-1 reprezentat în coordonate p−Vp-V în figura alăturată. În starea 1 gazul ocupă volumul V1=4 LV_1 = 4\text{ L} și se află la presiunea p1=1⋅105 Pap_1 = 1 \cdot 10^5\text{ Pa}, iar volumul în starea 3 este V3=3V1V_3 = 3 V_1. Transformarea 3−43-4 este izotermă. Se cunoaște ln⁡3≈1,1\ln 3 \approx 1{,}1.

Ciclul termodinamic 1-2-3-4-1 în diagrama p-V

  • a. Reprezentați transformarea ciclică în coordonate V−TV-T.
  • b. Calculați variația energiei interne a gazului între stările 1 și 3.
  • c. Calculați lucrul mecanic total schimbat de gaz cu exteriorul în transformarea ciclică.
  • d. Calculați valoarea căldurii cedate de gaz în procesul ciclic descris.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea

a. Reprezentarea ciclului în coordonate V−TV-T (4 puncte)

  • Identificarea fiecărui proces:
    • 1→21 \to 2: încălzire izocoră la V2=V1=4 LV_2 = V_1 = 4\text{ L}. Dreapta punctată din origine trece prin stările 1 și 3, ceea ce indică p3/V3=p1/V1  ⟹  p3=p1V3V1=3p1p_3 / V_3 = p_1 / V_1 \implies p_3 = p_1 \frac{V_3}{V_1} = 3 p_1. Deoarece 2→32 \to 3 este o izobară, avem p2=p3=3p1p_2 = p_3 = 3 p_1. Temperatura în starea 2 este T2=p2V1νR=3T1T_2 = \frac{p_2 V_1}{\nu R} = 3 T_1. În planul V−TV-T, este un segment vertical de la (V1,T1)(V_1, T_1) la (V1,3T1)(V_1, 3 T_1).
    • 2→32 \to 3: destindere izobară la presiunea p=3p1p = 3 p_1, de la V2=V1V_2 = V_1 la V3=3V1V_3 = 3 V_1. Temperatura crește la T3=p3V3νR=3p1⋅3V1νR=9T1T_3 = \frac{p_3 V_3}{\nu R} = \frac{3 p_1 \cdot 3 V_1}{\nu R} = 9 T_1. În planul V−TV-T, este un segment de dreaptă a cărui prelungire trece prin origine.
    • 3→43 \to 4: destindere izotermă la temperatura T4=T3=9T1T_4 = T_3 = 9 T_1. Presiunea scade de la p3=3p1p_3 = 3 p_1 până la p4=p1p_4 = p_1, deci p4V4=p3V3  ⟹  V4=3p1⋅3V1p1=9V1p_4 V_4 = p_3 V_3 \implies V_4 = \frac{3 p_1 \cdot 3 V_1}{p_1} = 9 V_1. În planul V−TV-T, este un segment orizontal de la (3V1,9T1)(3 V_1, 9 T_1) la (9V1,9T1)(9 V_1, 9 T_1).
    • 4→14 \to 1: comprimare și răcire izobară la presiunea p=p1p = p_1, de la (9V1,9T1)(9 V_1, 9 T_1) înapoi la (V1,T1)(V_1, T_1), pe o dreaptă ce trece prin origine.

Reprezentarea ciclului în diagrama V-T

(4 puncte - reprezentare grafică corectă și complet etichetată)

b. Variația energiei interne între stările 1 și 3 (4 puncte)

  • Relația dintre temperaturile stărilor 3 și 1:
T3T1=p3V3p1V1=3p1⋅3V1p1V1=9  ⟹  T3=9T1\frac{T_3}{T_1} = \frac{p_3 V_3}{p_1 V_1} = \frac{3 p_1 \cdot 3 V_1}{p_1 V_1} = 9 \implies T_3 = 9 T_1

(1 punct)

  • Formula variației energiei interne pentru un gaz ideal:
ΔU13=νCV(T3−T1)\Delta U_{13} = \nu C_V (T_3 - T_1)

(1 punct)

  • Din ecuația termică de stare în starea 1:
p1V1=νRT1p_1 V_1 = \nu R T_1

(1 punct)

  • Calculăm ΔU13\Delta U_{13} înlocuind CV=2,5RC_V = 2{,}5 R:
ΔU13=ν⋅(2,5R)⋅(9T1−T1)=2,5⋅8⋅νRT1=20p1V1\Delta U_{13} = \nu \cdot (2{,}5 R) \cdot (9 T_1 - T_1) = 2{,}5 \cdot 8 \cdot \nu R T_1 = 20 p_1 V_1 ΔU13=20⋅(105 Pa)⋅(4⋅10−3 m3)=20⋅400 J=8000 J=8 kJ\Delta U_{13} = 20 \cdot (10^5\text{ Pa}) \cdot (4 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3) = 20 \cdot 400\text{ J} = 8000\text{ J} = 8\text{ kJ}

(1 punct - rezultat final ΔU13=8 kJ\Delta U_{13} = 8\text{ kJ})

c. Lucrul mecanic total schimbat în cursul ciclului (4 puncte)

  • Lucrul mecanic total este suma lucrurilor mecanice pe fiecare etapă:
Ltotal=L12+L23+L34+L41L_{\text{total}} = L_{12} + L_{23} + L_{34} + L_{41}
  • În transformarea 1→21 \to 2 (izocoră): L12=0L_{12} = 0.
  • În transformarea 2→32 \to 3 (izobară la p2=3p1p_2 = 3 p_1):
L23=p2(V3−V2)=3p1(3V1−V1)=6p1V1=νR(T3−T2)=6⋅400 J=2400 JL_{23} = p_2 (V_3 - V_2) = 3 p_1 (3 V_1 - V_1) = 6 p_1 V_1 = \nu R (T_3 - T_2) = 6 \cdot 400\text{ J} = 2400\text{ J}

(1 punct - folosirea temperaturii T2=3T1T_2 = 3 T_1)

  • În transformarea 3→43 \to 4 (izotermă):
L34=νRT3ln⁡V4V3=p3V3ln⁡9V13V1=9p1V1ln⁡3L_{34} = \nu R T_3 \ln\frac{V_4}{V_3} = p_3 V_3 \ln\frac{9 V_1}{3 V_1} = 9 p_1 V_1 \ln 3

(1 punct - deducerea volumului V4=9V1V_4 = 9 V_1)

L34=9⋅400 J⋅1,1=3960 JL_{34} = 9 \cdot 400\text{ J} \cdot 1{,}1 = 3960\text{ J}
  • În transformarea 4→14 \to 1 (izobară la p1p_1):
L41=p1(V1−V4)=p1(V1−9V1)=−8p1V1=−8⋅400 J=−3200 JL_{41} = p_1 (V_1 - V_4) = p_1 (V_1 - 9 V_1) = -8 p_1 V_1 = -8 \cdot 400\text{ J} = -3200\text{ J}
  • Însumând contribuțiile:
Ltotal=0+2400 J+3960 J−3200 J=3160 J=3,16 kJL_{\text{total}} = 0 + 2400\text{ J} + 3960\text{ J} - 3200\text{ J} = 3160\text{ J} = 3{,}16\text{ kJ}

(1 punct pentru relația analitică completă, 1 punct - rezultat final Ltotal=3,16 kJL_{\text{total}} = 3{,}16\text{ kJ})

d. Valoarea căldurii cedate de gaz (3 puncte)

  • Căldura este cedată pe transformarea de răcire și comprimare izobară 4→14 \to 1 (TT scade de la 9T19 T_1 la T1T_1):
Qcedat=Q41=νCp(T1−T4)Q_{\text{cedat}} = Q_{41} = \nu C_p (T_1 - T_4)

(1 punct)

  • Căldura molară la presiune constantă pentru gazul diatomic este:
Cp=CV+R=2,5R+R=3,5RC_p = C_V + R = 2{,}5 R + R = 3{,}5 R

(1 punct)

  • Calculul numeric:
Qcedat=ν⋅3,5R⋅(T1−9T1)=3,5⋅(−8)⋅νRT1=−28p1V1Q_{\text{cedat}} = \nu \cdot 3{,}5 R \cdot (T_1 - 9 T_1) = 3{,}5 \cdot (-8) \cdot \nu R T_1 = -28 p_1 V_1 Qcedat=−28⋅400 J=−11200 J=−11,2 kJQ_{\text{cedat}} = -28 \cdot 400\text{ J} = -11200\text{ J} = -11{,}2\text{ kJ}

(1 punct - rezultat final Qcedat=−11,2 kJQ_{\text{cedat}} = -11{,}2\text{ kJ} sau ∣Qcedat∣=11,2 kJ|Q_{\text{cedat}}| = 11{,}2\text{ kJ})


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele folosite în manualele de fizică, randamentul unui circuit simplu se poate exprima prin relația:

  • a. η=U−uE\eta = \frac{U - u}{E}
  • b. η=U+uE\eta = \frac{U + u}{E}
  • c. η=1−IIsc\eta = 1 - \frac{I}{I_{\text{sc}}} (3p)
  • d. η=IIsc−1\eta = \frac{I}{I_{\text{sc}}} - 1

2. În cazul unui conductor metalic parcurs de curent electric, conducția electrică este asigurată de:

  • a. electroni şi ioni
  • b. ioni negativi
  • c. ioni pozitivi
  • d. electroni (3p)

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele folosite în manualele de fizică, raportul dintre energie și tensiune are aceeași unitate de măsură ca produsul:

  • a. I⋅ΔtI \cdot \Delta t (3p)
  • b. U⋅ΔtU \cdot \Delta t
  • c. U2⋅ΔtU^2 \cdot \Delta t
  • d. I2⋅RI^2 \cdot R

4. Un rezistor cu rezistența variabilă este conectat la bornele unei baterii. În figura alăturată este reprezentată dependența intensității curentului prin rezistor de valoarea rezistenței acestuia.

Dependența intensității curentului de rezistența rezistorului

Valoarea rezistenței interioare a bateriei este:

  • a. r=5 Ωr = 5\,\Omega
  • b. r=10 Ωr = 10\,\Omega (3p)
  • c. r=12 Ωr = 12\,\Omega
  • d. r=30 Ωr = 30\,\Omega

5. Rezistenţa unui conductor liniar, omogen, de lungime ℓ=50 m\ell = 50\text{ m}, cu aria secţiunii transversale de S=0,5 mm2S = 0{,}5\text{ mm}^2, confecţionat din aluminiu (ρAl=2,75⋅10−8 Ω⋅m\rho_{\text{Al}} = 2{,}75 \cdot 10^{-8}\,\Omega\cdot\text{m}), are valoarea:

  • a. 0,275 Ω0{,}275\,\Omega
  • b. 2,75 Ω2{,}75\,\Omega (3p)
  • c. 27,5 Ω27{,}5\,\Omega
  • d. 275 Ω275\,\Omega
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Randamentul unui circuit simplu reprezintă raportul dintre puterea utilă debitată pe circuitul exterior și puterea totală generată:
η=PextPtot=U⋅IE⋅I=UE=E−uE=1−uE\eta = \frac{P_{\text{ext}}}{P_{\text{tot}}} = \frac{U \cdot I}{E \cdot I} = \frac{U}{E} = \frac{E - u}{E} = 1 - \frac{u}{E}
  • Deoarece căderea interioară de tensiune este u=I⋅ru = I \cdot r, iar curentul de scurtcircuit este Isc=Er  ⟹  E=Isc⋅rI_{\text{sc}} = \frac{E}{r} \implies E = I_{\text{sc}} \cdot r:
η=1−I⋅rIsc⋅r=1−IIsc\eta = 1 - \frac{I \cdot r}{I_{\text{sc}} \cdot r} = 1 - \frac{I}{I_{\text{sc}}}
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns d (3 puncte)

  • În metale, purtătorii liberi de sarcină electrică sunt exclusiv electronii liberi de conducție (ionii pozitivi fiind fixați în nodurile rețelei cristaline).
  • Răspuns corect: d.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Relația de definiție a energiei electrice este W=U⋅I⋅ΔtW = U \cdot I \cdot \Delta t. Prin urmare:
WU=I⋅Δt=q (sarcina electrica˘ exprimata˘ ıˆn Coulombi)\frac{W}{U} = I \cdot \Delta t = q\text{ (sarcina electrică exprimată în Coulombi)}
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Legea lui Ohm pentru întregul circuit este I=ER+rI = \frac{E}{R + r}.
  • Din grafic citim două perechi de valori distincte (R,I)(R, I): pentru R1=10 ΩR_1 = 10\,\Omega avem I1=0,6 AI_1 = 0{,}6\text{ A}, iar pentru R2=30 ΩR_2 = 30\,\Omega avem I2=0,3 AI_2 = 0{,}3\text{ A}.
  • Scriem raportul sau sistemul corespunzător:
E=I1(R1+r)=0,6⋅(10+r)E = I_1 (R_1 + r) = 0{,}6 \cdot (10 + r) E=I2(R2+r)=0,3⋅(30+r)E = I_2 (R_2 + r) = 0{,}3 \cdot (30 + r) 0,6(10+r)=0,3(30+r)  ⟹  2(10+r)=30+r  ⟹  20+2r=30+r  ⟹  r=10 Ω0{,}6 (10 + r) = 0{,}3 (30 + r) \implies 2 (10 + r) = 30 + r \implies 20 + 2r = 30 + r \implies r = 10\,\Omega
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns b (3 puncte)

  • Formula rezistenței electrice în funcție de dimensiunile geometrice și rezistivitate:
R=ρ⋅ℓSR = \rho \cdot \frac{\ell}{S}
  • Transformăm aria secțiunii în unități S.I.: S=0,5 mm2=0,5⋅10−6 m2S = 0{,}5\text{ mm}^2 = 0{,}5 \cdot 10^{-6}\text{ m}^2.
R=2,75⋅10−8 Ω⋅m⋅50 m0,5⋅10−6 m2=2,75⋅10−8⋅108=2,75 ΩR = 2{,}75 \cdot 10^{-8}\,\Omega\cdot\text{m} \cdot \frac{50\text{ m}}{0{,}5 \cdot 10^{-6}\text{ m}^2} = 2{,}75 \cdot 10^{-8} \cdot 10^8 = 2{,}75\,\Omega
  • Răspuns corect: b.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Bateria are tensiunea electromotoare E=24 VE = 24\text{ V} și rezistența interioară r=2 Ωr = 2\,\Omega. Comutatorul KK poate fi în poziția aa, bb sau cc. Se cunosc rezistențele electrice R1=6 ΩR_1 = 6\,\Omega, R2=12 ΩR_2 = 12\,\Omega, iar ampermetrul este considerat ideal (RA≈0 ΩR_A \approx 0\,\Omega). Când comutatorul KK este în poziția aa ampermetrul indică Ia=0,75 AI_a = 0{,}75\text{ A}.

Schema circuitului electric cu comutator cu trei poziții

Determinați:

  • a. rezistența echivalentă a circuitului când comutatorul este în poziția aa;
  • b. valoarea rezistenței R3R_3;
  • c. tensiunea de la bornele bateriei când comutatorul este în poziția bb;
  • d. indicația unui voltmetru ideal (RV→∞R_V \to \infty) conectat între bornele aa și bb când comutatorul este în poziția cc.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea

a. Rezistența echivalentă a circuitului în poziția aa (3 puncte)

  • Conform legii lui Ohm pentru întregul circuit, curentul indicat de ampermetru este:
Ia=ERea+r  ⟹  Rea+r=EIaI_a = \frac{E}{R_{ea} + r} \implies R_{ea} + r = \frac{E}{I_a}

(2 puncte)

  • Calculul numeric al rezistenței echivalente exterioare:
Rea=24 V0,75 A−2 Ω=32 Ω−2 Ω=30 ΩR_{ea} = \frac{24\text{ V}}{0{,}75\text{ A}} - 2\,\Omega = 32\,\Omega - 2\,\Omega = 30\,\Omega

(1 punct - rezultat final Rea=30 ΩR_{ea} = 30\,\Omega)

b. Valoarea rezistenței R3R_3 (4 puncte)

  • Când comutatorul KK este în poziția aa, cele două rezistoare de rezistență R2=12 ΩR_2 = 12\,\Omega sunt legate în paralel:
Rp=R22=12 Ω2=6 ΩR_p = \frac{R_2}{2} = \frac{12\,\Omega}{2} = 6\,\Omega

(2 puncte)

  • Circuitul exterior este format din conectarea în serie a lui R1R_1, RpR_p și R3R_3:
Rea=R1+Rp+R3R_{ea} = R_1 + R_p + R_3

(1 punct)

  • Deducem valoarea rezistenței R3R_3:
R3=Rea−R1−Rp=30 Ω−6 Ω−6 Ω=18 ΩR_3 = R_{ea} - R_1 - R_p = 30\,\Omega - 6\,\Omega - 6\,\Omega = 18\,\Omega

(1 punct - rezultat final R3=18 ΩR_3 = 18\,\Omega)

c. Tensiunea la borne când comutatorul este în poziția bb (4 puncte)

  • Când comutatorul este în poziția bb, rezistorul R3R_3 este scurtcircuitat, iar ramura verticală cu borna aa este întreruptă. Circuitul exterior conține doar rezistoarele R1R_1 și R2R_2 legate în serie:
Reb=R1+R2=6 Ω+12 Ω=18 ΩR_{eb} = R_1 + R_2 = 6\,\Omega + 12\,\Omega = 18\,\Omega

(1 punct)

  • Curentul debitat de baterie este:
Ib=EReb+r=24 V18 Ω+2 Ω=2420=1,2 AI_b = \frac{E}{R_{eb} + r} = \frac{24\text{ V}}{18\,\Omega + 2\,\Omega} = \frac{24}{20} = 1{,}2\text{ A}

(1 punct)

  • Tensiunea la bornele bateriei este dată de:
Ub=E−Ib⋅rU_b = E - I_b \cdot r

(1 punct)

Ub=24 V−1,2 A⋅2 Ω=24−2,4=21,6 VU_b = 24\text{ V} - 1{,}2\text{ A} \cdot 2\,\Omega = 24 - 2{,}4 = 21{,}6\text{ V}

(1 punct - rezultat final Ub=21,6 VU_b = 21{,}6\text{ V})

d. Indicația voltmetrului conectat între bornele aa și bb în poziția cc (4 puncte)

  • În poziția cc, comutatorul KK este deschis și ramura cu borna aa nu este parcursă de curent.
  • Rezistoarele R1R_1, R2R_2 și R3R_3 sunt conectate în serie:
Rec=R1+R2+R3=6+12+18=36 ΩR_{ec} = R_1 + R_2 + R_3 = 6 + 12 + 18 = 36\,\Omega

(1 punct)

  • Intensitatea curentului din circuit:
Ic=ERec+r=24 V36 Ω+2 Ω=2438=1219 A≈0,6316 AI_c = \frac{E}{R_{ec} + r} = \frac{24\text{ V}}{36\,\Omega + 2\,\Omega} = \frac{24}{38} = \frac{12}{19}\text{ A} \approx 0{,}6316\text{ A}

(1 punct)

  • Voltmetrul ideal conectat între aa și bb măsoară diferența de potențial dintre nodul comun după R1R_1 (potențialul bornei aa) și borna de masă/retur după R3R_3 (potențialul bornei bb):
U=Ic(R2+R3)U = I_c (R_2 + R_3)

(1 punct)

  • Calculul numeric:
U=1219 A⋅(12 Ω+18 Ω)=12⋅3019=36019 V≈18,947 V≈18,9 VU = \frac{12}{19}\text{ A} \cdot (12\,\Omega + 18\,\Omega) = \frac{12 \cdot 30}{19} = \frac{360}{19}\text{ V} \approx 18{,}947\text{ V} \approx 18{,}9\text{ V}

(1 punct - rezultat final U≈18,9 VU \approx 18{,}9\text{ V})


Subiectul al III-lea (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Când întrerupătorul KK este deschis tensiunea la bornele rezistorului având rezistența electrică R1R_1 este Ud=200 VU_d = 200\text{ V}, iar puterea consumată de acest rezistor este P1=160 WP_1 = 160\text{ W}. Puterea consumată de rezistorul având rezistența electrică R2R_2 este P2=80 WP_2 = 80\text{ W}. Valoarea puterii disipate în circuitul exterior nu se modifică prin închiderea sau deschiderea întrerupătorului KK. Se cunoaște că R1=3⋅rR_1 = 3 \cdot r, unde rr este rezistența interioară a bateriei.

Schema circuitului cu trei ramuri conectate în paralel

  • a. Determinați valoarea rezistenței R2R_2.
  • b. Determinați valoarea tensiunii electromotoare a bateriei.
  • c. Determinați valoarea rezistenței R3R_3.
  • d. În condițiile în care întrerupătorul KK este închis se înlocuiește rezistorul R3R_3 cu un alt rezistor având rezistența electrică R3′R_3'. Determinați valoarea rezistenței R3′R_3' pentru care puterea dezvoltată pe circuitul exterior bateriei este maximă.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea

a. Valoarea rezistenței R2R_2 (3 puncte)

  • Rezistoarele R1R_1 și R2R_2 sunt legate în paralel la bornele sursei, având aceeași cădere de tensiune Ud=200 VU_d = 200\text{ V}.
  • Puterea disipată de rezistorul R2R_2 se exprimă prin formula:
P2=Ud2R2  ⟹  R2=Ud2P2P_2 = \frac{U_d^2}{R_2} \implies R_2 = \frac{U_d^2}{P_2}

(2 puncte)

  • Calculul numeric:
R2=2002 V280 W=4000080=500 ΩR_2 = \frac{200^2\text{ V}^2}{80\text{ W}} = \frac{40000}{80} = 500\,\Omega

(1 punct - rezultat final R2=500 ΩR_2 = 500\,\Omega)

b. Tensiunea electromotoare a bateriei (4 puncte)

  • Rezistența electrică a rezistorului R1R_1:
R1=Ud2P1=40000160=250 ΩR_1 = \frac{U_d^2}{P_1} = \frac{40000}{160} = 250\,\Omega
  • Rezistența interioară a bateriei este:
r=R13=2503 Ωr = \frac{R_1}{3} = \frac{250}{3}\,\Omega

(1 punct)

  • Curentul debitat de baterie cu întrerupătorul KK deschis este suma curenților prin cele două rezistoare în paralel:
Id=I1+I2=P1Ud+P2Ud=P1+P2Ud=160+80200=240200=1,2 AI_d = I_1 + I_2 = \frac{P_1}{U_d} + \frac{P_2}{U_d} = \frac{P_1 + P_2}{U_d} = \frac{160 + 80}{200} = \frac{240}{200} = 1{,}2\text{ A}

(1 punct)

  • Legea lui Ohm pentru circuitul cu întrerupătorul deschis:
E=Ud+Id⋅rE = U_d + I_d \cdot r

(1 punct)

E=200 V+1,2 A⋅2503 Ω=200+0,4⋅250=200+100=300 VE = 200\text{ V} + 1{,}2\text{ A} \cdot \frac{250}{3}\,\Omega = 200 + 0{,}4 \cdot 250 = 200 + 100 = 300\text{ V}

(1 punct - rezultat final E=300 VE = 300\text{ V})

c. Valoarea rezistenței R3R_3 (4 puncte)

  • Rezistența echivalentă a circuitului exterior când KK este deschis:
Re,deschis=R1R2R1+R2=250⋅500250+500=125000750=5003 ΩR_{e,\text{deschis}} = \frac{R_1 R_2}{R_1 + R_2} = \frac{250 \cdot 500}{250 + 500} = \frac{125000}{750} = \frac{500}{3}\,\Omega

(1 punct)

  • Când KK este închis, ramura cu R3R_3 este conectată în paralel cu grupul (R1∥R2)(R_1 \parallel R_2):
Re,ıˆnchis=Re,deschis⋅R3Re,deschis+R3R_{e,\text{închis}} = \frac{R_{e,\text{deschis}} \cdot R_3}{R_{e,\text{deschis}} + R_3}

(1 punct)

  • Puterea debitată pe circuitul exterior are aceeași valoare pentru două rezistențe exterioare distincte dacă produsul lor este egal cu pătratul rezistenței interioare:
Re,ıˆnchis⋅Re,deschis=r2R_{e,\text{închis}} \cdot R_{e,\text{deschis}} = r^2

(1 punct)

  • Înlocuim r=2503 Ωr = \frac{250}{3}\,\Omega și Re,deschis=5003 ΩR_{e,\text{deschis}} = \frac{500}{3}\,\Omega:
Re,ıˆnchis=r2Re,deschis=250295003=625009⋅3500=1253 ΩR_{e,\text{închis}} = \frac{r^2}{R_{e,\text{deschis}}} = \frac{\frac{250^2}{9}}{\frac{500}{3}} = \frac{62500}{9} \cdot \frac{3}{500} = \frac{125}{3}\,\Omega
  • Determinăm rezistența R3R_3:
1R3=1Re,ıˆnchis−1Re,deschis=3125−3500=12−3500=9500 Ω−1\frac{1}{R_3} = \frac{1}{R_{e,\text{închis}}} - \frac{1}{R_{e,\text{deschis}}} = \frac{3}{125} - \frac{3}{500} = \frac{12 - 3}{500} = \frac{9}{500}\,\Omega^{-1} R3=5009 Ω≈55,56 Ω≈55,6 ΩR_3 = \frac{500}{9}\,\Omega \approx 55{,}56\,\Omega \approx 55{,}6\,\Omega

(1 punct - rezultat final R3≈55,6 ΩR_3 \approx 55{,}6\,\Omega)

d. Valoarea rezistenței R3′R_3' pentru putere maximă pe circuitul exterior (4 puncte)

  • Puterea dezvoltată pe circuitul exterior este maximă la adaptarea sursei cu sarcina, adică atunci când rezistența echivalentă exterioară este egală cu rezistența interioară a sursei:
Pext=Pmax⁡  ⟺  Re,ıˆnchis′=r=2503 ΩP_{\text{ext}} = P_{\max} \iff R_{e,\text{închis}}' = r = \frac{250}{3}\,\Omega

(3 puncte)

  • Rezistența echivalentă fiind conexiunea în paralel a lui R3′R_3' cu Re,deschisR_{e,\text{deschis}}:
1Re,ıˆnchis′=1R3′+1Re,deschis  ⟹  1R3′=1r−1Re,deschis\frac{1}{R_{e,\text{închis}}'} = \frac{1}{R_3'} + \frac{1}{R_{e,\text{deschis}}} \implies \frac{1}{R_3'} = \frac{1}{r} - \frac{1}{R_{e,\text{deschis}}} 1R3′=3250−3500=6−3500=3500 Ω−1\frac{1}{R_3'} = \frac{3}{250} - \frac{3}{500} = \frac{6 - 3}{500} = \frac{3}{500}\,\Omega^{-1} R3′=5003 Ω≈166,67 Ω≈167 ΩR_3' = \frac{500}{3}\,\Omega \approx 166{,}67\,\Omega \approx 167\,\Omega

(1 punct - rezultat final R3′≈167 ΩR_3' \approx 167\,\Omega)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6{,}6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Două radiaţii luminoase au lungimile de undă λ1=0,5 μm\lambda_1 = 0{,}5\text{ }\mu\text{m} şi λ2=500 nm\lambda_2 = 500\text{ nm}. Raportul lungimilor de undă ale celor două radiaţii λ1/λ2\lambda_1 / \lambda_2 este egal cu:

  • a. 0,10{,}1
  • b. 11 (3p)
  • c. 1010
  • d. 100100

2. O lentilă subțire are distanța focală ff și formează imaginea unui obiect. Coordonata imaginii față de lentilă este x2x_2, iar mărirea liniară transversală este β\beta. Semnificația fizică a produsului x2⋅f−1x_2 \cdot f^{-1} este:

  • a. β−1\beta - 1
  • b. β\beta
  • c. 1−β1 - \beta (3p)
  • d. 1+β1 + \beta

3. Unitatea de măsură în S.I. a drumului optic este:

  • a. m⋅s−1\text{m}\cdot\text{s}^{-1}
  • b. m\text{m} (3p)
  • c. m−1⋅s\text{m}^{-1}\cdot\text{s}
  • d. m−1\text{m}^{-1}

4. O rază de lumină care provine dintr-un mediu cu indicele de refracție nn cade, sub unghiul de incidență ii, pe suprafața de separație dintre acest mediu și aer (naer≈1n_{\text{aer}} \approx 1). După ce întâlnește suprafața de separație dintre cele două medii, raza de lumină se propagă de-a lungul acestei suprafețe. Se cunoaște sin⁡i=0,8\sin i = 0{,}8. Valoarea indicelui de refracție nn este:

  • a. 1,81{,}8
  • b. 1,61{,}6
  • c. 1,51{,}5
  • d. 1,251{,}25 (3p)

5. Energia cinetică maximă a electronilor extraşi prin efect fotoelectric extern depinde de frecvenţa radiaţiei incidente conform graficului din figura alăturată.

Dependența energiei cinetice maxime de frecvența radiației

În aceste condiţii, lucrul mecanic de extracție are valoarea:

  • a. 1,98⋅10−19 J1{,}98 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • b. 3,96⋅10−19 J3{,}96 \cdot 10^{-19}\text{ J} (3p)
  • c. 5,94⋅10−19 J5{,}94 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • d. 9,00⋅10−19 J9{,}00 \cdot 10^{-19}\text{ J}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Transformăm ambele mărimi în aceeași unitate de măsură:
λ1=0,5 μm=0,5⋅10−6 m=500⋅10−9 m=500 nm\lambda_1 = 0{,}5\text{ }\mu\text{m} = 0{,}5 \cdot 10^{-6}\text{ m} = 500 \cdot 10^{-9}\text{ m} = 500\text{ nm} λ1λ2=500 nm500 nm=1\frac{\lambda_1}{\lambda_2} = \frac{500\text{ nm}}{500\text{ nm}} = 1
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • Formula fundamentală a lentilelor subțiri este:
1x2−1x1=1f\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f}
  • Înmulțim întreaga relație cu x2x_2:
1−x2x1=x2f=x2⋅f−11 - \frac{x_2}{x_1} = \frac{x_2}{f} = x_2 \cdot f^{-1}
  • Cum mărirea liniară transversală este prin definiție β=x2x1\beta = \frac{x_2}{x_1}, obținem:
x2⋅f−1=1−βx_2 \cdot f^{-1} = 1 - \beta
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • Drumul optic δ\delta reprezintă distanța pe care ar parcurge-o lumina în vid în același interval de timp în care parcurge distanța geometrică dd printr-un mediu de indice de refracție nn:
δ=n⋅d\delta = n \cdot d
  • Deoarece indicele de refracție nn este o mărime adimensională, unitatea de măsură în S.I. a drumului optic este identică cu a distanței geometrice, adică metrul (m\text{m}).
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Rază refractată care se propagă tangent la suprafața de separație corespunde fenomenului de reflexie totală la unghiul limită (r=90∘r = 90^\circ, sin⁡r=1\sin r = 1):
n⋅sin⁡i=naer⋅sin⁡90∘  ⟹  n⋅sin⁡i=1n \cdot \sin i = n_{\text{aer}} \cdot \sin 90^\circ \implies n \cdot \sin i = 1 n=1sin⁡i=10,8=1,25n = \frac{1}{\sin i} = \frac{1}{0{,}8} = 1{,}25
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns b (3 puncte)

  • Ecuația fotoelectrică a lui Einstein este:
Ec,max⁡=hν−Lext  ⟹  Lext=hν−Ec,max⁡E_{c,\max} = h \nu - L_{\text{ext}} \implies L_{\text{ext}} = h \nu - E_{c,\max}
  • Din grafic, pentru frecvența ν=9⋅1014 Hz\nu = 9 \cdot 10^{14}\text{ Hz}, energia cinetică maximă este Ec,max⁡=1,98⋅10−19 JE_{c,\max} = 1{,}98 \cdot 10^{-19}\text{ J}.
  • Calculăm energia fotonului incident:
hν=6,6⋅10−34 J⋅s⋅9⋅1014 s−1=59,4⋅10−20 J=5,94⋅10−19 Jh \nu = 6{,}6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s} \cdot 9 \cdot 10^{14}\text{ s}^{-1} = 59{,}4 \cdot 10^{-20}\text{ J} = 5{,}94 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • Lucrul mecanic de extracție:
Lext=5,94⋅10−19 J−1,98⋅10−19 J=3,96⋅10−19 JL_{\text{ext}} = 5{,}94 \cdot 10^{-19}\text{ J} - 1{,}98 \cdot 10^{-19}\text{ J} = 3{,}96 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • Răspuns corect: b.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un obiect luminos de înălțime y1=3 cmy_1 = 3\text{ cm} este plasat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile divergente, având convergența C1=−1,25 m−1C_1 = -1{,}25\text{ m}^{-1}. Imaginea obiectului prin lentilă este poziționată exact la mijlocul distanței dintre obiect și lentilă.

  • a. Determinați distanţa dintre obiect şi lentilă.
  • b. Calculaţi înălțimea imaginii.
  • c. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă.
  • d. Fără a modifica poziția lentilei și a obiectului, în contact cu lentila se aduce o altă lentilă, de convergență C2=7,5 m−1C_2 = 7{,}5\text{ m}^{-1}, astfel încât cele două lentile formează un sistem optic centrat. Imaginea obiectului prin sistemul optic se formează pe un ecran. Determinaţi distanţa dintre sistemul celor două lentile și ecran.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea

a. Distanța dintre obiect și lentilă (4 puncte)

  • Formula punctelor conjugate pentru lentila divergentă:
1x2−1x1=C1\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = C_1

(2 puncte)

  • Imaginea fiind la mijlocul distanței dintre obiect și lentilă, ambele fiind situate în fața lentilei (x1<0x_1 < 0 și x2<0x_2 < 0), avem:
x2=x12x_2 = \frac{x_1}{2}

(1 punct)

  • Înlocuind în formula lentilei:
2x1−1x1=C1  ⟹  1x1=C1  ⟹  x1=1C1\frac{2}{x_1} - \frac{1}{x_1} = C_1 \implies \frac{1}{x_1} = C_1 \implies x_1 = \frac{1}{C_1} x1=1−1,25 m−1=−0,8 m=−80 cmx_1 = \frac{1}{-1{,}25\text{ m}^{-1}} = -0{,}8\text{ m} = -80\text{ cm}
  • Distanța geometrică dintre obiect și lentilă este d=∣x1∣=80 cmd = |x_1| = 80\text{ cm}.

(1 punct - rezultat final x1=−80 cmx_1 = -80\text{ cm})

b. Înălțimea imaginii (3 puncte)

  • Mărirea liniară transversală β\beta este:
β=y2y1=x2x1\beta = \frac{y_2}{y_1} = \frac{x_2}{x_1}

(2 puncte)

  • Cum x2=x12x_2 = \frac{x_1}{2}, rezultă β=12=0,5\beta = \frac{1}{2} = 0{,}5:
y2=β⋅y1=0,5⋅3 cm=1,5 cmy_2 = \beta \cdot y_1 = 0{,}5 \cdot 3\text{ cm} = 1{,}5\text{ cm}

(1 punct - rezultat final y2=1,5 cmy_2 = 1{,}5\text{ cm})

c. Construcția imaginii prin lentila divergentă (4 puncte)

Construcția geometrică a imaginii prin lentila divergentă

(4 puncte - construcția corectă a razelor de lumină și a imaginii virtuale)

d. Distanța dintre sistemul de lentile și ecran (4 puncte)

  • Convergența sistemului de două lentile alipite:
Csist=C1+C2C_{\text{sist}} = C_1 + C_2

(1 punct)

Csist=−1,25 m−1+7,5 m−1=+6,25 m−1C_{\text{sist}} = -1{,}25\text{ m}^{-1} + 7{,}5\text{ m}^{-1} = +6{,}25\text{ m}^{-1}
  • Distanța focală a sistemului optic:
fsist=1Csist=16,25 m=0,16 m=16 cmf_{\text{sist}} = \frac{1}{C_{\text{sist}}} = \frac{1}{6{,}25}\text{ m} = 0{,}16\text{ m} = 16\text{ cm}

(1 punct)

  • Formula lentilelor subțiri aplicată sistemului pentru poziția neschimbată a obiectului (x1=−80 cm=−0,8 mx_1 = -80\text{ cm} = -0{,}8\text{ m}):
1x2′−1x1=Csist\frac{1}{x_2'} - \frac{1}{x_1} = C_{\text{sist}}

(1 punct)

1x2′=Csist+1x1=6,25 m−1+1−0,8 m=6,25−1,25=5,0 m−1\frac{1}{x_2'} = C_{\text{sist}} + \frac{1}{x_1} = 6{,}25\text{ m}^{-1} + \frac{1}{-0{,}8\text{ m}} = 6{,}25 - 1{,}25 = 5{,}0\text{ m}^{-1} x2′=15,0 m=0,20 m=20 cmx_2' = \frac{1}{5{,}0}\text{ m} = 0{,}20\text{ m} = 20\text{ cm}
  • Imaginea fiind clară pe ecran, distanța de la sistemul de lentile la ecran este:
decran=x2′=20 cmd_{\text{ecran}} = x_2' = 20\text{ cm}

(1 punct - rezultat final x2′=20 cmx_2' = 20\text{ cm})


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un dispozitiv Young, plasat în aer, este iluminat cu o radiație monocromatică de lungime de undă λ=625 nm\lambda = 625\text{ nm}. Radiația este emisă de o sursă SS, aflată pe axa de simetrie a dispozitivului. Figura de interferenţă se observă pe un ecran aşezat paralel cu planul fantelor, la distanţa D=0,8 mD = 0{,}8\text{ m} de acesta. Distanţa dintre cele două fante este 2ℓ=1 mm2\ell = 1\text{ mm}.

  • a. Determinați frecvența radiației luminoase utilizate.
  • b. Calculaţi valoarea interfranjei.
  • c. Determinaţi valoarea distanţei dintre a patra franjă întunecoasă aflată de o parte a franjei centrale și a treia franjă luminoasă aflată de cealaltă parte a franjei centrale.
  • d. În faţa fiecăreia dintre cele două fante se plasează câte o lamă cu fețe plan-paralele, transparentă. Prima lamă, de grosime e1=0,05 mme_1 = 0{,}05\text{ mm}, este confecționată dintr-un material de indice de refracție n1=1,4n_1 = 1{,}4. Grosimea celei de-a doua lame este e2=0,04 mme_2 = 0{,}04\text{ mm}. Se observă că figura de interferență rămâne nemodificată. Determinați indicele de refracție al materialului din care este confecționată a doua lamă.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea

a. Frecvența radiației luminoase (3 puncte)

  • Relația dintre viteza de propagare a luminii în vid cc, frecvența ν\nu și lungimea de undă λ\lambda:
c=λ⋅ν  ⟹  ν=cλc = \lambda \cdot \nu \implies \nu = \frac{c}{\lambda}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
ν=3⋅108 m/s625⋅10−9 m=3000⋅105625⋅10−9=4,8⋅1014 Hz\nu = \frac{3 \cdot 10^8\text{ m/s}}{625 \cdot 10^{-9}\text{ m}} = \frac{3000 \cdot 10^5}{625 \cdot 10^{-9}} = 4{,}8 \cdot 10^{14}\text{ Hz}

(1 punct - rezultat final ν=4,8⋅1014 Hz\nu = 4{,}8 \cdot 10^{14}\text{ Hz})

b. Valoarea interfranjei (4 puncte)

  • Formula interfranjei la dispozitivul Young:
i=λD2ℓi = \frac{\lambda D}{2\ell}

(3 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice (λ=625⋅10−9 m\lambda = 625 \cdot 10^{-9}\text{ m}, D=0,8 mD = 0{,}8\text{ m}, 2ℓ=10−3 m2\ell = 10^{-3}\text{ m}):
i=625⋅10−9 m⋅0,8 m10−3 m=500⋅10−910−3=500⋅10−6 m=0,5 mmi = \frac{625 \cdot 10^{-9}\text{ m} \cdot 0{,}8\text{ m}}{10^{-3}\text{ m}} = \frac{500 \cdot 10^{-9}}{10^{-3}} = 500 \cdot 10^{-6}\text{ m} = 0{,}5\text{ mm}

(1 punct - rezultat final i=0,5 mmi = 0{,}5\text{ mm})

c. Distanța dintre franje (4 puncte)

  • Poziția pe ecran a franjelor întunecoase (minime de interferență):
xmin⁡,k=(2k−1)i2x_{\min, k} = (2k - 1) \frac{i}{2}
  • Pentru a patra franjă întunecoasă (k=4k = 4):
xmin⁡,4=(2⋅4−1)i2=72i=3,5ix_{\min, 4} = (2 \cdot 4 - 1) \frac{i}{2} = \frac{7}{2} i = 3{,}5 i

(1 punct)

  • Poziția pe ecran a franjelor luminoase (maxime de interferență):
xmax⁡,k′=k′⋅ix_{\max, k'} = k' \cdot i
  • Pentru a treia franjă luminoasă (k′=3k' = 3):
xmax⁡,3=3⋅ix_{\max, 3} = 3 \cdot i

(1 punct)

  • Franjele fiind situate de o parte și de cealaltă a maximului central (x=0x = 0), distanța totală dintre ele este suma distanțelor:
Δx=xmin⁡,4+xmax⁡,3\Delta x = x_{\min, 4} + x_{\max, 3}

(1 punct)

Δx=3,5i+3i=6,5i=6,5⋅0,5 mm=3,25 mm\Delta x = 3{,}5 i + 3 i = 6{,}5 i = 6{,}5 \cdot 0{,}5\text{ mm} = 3{,}25\text{ mm}

(1 punct - rezultat final Δx=3,25 mm\Delta x = 3{,}25\text{ mm})

d. Indicele de refracție al celei de-a doua lame (4 puncte)

  • Introducerea unei lame de grosime ee și indice de refracție nn în fața unei fante introduce un drum optic suplimentar Δδ=(n−1)e\Delta \delta = (n - 1) e, producând o deplasare a figurii de interferență de:
Δx=D2ℓ(n−1)e\Delta x = \frac{D}{2\ell}(n - 1)e
  • Deplasarea produsă de prima lamă plasată în fața primei fante:
Δx1=D2ℓ(n1−1)e1\Delta x_1 = \frac{D}{2\ell}(n_1 - 1)e_1

(1 punct)

  • Deplasarea în sens opus produsă de a doua lamă plasată în fața celei de-a doua fante:
Δx2=D2ℓ(n2−1)e2\Delta x_2 = \frac{D}{2\ell}(n_2 - 1)e_2

(1 punct)

  • Deoarece figura de interferență rămâne nemodificată (franja centrală nu se deplasează), deplasările produse de cele două lame trebuie să fie perfect egale:
Δx1=Δx2  ⟹  (n1−1)e1=(n2−1)e2\Delta x_1 = \Delta x_2 \implies (n_1 - 1)e_1 = (n_2 - 1)e_2

(1 punct)

  • Înlocuind datele numerice (n1=1,4n_1 = 1{,}4, e1=0,05 mme_1 = 0{,}05\text{ mm}, e2=0,04 mme_2 = 0{,}04\text{ mm}):
(1,4−1)⋅0,05=(n2−1)⋅0,04(1{,}4 - 1) \cdot 0{,}05 = (n_2 - 1) \cdot 0{,}04 0,4⋅0,05=(n2−1)⋅0,04  ⟹  0,020=(n2−1)⋅0,040{,}4 \cdot 0{,}05 = (n_2 - 1) \cdot 0{,}04 \implies 0{,}020 = (n_2 - 1) \cdot 0{,}04 n2−1=0,0200,04=0,5  ⟹  n2=1+0,5=1,5n_2 - 1 = \frac{0{,}020}{0{,}04} = 0{,}5 \implies n_2 = 1 + 0{,}5 = 1{,}5

(1 punct - rezultat final n2=1,5n_2 = 1{,}5)