Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.
A. MECANICĂ
Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Dacă un corp coboară rectiliniu o pantă, astfel încât modulul vitezei corpului este constant în timp, atunci:
a. energia mecanică a corpului este constantă în timp;
b. accelerația corpului crește în timp;
c. rezultanta tuturor forțelor care acționează asupra corpului este nulă; (3p)
d. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului între două poziții diferite ale corpului este nul.
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relația de definiție a vectorului viteză medie este:
a.vm=ΔtmF
b.vm=ΔtΔr(3p)
c.vm=ΔtΔp
d.vm=Δta
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a produsului dintre greutatea unui corp și viteza sa G⋅v este:
a.W(3p)
b.J
c.N
d.N⋅s
4. Coeficientul de frecare la alunecare dintre un corp și suprafața unui plan înclinat cu unghiul α=30∘ față de orizontală este μ=331≈0,19. Randamentul planului înclinat, la ridicarea uniformă a corpului pe plan, este:
a.80%
b.75%(3p)
c.60%
d.25%
5. Un corp de masă m=9 kg trece prin originea axei Ox cu viteza v0=3 m/s orientată în sensul pozitiv al axei. Asupra corpului acționează o forță rezultantă, orientată în sensul vitezei, al cărei modul variază în funcție de coordonata corpului ca în graficul alăturat.
Valoarea vitezei corpului în momentul în care acesta ajunge în punctul de coordonată x=5 m este:
a.12 m/s
b.8 m/s
c.6 m/s
d.5 m/s(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I
Item 1: Răspuns c(3 puncte)
Conform principiului I al dinamicii (principiul inerției), dacă mișcarea este rectilinie și uniformă (v=const., deci accelerația a=0), rezultanta tuturor forțelor aplicate corpului este identic nulă:
R=∑F=m⋅a=0
Răspuns corect: c.
Item 2: Răspuns b(3 puncte)
Vectorul viteză medie vm este definit ca raportul dintre vectorul deplasare Δr și durata intervalului de timp corespunzător Δt:
vm=ΔtΔr
Răspuns corect: b.
Item 3: Răspuns a(3 puncte)
Produsul dintre greutate G (forță) și viteză v reprezintă puterea instantanee P=F⋅v. Unitatea de măsură în Sistemul Internațional este:
[G⋅v]SI=[G]SI⋅[v]SI=N⋅sm=sN⋅m=sJ=W (Watt)
Răspuns corect: a.
Item 4: Răspuns b(3 puncte)
La ridicarea uniformă a corpului pe plan înclinat, lucrul mecanic util este Lu=mgh=mgℓsinα, iar forța activă de tracțiune este F=mgsinα+μmgcosα.
Randamentul planului înclinat devine:
η=LcLu=F⋅ℓmgℓsinα=sinα+μcosαsinα=1+μctgα1
Pentru α=30∘, avem ctg30∘=3.
Înlocuind coeficientul de frecare μ=331:
μctg30∘=331⋅3=31η=1+311=341=43=75%
Răspuns corect: b.
Item 5: Răspuns d(3 puncte)
Lucrul mecanic total efectuat de forța rezultantă între x=0 și x=5 m este numeric egal cu aria de sub curba forței (un trapez dreptunghic cu baza mare B=5 m, baza mică b=5−2=3 m și înălțimea h=18 N):
L=Ariatrapez=2(B+b)⋅h=2(5+3)⋅18=28⋅18=72 J
Conform teoremei variației energiei cinetice:
ΔEc=L⟹2mv2−2mv02=L29⋅v2−29⋅32=72⟹4,5v2−40,5=72⟹4,5v2=112,5v2=4,5112,5=25⟹v=5 m/s
Răspuns corect: d.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Sistemul din figura alăturată este format din două corpuri cu masele m1=2,5 kg şi m2=0,1 kg. Corpurile sunt legate printr-un fir inextensibil, de masă neglijabilă, trecut peste un scripete lipsit de frecare și de inerție. Unghiul format de planul înclinat cu orizontala este α≈37∘ (sinα=0,6). Lăsat liber, sistemul pornește din repaus, corpurile deplasându-se uniform accelerat cu a=1 m/s2.
Calculați:
a. valoarea tensiunii din firul care leagă cele două corpuri;
b. modulul forței de frecare la alunecare dintre corpul de masă m1 și planul înclinat;
c. valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre corpul de masă m1 și planul înclinat;
d. modulul forței de apăsare exercitate asupra scripetelui.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea
a. Tensiunea din fir (3 puncte)
Corpul m2 este suspendat vertical sub scripete și coboară accelerat cu accelerația a=1 m/s2.
Scriem legea a doua a lui Newton pentru corpul m2:
m2g−T=m2a
(2 puncte)
Exprimăm și calculăm tensiunea T:
T=m2(g−a)=0,1 kg⋅(10−1) m/s2=0,1⋅9=0,9 N
(1 punct - rezultat final T=0,9 N)
b. Modulul forței de frecare la alunecare (4 puncte)
Deoarece scripetele se află la baza inferioară a planului înclinat, firul trage corpul m1 în josul planului. Corpul m1 coboară accelerat de-a lungul planului înclinat.
Componenta tangențială a greutății corpului m1 acționează tot în josul planului:
G1t=m1gsinα
(1 punct)
G1t=2,5 kg⋅10 m/s2⋅0,6=15 N
Forța de frecare la alunecare Ff se opune mișcării, fiind orientată în susul planului înclinat.
Ecuația fundamentală a mișcării pentru corpul m1 de-a lungul planului înclinat este:
G1t+T−Ff=m1a⟹Ff=G1t+T−m1a
(2 puncte)
Înlocuind valorile numerice:
Ff=15 N+0,9 N−2,5 kg⋅1 m/s2=15,9−2,5=13,4 N
(1 punct - rezultat final Ff=13,4 N)
c. Coeficientul de frecare la alunecare (4 puncte)
Pe direcție perpendiculară pe planul înclinat, corpul m1 se află în echilibru:
N1−G1n=0⟹N1=G1n
(1 punct)
Componenta normală a greutății:
G1n=m1gcosα
(1 punct)
Știind că sinα=0,6, rezultă cosα=1−sin2α=1−0,36=0,8:
N1=2,5⋅10⋅0,8=20 N
Formula legii frecării la alunecare este:
Ff=μ⋅N1⟹μ=N1Ff
(1 punct)
Calculul numeric al coeficientului de frecare:
μ=20 N13,4 N=0,67
(1 punct - rezultat final μ=0,67)
d. Modulul forței de apăsare exercitate asupra scripetelui (4 puncte)
Scripetele este supus la două forțe de tensiune din partea celor două ramuri ale firului, ambele de modul egal cu T=0,9 N.
O ramură a firului coboară vertical către corpul m2 (direcție verticală în jos), iar cealaltă ramură urcă de la scripete de-a lungul planului înclinat către corpul m1 (la unghiul α deasupra orizontalei).
Unghiul dintre cele două ramuri ale firului este:
θ=90∘+α=90∘+37∘=127∘
Forța rezultantă de apăsare asupra scripetelui se obține prin regula paralelogramului:
F=T2+T2+2T2cos(90∘+α)=T2(1−sinα)
(3 puncte)
Calculul numeric:
F=0,9⋅2⋅(1−0,6)=0,9⋅2⋅0,4=0,9⋅0,8≈0,9⋅0,8944≈0,8 N
(1 punct - rezultat final F≈0,8 N)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Un corp de masă m=0,5 kg este lansat din punctul A, cu viteza inițială orizontală v0=6 m/s, de-a lungul unei suprafețe orizontale AB, ca în figură. După ce corpul parcurge distanța d=AB=1 m, acesta începe să urce pe o suprafață curbă, care are secțiunea BC de forma unui sfert de cerc, de rază R=OB=OC=0,8 m.
Deplasarea corpului pe suprafața AB are loc cu frecare, coeficientul de frecare fiind μ=0,55, iar pe porțiunea BC frecările sunt neglijabile. Se neglijează rezistența la înaintare datorată aerului. Energia potențială gravitațională se consideră nulă la nivelul suprafeței AB. Determinați:
a. energia cinetică inițială a corpului;
b. valoarea vitezei corpului în punctul B;
c. valoarea impulsului mecanic al corpului în punctul C;
d. înălțimea, față de nivelul suprafeței AB, la care energia potențială gravitațională este de patru ori mai mare decât energia cinetică a corpului.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea
a. Energia cinetică inițială (3 puncte)
Formula energiei cinetice inițiale în punctul A:
Ec0=2mv02
(2 puncte)
Calculul numeric:
Ec0=20,5 kg⋅(6 m/s)2=20,5⋅36=9 J
(1 punct - rezultat final Ec0=9 J)
b. Valoarea vitezei corpului în punctul B(4 puncte)
Lucrul mecanic al forței de frecare pe distanța orizontală d=AB este:
Lf=−Ff⋅d=−μmgd
(1 punct)
Conform teoremei variației energiei cinetice între punctele A și B:
2mvB2−2mv02=Lf⟹2mvB2−2mv02=−μmgd
(2 puncte)
Împărțind prin m/2:
vB2=v02−2μgd=62−2⋅0,55⋅10⋅1=36−11=25 m2/s2vB=25=5 m/s
(1 punct - rezultat final vB=5 m/s)
c. Valoarea impulsului mecanic în punctul C(4 puncte)
Pe profilul circular BC frecările sunt neglijabile, deci energia mecanică a corpului se conservă.
Punctul C se află la înălțimea hC=R=0,8 m față de planul orizontal de referință AB:
2mvC2−2mvB2=−mgR⟹vC2=vB2−2gR
(2 puncte)
Calculul vitezei în C:
vC2=25−2⋅10⋅0,8=25−16=9 m2/s2⟹vC=3 m/s
Impulsul mecanic în punctul C este dat de:
pC=m⋅vC
(1 punct)
pC=0,5 kg⋅3 m/s=1,5 N⋅s
(1 punct - rezultat final pC=1,5 N⋅s)
d. Înălțimea la care Ep=4Ec(4 puncte)
Energia mecanică totală pe porțiunea fără frecare este conservată și este egală cu energia cinetică din punctul B:
E=Ec+Ep=2mvB2
(1 punct)
Energia potențială gravitațională la înălțimea h este:
Ep=mgh
(1 punct)
Conform condiției din enunț, Ep=4Ec⟹Ec=4Ep. Înlocuind în energia mecanică totală:
E=4Ep+Ep=45Ep⟹2mvB2=45mgh
(1 punct)
Deducem înălțimea h:
h=5g2vB2=5⋅102⋅25=5050=1 m
(1 punct - rezultat final h=1 m)
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ
Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1, constanta gazelor ideale R=8,31 J/(mol⋅K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p⋅V=νRT.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. O cantitate de gaz este închisă într-un recipient etanș, izolat adiabatic de mediul exterior. Gazul este comprimat. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, în decursul acestui proces:
a.ΔU<0
b.ΔU>0(3p)
c.Q<0
d.L>0
2. O cantitate constantă de gaz ideal ocupă volumul V1=1,5 L și se află la presiunea p=100 kPa. Gazul este încălzit la presiune constantă destinzându-se până la volumul V2=2,0 L. Căldura primită de gaz în decursul acestui proces este Q=175 J. Variația de energie internă a gazului este:
a.ΔU=768 J
b.ΔU=225 J
c.ΔU=125 J(3p)
d.ΔU=68 J
3. Unitatea de măsură în S.I. a căldurii specifice este:
a.J⋅mol−1⋅K−1
b.J⋅kg−1
c.J⋅K−1
d.J⋅kg−1⋅K−1(3p)
4. Trei mase diferite m1, m2 și m3 din același gaz ideal sunt supuse unor procese termodinamice reprezentate în coordonate V−T în figura alăturată. Procesele se desfășoară la aceeași presiune (p1=p2=p3).
Relația corectă dintre cele trei mase de gaz este:
a.m1>m2>m3(3p)
b.m2>m3>m1
c.m3>m2>m1
d.m1=m2=m3
5. Randamentul unui motor termic ce funcționează după un ciclu Carnot între temperaturile extreme t1=27∘C și t2=227∘C are valoarea:
a.11,89%
b.40%(3p)
c.60%
d.88,1%
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I
Item 1: Răspuns b(3 puncte)
Sistemul este izolat adiabatic, ceea ce implică Q=0.
La comprimare, volumul scade (ΔV<0), deci lucrul mecanic efectuat de gaz este negativ (L<0), mediul exterior efectuând lucru mecanic util asupra gazului (Lext>0).
Conform primului principiu al termodinamicii:
ΔU=Q−L=0−L=−L>0
Energia internă a gazului crește (ΔU>0).
Răspuns corect: b.
Item 2: Răspuns c(3 puncte)
În procesul izobar (p=const.=100 kPa=105 Pa), lucrul mecanic efectuat de gaz la destindere este:
Într-un cilindru orizontal se află azot (μ1=28 g/mol) la temperatura T=300 K și presiunea p1=0,75⋅105 Pa. Cilindrul este închis cu un piston etanș cu aria suprafeței S=831 cm2. Inițial deplasarea pistonului spre stânga este blocată, iar volumul ocupat de azot este V1=16,62 L. În exterior se află aer la presiunea p0=1⋅105 Pa. Cilindrul este conectat cu o incintă de volum V2=8,31 L prin intermediul unui tub de volum neglijabil prevăzut cu un robinet R, inițial închis, ca în figura alăturată. Incinta conține m2=8 g de heliu (μ2=4 g/mol), la temperatura T=300 K. Robinetul se deschide lent. Pistonul se poate deplasa fără frecare. În timpul procesului temperatura este menținută constantă. Gazele sunt considerate ideale.
Determinați:
a. densitatea azotului în starea inițială;
b. distanța dintre poziția inițială a pistonului și poziția finală a acestuia în momentul atingerii stării de echilibru, considerând cilindrul suficient de lung;
c. masa molară medie a amestecului de heliu și azot;
d. cantitatea minimă de amestec ce trebuie scoasă astfel încât pistonul să revină în poziția inițială.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea
a. Densitatea azotului în starea inițială (3 puncte)
La echilibrul mecanic final, pistonul deplasându-se liber și fără frecare, presiunea din interior devine egală cu presiunea atmosferică externă: p=p0=105 Pa.
Volumul total ocupat de amestecul de gaze este Vtot=V1+x⋅S+V2. Scriind ecuația de stare pentru întregul amestec:
p0(V1+x⋅S+V2)=(ν1+ν2)RT
(1 punct)
Volumul total este:
Vtot=p0(ν1+ν2)RT=105 Pa2,5 mol⋅8,31 J/(mol⋅K)⋅300 K=1056232,5=0,062325 m3=62,325 L
Variația de volum datorată deplasării pistonului pe distanța x:
x=831⋅10−4 m237,395⋅10−3 m3=83,137,395=0,45 m=45 cm
(1 punct - rezultat final x=45 cm)
c. Masa molară medie a amestecului (4 puncte)
Masa de azot este m1=ν1⋅μ1 (sau m1=ρ1V1):
m1=0,5 mol⋅28 g/mol=14 g
(1 punct)
Formula masei molare a unui amestec gazos:
μ=ν1+ν2m1+m2
(2 puncte)
Calculul numeric:
μ=0,5 mol+2 mol14 g+8 g=2,5 mol22 g=8,8 g/mol
(1 punct - rezultat final μ=8,8 g/mol)
d. Cantitatea minimă de amestec ce trebuie scoasă (4 puncte)
Pentru ca pistonul să revină în poziția inițială (x=0), volumul total al sistemului redevine V1+V2=16,62+8,31=24,93 L=24,93⋅10−3 m3.
Pentru menținerea pistonului în echilibru mecanic la această poziție fără forțe exterioare suplimentare, presiunea amestecului rămas trebuie să fie egală cu presiunea exterioară p0=105 Pa la temperatura T=300 K:
Cantitatea de substanță minimă ce trebuie evacuată:
Δν=(ν1+ν2)−νra˘mas=2,5 mol−1,0 mol=1,5 mol
(1 punct - rezultat final Δν=1,5 mol)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
O cantitate constantă de gaz ideal diatomic (CV=2,5R) efectuează procesul ciclic 1−2−3−4−1 reprezentat în coordonate p−V în figura alăturată. În starea 1 gazul ocupă volumul V1=4 L și se află la presiunea p1=1⋅105 Pa, iar volumul în starea 3 este V3=3V1. Transformarea 3−4 este izotermă. Se cunoaște ln3≈1,1.
a. Reprezentați transformarea ciclică în coordonate V−T.
b. Calculați variația energiei interne a gazului între stările 1 și 3.
c. Calculați lucrul mecanic total schimbat de gaz cu exteriorul în transformarea ciclică.
d. Calculați valoarea căldurii cedate de gaz în procesul ciclic descris.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea
a. Reprezentarea ciclului în coordonate V−T(4 puncte)
Identificarea fiecărui proces:
1→2: încălzire izocoră la V2=V1=4 L. Dreapta punctată din origine trece prin stările 1 și 3, ceea ce indică p3/V3=p1/V1⟹p3=p1V1V3=3p1. Deoarece 2→3 este o izobară, avem p2=p3=3p1. Temperatura în starea 2 este T2=νRp2V1=3T1. În planul V−T, este un segment vertical de la (V1,T1) la (V1,3T1).
2→3: destindere izobară la presiunea p=3p1, de la V2=V1 la V3=3V1. Temperatura crește la T3=νRp3V3=νR3p1⋅3V1=9T1. În planul V−T, este un segment de dreaptă a cărui prelungire trece prin origine.
3→4: destindere izotermă la temperatura T4=T3=9T1. Presiunea scade de la p3=3p1 până la p4=p1, deci p4V4=p3V3⟹V4=p13p1⋅3V1=9V1. În planul V−T, este un segment orizontal de la (3V1,9T1) la (9V1,9T1).
4→1: comprimare și răcire izobară la presiunea p=p1, de la (9V1,9T1) înapoi la (V1,T1), pe o dreaptă ce trece prin origine.
(4 puncte - reprezentare grafică corectă și complet etichetată)
b. Variația energiei interne între stările 1 și 3 (4 puncte)
Relația dintre temperaturile stărilor 3 și 1:
T1T3=p1V1p3V3=p1V13p1⋅3V1=9⟹T3=9T1
(1 punct)
Formula variației energiei interne pentru un gaz ideal:
(1 punct - rezultat final Qcedat=−11,2 kJ sau ∣Qcedat∣=11,2 kJ)
C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele folosite în manualele de fizică, randamentul unui circuit simplu se poate exprima prin relația:
a.η=EU−u
b.η=EU+u
c.η=1−IscI(3p)
d.η=IscI−1
2. În cazul unui conductor metalic parcurs de curent electric, conducția electrică este asigurată de:
a. electroni şi ioni
b. ioni negativi
c. ioni pozitivi
d. electroni (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele folosite în manualele de fizică, raportul dintre energie și tensiune are aceeași unitate de măsură ca produsul:
a.I⋅Δt(3p)
b.U⋅Δt
c.U2⋅Δt
d.I2⋅R
4. Un rezistor cu rezistența variabilă este conectat la bornele unei baterii. În figura alăturată este reprezentată dependența intensității curentului prin rezistor de valoarea rezistenței acestuia.
Valoarea rezistenței interioare a bateriei este:
a.r=5Ω
b.r=10Ω(3p)
c.r=12Ω
d.r=30Ω
5. Rezistenţa unui conductor liniar, omogen, de lungime ℓ=50 m, cu aria secţiunii transversale de S=0,5 mm2, confecţionat din aluminiu (ρAl=2,75⋅10−8Ω⋅m), are valoarea:
a.0,275Ω
b.2,75Ω(3p)
c.27,5Ω
d.275Ω
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I
Item 1: Răspuns c(3 puncte)
Randamentul unui circuit simplu reprezintă raportul dintre puterea utilă debitată pe circuitul exterior și puterea totală generată:
η=PtotPext=E⋅IU⋅I=EU=EE−u=1−Eu
Deoarece căderea interioară de tensiune este u=I⋅r, iar curentul de scurtcircuit este Isc=rE⟹E=Isc⋅r:
η=1−Isc⋅rI⋅r=1−IscI
Răspuns corect: c.
Item 2: Răspuns d(3 puncte)
În metale, purtătorii liberi de sarcină electrică sunt exclusiv electronii liberi de conducție (ionii pozitivi fiind fixați în nodurile rețelei cristaline).
Răspuns corect: d.
Item 3: Răspuns a(3 puncte)
Relația de definiție a energiei electrice este W=U⋅I⋅Δt. Prin urmare:
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Bateria are tensiunea electromotoare E=24 V și rezistența interioară r=2Ω. Comutatorul K poate fi în poziția a, b sau c. Se cunosc rezistențele electrice R1=6Ω, R2=12Ω, iar ampermetrul este considerat ideal (RA≈0Ω). Când comutatorul K este în poziția a ampermetrul indică Ia=0,75 A.
Determinați:
a. rezistența echivalentă a circuitului când comutatorul este în poziția a;
b. valoarea rezistenței R3;
c. tensiunea de la bornele bateriei când comutatorul este în poziția b;
d. indicația unui voltmetru ideal (RV→∞) conectat între bornele a și b când comutatorul este în poziția c.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea
a. Rezistența echivalentă a circuitului în poziția a(3 puncte)
Conform legii lui Ohm pentru întregul circuit, curentul indicat de ampermetru este:
Ia=Rea+rE⟹Rea+r=IaE
(2 puncte)
Calculul numeric al rezistenței echivalente exterioare:
Rea=0,75 A24 V−2Ω=32Ω−2Ω=30Ω
(1 punct - rezultat final Rea=30Ω)
b. Valoarea rezistenței R3(4 puncte)
Când comutatorul K este în poziția a, cele două rezistoare de rezistență R2=12Ω sunt legate în paralel:
Rp=2R2=212Ω=6Ω
(2 puncte)
Circuitul exterior este format din conectarea în serie a lui R1, Rp și R3:
Rea=R1+Rp+R3
(1 punct)
Deducem valoarea rezistenței R3:
R3=Rea−R1−Rp=30Ω−6Ω−6Ω=18Ω
(1 punct - rezultat final R3=18Ω)
c. Tensiunea la borne când comutatorul este în poziția b(4 puncte)
Când comutatorul este în poziția b, rezistorul R3 este scurtcircuitat, iar ramura verticală cu borna a este întreruptă. Circuitul exterior conține doar rezistoarele R1 și R2 legate în serie:
Reb=R1+R2=6Ω+12Ω=18Ω
(1 punct)
Curentul debitat de baterie este:
Ib=Reb+rE=18Ω+2Ω24 V=2024=1,2 A
(1 punct)
Tensiunea la bornele bateriei este dată de:
Ub=E−Ib⋅r
(1 punct)
Ub=24 V−1,2 A⋅2Ω=24−2,4=21,6 V
(1 punct - rezultat final Ub=21,6 V)
d. Indicația voltmetrului conectat între bornele a și b în poziția c(4 puncte)
În poziția c, comutatorul K este deschis și ramura cu borna a nu este parcursă de curent.
Rezistoarele R1, R2 și R3 sunt conectate în serie:
Rec=R1+R2+R3=6+12+18=36Ω
(1 punct)
Intensitatea curentului din circuit:
Ic=Rec+rE=36Ω+2Ω24 V=3824=1912 A≈0,6316 A
(1 punct)
Voltmetrul ideal conectat între a și b măsoară diferența de potențial dintre nodul comun după R1 (potențialul bornei a) și borna de masă/retur după R3 (potențialul bornei b):
U=Ic(R2+R3)
(1 punct)
Calculul numeric:
U=1912 A⋅(12Ω+18Ω)=1912⋅30=19360 V≈18,947 V≈18,9 V
(1 punct - rezultat final U≈18,9 V)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Când întrerupătorul K este deschis tensiunea la bornele rezistorului având rezistența electrică R1 este Ud=200 V, iar puterea consumată de acest rezistor este P1=160 W. Puterea consumată de rezistorul având rezistența electrică R2 este P2=80 W. Valoarea puterii disipate în circuitul exterior nu se modifică prin închiderea sau deschiderea întrerupătorului K. Se cunoaște că R1=3⋅r, unde r este rezistența interioară a bateriei.
a. Determinați valoarea rezistenței R2.
b. Determinați valoarea tensiunii electromotoare a bateriei.
c. Determinați valoarea rezistenței R3.
d. În condițiile în care întrerupătorul K este închis se înlocuiește rezistorul R3 cu un alt rezistor având rezistența electrică R3′. Determinați valoarea rezistenței R3′ pentru care puterea dezvoltată pe circuitul exterior bateriei este maximă.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea
a. Valoarea rezistenței R2(3 puncte)
Rezistoarele R1 și R2 sunt legate în paralel la bornele sursei, având aceeași cădere de tensiune Ud=200 V.
Puterea disipată de rezistorul R2 se exprimă prin formula:
P2=R2Ud2⟹R2=P2Ud2
(2 puncte)
Calculul numeric:
R2=80 W2002 V2=8040000=500Ω
(1 punct - rezultat final R2=500Ω)
b. Tensiunea electromotoare a bateriei (4 puncte)
Rezistența electrică a rezistorului R1:
R1=P1Ud2=16040000=250Ω
Rezistența interioară a bateriei este:
r=3R1=3250Ω
(1 punct)
Curentul debitat de baterie cu întrerupătorul K deschis este suma curenților prin cele două rezistoare în paralel:
Id=I1+I2=UdP1+UdP2=UdP1+P2=200160+80=200240=1,2 A
(1 punct)
Legea lui Ohm pentru circuitul cu întrerupătorul deschis:
E=Ud+Id⋅r
(1 punct)
E=200 V+1,2 A⋅3250Ω=200+0,4⋅250=200+100=300 V
(1 punct - rezultat final E=300 V)
c. Valoarea rezistenței R3(4 puncte)
Rezistența echivalentă a circuitului exterior când K este deschis:
Când K este închis, ramura cu R3 este conectată în paralel cu grupul (R1∥R2):
Re,ıˆnchis=Re,deschis+R3Re,deschis⋅R3
(1 punct)
Puterea debitată pe circuitul exterior are aceeași valoare pentru două rezistențe exterioare distincte dacă produsul lor este egal cu pătratul rezistenței interioare:
d. Valoarea rezistenței R3′ pentru putere maximă pe circuitul exterior (4 puncte)
Puterea dezvoltată pe circuitul exterior este maximă la adaptarea sursei cu sarcina, adică atunci când rezistența echivalentă exterioară este egală cu rezistența interioară a sursei:
Pext=Pmax⟺Re,ıˆnchis′=r=3250Ω
(3 puncte)
Rezistența echivalentă fiind conexiunea în paralel a lui R3′ cu Re,deschis:
Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/s, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅s.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Două radiaţii luminoase au lungimile de undă λ1=0,5μm şi λ2=500 nm. Raportul lungimilor de undă ale celor două radiaţii λ1/λ2 este egal cu:
a.0,1
b.1(3p)
c.10
d.100
2. O lentilă subțire are distanța focală f și formează imaginea unui obiect. Coordonata imaginii față de lentilă este x2, iar mărirea liniară transversală este β. Semnificația fizică a produsului x2⋅f−1 este:
a.β−1
b.β
c.1−β(3p)
d.1+β
3. Unitatea de măsură în S.I. a drumului optic este:
a.m⋅s−1
b.m(3p)
c.m−1⋅s
d.m−1
4. O rază de lumină care provine dintr-un mediu cu indicele de refracție n cade, sub unghiul de incidență i, pe suprafața de separație dintre acest mediu și aer (naer≈1). După ce întâlnește suprafața de separație dintre cele două medii, raza de lumină se propagă de-a lungul acestei suprafețe. Se cunoaște sini=0,8. Valoarea indicelui de refracție n este:
a.1,8
b.1,6
c.1,5
d.1,25(3p)
5. Energia cinetică maximă a electronilor extraşi prin efect fotoelectric extern depinde de frecvenţa radiaţiei incidente conform graficului din figura alăturată.
În aceste condiţii, lucrul mecanic de extracție are valoarea:
a.1,98⋅10−19 J
b.3,96⋅10−19 J(3p)
c.5,94⋅10−19 J
d.9,00⋅10−19 J
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I
Item 1: Răspuns b(3 puncte)
Transformăm ambele mărimi în aceeași unitate de măsură:
Cum mărirea liniară transversală este prin definiție β=x1x2, obținem:
x2⋅f−1=1−β
Răspuns corect: c.
Item 3: Răspuns b(3 puncte)
Drumul optic δ reprezintă distanța pe care ar parcurge-o lumina în vid în același interval de timp în care parcurge distanța geometrică d printr-un mediu de indice de refracție n:
δ=n⋅d
Deoarece indicele de refracție n este o mărime adimensională, unitatea de măsură în S.I. a drumului optic este identică cu a distanței geometrice, adică metrul (m).
Răspuns corect: b.
Item 4: Răspuns d(3 puncte)
Rază refractată care se propagă tangent la suprafața de separație corespunde fenomenului de reflexie totală la unghiul limită (r=90∘, sinr=1):
n⋅sini=naer⋅sin90∘⟹n⋅sini=1n=sini1=0,81=1,25
Răspuns corect: d.
Item 5: Răspuns b(3 puncte)
Ecuația fotoelectrică a lui Einstein este:
Ec,max=hν−Lext⟹Lext=hν−Ec,max
Din grafic, pentru frecvența ν=9⋅1014 Hz, energia cinetică maximă este Ec,max=1,98⋅10−19 J.
Un obiect luminos de înălțime y1=3 cm este plasat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile divergente, având convergența C1=−1,25 m−1. Imaginea obiectului prin lentilă este poziționată exact la mijlocul distanței dintre obiect și lentilă.
a. Determinați distanţa dintre obiect şi lentilă.
b. Calculaţi înălțimea imaginii.
c. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă.
d. Fără a modifica poziția lentilei și a obiectului, în contact cu lentila se aduce o altă lentilă, de convergență C2=7,5 m−1, astfel încât cele două lentile formează un sistem optic centrat. Imaginea obiectului prin sistemul optic se formează pe un ecran. Determinaţi distanţa dintre sistemul celor două lentile și ecran.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea
a. Distanța dintre obiect și lentilă (4 puncte)
Formula punctelor conjugate pentru lentila divergentă:
x21−x11=C1
(2 puncte)
Imaginea fiind la mijlocul distanței dintre obiect și lentilă, ambele fiind situate în fața lentilei (x1<0 și x2<0), avem:
x2=2x1
(1 punct)
Înlocuind în formula lentilei:
x12−x11=C1⟹x11=C1⟹x1=C11x1=−1,25 m−11=−0,8 m=−80 cm
Distanța geometrică dintre obiect și lentilă este d=∣x1∣=80 cm.
(1 punct - rezultat final x1=−80 cm)
b. Înălțimea imaginii (3 puncte)
Mărirea liniară transversală β este:
β=y1y2=x1x2
(2 puncte)
Cum x2=2x1, rezultă β=21=0,5:
y2=β⋅y1=0,5⋅3 cm=1,5 cm
(1 punct - rezultat final y2=1,5 cm)
c. Construcția imaginii prin lentila divergentă (4 puncte)
(4 puncte - construcția corectă a razelor de lumină și a imaginii virtuale)
d. Distanța dintre sistemul de lentile și ecran (4 puncte)
Convergența sistemului de două lentile alipite:
Csist=C1+C2
(1 punct)
Csist=−1,25 m−1+7,5 m−1=+6,25 m−1
Distanța focală a sistemului optic:
fsist=Csist1=6,251 m=0,16 m=16 cm
(1 punct)
Formula lentilelor subțiri aplicată sistemului pentru poziția neschimbată a obiectului (x1=−80 cm=−0,8 m):
x2′1−x11=Csist
(1 punct)
x2′1=Csist+x11=6,25 m−1+−0,8 m1=6,25−1,25=5,0 m−1x2′=5,01 m=0,20 m=20 cm
Imaginea fiind clară pe ecran, distanța de la sistemul de lentile la ecran este:
decran=x2′=20 cm
(1 punct - rezultat final x2′=20 cm)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Un dispozitiv Young, plasat în aer, este iluminat cu o radiație monocromatică de lungime de undă λ=625 nm. Radiația este emisă de o sursă S, aflată pe axa de simetrie a dispozitivului. Figura de interferenţă se observă pe un ecran aşezat paralel cu planul fantelor, la distanţa D=0,8 m de acesta. Distanţa dintre cele două fante este 2ℓ=1 mm.
a. Determinați frecvența radiației luminoase utilizate.
b. Calculaţi valoarea interfranjei.
c. Determinaţi valoarea distanţei dintre a patra franjă întunecoasă aflată de o parte a franjei centrale și a treia franjă luminoasă aflată de cealaltă parte a franjei centrale.
d. În faţa fiecăreia dintre cele două fante se plasează câte o lamă cu fețe plan-paralele, transparentă. Prima lamă, de grosime e1=0,05 mm, este confecționată dintr-un material de indice de refracție n1=1,4. Grosimea celei de-a doua lame este e2=0,04 mm. Se observă că figura de interferență rămâne nemodificată. Determinați indicele de refracție al materialului din care este confecționată a doua lamă.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea
a. Frecvența radiației luminoase (3 puncte)
Relația dintre viteza de propagare a luminii în vid c, frecvența ν și lungimea de undă λ:
Înlocuind valorile numerice (λ=625⋅10−9 m, D=0,8 m, 2ℓ=10−3 m):
i=10−3 m625⋅10−9 m⋅0,8 m=10−3500⋅10−9=500⋅10−6 m=0,5 mm
(1 punct - rezultat final i=0,5 mm)
c. Distanța dintre franje (4 puncte)
Poziția pe ecran a franjelor întunecoase (minime de interferență):
xmin,k=(2k−1)2i
Pentru a patra franjă întunecoasă (k=4):
xmin,4=(2⋅4−1)2i=27i=3,5i
(1 punct)
Poziția pe ecran a franjelor luminoase (maxime de interferență):
xmax,k′=k′⋅i
Pentru a treia franjă luminoasă (k′=3):
xmax,3=3⋅i
(1 punct)
Franjele fiind situate de o parte și de cealaltă a maximului central (x=0), distanța totală dintre ele este suma distanțelor:
Δx=xmin,4+xmax,3
(1 punct)
Δx=3,5i+3i=6,5i=6,5⋅0,5 mm=3,25 mm
(1 punct - rezultat final Δx=3,25 mm)
d. Indicele de refracție al celei de-a doua lame (4 puncte)
Introducerea unei lame de grosime e și indice de refracție n în fața unei fante introduce un drum optic suplimentar Δδ=(n−1)e, producând o deplasare a figurii de interferență de:
Δx=2ℓD(n−1)e
Deplasarea produsă de prima lamă plasată în fața primei fante:
Δx1=2ℓD(n1−1)e1
(1 punct)
Deplasarea în sens opus produsă de a doua lamă plasată în fața celei de-a doua fante:
Δx2=2ℓD(n2−1)e2
(1 punct)
Deoarece figura de interferență rămâne nemodificată (franja centrală nu se deplasează), deplasările produse de cele două lame trebuie să fie perfect egale:
Δx1=Δx2⟹(n1−1)e1=(n2−1)e2
(1 punct)
Înlocuind datele numerice (n1=1,4, e1=0,05 mm, e2=0,04 mm):