Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.
A. MECANICĂ
Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Două automobile se deplasează cu vitezele v1=54 km/h și v2=10 m/s. Raportul vitezelor celor două automobile v2v1 este egal cu:
a. 0,5
b. 1
c. 1,5 (3p)
d. 2
2. Trei corpuri cu masele m1>m2=m3 cad liber în câmp gravitațional. Dacă se neglijează forțele de rezistență, între accelerațiile celor trei corpuri există relația:
a.a1>a2=a3
b.a1<a2=a3
c.a1=a2=a3(3p)
d.a1>a2>a3
3. Un motor exercită o forță de tracțiune de modul F asupra unui corp pe care îl deplasează pe direcția și în sensul forței cu viteza constantă v pe o distanță ℓ în timpul Δt. Puterea motorului este:
a.P=F⋅v(3p)
b.P=F⋅ℓ
c.P=F⋅Δt
d.P=ΔtF
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența de timp a forței rezultante care acționează asupra unui corp cu masa m=3 kg aflat inițial în repaus.
Accelerația corpului la momentul t=3 s este egală cu:
a.1 m/s2
b.2 m/s2(3p)
c.3 m/s2
d.4 m/s2
5. Un elefant aflat în mișcare are impulsul p=104 N⋅s și energia cinetică Ec=25 kJ. Masa elefantului este egală cu:
a.m=103 kg
b.m=2⋅103 kg(3p)
c.m=3⋅103 kg
d.m=4⋅103 kg
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I
Item 1: Răspuns c(3 puncte)
Transformăm viteza primului automobil în unități din Sistemul Internațional (m/s):
v1=1 h54 km=3600 s54000 m=15 m/s
Calculăm raportul vitezelor:
v2v1=10 m/s15 m/s=1,5
Răspuns corect: c.
Item 2: Răspuns c(3 puncte)
În cădere liberă (fără frecare cu aerul), singura forță care acționează asupra fiecărui corp este greutatea sa G=m⋅g.
Conform principiului al II-lea al mecanicii:
m⋅a=m⋅g⟹a=g
Accelerația gravitațională este aceeași pentru toate corpurile, indiferent de masa lor:
a1=a2=a3=g=10 m/s2
Răspuns corect: c.
Item 3: Răspuns a(3 puncte)
Lucrul mecanic efectuat de forța constantă F pe distanța ℓ este L=F⋅ℓ.
Puterea mecanică dezvoltată este:
P=ΔtL=ΔtF⋅ℓ=F⋅Δtℓ=F⋅v
Răspuns corect: a.
Item 4: Răspuns b(3 puncte)
Citind din graficul dependenței F(t), la momentul t=3 s, forța rezultantă ce acționează asupra corpului are valoarea:
F(3 s)=6 N
Conform legii a doua a dinamicii (F=m⋅a), accelerația corpului este:
a=mF=3 kg6 N=2 m/s2
Răspuns corect: b.
Item 5: Răspuns b(3 puncte)
Relația dintre energia cinetică și impulsul unui corp este:
Ec=2m⋅v2=2m(m⋅v)2=2mp2
Scoatem masa m și înlocuim valorile numerice (Ec=25 kJ=25⋅103 J):
m=2Ecp2=2⋅25⋅103 J(104 N⋅s)2=5⋅104108=2000 kg=2⋅103 kg
Răspuns corect: b.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Un corp, având masa m=1 kg, urcă uniform de-a lungul unui plan înclinat, sub acțiunea unei forțe F paralele cu planul înclinat. Planul înclinat formează unghiul α=30∘ cu orizontala. Forța de frecare la alunecare dintre corp și suprafața planului înclinat are valoarea Ff=7,5 N.
a. Reprezentați forțele ce acționează asupra corpului în timpul urcării pe planul înclinat.
b. Determinați valoarea forței de tracțiune F.
c. Calculați valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre corp și suprafața planului înclinat.
d. Determinați valoarea accelerației corpului în timpul urcării pe planul înclinat sub acțiunea unei forțe de tracțiune F′=1,2⋅F care înlocuiește forța F.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul II
a. Reprezentarea forțelor (4 puncte)
Asupra corpului aflat în mișcare de urcare pe planul înclinat acționează următoarele patru forțe:
Greutatea corpului G, orientată pe verticală în jos;
Forța de reacțiune normală a planului N, orientată perpendicular pe plan în sus;
Forța de tracțiune F, paralelă cu planul și orientată în sus de-a lungul acestuia;
Forța de frecare la alunecare Ff, orientată de-a lungul planului în sens opus mișcării (în jos pe plan).
(4 puncte)
b. Valoarea forței de tracțiune F(4 puncte)
Deoarece corpul urcă uniform (a=0), rezultanta forțelor de-a lungul direcției planului înclinat este nulă:
F−Gt−Ff=0
(2 puncte)
Componenta tangențială a greutății este:
Gt=m⋅g⋅sinα
(1 punct)
Calcul numeric:
Gt=1 kg⋅10 m/s2⋅sin30∘=10⋅0,5=5 NF=Gt+Ff=5 N+7,5 N=12,5 N
(1 punct)
c. Coeficientul de frecare la alunecare μ(4 puncte)
Pe direcția perpendiculară pe planul înclinat, corpul nu se deplasează, existând echilibru:
d. Accelerația corpului sub acțiunea forței F′(3 puncte)
Noua forță de tracțiune este:
F′=1,2⋅F=1,2⋅12,5 N=15 N
Ecuația fundamentală a mișcării pe direcția planului la urcare:
F′−Gt−Ff=m⋅a
(2 puncte)
Calcul numeric:
15 N−5 N−7,5 N=1 kg⋅a⟹2,5=1⋅a⟹a=2,5 m/s2
(1 punct)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Un corp cu masa m=1 kg este lansat cu viteza v0=3 m/s de-a lungul unei suprafețe orizontale pe care se deplasează cu frecare. După ce corpul a parcurs distanța d=2 m, el lovește capătul liber al unui resort orizontal nedeformat, pe care îl comprimă cu x=8 cm. Celălalt capăt al resortului este fixat de un perete vertical și imobil. Deplasarea corpului se face cu frecare atât înainte, cât și după lovirea resortului. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și suprafața orizontală este μ=0,2, iar frecarea cu aerul se neglijează. Calculați:
a. energia cinetică a corpului în momentul lansării;
b. valoarea vitezei corpului în momentul atingerii resortului;
c. lucrul mecanic efectuat de forța elastică pe parcursul comprimării resortului;
d. valoarea impulsului mecanic al corpului la revenirea lui în poziția în care a atins resortul.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul III
a. Energia cinetică a corpului la lansare (3 puncte)
Formula energiei cinetice inițiale:
Ec0=2m⋅v02
(2 puncte)
Calcul numeric:
Ec0=21 kg⋅(3 m/s)2=29 J=4,5 J
(1 punct)
b. Viteza corpului la atingerea resortului (4 puncte)
Teorema variației energiei cinetice pe distanța d parcursă până la resort:
ΔEc=LFf,d
(1 punct)
Lucrul mecanic efectuat de forța de frecare pe distanța d:
LFf,d=−μ⋅m⋅g⋅d
(1 punct)
Variația energiei cinetice:
ΔEc=2m⋅v2−2m⋅v02
(1 punct)
Înlocuind valorile numerice:
21⋅v2−4,5=−0,2⋅1 kg⋅10 m/s2⋅2 m=−4 J2v2=4,5−4=0,5 J⟹v2=1 m2/s2⟹v=1 m/s
(1 punct)
c. Lucrul mecanic efectuat de forța elastică (4 puncte)
Pe parcursul comprimării de la 0 la x=8 cm=0,08 m, viteza corpului scade de la v=1 m/s la 0 (oprire momentană):
ΔEc=Ltotal
(1 punct)
Variația energiei cinetice în etapa de comprimare:
ΔEc=0−2m⋅v2=−21⋅12=−0,5 J
(1 punct)
Lucrul mecanic total include forța elastică și frecarea pe distanța x:
d. Impulsul corpului la revenirea în poziția de contact inițial (4 puncte)
La revenire, resortul se destinde de la comprimarea x la poziția nedeformată. Forța elastică efectuează lucrul mecanic pozitiv:
LFe′=−LFe=0,34 J
Forța de frecare efectuează din nou lucru mecanic rezistent pe distanța x:
LFf′=−μ⋅m⋅g⋅x=−0,16 J
Variația energiei cinetice la revenire (pornind din repaus la comprimarea maximă până la viteza v1):
2m⋅v12−0=LFe′−μ⋅m⋅g⋅x
(2 puncte)
21⋅v12=0,34−0,16=0,18 J⟹v12=0,36 m2/s2⟹v1=0,6 m/s
Valoarea impulsului mecanic:
p=m⋅v1
(1 punct)
p=1 kg⋅0,6 m/s=0,6 kg⋅m/s
(1 punct)
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ
Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1, constanta gazelor ideale R=8,31 J⋅mol−1⋅K−1. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p⋅V=ν⋅R⋅T.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Energia internă a unei cantități date de gaz ideal crește într-o:
a. comprimare adiabatică (3p)
b. comprimare izobară
c. comprimare izotermă
d. răcire izocoră
2. O cantitate de gaz ideal aflată într-un recipient cu pereți rigizi este încălzită de la t1=27∘C la t2=177∘C. Știind că presiunea în starea inițială este p1=1,2⋅105 Pa, atunci presiunea în starea finală este:
a.p2=106 Pa
b.p2=9⋅105 Pa
c.p2=7,8⋅105 Pa
d.p2=1,8⋅105 Pa(3p)
3. O cantitate de He, considerat gaz ideal, trece din starea 1 în starea 2 fie prin procesul 1→a→2 fie prin procesul 1→b→2.
Afirmația corectă este:
a.ΔU1a2>ΔU1b2
b.Q1a2<Q1b2
c.L1a2=L1b2
d.L1a=Lb2(3p)
4. Căldura cedată de un anumit sistem termodinamic mediului extern într-un interval de timp Δτ depinde de intervalul de timp conform relației Q=c⋅Δτ, în care c reprezintă o constantă. Simbolurile unităților de măsură fiind cele utilizate în manuale, unitatea de măsură în S.I. a constantei c este:
a.J⋅s
b.N⋅s−1
c.J⋅s−1(3p)
d.J⋅K−1
5. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, randamentul unui motor termic ce ar funcționa după ciclul Carnot este:
a.η=TreceTcald
b.η=TcaldTrece
c.η=1−TreceTcald
d.η=1−TcaldTrece(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I
Item 1: Răspuns a(3 puncte)
Energia internă a gazului ideal este o funcție exclusiv de temperatură: U=νCVT⟹ΔU=νCVΔT.
Într-o transformare adiabatică nu există schimb de căldură cu exteriorul (Q=0). Conform principiului I al termodinamicii:
ΔU=−L
În cursul unei comprimări, gazul primește lucru mecanic din exterior, astfel că L<0, ceea ce conduce la ΔU=−L>0 (energia internă crește, gazul se încălzește).
Răspuns corect: a.
Item 2: Răspuns d(3 puncte)
Pereții recipientului fiind rigizi, volumul este constant (V=const., transformare izocoră).
Transformăm temperaturile din grade Celsius în kelvin:
T1=t1+273=27+273=300 KT2=t2+273=177+273=450 K
Legea transformării izocore (Charles):
T2p2=T1p1⟹p2=p1⋅T1T2
Calcul numeric:
p2=1,2⋅105 Pa⋅300450=1,2⋅105⋅1,5=1,8⋅105 Pa
Răspuns corect: d.
Item 3: Răspuns d(3 puncte)
Analizăm etapele din graficul p−V:
Procesul 1→a se realizează la volum constant (V1=const.), deci este o izocoră, iar lucrul mecanic efectuat este nul:
L1a=0
Procesul b→2 se realizează de asemenea la volum constant (V2=const.), deci este o izocoră, iar lucrul mecanic efectuat este de asemenea nul:
Lb2=0
Rezultă direct egalitatea:
L1a=Lb2=0
Răspuns corect: d.
Item 4: Răspuns c(3 puncte)
Din relația dată Q=c⋅Δτ, izolăm constanta c:
c=ΔτQ
În Sistemul Internațional, căldura Q se măsoară în Jouli (J), iar intervalul de timp Δτ se măsoară în secunde (s):
[c]SI=[Δτ]SI[Q]SI=sJ=J⋅s−1
Răspuns corect: c.
Item 5: Răspuns d(3 puncte)
Randamentul unui ciclu Carnot este dat de expresia standard în funcție de temperaturile absolute ale celor două surse:
η=1−TcaldTrece
Răspuns corect: d.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
O butelie cu volumul V=16,62 L conține un amestec de oxigen (μ1=32 g/mol) și heliu (μ2=4 g/mol). Relația dintre cantitățile celor două gaze este ν1ν2=1,5. La temperatura t=27∘C, presiunea amestecului de gaze din butelie este p=15⋅105 Pa. Știind că RCV1=2,5 și RCV2=1,5, determinați:
a. numărul total de molecule de gaz din butelie;
b. masa amestecului de gaze din butelie;
c. masa molară medie a amestecului de gaze din butelie;
d. căldura absorbită de amestecul de gaze din butelie în cursul unui proces în care temperatura gazului a crescut cu ΔT=100 K.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul II
a. Numărul total de molecule din butelie (4 puncte)
Ecuația termică de stare a gazului ideal pentru amestec:
p⋅V=νam⋅R⋅T
(1 punct)
Relația dintre numărul de molecule și cantitatea de substanță:
Un motor termic funcționează după ciclul termodinamic reprezentat în figura alăturată. Gazul utilizat ca substanță de lucru are exponentul adiabatic γ=Cp/CV=1,5. În transformarea (1)→(2) temperatura gazului rămâne constantă. Transformarea (3)→(1) este adiabatică, iar legea acestei transformări este pVγ=const. Cunoscând p1=8⋅105 Pa, V1=1 dm3, V2=4V1 și ln2≅0,7, determinați:
a. căldura molară la volum constant a gazului utilizat;
b. lucrul mecanic efectuat de gaz în procesul (1)→(2);
c. variația energiei interne a gazului în procesul (2)→(3);
d. randamentul motorului termic.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul III
Formula generală a randamentului în funcție de căldurile schimbate:
η=1−QpQc
(1 punct)
În procesul izoterm (1)→(2), ΔU12=0, deci căldura primită este egală cu lucrul mecanic:
Qp=Q12=L12=1120 J
(1 punct)
În procesul izocor (2)→(3), L23=0, deci căldura cedată este în modul egală cu variația energiei interne:
Qc=∣Q23∣=∣ΔU23∣=800 J
(În transformarea adiabatică (3)→(1), Q31=0).
(1 punct)
Calculăm randamentul:
η=1−1120 J800 J=1−75=72≈0,2857≅28,6%
(1 punct)
C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. La bornele unei baterii electrice cu rezistență interioară nulă este conectat un consumator. Tensiunea electrică indicată de un voltmetru ideal conectat la bornele bateriei este:
a. egală cu tensiunea electromotoare a bateriei (3p)
b. mai mare decât tensiunea electromotoare a bateriei
c. mai mică decât tensiunea electromotoare a bateriei
d. egală cu zero
2. Simbolurile unităților de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, mărimea fizică a cărei unitate de măsură în S.I. poate fi exprimată prin produsul V⋅A este:
a. puterea electrică (3p)
b. sarcina electrică
c. rezistența electrică
d. intensitatea curentului electric
3. Energia W, disipată sub formă de căldură, într-un interval de timp Δt, pe un rezistor având rezistența electrică R, parcurs de un curent electric de intensitate I poate fi exprimată prin relația:
a.W=ΔtI⋅R
b.W=ΔtI2⋅R
c.W=I2⋅R⋅Δt(3p)
d.W=I⋅R⋅Δt2
4. Randamentul transferului de putere al unei baterii electrice pe un rezistor de rezistență R este η=75%. Rezistența interioară a bateriei este:
a.r=R
b.r=3R(3p)
c.r=4R
d.r=5R
5. În graficul din figura alăturată sunt reprezentate dependențele intensității curentului de tensiunea aplicată la bornele a trei conductoare cu rezistențe electrice diferite.
Relația dintre rezistențele electrice ale celor trei conductoare este:
a.R1>R2>R3
b.R1<R2>R3
c.R1>R2<R3
d.R1<R2<R3(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I
Item 1: Răspuns a(3 puncte)
Relația tensiunii la bornele unei surse parcurse de curentul I este:
U=E−I⋅r
Dacă rezistența interioară este nulă (r=0), căderea internă de tensiune este nulă (u=I⋅r=0), deci voltmetrul indică exact:
U=E
Răspuns corect: a.
Item 2: Răspuns a(3 puncte)
Din definiția puterii electrice:
P=U⋅I⟹[P]SI=[U]SI⋅[I]SI=V⋅A=W
Răspuns corect: a.
Item 3: Răspuns c(3 puncte)
Conform legii Joule-Lenz, căldura (energia) disipată pe un rezistor de rezistență R parcurs de curentul I în intervalul de timp Δt este:
W=R⋅I2⋅Δt
Răspuns corect: c.
Item 4: Răspuns b(3 puncte)
Randamentul transferului de putere de la generator la un consumator de rezistență R este:
η=R+rR
Înlocuind η=75%=43:
R+rR=43⟹4R=3(R+r)⟹4R=3R+3r⟹R=3r⟹r=3R
Răspuns corect: b.
Item 5: Răspuns d(3 puncte)
Conform legii lui Ohm, I=RU=R1⋅U. În coordonate (U,I), panta fiecărei drepte este inversul rezistenței R1.
Din grafic, pentru aceeași tensiune aplicată (sau din înclinația dreptelor), curentul este maxim pentru conductorul 1 și minim pentru conductorul 3:
I1>I2>I3⟹R11>R21>R31⟹R1<R2<R3
Răspuns corect: d.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
O baterie este formată prin legarea în paralel a două generatoare identice având fiecare tensiunea electromotoare E=26 V și rezistența interioară r=2Ω. La bornele bateriei este conectat un rezistor cu rezistența electrică R=12Ω. Rezistorul este confecționat dintr-un fir conductor cu diametrul secțiunii transversale d=0,2 mm, iar rezistivitatea electrică a materialului din care este confecționat are valoarea ρ=6,28⋅10−8Ω⋅m.
a. Calculați tensiunea electromotoare și rezistența interioară a bateriei.
b. Determinați lungimea firului conductor.
c. Calculați tensiunea la bornele bateriei.
d. În paralel cu rezistorul R se conectează un alt rezistor având rezistența electrică R1. Tensiunea la bornele grupării paralel este U′=20,8 V. Determinați valoarea rezistenței R1.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul II
a. Parametrii echivalenți ai bateriei (4 puncte)
Pentru gruparea în paralel a două generatoare identice:
Tensiunea electromotoare echivalentă a bateriei este egală cu t.e.m. a unui generator:
EB=E
(1 punct)
Rezistența interioară echivalentă:
rB=2r
(1 punct)
Calcul numeric:
EB=26 V,rB=22Ω=1Ω
(2 puncte)
b. Lungimea firului conductor (4 puncte)
Relația rezistenței electrice în funcție de dimensiunile geometrice:
R=ρ⋅SL
(2 puncte)
Aria secțiunii transversale a firului cilindric:
S=4π⋅d2
(1 punct)
Cu d=0,2 mm=2⋅10−4 m:
S=43,14⋅(2⋅10−4 m)2=43,14⋅4⋅10−8=3,14⋅10−8 m2
Lungimea firului conductor:
L=ρR⋅S=6,28⋅10−8Ω⋅m12Ω⋅3,14⋅10−8 m2=12⋅6,283,14=212=6 m
(1 punct)
c. Tensiunea la bornele bateriei (3 puncte)
Intensitatea curentului din circuit conform legii lui Ohm:
I=R+rBEB
(1 punct)
Tensiunea la borne:
U=I⋅R
(1 punct)
Calcul numeric:
I=12Ω+1Ω26 V=1326=2 AU=2 A⋅12Ω=24 V
(1 punct)
d. Valoarea rezistenței R1(4 puncte)
Rezistența echivalentă a celor două rezistoare în paralel:
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric în care se cunosc: E=14 V, r=3Ω, R=1,5Ω, R1=2,5Ω. Rezistența electrică a conductoarelor de legătură se neglijează. Determinați:
a. puterea totală dezvoltată de baterie când întrerupătorul K este deschis;
b. energia consumată de circuitul exterior în timpul t=10 min când întrerupătorul K este deschis;
c. randamentul transferului de energie de la baterie către circuitul exterior când întrerupătorul K este deschis;
d. valoarea rezistenței electrice a rezistorului R2 știind că valoarea puterii disipate în circuitul exterior nu se modifică prin închiderea sau deschiderea întrerupătorului K.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul III
a. Puterea totală dezvoltată de baterie cu K deschis (4 puncte)
Cu întrerupătorul K deschis, ramura ce conține rezistorul R2 este deconectată. Rezistența circuitului exterior este:
Re=R+R1
(1 punct)
Re=1,5Ω+2,5Ω=4Ω
Intensitatea curentului electric debitat de sursă:
I=Re+rE
(1 punct)
I=4Ω+3Ω14 V=714=2 A
Puterea totală debitată de baterie:
Ptotal=E⋅I
(1 punct)
Ptotal=14 V⋅2 A=28 W
(1 punct)
b. Energia consumată de circuitul exterior (3 puncte)
Energia disipată în circuitul exterior în intervalul de timp t=10 min=600 s:
W=(R+R1)⋅I2⋅t=Re⋅I2⋅t
(2 puncte)
Calcul numeric:
W=4Ω⋅(2 A)2⋅600 s=4⋅4⋅600=9600 J=9,6 kJ
(1 punct)
c. Randamentul transferului de energie (4 puncte)
Randamentul transferului de energie către circuitul exterior:
η=Re+rRe
(3 puncte)
Calcul numeric:
η=4Ω+3Ω4Ω=74≈0,5714≅57%
(1 punct)
d. Valoarea rezistenței R2(4 puncte)
Puterea disipată în circuitul exterior are expresia:
P(Re)=Re⋅I2=(Re+r)2E2⋅Re
Puterea disipată este aceeași pentru două rezistențe exterioare distincte Re și Re′ dacă și numai dacă produsul lor este egal cu pătratul rezistenței interioare:
Re⋅Re′=r2
(1 punct)
Calculăm noua rezistență exterioară Re′:
Re′=Rer2=432=49=2,25Ω
La închiderea întrerupătorului K, rezistoarele R1 și R2 se află în paralel, fiind legate în serie cu R:
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Două radiații luminoase au lungimile de undă λ1=500 nm și λ2=0,5μm. Raportul lungimilor de undă λ1λ2 este:
a. 0,1
b. 1 (3p)
c. 10
d. 100
2. O sursă punctiformă de lumină este situată în focarul obiect al unei lentile convergente. Fasciculul de lumină care iese din lentilă este:
a. paralel (3p)
b. convergent
c. divergent
d. punctiform
3. Un sistem optic centrat este format din două lentile alipite având convergențele C1 și respectiv C2. Convergența sistemului poate fi calculată cu relația:
a.C=C1/C2
b.C=C1⋅C2
c.C=C1+C2(3p)
d.C=C1−C2
4. Graficul din figura alăturată a fost obținut într-un studiu experimental al efectului fotoelectric extern și prezintă dependența energiei cinetice maxime a fotoelectronilor emiși de frecvența radiației incidente pe doi fotocatozi C1 și C2.
Dacă cei doi fotocatozi sunt iradiați cu radiații electromagnetice având frecvența ν=6⋅1014 Hz, putem afirma:
a. ambii fotocatozi emit fotoelectroni
b. numai primul fotocatod (C1) emite fotoelectroni (3p)
c. numai al doilea fotocatod (C2) emite fotoelectroni
d. nici un fotocatod nu emite fotoelectroni
5. O rază de lumină venind din aer (naer≅1) cade sub unghiul de incidență i=60∘ pe suprafața unui mediu transparent și se refractă sub unghiul r=30∘. Indicele de refracție al mediului transparent este aproximativ egal cu:
a. 1,33
b. 1,41
c. 1,66
d. 1,73 (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I
Item 1: Răspuns b(3 puncte)
Transformăm lungimea de undă λ2 în nanometri:
λ2=0,5μm=0,5⋅10−6 m=500⋅10−9 m=500 nm
Raportul cerut este:
λ1λ2=500 nm500 nm=1
Răspuns corect: b.
Item 2: Răspuns a(3 puncte)
Conform proprietăților fundamentale ale focarelor lentilelor convergente, orice rază luminoasă care trece prin focarul obiect (F) iese din lentilă paralelă cu axa optică principală.
Razele emise de sursa punctiformă din focarul obiect devin după refracție un fascicul paralel.
Răspuns corect: a.
Item 3: Răspuns c(3 puncte)
Pentru un sistem optic format din lentile subțiri alipite (lipite una de alta, cu distanță neglijabilă între centrele optice), convergența sistemului este suma algebrică a convergențelor lentilelor componente:
C=C1+C2
Răspuns corect: c.
Item 4: Răspuns b(3 puncte)
Din grafic citim frecvențele de prag fotoelectric (frecvența la care energia cinetică devine nulă):
Pentru fotocatodul C1: ν01=4⋅1014 Hz;
Pentru fotocatodul C2: ν02=8⋅1014 Hz.
Efectul fotoelectric extern are loc doar dacă frecvența radiației incidente este cel puțin egală cu frecvența de prag (ν≥ν0).
Având ν=6⋅1014 Hz:
ν01<ν<ν02(4⋅1014 Hz<6⋅1014 Hz<8⋅1014 Hz)
Prin urmare, condiția de emisie fotoelectrică este îndeplinită exclusiv pentru primul fotocatod (C1).
Răspuns corect: b.
Item 5: Răspuns d(3 puncte)
Legea refracției luminii:
naer⋅sini=n⋅sinr
Înlocuind valorile cunoscute:
1⋅sin60∘=n⋅sin30∘⟹23=n⋅21⟹n=3≅1,73
Răspuns corect: d.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Un obiect luminos liniar este situat la 0,80 m în fața unei lentile subțiri cu distanța focală f=16 cm, perpendicular pe axa optică principală a lentilei. Imaginea se formează pe un ecran aflat de cealaltă parte a lentilei.
a. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă.
b. Calculați convergența lentilei.
c. Calculați distanța dintre obiectul luminos și imaginea acestuia prin lentilă.
d. Calculați mărirea liniară transversală și precizați dacă imaginea este reală sau virtuală, dreaptă sau răsturnată, mărită sau micșorată.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul II
a. Construcția imaginii prin lentilă (4 puncte)
Lentila este convergentă (f>0). Obiectul AB este plasat la −x1=0,80 m=80 cm (∣x1∣>2f=32 cm).
Pentru construcție folosim două raze fundamentale:
O rază paralelă cu axa optică principală, care se refractă trecând prin focarul imagine F2;
O rază care trece prin centrul optic O, continuându-și drumul nedeviată.
(4 puncte)
b. Convergența lentilei (3 puncte)
Formula convergenței în funcție de distanța focală:
C=f1
(2 puncte)
Cu f=16 cm=0,16 m:
C=0,16 m1=6,25 m−1=6,25δ
(1 punct)
c. Distanța dintre obiect și imagine (4 puncte)
Formula lentilelor subțiri:
x21−x11=f1
(2 puncte)
Coordonata obiectului este x1=−0,80 m=−80 cm, iar f=16 cm:
x21−−801=161⟹x21=161−801=805−1=804=20 cm1x2=20 cm=0,20 m
Distanța dintre obiect și imagine:
d=−x1+x2=∣x1∣+x2
(1 punct)
d=0,80 m+0,20 m=1 m
(1 punct)
d. Mărirea liniară transversală și caracteristicile imaginii (4 puncte)
Formula măririi liniare transversale:
β=x1x2
Calcul numeric:
β=−80 cm20 cm=−41=−0,25
(1 punct)
Caracteristicile imaginii:
Deoarece x2>0 (sau imaginea se prinde pe un ecran), imaginea este reală(1 punct);
Deoarece β<0, imaginea este răsturnată(1 punct);
Deoarece ∣β∣=0,25<1, imaginea este micșorată(1 punct).
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Un dispozitiv Young situat în aer, având distanța dintre planul fantelor și ecran D=2 m, este iluminat pe rând cu radiații monocromatice care au lungimile de undă cuprinse în intervalul 400 nm≤λ≤700 nm. Interfranja obținută pe ecranul de observație variază cu lungimea de undă conform graficului din figura alăturată.
Determinați:
a. distanța dintre fantele dispozitivului Young;
b. distanța, față de maximul central, la care se formează maximul de ordinul 3 pentru radiația cu lungimea de undă λ=700 nm;
c. distanța față de maximul central la care are loc prima suprapunere a maximelor de interferență pentru radiațiile cu lungimile de undă λ1=400 nm și respectiv λ2=600 nm;
d. variația relativă a interfranjei la introducerea dispozitivului din aer într-un mediu cu indicele de refracție n=4/3, dacă se folosește o sursă de lumină monocromatică.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul III
a. Distanța dintre fantele dispozitivului Young (4 puncte)
Formula interfranjei în aer:
i=2ℓλ⋅D
(1 punct)
Citim din grafic o pereche de valori corespondente (λ,i), de exemplu:
λ=700 nm=7⋅10−7 mșii=1,4 mm=1,4⋅10−3 m
(2 puncte)
Calculăm distanța dintre fante 2ℓ:
2ℓ=iλ⋅D=1,4⋅10−3 m7⋅10−7 m⋅2 m=1,4⋅10−314⋅10−7=10−3 m=1 mm
(1 punct)
b. Poziția maximului de ordinul 3 pentru λ=700 nm(3 puncte)
Poziția maximului de ordin k față de maximul central este:
xkmax=k⋅i
(2 puncte)
Pentru k=3 și i=1,4 mm:
x3max=3⋅1,4 mm=4,2 mm
(1 punct)
c. Distanța primei suprapuneri a maximelor (4 puncte)
Poziția unui maxim oarecare de interferență este dată de:
x=k⋅2ℓλ⋅D=k⋅i
(1 punct)
Condiția de suprapunere a maximelor pentru cele două lungimi de undă (x1=x2):
k1⋅λ1=k2⋅λ2⟹k2k1=λ1λ2=400 nm600 nm=23
(2 puncte)
Cele mai mici ordine întregi strict pozitive sunt k1=3 și k2=2.
Citind din grafic interfranja pentru λ1=400 nm, avem i1=0,8 mm (sau pentru λ2=600 nm, i2=1,2 mm):
x=k1⋅i1=3⋅0,8 mm=2,4 mm
(Verificare: x=k2⋅i2=2⋅1,2 mm=2,4 mm).
(1 punct)
d. Variația relativă a interfranjei (4 puncte)
Definiția variației relative a interfranjei:
iΔi=ii′−i
(1 punct)
La introducerea în mediul cu indicele de refracție n, viteza și lungimea de undă devin λ′=nλ, iar interfranja devine: