BACEduHub
fizicaTeoretică / RealAnul 2022Model Oficial

Bacalaureat 2022 - Fizică Teoretic (Model Oficial)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Două automobile se deplasează cu vitezele v1=54 km/hv_1 = 54\text{ km/h} și v2=10 m/sv_2 = 10\text{ m/s}. Raportul vitezelor celor două automobile v1v2\frac{v_1}{v_2} este egal cu:

  • a. 0,5
  • b. 1
  • c. 1,5 (3p)
  • d. 2

2. Trei corpuri cu masele m1>m2=m3m_1 > m_2 = m_3 cad liber în câmp gravitațional. Dacă se neglijează forțele de rezistență, între accelerațiile celor trei corpuri există relația:

  • a. a1>a2=a3a_1 > a_2 = a_3
  • b. a1<a2=a3a_1 < a_2 = a_3
  • c. a1=a2=a3a_1 = a_2 = a_3 (3p)
  • d. a1>a2>a3a_1 > a_2 > a_3

3. Un motor exercită o forță de tracțiune de modul FF asupra unui corp pe care îl deplasează pe direcția și în sensul forței cu viteza constantă vv pe o distanță ℓ\ell în timpul Δt\Delta t. Puterea motorului este:

  • a. P=F⋅vP = F \cdot v (3p)
  • b. P=F⋅ℓP = F \cdot \ell
  • c. P=F⋅ΔtP = F \cdot \Delta t
  • d. P=FΔtP = \frac{F}{\Delta t}

4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența de timp a forței rezultante care acționează asupra unui corp cu masa m=3 kgm = 3\text{ kg} aflat inițial în repaus.

Graficul dependenței forței de timp

Accelerația corpului la momentul t=3 st = 3\text{ s} este egală cu:

  • a. 1 m/s21\text{ m/s}^2
  • b. 2 m/s22\text{ m/s}^2 (3p)
  • c. 3 m/s23\text{ m/s}^2
  • d. 4 m/s24\text{ m/s}^2

5. Un elefant aflat în mișcare are impulsul p=104 N⋅sp = 10^4\text{ N}\cdot\text{s} și energia cinetică Ec=25 kJE_c = 25\text{ kJ}. Masa elefantului este egală cu:

  • a. m=103 kgm = 10^3\text{ kg}
  • b. m=2⋅103 kgm = 2 \cdot 10^3\text{ kg} (3p)
  • c. m=3⋅103 kgm = 3 \cdot 10^3\text{ kg}
  • d. m=4⋅103 kgm = 4 \cdot 10^3\text{ kg}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Transformăm viteza primului automobil în unități din Sistemul Internațional (m/s\text{m/s}):
v1=54 km1 h=54000 m3600 s=15 m/sv_1 = \frac{54\text{ km}}{1\text{ h}} = \frac{54000\text{ m}}{3600\text{ s}} = 15\text{ m/s}
  • Calculăm raportul vitezelor:
v1v2=15 m/s10 m/s=1,5\frac{v_1}{v_2} = \frac{15\text{ m/s}}{10\text{ m/s}} = 1,5
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • În cădere liberă (fără frecare cu aerul), singura forță care acționează asupra fiecărui corp este greutatea sa G=m⋅gG = m \cdot g.
  • Conform principiului al II-lea al mecanicii:
m⋅a=m⋅g  ⟹  a=gm \cdot a = m \cdot g \implies a = g
  • Accelerația gravitațională este aceeași pentru toate corpurile, indiferent de masa lor:
a1=a2=a3=g=10 m/s2a_1 = a_2 = a_3 = g = 10\text{ m/s}^2
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Lucrul mecanic efectuat de forța constantă FF pe distanța ℓ\ell este L=F⋅ℓL = F \cdot \ell.
  • Puterea mecanică dezvoltată este:
P=LΔt=F⋅ℓΔt=F⋅ℓΔt=F⋅vP = \frac{L}{\Delta t} = \frac{F \cdot \ell}{\Delta t} = F \cdot \frac{\ell}{\Delta t} = F \cdot v
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Citind din graficul dependenței F(t)F(t), la momentul t=3 st = 3\text{ s}, forța rezultantă ce acționează asupra corpului are valoarea:
F(3 s)=6 NF(3\text{ s}) = 6\text{ N}
  • Conform legii a doua a dinamicii (F=m⋅aF = m \cdot a), accelerația corpului este:
a=Fm=6 N3 kg=2 m/s2a = \frac{F}{m} = \frac{6\text{ N}}{3\text{ kg}} = 2\text{ m/s}^2
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns b (3 puncte)

  • Relația dintre energia cinetică și impulsul unui corp este:
Ec=m⋅v22=(m⋅v)22m=p22mE_c = \frac{m \cdot v^2}{2} = \frac{(m \cdot v)^2}{2m} = \frac{p^2}{2m}
  • Scoatem masa mm și înlocuim valorile numerice (Ec=25 kJ=25⋅103 JE_c = 25\text{ kJ} = 25 \cdot 10^3\text{ J}):
m=p22Ec=(104 N⋅s)22⋅25⋅103 J=1085⋅104=2000 kg=2⋅103 kgm = \frac{p^2}{2E_c} = \frac{(10^4\text{ N}\cdot\text{s})^2}{2 \cdot 25 \cdot 10^3\text{ J}} = \frac{10^8}{5 \cdot 10^4} = 2000\text{ kg} = 2 \cdot 10^3\text{ kg}
  • Răspuns corect: b.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un corp, având masa m=1 kgm = 1\text{ kg}, urcă uniform de-a lungul unui plan înclinat, sub acțiunea unei forțe F⃗\vec{F} paralele cu planul înclinat. Planul înclinat formează unghiul α=30∘\alpha = 30^\circ cu orizontala. Forța de frecare la alunecare dintre corp și suprafața planului înclinat are valoarea Ff=7,5 NF_f = 7,5\text{ N}.

  • a. Reprezentați forțele ce acționează asupra corpului în timpul urcării pe planul înclinat.
  • b. Determinați valoarea forței de tracțiune F⃗\vec{F}.
  • c. Calculați valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre corp și suprafața planului înclinat.
  • d. Determinați valoarea accelerației corpului în timpul urcării pe planul înclinat sub acțiunea unei forțe de tracțiune F′=1,2⋅FF' = 1,2 \cdot F care înlocuiește forța F⃗\vec{F}.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul II

a. Reprezentarea forțelor (4 puncte)

  • Asupra corpului aflat în mișcare de urcare pe planul înclinat acționează următoarele patru forțe:
    1. Greutatea corpului G⃗\vec{G}, orientată pe verticală în jos;
    2. Forța de reacțiune normală a planului N⃗\vec{N}, orientată perpendicular pe plan în sus;
    3. Forța de tracțiune F⃗\vec{F}, paralelă cu planul și orientată în sus de-a lungul acestuia;
    4. Forța de frecare la alunecare F⃗f\vec{F}_f, orientată de-a lungul planului în sens opus mișcării (în jos pe plan).

Reprezentarea forțelor pe planul înclinat

(4 puncte)

b. Valoarea forței de tracțiune FF (4 puncte)

  • Deoarece corpul urcă uniform (a=0a = 0), rezultanta forțelor de-a lungul direcției planului înclinat este nulă:
F−Gt−Ff=0F - G_t - F_f = 0

(2 puncte)

  • Componenta tangențială a greutății este:
Gt=m⋅g⋅sin⁡αG_t = m \cdot g \cdot \sin\alpha

(1 punct)

  • Calcul numeric:
Gt=1 kg⋅10 m/s2⋅sin⁡30∘=10⋅0,5=5 NG_t = 1\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot \sin 30^\circ = 10 \cdot 0,5 = 5\text{ N} F=Gt+Ff=5 N+7,5 N=12,5 NF = G_t + F_f = 5\text{ N} + 7,5\text{ N} = 12,5\text{ N}

(1 punct)

c. Coeficientul de frecare la alunecare μ\mu (4 puncte)

  • Pe direcția perpendiculară pe planul înclinat, corpul nu se deplasează, existând echilibru:
N−m⋅g⋅cos⁡α=0  ⟹  N=m⋅g⋅cos⁡αN - m \cdot g \cdot \cos\alpha = 0 \implies N = m \cdot g \cdot \cos\alpha

(2 puncte)

  • Legea frecării la alunecare:
Ff=μ⋅NF_f = \mu \cdot N

(1 punct)

  • Calculăm μ\mu:
N=1 kg⋅10 m/s2⋅cos⁡30∘=10⋅32=53 NN = 1\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot \cos 30^\circ = 10 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 5\sqrt{3}\text{ N} μ=FfN=7,553=1,53=32≈0,87\mu = \frac{F_f}{N} = \frac{7,5}{5\sqrt{3}} = \frac{1,5}{\sqrt{3}} = \frac{\sqrt{3}}{2} \approx 0,87

(1 punct)

d. Accelerația corpului sub acțiunea forței F′F' (3 puncte)

  • Noua forță de tracțiune este:
F′=1,2⋅F=1,2⋅12,5 N=15 NF' = 1,2 \cdot F = 1,2 \cdot 12,5\text{ N} = 15\text{ N}
  • Ecuația fundamentală a mișcării pe direcția planului la urcare:
F′−Gt−Ff=m⋅aF' - G_t - F_f = m \cdot a

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
15 N−5 N−7,5 N=1 kg⋅a  ⟹  2,5=1⋅a  ⟹  a=2,5 m/s215\text{ N} - 5\text{ N} - 7,5\text{ N} = 1\text{ kg} \cdot a \implies 2,5 = 1 \cdot a \implies a = 2,5\text{ m/s}^2

(1 punct)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un corp cu masa m=1 kgm = 1\text{ kg} este lansat cu viteza v0=3 m/sv_0 = 3\text{ m/s} de-a lungul unei suprafețe orizontale pe care se deplasează cu frecare. După ce corpul a parcurs distanța d=2 md = 2\text{ m}, el lovește capătul liber al unui resort orizontal nedeformat, pe care îl comprimă cu x=8 cmx = 8\text{ cm}. Celălalt capăt al resortului este fixat de un perete vertical și imobil. Deplasarea corpului se face cu frecare atât înainte, cât și după lovirea resortului. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și suprafața orizontală este μ=0,2\mu = 0,2, iar frecarea cu aerul se neglijează. Calculați:

  • a. energia cinetică a corpului în momentul lansării;
  • b. valoarea vitezei corpului în momentul atingerii resortului;
  • c. lucrul mecanic efectuat de forța elastică pe parcursul comprimării resortului;
  • d. valoarea impulsului mecanic al corpului la revenirea lui în poziția în care a atins resortul.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul III

a. Energia cinetică a corpului la lansare (3 puncte)

  • Formula energiei cinetice inițiale:
Ec0=m⋅v022E_{c0} = \frac{m \cdot v_0^2}{2}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
Ec0=1 kg⋅(3 m/s)22=92 J=4,5 JE_{c0} = \frac{1\text{ kg} \cdot (3\text{ m/s})^2}{2} = \frac{9}{2}\text{ J} = 4,5\text{ J}

(1 punct)

b. Viteza corpului la atingerea resortului (4 puncte)

  • Teorema variației energiei cinetice pe distanța dd parcursă până la resort:
ΔEc=LFf,d\Delta E_c = L_{F_f, d}

(1 punct)

  • Lucrul mecanic efectuat de forța de frecare pe distanța dd:
LFf,d=−μ⋅m⋅g⋅dL_{F_f, d} = -\mu \cdot m \cdot g \cdot d

(1 punct)

  • Variația energiei cinetice:
ΔEc=m⋅v22−m⋅v022\Delta E_c = \frac{m \cdot v^2}{2} - \frac{m \cdot v_0^2}{2}

(1 punct)

  • Înlocuind valorile numerice:
1⋅v22−4,5=−0,2⋅1 kg⋅10 m/s2⋅2 m=−4 J\frac{1 \cdot v^2}{2} - 4,5 = -0,2 \cdot 1\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 2\text{ m} = -4\text{ J} v22=4,5−4=0,5 J  ⟹  v2=1 m2/s2  ⟹  v=1 m/s\frac{v^2}{2} = 4,5 - 4 = 0,5\text{ J} \implies v^2 = 1\text{ m}^2/\text{s}^2 \implies v = 1\text{ m/s}

(1 punct)

c. Lucrul mecanic efectuat de forța elastică (4 puncte)

  • Pe parcursul comprimării de la 00 la x=8 cm=0,08 mx = 8\text{ cm} = 0,08\text{ m}, viteza corpului scade de la v=1 m/sv = 1\text{ m/s} la 00 (oprire momentană):
ΔEc=Ltotal\Delta E_c = L_{\text{total}}

(1 punct)

  • Variația energiei cinetice în etapa de comprimare:
ΔEc=0−m⋅v22=−1⋅122=−0,5 J\Delta E_c = 0 - \frac{m \cdot v^2}{2} = -\frac{1 \cdot 1^2}{2} = -0,5\text{ J}

(1 punct)

  • Lucrul mecanic total include forța elastică și frecarea pe distanța xx:
Ltotal=LFe−μ⋅m⋅g⋅xL_{\text{total}} = L_{F_e} - \mu \cdot m \cdot g \cdot x

(1 punct)

  • Calculul lucrului mecanic al forței elastice:
−0,5=LFe−0,2⋅1⋅10⋅0,08  ⟹  −0,5=LFe−0,16-0,5 = L_{F_e} - 0,2 \cdot 1 \cdot 10 \cdot 0,08 \implies -0,5 = L_{F_e} - 0,16 LFe=−0,5 J+0,16 J=−0,34 JL_{F_e} = -0,5\text{ J} + 0,16\text{ J} = -0,34\text{ J}

(1 punct)

d. Impulsul corpului la revenirea în poziția de contact inițial (4 puncte)

  • La revenire, resortul se destinde de la comprimarea xx la poziția nedeformată. Forța elastică efectuează lucrul mecanic pozitiv:
LFe′=−LFe=0,34 JL'_{F_e} = -L_{F_e} = 0,34\text{ J}
  • Forța de frecare efectuează din nou lucru mecanic rezistent pe distanța xx:
LFf′=−μ⋅m⋅g⋅x=−0,16 JL'_{F_f} = -\mu \cdot m \cdot g \cdot x = -0,16\text{ J}
  • Variația energiei cinetice la revenire (pornind din repaus la comprimarea maximă până la viteza v1v_1):
m⋅v122−0=LFe′−μ⋅m⋅g⋅x\frac{m \cdot v_1^2}{2} - 0 = L'_{F_e} - \mu \cdot m \cdot g \cdot x

(2 puncte)

1⋅v122=0,34−0,16=0,18 J  ⟹  v12=0,36 m2/s2  ⟹  v1=0,6 m/s\frac{1 \cdot v_1^2}{2} = 0,34 - 0,16 = 0,18\text{ J} \implies v_1^2 = 0,36\text{ m}^2/\text{s}^2 \implies v_1 = 0,6\text{ m/s}
  • Valoarea impulsului mecanic:
p=m⋅v1p = m \cdot v_1

(1 punct)

p=1 kg⋅0,6 m/s=0,6 kg⋅m/sp = 1\text{ kg} \cdot 0,6\text{ m/s} = 0,6\text{ kg}\cdot\text{m/s}

(1 punct)


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J⋅mol−1⋅K−1R = 8,31\text{ J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p⋅V=ν⋅R⋅Tp \cdot V = \nu \cdot R \cdot T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Energia internă a unei cantități date de gaz ideal crește într-o:

  • a. comprimare adiabatică (3p)
  • b. comprimare izobară
  • c. comprimare izotermă
  • d. răcire izocoră

2. O cantitate de gaz ideal aflată într-un recipient cu pereți rigizi este încălzită de la t1=27∘Ct_1 = 27^\circ\text{C} la t2=177∘Ct_2 = 177^\circ\text{C}. Știind că presiunea în starea inițială este p1=1,2⋅105 Pap_1 = 1,2 \cdot 10^5\text{ Pa}, atunci presiunea în starea finală este:

  • a. p2=106 Pap_2 = 10^6\text{ Pa}
  • b. p2=9⋅105 Pap_2 = 9 \cdot 10^5\text{ Pa}
  • c. p2=7,8⋅105 Pap_2 = 7,8 \cdot 10^5\text{ Pa}
  • d. p2=1,8⋅105 Pap_2 = 1,8 \cdot 10^5\text{ Pa} (3p)

3. O cantitate de He, considerat gaz ideal, trece din starea 1 în starea 2 fie prin procesul 1→a→21 \to a \to 2 fie prin procesul 1→b→21 \to b \to 2.

Procesele 1-a-2 și 1-b-2 în coordonate p-V

Afirmația corectă este:

  • a. ΔU1a2>ΔU1b2\Delta U_{1a2} > \Delta U_{1b2}
  • b. Q1a2<Q1b2Q_{1a2} < Q_{1b2}
  • c. L1a2=L1b2L_{1a2} = L_{1b2}
  • d. L1a=Lb2L_{1a} = L_{b2} (3p)

4. Căldura cedată de un anumit sistem termodinamic mediului extern într-un interval de timp Δτ\Delta\tau depinde de intervalul de timp conform relației Q=c⋅ΔτQ = c \cdot \Delta\tau, în care cc reprezintă o constantă. Simbolurile unităților de măsură fiind cele utilizate în manuale, unitatea de măsură în S.I. a constantei cc este:

  • a. J⋅s\text{J}\cdot\text{s}
  • b. N⋅s−1\text{N}\cdot\text{s}^{-1}
  • c. J⋅s−1\text{J}\cdot\text{s}^{-1} (3p)
  • d. J⋅K−1\text{J}\cdot\text{K}^{-1}

5. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, randamentul unui motor termic ce ar funcționa după ciclul Carnot este:

  • a. η=TcaldTrece\eta = \frac{T_{\text{cald}}}{T_{\text{rece}}}
  • b. η=TreceTcald\eta = \frac{T_{\text{rece}}}{T_{\text{cald}}}
  • c. η=1−TcaldTrece\eta = 1 - \frac{T_{\text{cald}}}{T_{\text{rece}}}
  • d. η=1−TreceTcald\eta = 1 - \frac{T_{\text{rece}}}{T_{\text{cald}}} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns a (3 puncte)

  • Energia internă a gazului ideal este o funcție exclusiv de temperatură: U=νCVT  ⟹  ΔU=νCVΔTU = \nu C_V T \implies \Delta U = \nu C_V \Delta T.
  • Într-o transformare adiabatică nu există schimb de căldură cu exteriorul (Q=0Q = 0). Conform principiului I al termodinamicii:
ΔU=−L\Delta U = -L
  • În cursul unei comprimări, gazul primește lucru mecanic din exterior, astfel că L<0L < 0, ceea ce conduce la ΔU=−L>0\Delta U = -L > 0 (energia internă crește, gazul se încălzește).
  • Răspuns corect: a.

Item 2: Răspuns d (3 puncte)

  • Pereții recipientului fiind rigizi, volumul este constant (V=const.V = \text{const.}, transformare izocoră).
  • Transformăm temperaturile din grade Celsius în kelvin:
T1=t1+273=27+273=300 KT_1 = t_1 + 273 = 27 + 273 = 300\text{ K} T2=t2+273=177+273=450 KT_2 = t_2 + 273 = 177 + 273 = 450\text{ K}
  • Legea transformării izocore (Charles):
p2T2=p1T1  ⟹  p2=p1⋅T2T1\frac{p_2}{T_2} = \frac{p_1}{T_1} \implies p_2 = p_1 \cdot \frac{T_2}{T_1}
  • Calcul numeric:
p2=1,2⋅105 Pa⋅450300=1,2⋅105⋅1,5=1,8⋅105 Pap_2 = 1,2 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot \frac{450}{300} = 1,2 \cdot 10^5 \cdot 1,5 = 1,8 \cdot 10^5\text{ Pa}
  • Răspuns corect: d.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Analizăm etapele din graficul p−Vp-V:
    • Procesul 1→a1 \to a se realizează la volum constant (V1=const.V_1 = \text{const.}), deci este o izocoră, iar lucrul mecanic efectuat este nul:
L1a=0L_{1a} = 0
  • Procesul b→2b \to 2 se realizează de asemenea la volum constant (V2=const.V_2 = \text{const.}), deci este o izocoră, iar lucrul mecanic efectuat este de asemenea nul:
Lb2=0L_{b2} = 0
  • Rezultă direct egalitatea:
L1a=Lb2=0L_{1a} = L_{b2} = 0
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Din relația dată Q=c⋅ΔτQ = c \cdot \Delta\tau, izolăm constanta cc:
c=QΔτc = \frac{Q}{\Delta\tau}
  • În Sistemul Internațional, căldura QQ se măsoară în Jouli (J\text{J}), iar intervalul de timp Δτ\Delta\tau se măsoară în secunde (s\text{s}):
[c]SI=[Q]SI[Δτ]SI=Js=J⋅s−1[c]_{\text{SI}} = \frac{[Q]_{\text{SI}}}{[\Delta\tau]_{\text{SI}}} = \frac{\text{J}}{\text{s}} = \text{J}\cdot\text{s}^{-1}
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Randamentul unui ciclu Carnot este dat de expresia standard în funcție de temperaturile absolute ale celor două surse:
η=1−TreceTcald\eta = 1 - \frac{T_{\text{rece}}}{T_{\text{cald}}}
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

O butelie cu volumul V=16,62 LV = 16,62\text{ L} conține un amestec de oxigen (μ1=32 g/mol\mu_1 = 32\text{ g/mol}) și heliu (μ2=4 g/mol\mu_2 = 4\text{ g/mol}). Relația dintre cantitățile celor două gaze este ν2ν1=1,5\frac{\nu_2}{\nu_1} = 1,5. La temperatura t=27∘Ct = 27^\circ\text{C}, presiunea amestecului de gaze din butelie este p=15⋅105 Pap = 15 \cdot 10^5\text{ Pa}. Știind că CV1R=2,5\frac{C_{V1}}{R} = 2,5 și CV2R=1,5\frac{C_{V2}}{R} = 1,5, determinați:

  • a. numărul total de molecule de gaz din butelie;
  • b. masa amestecului de gaze din butelie;
  • c. masa molară medie a amestecului de gaze din butelie;
  • d. căldura absorbită de amestecul de gaze din butelie în cursul unui proces în care temperatura gazului a crescut cu ΔT=100 K\Delta T = 100\text{ K}.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul II

a. Numărul total de molecule din butelie (4 puncte)

  • Ecuația termică de stare a gazului ideal pentru amestec:
p⋅V=νam⋅R⋅Tp \cdot V = \nu_{\text{am}} \cdot R \cdot T

(1 punct)

  • Relația dintre numărul de molecule și cantitatea de substanță:
N=νam⋅NAN = \nu_{\text{am}} \cdot N_A

(1 punct)

  • Transformarea temperaturii în kelvin:
T=t+T0=27+273=300 KT = t + T_0 = 27 + 273 = 300\text{ K}

(1 punct)

  • Calcul numeric (V=16,62 L=16,62⋅10−3 m3V = 16,62\text{ L} = 16,62 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3):
νam=p⋅VR⋅T=15⋅105 Pa⋅16,62⋅10−3 m38,31 J/(mol⋅K)⋅300 K=249302493=10 moli\nu_{\text{am}} = \frac{p \cdot V}{R \cdot T} = \frac{15 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 16,62 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3}{8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}) \cdot 300\text{ K}} = \frac{24930}{2493} = 10\text{ moli} N=10 moli⋅6,02⋅1023 mol−1=6,02⋅1024 moleculeN = 10\text{ moli} \cdot 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1} = 6,02 \cdot 10^{24}\text{ molecule}

(1 punct)

b. Masa amestecului de gaze (4 puncte)

  • Masa totală a amestecului:
m=m1+m2m = m_1 + m_2

(1 punct)

  • Masele componentelor în funcție de cantitățile de substanță și masele molare:
m=ν1⋅μ1+ν2⋅μ2m = \nu_1 \cdot \mu_1 + \nu_2 \cdot \mu_2

(1 punct)

  • Cantitatea totală este suma cantităților:
ν1+ν2=νam\nu_1 + \nu_2 = \nu_{\text{am}}

(1 punct)

  • Determinăm cantitățile celor două gaze folosind ν2=1,5⋅ν1\nu_2 = 1,5 \cdot \nu_1:
ν1+1,5ν1=10  ⟹  2,5ν1=10  ⟹  ν1=4 moli (oxigen)\nu_1 + 1,5\nu_1 = 10 \implies 2,5\nu_1 = 10 \implies \nu_1 = 4\text{ moli} \text{ (oxigen)} ν2=1,5⋅4=6 moli (heliu)\nu_2 = 1,5 \cdot 4 = 6\text{ moli} \text{ (heliu)}
  • Calculăm masa totală:
m=4 moli⋅32 g/mol+6 moli⋅4 g/mol=128 g+24 g=152 g=0,152 kgm = 4\text{ moli} \cdot 32\text{ g/mol} + 6\text{ moli} \cdot 4\text{ g/mol} = 128\text{ g} + 24\text{ g} = 152\text{ g} = 0,152\text{ kg}

(1 punct)

c. Masa molară medie a amestecului (3 puncte)

  • Formula masei molare a amestecului:
μ=mνam=ν1μ1+ν2μ2ν1+ν2\mu = \frac{m}{\nu_{\text{am}}} = \frac{\nu_1 \mu_1 + \nu_2 \mu_2}{\nu_1 + \nu_2}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
μ=152 g10 mol=15,2 g/mol\mu = \frac{152\text{ g}}{10\text{ mol}} = 15,2\text{ g/mol}

(1 punct)

d. Căldura absorbită la încălzire (4 puncte)

  • Butelia are volum constant (V=const.V = \text{const.}), deci procesul de încălzire este o transformare izocoră. Căldura totală absorbită este:
Q=Q1+Q2Q = Q_1 + Q_2

(1 punct)

  • Căldurile absorbite de fiecare componentă:
Q1=ν1⋅CV1⋅ΔTQ_1 = \nu_1 \cdot C_{V1} \cdot \Delta T

(1 punct)

Q2=ν2⋅CV2⋅ΔTQ_2 = \nu_2 \cdot C_{V2} \cdot \Delta T

(1 punct)

  • Înlocuind CV1=2,5RC_{V1} = 2,5 R și CV2=1,5RC_{V2} = 1,5 R:
Q=(ν1⋅2,5R+ν2⋅1,5R)⋅ΔT=(4⋅2,5+6⋅1,5)⋅R⋅ΔT=(10+9)⋅R⋅ΔTQ = (\nu_1 \cdot 2,5 R + \nu_2 \cdot 1,5 R) \cdot \Delta T = (4 \cdot 2,5 + 6 \cdot 1,5) \cdot R \cdot \Delta T = (10 + 9) \cdot R \cdot \Delta T Q=19⋅8,31 J/(mol⋅K)⋅100 K=19⋅831=15789 J≅15,8 kJQ = 19 \cdot 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}) \cdot 100\text{ K} = 19 \cdot 831 = 15789\text{ J} \cong 15,8\text{ kJ}

(1 punct)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un motor termic funcționează după ciclul termodinamic reprezentat în figura alăturată. Gazul utilizat ca substanță de lucru are exponentul adiabatic γ=Cp/CV=1,5\gamma = C_p / C_V = 1,5. În transformarea (1)→(2)(1) \to (2) temperatura gazului rămâne constantă. Transformarea (3)→(1)(3) \to (1) este adiabatică, iar legea acestei transformări este pVγ=const.p V^\gamma = \text{const.} Cunoscând p1=8⋅105 Pap_1 = 8 \cdot 10^5\text{ Pa}, V1=1 dm3V_1 = 1\text{ dm}^3, V2=4V1V_2 = 4 V_1 și ln⁡2≅0,7\ln 2 \cong 0,7, determinați:

Ciclul termodinamic al motorului

  • a. căldura molară la volum constant a gazului utilizat;
  • b. lucrul mecanic efectuat de gaz în procesul (1)→(2)(1) \to (2);
  • c. variația energiei interne a gazului în procesul (2)→(3)(2) \to (3);
  • d. randamentul motorului termic.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul III

a. Căldura molară la volum constant CVC_V (3 puncte)

  • Definiția exponentului adiabatic:
γ=CpCV\gamma = \frac{C_p}{C_V}

(1 punct)

  • Relația Robert Mayer:
Cp=CV+RC_p = C_V + R

(1 punct)

  • Exprimăm CVC_V în funcție de γ\gamma și RR:
γ=CV+RCV=1+RCV  ⟹  RCV=γ−1=1,5−1=0,5\gamma = \frac{C_V + R}{C_V} = 1 + \frac{R}{C_V} \implies \frac{R}{C_V} = \gamma - 1 = 1,5 - 1 = 0,5 CV=R0,5=2R=2⋅8,31 J/(mol⋅K)=16,62 J⋅mol−1⋅K−1C_V = \frac{R}{0,5} = 2 R = 2 \cdot 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}) = 16,62\text{ J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}

(1 punct)

b. Lucrul mecanic în procesul (1)→(2)(1) \to (2) (4 puncte)

  • Transformarea (1)→(2)(1) \to (2) este o destindere izotermă (T1=const.T_1 = \text{const.}):
L12=ν⋅R⋅T1⋅ln⁡(V2V1)L_{12} = \nu \cdot R \cdot T_1 \cdot \ln\left(\frac{V_2}{V_1}\right)

(2 puncte)

  • Deoarece p1V1=νRT1p_1 V_1 = \nu R T_1 și V2V1=4\frac{V_2}{V_1} = 4, avem ln⁡4=ln⁡(22)=2ln⁡2≅2⋅0,7=1,4\ln 4 = \ln(2^2) = 2 \ln 2 \cong 2 \cdot 0,7 = 1,4:
L12=p1⋅V1⋅ln⁡4=8⋅105 Pa⋅10−3 m3⋅1,4=800⋅1,4=1120 J=1,12 kJL_{12} = p_1 \cdot V_1 \cdot \ln 4 = 8 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 \cdot 1,4 = 800 \cdot 1,4 = 1120\text{ J} = 1,12\text{ kJ}

(2 puncte)

c. Variația energiei interne în procesul (2)→(3)(2) \to (3) (4 puncte)

  • În transformarea izocoră (2)→(3)(2) \to (3) la volumul V2=V3V_2 = V_3:
ΔU23=ν⋅CV⋅(T3−T1)\Delta U_{23} = \nu \cdot C_V \cdot (T_3 - T_1)

(1 punct)

  • Pentru comprimarea adiabatică (3)→(1)(3) \to (1), legea adiabatică în variabile (T,V)(T, V) este:
T3⋅V3γ−1=T1⋅V1γ−1T_3 \cdot V_3^{\gamma - 1} = T_1 \cdot V_1^{\gamma - 1}

(2 puncte)

  • Cu V3=V2=4V1V_3 = V_2 = 4 V_1 și γ−1=0,5\gamma - 1 = 0,5:
T3⋅(4V1)0,5=T1⋅V10,5  ⟹  T3⋅2=T1  ⟹  T3=T12T_3 \cdot (4 V_1)^{0,5} = T_1 \cdot V_1^{0,5} \implies T_3 \cdot 2 = T_1 \implies T_3 = \frac{T_1}{2}
  • Înlocuind în expresia energiei interne:
ΔU23=ν⋅(2R)⋅(T12−T1)=ν⋅(2R)⋅(−T12)=−νRT1=−p1V1\Delta U_{23} = \nu \cdot (2 R) \cdot \left(\frac{T_1}{2} - T_1\right) = \nu \cdot (2 R) \cdot \left(-\frac{T_1}{2}\right) = -\nu R T_1 = -p_1 V_1 ΔU23=−8⋅105 Pa⋅10−3 m3=−800 J=−0,8 kJ\Delta U_{23} = -8 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = -800\text{ J} = -0,8\text{ kJ}

(1 punct)

d. Randamentul motorului termic (4 puncte)

  • Formula generală a randamentului în funcție de căldurile schimbate:
η=1−QcQp\eta = 1 - \frac{Q_c}{Q_p}

(1 punct)

  • În procesul izoterm (1)→(2)(1) \to (2), ΔU12=0\Delta U_{12} = 0, deci căldura primită este egală cu lucrul mecanic:
Qp=Q12=L12=1120 JQ_p = Q_{12} = L_{12} = 1120\text{ J}

(1 punct)

  • În procesul izocor (2)→(3)(2) \to (3), L23=0L_{23} = 0, deci căldura cedată este în modul egală cu variația energiei interne:
Qc=∣Q23∣=∣ΔU23∣=800 JQ_c = |Q_{23}| = |\Delta U_{23}| = 800\text{ J}

(În transformarea adiabatică (3)→(1)(3) \to (1), Q31=0Q_{31} = 0).

(1 punct)

  • Calculăm randamentul:
η=1−800 J1120 J=1−57=27≈0,2857≅28,6%\eta = 1 - \frac{800\text{ J}}{1120\text{ J}} = 1 - \frac{5}{7} = \frac{2}{7} \approx 0,2857 \cong 28,6\%

(1 punct)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. La bornele unei baterii electrice cu rezistență interioară nulă este conectat un consumator. Tensiunea electrică indicată de un voltmetru ideal conectat la bornele bateriei este:

  • a. egală cu tensiunea electromotoare a bateriei (3p)
  • b. mai mare decât tensiunea electromotoare a bateriei
  • c. mai mică decât tensiunea electromotoare a bateriei
  • d. egală cu zero

2. Simbolurile unităților de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, mărimea fizică a cărei unitate de măsură în S.I. poate fi exprimată prin produsul V⋅A\text{V}\cdot\text{A} este:

  • a. puterea electrică (3p)
  • b. sarcina electrică
  • c. rezistența electrică
  • d. intensitatea curentului electric

3. Energia WW, disipată sub formă de căldură, într-un interval de timp Δt\Delta t, pe un rezistor având rezistența electrică RR, parcurs de un curent electric de intensitate II poate fi exprimată prin relația:

  • a. W=I⋅RΔtW = \frac{I \cdot R}{\Delta t}
  • b. W=I2⋅RΔtW = \frac{I^2 \cdot R}{\Delta t}
  • c. W=I2⋅R⋅ΔtW = I^2 \cdot R \cdot \Delta t (3p)
  • d. W=I⋅R⋅Δt2W = I \cdot R \cdot \Delta t^2

4. Randamentul transferului de putere al unei baterii electrice pe un rezistor de rezistență RR este η=75%\eta = 75\%. Rezistența interioară a bateriei este:

  • a. r=Rr = R
  • b. r=R3r = \frac{R}{3} (3p)
  • c. r=R4r = \frac{R}{4}
  • d. r=R5r = \frac{R}{5}

5. În graficul din figura alăturată sunt reprezentate dependențele intensității curentului de tensiunea aplicată la bornele a trei conductoare cu rezistențe electrice diferite.

Graficul dependenței intensității de tensiune

Relația dintre rezistențele electrice ale celor trei conductoare este:

  • a. R1>R2>R3R_1 > R_2 > R_3
  • b. R1<R2>R3R_1 < R_2 > R_3
  • c. R1>R2<R3R_1 > R_2 < R_3
  • d. R1<R2<R3R_1 < R_2 < R_3 (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns a (3 puncte)

  • Relația tensiunii la bornele unei surse parcurse de curentul II este:
U=E−I⋅rU = E - I \cdot r
  • Dacă rezistența interioară este nulă (r=0r = 0), căderea internă de tensiune este nulă (u=I⋅r=0u = I \cdot r = 0), deci voltmetrul indică exact:
U=EU = E
  • Răspuns corect: a.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Din definiția puterii electrice:
P=U⋅I  ⟹  [P]SI=[U]SI⋅[I]SI=V⋅A=WP = U \cdot I \implies [P]_{\text{SI}} = [U]_{\text{SI}} \cdot [I]_{\text{SI}} = \text{V} \cdot \text{A} = \text{W}
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns c (3 puncte)

  • Conform legii Joule-Lenz, căldura (energia) disipată pe un rezistor de rezistență RR parcurs de curentul II în intervalul de timp Δt\Delta t este:
W=R⋅I2⋅ΔtW = R \cdot I^2 \cdot \Delta t
  • Răspuns corect: c.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Randamentul transferului de putere de la generator la un consumator de rezistență RR este:
η=RR+r\eta = \frac{R}{R + r}
  • Înlocuind η=75%=34\eta = 75\% = \frac{3}{4}:
RR+r=34  ⟹  4R=3(R+r)  ⟹  4R=3R+3r  ⟹  R=3r  ⟹  r=R3\frac{R}{R + r} = \frac{3}{4} \implies 4R = 3(R + r) \implies 4R = 3R + 3r \implies R = 3r \implies r = \frac{R}{3}
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Conform legii lui Ohm, I=UR=1R⋅UI = \frac{U}{R} = \frac{1}{R} \cdot U. În coordonate (U,I)(U, I), panta fiecărei drepte este inversul rezistenței 1R\frac{1}{R}.
  • Din grafic, pentru aceeași tensiune aplicată (sau din înclinația dreptelor), curentul este maxim pentru conductorul 1 și minim pentru conductorul 3:
I1>I2>I3  ⟹  1R1>1R2>1R3  ⟹  R1<R2<R3I_1 > I_2 > I_3 \implies \frac{1}{R_1} > \frac{1}{R_2} > \frac{1}{R_3} \implies R_1 < R_2 < R_3
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

O baterie este formată prin legarea în paralel a două generatoare identice având fiecare tensiunea electromotoare E=26 VE = 26\text{ V} și rezistența interioară r=2 Ωr = 2\ \Omega. La bornele bateriei este conectat un rezistor cu rezistența electrică R=12 ΩR = 12\ \Omega. Rezistorul este confecționat dintr-un fir conductor cu diametrul secțiunii transversale d=0,2 mmd = 0,2\text{ mm}, iar rezistivitatea electrică a materialului din care este confecționat are valoarea ρ=6,28⋅10−8 Ω⋅m\rho = 6,28 \cdot 10^{-8}\ \Omega\cdot\text{m}.

  • a. Calculați tensiunea electromotoare și rezistența interioară a bateriei.
  • b. Determinați lungimea firului conductor.
  • c. Calculați tensiunea la bornele bateriei.
  • d. În paralel cu rezistorul RR se conectează un alt rezistor având rezistența electrică R1R_1. Tensiunea la bornele grupării paralel este U′=20,8 VU' = 20,8\text{ V}. Determinați valoarea rezistenței R1R_1.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul II

a. Parametrii echivalenți ai bateriei (4 puncte)

  • Pentru gruparea în paralel a două generatoare identice:
    • Tensiunea electromotoare echivalentă a bateriei este egală cu t.e.m. a unui generator:
EB=EE_B = E

(1 punct)

  • Rezistența interioară echivalentă:
rB=r2r_B = \frac{r}{2}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
EB=26 V,rB=2 Ω2=1 ΩE_B = 26\text{ V}, \quad r_B = \frac{2\ \Omega}{2} = 1\ \Omega

(2 puncte)

b. Lungimea firului conductor (4 puncte)

  • Relația rezistenței electrice în funcție de dimensiunile geometrice:
R=ρ⋅LSR = \rho \cdot \frac{L}{S}

(2 puncte)

  • Aria secțiunii transversale a firului cilindric:
S=π⋅d24S = \frac{\pi \cdot d^2}{4}

(1 punct)

  • Cu d=0,2 mm=2⋅10−4 md = 0,2\text{ mm} = 2 \cdot 10^{-4}\text{ m}:
S=3,14⋅(2⋅10−4 m)24=3,14⋅4⋅10−84=3,14⋅10−8 m2S = \frac{3,14 \cdot (2 \cdot 10^{-4}\text{ m})^2}{4} = \frac{3,14 \cdot 4 \cdot 10^{-8}}{4} = 3,14 \cdot 10^{-8}\text{ m}^2
  • Lungimea firului conductor:
L=R⋅Sρ=12 Ω⋅3,14⋅10−8 m26,28⋅10−8 Ω⋅m=12⋅3,146,28=122=6 mL = \frac{R \cdot S}{\rho} = \frac{12\ \Omega \cdot 3,14 \cdot 10^{-8}\text{ m}^2}{6,28 \cdot 10^{-8}\ \Omega\cdot\text{m}} = 12 \cdot \frac{3,14}{6,28} = \frac{12}{2} = 6\text{ m}

(1 punct)

c. Tensiunea la bornele bateriei (3 puncte)

  • Intensitatea curentului din circuit conform legii lui Ohm:
I=EBR+rBI = \frac{E_B}{R + r_B}

(1 punct)

  • Tensiunea la borne:
U=I⋅RU = I \cdot R

(1 punct)

  • Calcul numeric:
I=26 V12 Ω+1 Ω=2613=2 AI = \frac{26\text{ V}}{12\ \Omega + 1\ \Omega} = \frac{26}{13} = 2\text{ A} U=2 A⋅12 Ω=24 VU = 2\text{ A} \cdot 12\ \Omega = 24\text{ V}

(1 punct)

d. Valoarea rezistenței R1R_1 (4 puncte)

  • Rezistența echivalentă a celor două rezistoare în paralel:
Re=R⋅R1R+R1R_e = \frac{R \cdot R_1}{R + R_1}

(2 puncte)

  • Relația tensiunii la borne în noua configurație:
U′=EB⋅ReRe+rBU' = E_B \cdot \frac{R_e}{R_e + r_B}

(1 punct)

  • Sau determinând mai întâi curentul total debitat:
I′=EB−U′rB=26 V−20,8 V1 Ω=5,2 AI' = \frac{E_B - U'}{r_B} = \frac{26\text{ V} - 20,8\text{ V}}{1\ \Omega} = 5,2\text{ A} Re=U′I′=20,8 V5,2 A=4 ΩR_e = \frac{U'}{I'} = \frac{20,8\text{ V}}{5,2\text{ A}} = 4\ \Omega
  • Aflăm R1R_1:
12⋅R112+R1=4  ⟹  12R1=4(12+R1)  ⟹  12R1=48+4R1  ⟹  8R1=48  ⟹  R1=6 Ω\frac{12 \cdot R_1}{12 + R_1} = 4 \implies 12 R_1 = 4(12 + R_1) \implies 12 R_1 = 48 + 4 R_1 \implies 8 R_1 = 48 \implies R_1 = 6\ \Omega

(1 punct)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric în care se cunosc: E=14 VE = 14\text{ V}, r=3 Ωr = 3\ \Omega, R=1,5 ΩR = 1,5\ \Omega, R1=2,5 ΩR_1 = 2,5\ \Omega. Rezistența electrică a conductoarelor de legătură se neglijează. Determinați:

Schema circuitului electric cu întrerupător

  • a. puterea totală dezvoltată de baterie când întrerupătorul KK este deschis;
  • b. energia consumată de circuitul exterior în timpul t=10 mint = 10\text{ min} când întrerupătorul KK este deschis;
  • c. randamentul transferului de energie de la baterie către circuitul exterior când întrerupătorul KK este deschis;
  • d. valoarea rezistenței electrice a rezistorului R2R_2 știind că valoarea puterii disipate în circuitul exterior nu se modifică prin închiderea sau deschiderea întrerupătorului KK.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul III

a. Puterea totală dezvoltată de baterie cu KK deschis (4 puncte)

  • Cu întrerupătorul KK deschis, ramura ce conține rezistorul R2R_2 este deconectată. Rezistența circuitului exterior este:
Re=R+R1R_e = R + R_1

(1 punct)

Re=1,5 Ω+2,5 Ω=4 ΩR_e = 1,5\ \Omega + 2,5\ \Omega = 4\ \Omega
  • Intensitatea curentului electric debitat de sursă:
I=ERe+rI = \frac{E}{R_e + r}

(1 punct)

I=14 V4 Ω+3 Ω=147=2 AI = \frac{14\text{ V}}{4\ \Omega + 3\ \Omega} = \frac{14}{7} = 2\text{ A}
  • Puterea totală debitată de baterie:
Ptotal=E⋅IP_{\text{total}} = E \cdot I

(1 punct)

Ptotal=14 V⋅2 A=28 WP_{\text{total}} = 14\text{ V} \cdot 2\text{ A} = 28\text{ W}

(1 punct)

b. Energia consumată de circuitul exterior (3 puncte)

  • Energia disipată în circuitul exterior în intervalul de timp t=10 min=600 st = 10\text{ min} = 600\text{ s}:
W=(R+R1)⋅I2⋅t=Re⋅I2⋅tW = (R + R_1) \cdot I^2 \cdot t = R_e \cdot I^2 \cdot t

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
W=4 Ω⋅(2 A)2⋅600 s=4⋅4⋅600=9600 J=9,6 kJW = 4\ \Omega \cdot (2\text{ A})^2 \cdot 600\text{ s} = 4 \cdot 4 \cdot 600 = 9600\text{ J} = 9,6\text{ kJ}

(1 punct)

c. Randamentul transferului de energie (4 puncte)

  • Randamentul transferului de energie către circuitul exterior:
η=ReRe+r\eta = \frac{R_e}{R_e + r}

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
η=4 Ω4 Ω+3 Ω=47≈0,5714≅57%\eta = \frac{4\ \Omega}{4\ \Omega + 3\ \Omega} = \frac{4}{7} \approx 0,5714 \cong 57\%

(1 punct)

d. Valoarea rezistenței R2R_2 (4 puncte)

  • Puterea disipată în circuitul exterior are expresia:
P(Re)=Re⋅I2=E2⋅Re(Re+r)2P(R_e) = R_e \cdot I^2 = \frac{E^2 \cdot R_e}{(R_e + r)^2}
  • Puterea disipată este aceeași pentru două rezistențe exterioare distincte ReR_e și Re′R'_e dacă și numai dacă produsul lor este egal cu pătratul rezistenței interioare:
Re⋅Re′=r2R_e \cdot R'_e = r^2

(1 punct)

  • Calculăm noua rezistență exterioară Re′R'_e:
Re′=r2Re=324=94=2,25 ΩR'_e = \frac{r^2}{R_e} = \frac{3^2}{4} = \frac{9}{4} = 2,25\ \Omega
  • La închiderea întrerupătorului KK, rezistoarele R1R_1 și R2R_2 se află în paralel, fiind legate în serie cu RR:
Re′=R+R1⋅R2R1+R2R'_e = R + \frac{R_1 \cdot R_2}{R_1 + R_2}

(2 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice:
2,25=1,5+2,5⋅R22,5+R2  ⟹  2,5⋅R22,5+R2=0,752,25 = 1,5 + \frac{2,5 \cdot R_2}{2,5 + R_2} \implies \frac{2,5 \cdot R_2}{2,5 + R_2} = 0,75 2,5R2=0,75(2,5+R2)  ⟹  2,5R2=1,875+0,75R2  ⟹  1,75R2=1,8752,5 R_2 = 0,75(2,5 + R_2) \implies 2,5 R_2 = 1,875 + 0,75 R_2 \implies 1,75 R_2 = 1,875 R2=1,8751,75=1514 Ω≅1,07 ΩR_2 = \frac{1,875}{1,75} = \frac{15}{14}\ \Omega \cong 1,07\ \Omega

(1 punct)


D. OPTICĂ

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Două radiații luminoase au lungimile de undă λ1=500 nm\lambda_1 = 500\text{ nm} și λ2=0,5 μm\lambda_2 = 0,5\ \mu\text{m}. Raportul lungimilor de undă λ2λ1\frac{\lambda_2}{\lambda_1} este:

  • a. 0,1
  • b. 1 (3p)
  • c. 10
  • d. 100

2. O sursă punctiformă de lumină este situată în focarul obiect al unei lentile convergente. Fasciculul de lumină care iese din lentilă este:

  • a. paralel (3p)
  • b. convergent
  • c. divergent
  • d. punctiform

3. Un sistem optic centrat este format din două lentile alipite având convergențele C1C_1 și respectiv C2C_2. Convergența sistemului poate fi calculată cu relația:

  • a. C=C1/C2C = C_1 / C_2
  • b. C=C1⋅C2C = C_1 \cdot C_2
  • c. C=C1+C2C = C_1 + C_2 (3p)
  • d. C=C1−C2C = C_1 - C_2

4. Graficul din figura alăturată a fost obținut într-un studiu experimental al efectului fotoelectric extern și prezintă dependența energiei cinetice maxime a fotoelectronilor emiși de frecvența radiației incidente pe doi fotocatozi C1 și C2.

Dependența energiei cinetice maxime de frecvență

Dacă cei doi fotocatozi sunt iradiați cu radiații electromagnetice având frecvența ν=6⋅1014 Hz\nu = 6 \cdot 10^{14}\text{ Hz}, putem afirma:

  • a. ambii fotocatozi emit fotoelectroni
  • b. numai primul fotocatod (C1) emite fotoelectroni (3p)
  • c. numai al doilea fotocatod (C2) emite fotoelectroni
  • d. nici un fotocatod nu emite fotoelectroni

5. O rază de lumină venind din aer (naer≅1n_{\text{aer}} \cong 1) cade sub unghiul de incidență i=60∘i = 60^\circ pe suprafața unui mediu transparent și se refractă sub unghiul r=30∘r = 30^\circ. Indicele de refracție al mediului transparent este aproximativ egal cu:

  • a. 1,33
  • b. 1,41
  • c. 1,66
  • d. 1,73 (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Transformăm lungimea de undă λ2\lambda_2 în nanometri:
λ2=0,5 μm=0,5⋅10−6 m=500⋅10−9 m=500 nm\lambda_2 = 0,5\ \mu\text{m} = 0,5 \cdot 10^{-6}\text{ m} = 500 \cdot 10^{-9}\text{ m} = 500\text{ nm}
  • Raportul cerut este:
λ2λ1=500 nm500 nm=1\frac{\lambda_2}{\lambda_1} = \frac{500\text{ nm}}{500\text{ nm}} = 1
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Conform proprietăților fundamentale ale focarelor lentilelor convergente, orice rază luminoasă care trece prin focarul obiect (FF) iese din lentilă paralelă cu axa optică principală.
  • Razele emise de sursa punctiformă din focarul obiect devin după refracție un fascicul paralel.
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns c (3 puncte)

  • Pentru un sistem optic format din lentile subțiri alipite (lipite una de alta, cu distanță neglijabilă între centrele optice), convergența sistemului este suma algebrică a convergențelor lentilelor componente:
C=C1+C2C = C_1 + C_2
  • Răspuns corect: c.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Din grafic citim frecvențele de prag fotoelectric (frecvența la care energia cinetică devine nulă):
    • Pentru fotocatodul C1: ν01=4⋅1014 Hz\nu_{01} = 4 \cdot 10^{14}\text{ Hz};
    • Pentru fotocatodul C2: ν02=8⋅1014 Hz\nu_{02} = 8 \cdot 10^{14}\text{ Hz}.
  • Efectul fotoelectric extern are loc doar dacă frecvența radiației incidente este cel puțin egală cu frecvența de prag (ν≥ν0\nu \ge \nu_0).
  • Având ν=6⋅1014 Hz\nu = 6 \cdot 10^{14}\text{ Hz}:
ν01<ν<ν02(4⋅1014 Hz<6⋅1014 Hz<8⋅1014 Hz)\nu_{01} < \nu < \nu_{02} \quad (4 \cdot 10^{14}\text{ Hz} < 6 \cdot 10^{14}\text{ Hz} < 8 \cdot 10^{14}\text{ Hz})
  • Prin urmare, condiția de emisie fotoelectrică este îndeplinită exclusiv pentru primul fotocatod (C1).
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Legea refracției luminii:
naer⋅sin⁡i=n⋅sin⁡rn_{\text{aer}} \cdot \sin i = n \cdot \sin r
  • Înlocuind valorile cunoscute:
1⋅sin⁡60∘=n⋅sin⁡30∘  ⟹  32=n⋅12  ⟹  n=3≅1,731 \cdot \sin 60^\circ = n \cdot \sin 30^\circ \implies \frac{\sqrt{3}}{2} = n \cdot \frac{1}{2} \implies n = \sqrt{3} \cong 1,73
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un obiect luminos liniar este situat la 0,80 m0,80\text{ m} în fața unei lentile subțiri cu distanța focală f=16 cmf = 16\text{ cm}, perpendicular pe axa optică principală a lentilei. Imaginea se formează pe un ecran aflat de cealaltă parte a lentilei.

  • a. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă.
  • b. Calculați convergența lentilei.
  • c. Calculați distanța dintre obiectul luminos și imaginea acestuia prin lentilă.
  • d. Calculați mărirea liniară transversală și precizați dacă imaginea este reală sau virtuală, dreaptă sau răsturnată, mărită sau micșorată.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul II

a. Construcția imaginii prin lentilă (4 puncte)

  • Lentila este convergentă (f>0f > 0). Obiectul ABAB este plasat la −x1=0,80 m=80 cm-x_1 = 0,80\text{ m} = 80\text{ cm} (∣x1∣>2f=32 cm|x_1| > 2f = 32\text{ cm}).
  • Pentru construcție folosim două raze fundamentale:
    1. O rază paralelă cu axa optică principală, care se refractă trecând prin focarul imagine F2F_2;
    2. O rază care trece prin centrul optic OO, continuându-și drumul nedeviată.

Construcția imaginii prin lentila convergentă

(4 puncte)

b. Convergența lentilei (3 puncte)

  • Formula convergenței în funcție de distanța focală:
C=1fC = \frac{1}{f}

(2 puncte)

  • Cu f=16 cm=0,16 mf = 16\text{ cm} = 0,16\text{ m}:
C=10,16 m=6,25 m−1=6,25 δC = \frac{1}{0,16\text{ m}} = 6,25\text{ m}^{-1} = 6,25\ \delta

(1 punct)

c. Distanța dintre obiect și imagine (4 puncte)

  • Formula lentilelor subțiri:
1x2−1x1=1f\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f}

(2 puncte)

  • Coordonata obiectului este x1=−0,80 m=−80 cmx_1 = -0,80\text{ m} = -80\text{ cm}, iar f=16 cmf = 16\text{ cm}:
1x2−1−80=116  ⟹  1x2=116−180=5−180=480=120 cm\frac{1}{x_2} - \frac{1}{-80} = \frac{1}{16} \implies \frac{1}{x_2} = \frac{1}{16} - \frac{1}{80} = \frac{5 - 1}{80} = \frac{4}{80} = \frac{1}{20\text{ cm}} x2=20 cm=0,20 mx_2 = 20\text{ cm} = 0,20\text{ m}
  • Distanța dintre obiect și imagine:
d=−x1+x2=∣x1∣+x2d = -x_1 + x_2 = |x_1| + x_2

(1 punct)

d=0,80 m+0,20 m=1 md = 0,80\text{ m} + 0,20\text{ m} = 1\text{ m}

(1 punct)

d. Mărirea liniară transversală și caracteristicile imaginii (4 puncte)

  • Formula măririi liniare transversale:
β=x2x1\beta = \frac{x_2}{x_1}
  • Calcul numeric:
β=20 cm−80 cm=−14=−0,25\beta = \frac{20\text{ cm}}{-80\text{ cm}} = -\frac{1}{4} = -0,25

(1 punct)

  • Caracteristicile imaginii:
    • Deoarece x2>0x_2 > 0 (sau imaginea se prinde pe un ecran), imaginea este reală (1 punct);
    • Deoarece β<0\beta < 0, imaginea este răsturnată (1 punct);
    • Deoarece ∣β∣=0,25<1|\beta| = 0,25 < 1, imaginea este micșorată (1 punct).

Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un dispozitiv Young situat în aer, având distanța dintre planul fantelor și ecran D=2 mD = 2\text{ m}, este iluminat pe rând cu radiații monocromatice care au lungimile de undă cuprinse în intervalul 400 nm≤λ≤700 nm400\text{ nm} \le \lambda \le 700\text{ nm}. Interfranja obținută pe ecranul de observație variază cu lungimea de undă conform graficului din figura alăturată.

Dependența interfranjei de lungimea de undă

Determinați:

  • a. distanța dintre fantele dispozitivului Young;
  • b. distanța, față de maximul central, la care se formează maximul de ordinul 3 pentru radiația cu lungimea de undă λ=700 nm\lambda = 700\text{ nm};
  • c. distanța față de maximul central la care are loc prima suprapunere a maximelor de interferență pentru radiațiile cu lungimile de undă λ1=400 nm\lambda_1 = 400\text{ nm} și respectiv λ2=600 nm\lambda_2 = 600\text{ nm};
  • d. variația relativă a interfranjei la introducerea dispozitivului din aer într-un mediu cu indicele de refracție n=4/3n = 4/3, dacă se folosește o sursă de lumină monocromatică.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul III

a. Distanța dintre fantele dispozitivului Young (4 puncte)

  • Formula interfranjei în aer:
i=λ⋅D2ℓi = \frac{\lambda \cdot D}{2\ell}

(1 punct)

  • Citim din grafic o pereche de valori corespondente (λ,i)(\lambda, i), de exemplu:
λ=700 nm=7⋅10−7 mșii=1,4 mm=1,4⋅10−3 m\lambda = 700\text{ nm} = 7 \cdot 10^{-7}\text{ m} \quad \text{și} \quad i = 1,4\text{ mm} = 1,4 \cdot 10^{-3}\text{ m}

(2 puncte)

  • Calculăm distanța dintre fante 2ℓ2\ell:
2ℓ=λ⋅Di=7⋅10−7 m⋅2 m1,4⋅10−3 m=14⋅10−71,4⋅10−3=10−3 m=1 mm2\ell = \frac{\lambda \cdot D}{i} = \frac{7 \cdot 10^{-7}\text{ m} \cdot 2\text{ m}}{1,4 \cdot 10^{-3}\text{ m}} = \frac{14 \cdot 10^{-7}}{1,4 \cdot 10^{-3}} = 10^{-3}\text{ m} = 1\text{ mm}

(1 punct)

b. Poziția maximului de ordinul 3 pentru λ=700 nm\lambda = 700\text{ nm} (3 puncte)

  • Poziția maximului de ordin kk față de maximul central este:
xkmax⁡=k⋅ix_{k\max} = k \cdot i

(2 puncte)

  • Pentru k=3k = 3 și i=1,4 mmi = 1,4\text{ mm}:
x3max⁡=3⋅1,4 mm=4,2 mmx_{3\max} = 3 \cdot 1,4\text{ mm} = 4,2\text{ mm}

(1 punct)

c. Distanța primei suprapuneri a maximelor (4 puncte)

  • Poziția unui maxim oarecare de interferență este dată de:
x=k⋅λ⋅D2ℓ=k⋅ix = k \cdot \frac{\lambda \cdot D}{2\ell} = k \cdot i

(1 punct)

  • Condiția de suprapunere a maximelor pentru cele două lungimi de undă (x1=x2x_1 = x_2):
k1⋅λ1=k2⋅λ2  ⟹  k1k2=λ2λ1=600 nm400 nm=32k_1 \cdot \lambda_1 = k_2 \cdot \lambda_2 \implies \frac{k_1}{k_2} = \frac{\lambda_2}{\lambda_1} = \frac{600\text{ nm}}{400\text{ nm}} = \frac{3}{2}

(2 puncte)

  • Cele mai mici ordine întregi strict pozitive sunt k1=3k_1 = 3 și k2=2k_2 = 2.
  • Citind din grafic interfranja pentru λ1=400 nm\lambda_1 = 400\text{ nm}, avem i1=0,8 mmi_1 = 0,8\text{ mm} (sau pentru λ2=600 nm\lambda_2 = 600\text{ nm}, i2=1,2 mmi_2 = 1,2\text{ mm}):
x=k1⋅i1=3⋅0,8 mm=2,4 mmx = k_1 \cdot i_1 = 3 \cdot 0,8\text{ mm} = 2,4\text{ mm}

(Verificare: x=k2⋅i2=2⋅1,2 mm=2,4 mmx = k_2 \cdot i_2 = 2 \cdot 1,2\text{ mm} = 2,4\text{ mm}).

(1 punct)

d. Variația relativă a interfranjei (4 puncte)

  • Definiția variației relative a interfranjei:
Δii=i′−ii\frac{\Delta i}{i} = \frac{i' - i}{i}

(1 punct)

  • La introducerea în mediul cu indicele de refracție nn, viteza și lungimea de undă devin λ′=λn\lambda' = \frac{\lambda}{n}, iar interfranja devine:
i′=λ′⋅D2ℓ=λ⋅Dn⋅2ℓ=ini' = \frac{\lambda' \cdot D}{2\ell} = \frac{\lambda \cdot D}{n \cdot 2\ell} = \frac{i}{n}

(2 puncte)

  • Calculăm variația relativă:
Δii=in−ii=1n−1=14/3−1=34−1=−14=−0,25=−25%\frac{\Delta i}{i} = \frac{\frac{i}{n} - i}{i} = \frac{1}{n} - 1 = \frac{1}{4/3} - 1 = \frac{3}{4} - 1 = -\frac{1}{4} = -0,25 = -25\%

(1 punct)