Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.
A. MECANICĂ
Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Puterea dezvoltată de o forță care acționează asupra unui corp variază în funcție de timp conform relației P=A⋅t, în care A este o constantă. Unitatea de măsură în S.I. pentru constanta A este:
a.kg⋅m2⋅s2
b.kg⋅m2⋅s−3
c.kg−1⋅m2⋅s−2
d.kg⋅m2⋅s−4(3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, mărimea fizică exprimată prin produsul F⋅m−1 are ca semnificație:
a. lucrul mecanic
b. accelerația
c. puterea mecanică
d. viteza (3p)
3. Un corp este aruncat pe verticală, de jos în sus, de la nivelul solului. În punctul de înălțime maximă:
a. viteza și accelerația sunt nule
b. viteza este nulă și accelerația este diferită de zero
c. viteza este diferită de zero și accelerația este nulă
d. viteza și accelerația sunt diferite de zero (3p)
4. Viteza unui corp variază în funcție de timp conform graficului din figura alăturată. Accelerația corpului este:
a.2,5 m/s2
b.5 m/s2
c.7,5 m/s2
d.10 m/s2(3p)
5. Un resort cu masă neglijabilă are lungimea în stare nedeformată l0=50 cm. Dacă se suspendă de resort un corp cu masa m=500 g, lungimea resortului la echilibru devine l=55 cm. Constanta elastică a resortului are valoarea:
a.9 N/m
b.10 N/m
c.100 N/m
d.1000 N/m(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I
Item 1: Răspuns d(3 puncte)
Din relația P=A⋅t, constanta A se exprimă ca:
A=tP
În unități fundamentale ale Sistemului Internațional:
Conform principiului al doilea al dinamicii (F=ma), raportul dintre forță și masă reprezintă accelerația corpului a.
Răspuns corect: b.
Item 3: Răspuns b(3 puncte)
În punctul de înălțime maximă al traiectoriei verticale, corpul se oprește instantaneu înainte de a începe coborârea, deci viteza sa este nulă (v=0).
Asupra corpului continuă să acționeze exclusiv forța de greutate, imprimându-i o accelerație constantă nenulă egală cu accelerația gravitațională (a=g=10 m/s2=0), orientată în jos.
Răspuns corect: b.
Item 4: Răspuns a(3 puncte)
Mișcarea fiind rectilinie uniform variată, accelerația reprezintă panta dreptei v(t):
a=ΔtΔv=t−t0v−v0
Din grafic citim valorile: la t0=0 s, v0=0 m/s, iar la t=4 s, v=10 m/s.
Calculăm accelerația:
a=4 s−0 s10 m/s−0 m/s=2,5 m/s2
Răspuns corect: a.
Item 5: Răspuns c(3 puncte)
Alungirea resortului la poziția de echilibru este:
Δl=l−l0=55 cm−50 cm=5 cm=0,05 m
La echilibru, modulul forței elastice este egal cu cel al greutății corpului suspendat (m=500 g=0,5 kg):
Fel=G⟹k⋅Δl=m⋅g⟹k=Δlm⋅g
Calculăm constanta elastică:
k=0,05 m0,5 kg⋅10 m/s2=0,05 m5 N=100 N/m
Răspuns corect: c.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
În sistemul mecanic reprezentat în figura alăturată masele celor două corpuri A și B sunt mA=6,0 kg și mB=2,0 kg. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul A și planul înclinat este μA=63≅0,29, iar dintre corpul B și planul orizontal este μB=0,35. Unghiul format de planul înclinat cu orizontala este α=30∘. Planul înclinat este fixat, firul este inextensibil, cei doi scripeți au mase neglijabile, iar frecările din scripeți sunt neglijabile. Sistemul de corpuri este lăsat liber.
a. Reprezentați toate forțele care acționează asupra corpului A.
b. Determinați valoarea accelerației sistemului de corpuri.
c. Calculați valoarea forței de reacțiune în axul scripetelui S2.
d. Calculați masa unui corp care trebuie așezat pe corpul B, rămânând fixat de acesta, pentru ca sistemul de corpuri să se deplaseze cu viteză constantă.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea
a. Reprezentarea forțelor asupra corpului A(4 puncte)
Asupra corpului A, care alunecă în jos pe planul înclinat, acționează:
Greutatea GA, orientată vertical în jos, descompusă în:
componenta tangențială GAt=mAgsinα (în josul planului);
componenta normală GAn=mAgcosα (perpendicular pe plan în jos).
Reacțiunea normală NA, perpendiculară pe suprafața planului înclinat, orientată în sus.
Forța de tensiune din fir T, paralelă cu planul și orientată spre vârful acestuia (în susul pantei).
Forța de frecare la alunecare FfA, paralelă cu planul și orientată în susul pantei (opusă sensului mișcării de coborâre).
(4p pentru reprezentarea corectă a tuturor forțelor)
b. Valoarea accelerației sistemului de corpuri (4 puncte)
Scriem ecuațiile de mișcare pentru fiecare corp în direcția deplasării:
Pentru corpul A (coborâre pe planul înclinat):
mAa=GAt−T−FfA=mAgsinα−T−μANA
Pe direcția normală pentru corpul A:
NA=mAgcosα⟹FfA=μAmAgcosα
Pentru corpul B (mișcare pe planul orizontal tractat de tensiunea T):
(1p pentru ecuația de mișcare a corpului A, 1p pentru NA=mAgcosα, 1p pentru ecuația corpului B, 1p pentru rezultatul final a=1 m/s2)
c. Forța de reacțiune în axul scripetelui S2(3 puncte)
Calculăm mai întâi tensiunea T din fir folosind ecuația corpului B:
T=mBa+FfB=2,0 kg⋅1 m/s2+7 N=9 N
Firul trece peste scripetele S2, schimbându-și direcția cu 90∘ (o ramură orizontală și o ramură verticală). Forțele exercitate de cele două ramuri au modulul T și sunt perpendiculare între ele.
Forța rezultantă exercitată de fir asupra scripetelui S2 este:
F=T2+T2=T2
Reacțiunea din axul scripetelui echilibrează această forță:
RS2=F=9⋅2 N≅9⋅1,414 N≅12,7 N
(2p pentru relația F=T2, 1p pentru rezultatul final F≅12,7 N)
d. Masa corpului adițional mC pentru mișcare cu viteză constantă (4 puncte)
Când pe corpul B se așază corpul C de masă mC, forța de frecare pe suprafața orizontală devine:
FfB′=μB(mB+mC)g
Condiția de deplasare cu viteză constantă (a=0) impune anularea forței nete care pune sistemul în mișcare:
30 N−15 N−0,35⋅(2,0+mC)⋅10 N=015−3,5⋅(2,0+mC)=0⟹2,0+mC=3,515=730≅4,286 kg
Masa corpului este:
mC=730−2=716 kg≅2,286 kg≅2,3 kg
(3p pentru condiția de echilibru dinamic a=0, 1p pentru rezultatul final mC≅2,3 kg)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Un corp de masă m=2 kg este lansat cu viteza inițială v0=5 m/s, de-a lungul unei suprafețe orizontale, ca în figura alăturată. Suprafața se află la înălțimea H=0,8 m față de podea. Mișcarea pe suprafața orizontală are loc cu frecare, coeficientul de frecare la alunecare fiind μ=0,4. După ce corpul parcurge distanța d=2 m, ajunge la capătul suprafeței orizontale și cade pe podea. Se neglijează frecarea cu aerul și se consideră că energia potențială gravitațională este nulă la nivelul podelei. Calculați:
a. energia cinetică inițială a corpului;
b. lucrul mecanic efectuat de forța de frecare pe toată durata mișcării corpului de-a lungul suprafeței orizontale;
c. valoarea vitezei corpului în momentul în care acesta ajunge la capătul suprafeței orizontale;
d. valoarea impulsului corpului în momentul imediat anterior impactului cu podeaua.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea
a. Energia cinetică inițială a corpului (3 puncte)
Energia cinetică inițială este:
Ec0=2mv02=22 kg⋅(5 m/s)2=25 J
(2p pentru formulă, 1p pentru rezultatul final Ec0=25 J)
b. Lucrul mecanic al forței de frecare pe suprafața orizontală (4 puncte)
Forța de frecare la alunecare pe suprafața orizontală este Ff=μN=μmg.
Lucrul mecanic efectuat de forța de frecare pe distanța d=2 m este rezistent:
LFf=−Ff⋅d=−μ⋅m⋅g⋅d
Înlocuind valorile numerice:
LFf=−0,4⋅2 kg⋅10 m/s2⋅2 m=−16 J
(1p pentru formula LFf=−Ffd, 1p pentru Ff=μN, 1p pentru N=mg, 1p pentru rezultatul final LFf=−16 J)
c. Viteza corpului la capătul suprafeței orizontale (4 puncte)
Aplicăm teorema variației energiei cinetice pe suprafața orizontală:
(2p pentru conservarea energiei în cădere liberă, 1p pentru formula impulsului p=mv, 1p pentru rezultatul final p=10 kg⋅m/s)
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ
Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1, constanta gazelor ideale R=8,31 J/(mol⋅K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația pV=νRT.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Procesul termodinamic în care căldura primită de o cantitate dată de gaz ideal este egală cu lucrul mecanic efectuat este:
a. izobar
b. izocor
c. adiabatic
d. izoterm (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice utilizate fiind cele din manualele de fizică, expresia matematică a principiului întâi al termodinamicii este:
a.L=Q+U
b.ΔU=Q−L
c.Cv=Cp+R
d.Cp=Cv+R(3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele din manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice descrise prin raportul νΔTΔU este:
a.J⋅kg−1⋅K−1
b.J⋅K−1
c.J⋅mol−1
d.J⋅mol−1⋅K−1(3p)
4. O cantitate ν=8,312 mol≅0,24 mol de gaz ideal monoatomic, având căldura molară izocoră CV=1,5R, este închisă într-o butelie. În starea inițială temperatura gazului este T1=300 K. Gazul este încălzit până la dublarea presiunii. Căldura primită de gaz este egală cu:
a.Q=−1,5 kJ
b.Q=−0,9 kJ
c.Q=0,9 kJ
d.Q=1,5 kJ(3p)
5. Trei cantități egale de heliu, considerat gaz ideal, sunt supuse unor destinderi izoterme reprezentate în coordonate p−V prin curbele 1, 2, 3, ca în figura alăturată. Relația corectă dintre energiile interne U1, U2 și U3 ale celor trei cantități de gaz este:
a.U1=U2=U3
b.U1>U2>U3
c.U1<U2<U3
d.U2>U1>U3(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I
Item 1: Răspuns d(3 puncte)
Conform primului principiu al termodinamicii, ΔU=Q−L.
Condiția Q=L este echivalentă cu ΔU=0, ceea ce pentru un gaz ideal înseamnă temperatură constantă (T=const., transformare izotermă).
Răspuns corect: d.
Item 2: Răspuns b(3 puncte)
Expresia matematică a primului principiu al termodinamicii afirmă că variația energiei interne a sistemului este diferența dintre căldura schimbată și lucrul mecanic schimbat cu exteriorul:
ΔU=Q−L
Răspuns corect: b.
Item 3: Răspuns d(3 puncte)
Raportul definește căldura molară a procesului:
C=νΔTQ=νΔTΔU
Unitatea de măsură în Sistemul Internațional este:
[C]=[ν]⋅[ΔT][ΔU]=mol⋅KJ=J⋅mol−1⋅K−1
Răspuns corect: d.
Item 4: Răspuns c(3 puncte)
Butelia fiind rigidă și închisă, volumul gazului rămâne constant (V=const., transformare izocoră).
Legea transformării izocore este T1p1=T2p2. Prin dublarea presiunii (p2=2p1), temperatura absolută se dublează:
T2=2T1=2⋅300 K=600 K⟹ΔT=T2−T1=300 K
Căldura absorbită în transformarea izocoră este:
Q=νCVΔT=R2⋅(1,5R)⋅300 K=3⋅300 J=900 J=0,9 kJ
Răspuns corect: c.
Item 5: Răspuns b(3 puncte)
În diagrama p−V, izotermele sunt hiperbole echilatere date de relația pV=νRT=const.
Cu cât o curbă izotermă este situată mai departe de originea axelor, cu atât produsul pV este mai mare, corespunzând unei temperaturi mai ridicate: T1>T2>T3.
Energia internă a gazului ideal depinde doar de temperatură (U=νCVT), deci:
U1>U2>U3
Răspuns corect: b.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Un recipient cu pereți rigizi, izolat adiabatic de exterior, este împărțit în două compartimente de volume V1 și V2 printr-un piston mobil, termoconductor, care se poate deplasa fără frecare, ca în figura alăturată. În cele două compartimente se află cantități egale din două gaze considerate ideale. În compartimentul 1 se află heliu (μ1=4 g/mol, CV1=1,5R), iar în compartimentul 2 se află oxigen (μ2=32 g/mol, CV2=2,5R). Inițial heliul se află la temperatura t1=127∘C și presiunea p=1,8⋅105 Pa, iar oxigenul la temperatura t2=47∘C și presiunea p=1,8⋅105 Pa. Determinați:
a. raportul dintre densitatea oxigenului și cea a heliului în starea inițială;
b. raportul dintre volumul V1′ ocupat de heliu în starea finală (după ce gazele ajung la echilibru termic și pistonul este în echilibru mecanic) și volumul ocupat de heliu în starea inițială;
c. temperatura de echilibru la care ajung gazele;
d. presiunea finală a oxigenului.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea
a. Raportul densităților în starea inițială (3 puncte)
Convertim temperaturile în kelvini: T1=127+273=400 K, T2=47+273=320 K.
Din ecuația de stare a gazului ideal, densitatea unui gaz este ρ=RTpμ.
Raportul densității oxigenului (ρ2) față de cea a heliului (ρ1) la aceeași presiune inițială p este:
(1p pentru V1′=V2′, 1p pentru V1′=2V1+V2, 1p pentru T1V1=T2V2, 1p pentru rezultatul final V1V1′=0,9)
c. Temperatura de echilibru a gazelor (4 puncte)
Sistemul format din cele două gaze este închis într-un recipient cu pereți rigizi și izolat adiabatic de exterior. Lucrul mecanic total schimbat cu exteriorul este nul și căldura totală schimbată cu exteriorul este nulă, deci energia internă totală se conservă:
(1p pentru conservarea energiei interne Ui=Uf, 1p pentru expresia energiei interne inițiale, 1p pentru expresia energiei finale, 1p pentru rezultatul final T=350 K)
d. Presiunea finală a oxigenului (4 puncte)
Scriem ecuația de stare pentru întregul recipient în starea finală și în cea inițială:
p′=1,8⋅105 Pa⋅400 K+320 K2⋅350 K=1,8⋅105⋅720700 Pa=1,8⋅105⋅3635 Pa=1,75⋅105 Pa
(2p pentru ecuația stării finale p′(V1+V2)=2νRT, 1p pentru legătura cu starea inițială, 1p pentru rezultatul final p′=1,75⋅105 Pa)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
O cantitate ν=1 mol de gaz ideal biatomic (CV=2,5R) parcurge transformarea ciclică 1→2→3→1 reprezentată în coordonate p−V în figura alăturată. În starea 3 temperatura gazului are valoarea T3=300 K, iar presiunea este p3=0,5p1. Calculați:
a. variația energiei interne a gazului în transformarea 3→1;
b. căldura primită de gaz în transformarea 1→2;
c. lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior în decursul unui ciclu;
d. randamentul unui ciclu Carnot care ar funcționa între temperaturile extreme atinse în transformarea ciclică 1→2→3→1.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea
a. Variația energiei interne în transformarea 3→1(4 puncte)
Din diagrama p−V, transformarea 3→1 este o răcire/încălzire izocoră la V1=const.
Deoarece V3=V1 și p1=2p3, legea transformării izocore dă:
(2p pentru formula η=1−T2T3, 1p pentru rezultatul final ηCarnot=75%)
C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. În cazul unui conductor metalic parcurs de curent electric, conducția electrică este asigurată de:
a. electroni și ioni
b. ioni negativi
c. ioni pozitivi
d. electroni (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, dependența de temperatură a rezistivității electrice a unui conductor metalic este dată de relația:
a.ρ=ρ0(1−αt)
b.ρ=ρ0(1+αt)
c.ρ=ρ0+αt
d.ρ=ρ0−αt(3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin raportul RU2Δt este:
a.J
b.W
c.A
d.V(3p)
4. Două baterii identice, având fiecare tensiunea electromotoare E=6 V și rezistența interioară r=1Ω, sunt legate în serie și alimentează un consumator cu rezistența electrică R=10Ω. Intensitatea curentului electric prin consumator are valoarea:
a.0,54 A
b.1 A
c.1,2 A
d.1,5 A(3p)
5. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența U=f(I) a tensiunii electrice de la bornele unui rezistor în funcție de intensitatea curentului electric ce îl străbate. Rezistența electrică a acestui rezistor are valoarea:
a.1,5Ω
b.2Ω
c.500Ω
d.1500Ω(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I
Item 1: Răspuns d(3 puncte)
În conductoarele metalice, purtătorii liberi de sarcină electrică sunt exclusiv electronii liberi (de conducție), ionii din rețeaua cristalină efectuând doar oscilații termice în jurul nodurilor rețelei.
Răspuns corect: d.
Item 2: Răspuns b(3 puncte)
Dependența rezistivității electrice a metalelor de temperatura t (exprimată în grade Celsius) este liniară în domeniul uzual de temperaturi:
ρ=ρ0(1+αt)
Răspuns corect: b.
Item 3: Răspuns a(3 puncte)
Mărimea exprimă energia electrică disipată pe un rezistor (legea lui Joule):
W=RU2Δt=P⋅Δt
Unitatea de măsură în Sistemul Internațional este:
[W]=[P]⋅[Δt]=W⋅s=J
Răspuns corect: a.
Item 4: Răspuns b(3 puncte)
Pentru două surse identice conectate în serie, tensiunea electromotoare echivalentă și rezistența interioară echivalentă sunt:
Es=2E=2⋅6 V=12 V,rs=2r=2⋅1Ω=2Ω
Legea lui Ohm pentru întregul circuit este:
I=R+rsEs=10Ω+2Ω12 V=12Ω12 V=1 A
Răspuns corect: b.
Item 5: Răspuns d(3 puncte)
Din graficul U=f(I), panta dreptei reprezintă rezistența electrică a rezistorului:
R=IU
Citind un punct de pe grafic (de exemplu, U=30 V la I=20 mA=0,02 A):
R=0,02 A30 V=1500Ω
Răspuns corect: d.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Rezistențele electrice ale celor trei consumatori sunt egale, R1=R2=R3=9Ω, tensiunea electromotoare a bateriei este E=12 V, iar rezistența ei interioară este r=2Ω. Se neglijează rezistența electrică a conductoarelor de legătură. Calculați:
a. intensitatea curentului electric ce străbate bateria în situația în care întrerupătorul K este deschis;
b. intensitatea curentului electric ce străbate bateria în situația în care întrerupătorul K este închis;
c. indicația unui voltmetru ideal (RV→∞) conectat între punctele A și B în situația în care întrerupătorul K este închis;
d. indicația unui ampermetru ideal (RA≅0Ω) conectat între punctele A și B în situația în care întrerupătorul K este închis.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea
a. Intensitatea curentului cu K deschis (3 puncte)
Când comutatorul K este deschis, rezistorul R3 este deconectat. Curentul trece exclusiv prin rezistoarele R1 și R2 legate în serie:
R12=R1+R2=9Ω+9Ω=18Ω
Intensitatea curentului debitat de baterie este:
Id=R12+rE=18Ω+2Ω12 V=20Ω12 V=0,6 A
(1p pentru R12=R1+R2, 1p pentru formula lui Ohm pe circuit întreg, 1p pentru rezultatul final Id=0,6 A)
b. Intensitatea curentului cu K închis (4 puncte)
Când K este închis, ramura serie formată din R1 și R2 este legată în paralel cu rezistorul R3:
Intensitatea curentului debitat de baterie devine:
Iı^=Rp+rE=6Ω+2Ω12 V=8Ω12 V=1,5 A
(2p pentru rezistența echivalentă paralel Rp=6Ω, 1p pentru formula curentului Iı^, 1p pentru rezultatul final Iı^=1,5 A)
c. Indicația voltmetrului ideal între A și B cu K închis (4 puncte)
Tensiunea la nodurile grupării paralel (la bornele circuitului exterior) este:
Up=E−Iı^⋅r=12 V−1,5 A⋅2Ω=12 V−3 V=9 V
Curentul care parcurge ramura serie formată din R1 și R2 este:
I12=R1+R2Up=18Ω9 V=0,5 A
Punctele A și B fiind la bornele rezistorului R2, voltmetrul ideal indică căderea de tensiune de pe acesta:
UV=I12⋅R2=0,5 A⋅9Ω=4,5 V
(2p pentru UV=I1R2, 1p pentru determinarea curentului prin ramură, 1p pentru rezultatul final UV=4,5 V)
d. Indicația ampermetrului ideal între A și B cu K închis (4 puncte)
Conectarea ampermetrului ideal (RA≅0) între A și B scurtcircuitează rezistorul R2.
Circuitul exterior devine o conexiune paralel între R1 și R3:
Rp′=R1+R3R1⋅R3=9Ω+9Ω9Ω⋅9Ω=4,5Ω
Intensitatea curentului total debitat de baterie este:
I′=Rp′+rE=4,5Ω+2Ω12 V=6,5Ω12 V=1324 A
Deoarece R1=R3=9Ω, curentul total se împarte egal între cele două ramuri paralele. Curentul care trece prin ampermetru este curentul care parcurge rezistorul R1:
IA=2I′=1312 A≅0,92 A
(1p pentru calculul Rp′=4,5Ω, 1p pentru relația dintre curenți, 1p pentru curentul debitat I′, 1p pentru rezultatul final IA=1312 A≅0,92 A)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
O baterie este formată prin legarea în paralel a trei generatoare electrice identice având fiecare tensiunea electromotoare E=10 V și rezistența interioară r=3Ω. Bateria alimentează un consumator cu rezistența electrică R1=9Ω.
a. Calculați randamentul transferului de putere de la baterie la circuitul exterior.
b. Calculați puterea electrică dezvoltată de consumator.
c. Se deconectează consumatorul R1. Calculați valoarea rezistenței electrice R2=R1 a unui alt consumator care, conectat la bornele bateriei, dezvoltă aceeași putere ca și consumatorul R1.
d. Calculați puterea maximă ce ar putea fi debitată de baterie pe un circuit exterior având rezistența convenabil aleasă.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea
a. Randamentul transferului de putere (4 puncte)
Pentru trei generatoare identice conectate în paralel, parametrii bateriei echivalente sunt:
Ee=E=10 V,re=3r=33Ω=1Ω
Randamentul circuitului este:
η=R1+reR1=9Ω+1Ω9Ω=109=0,9=90%
(2p pentru formula randamentului η=R1+reR1, 1p pentru re=r/3=1Ω, 1p pentru rezultatul final η=90%)
b. Puterea dezvoltată de consumatorul R1(4 puncte)
Intensitatea curentului prin circuit este:
I1=R1+reEe=9Ω+1Ω10 V=1 A
Puterea debitată pe consumator este:
P1=I12⋅R1=(1 A)2⋅9Ω=9 W
(1p pentru formula puterii P=I2R1, 1p pentru Ee=E, 1p pentru I1=R1+reEe, 1p pentru rezultatul final P1=9 W)
c. Valoarea rezistenței R2 care dezvoltă aceeași putere (3 puncte)
Puterea debitată pe o rezistență R de către o sursă (Ee,re) este:
P(R)=(R+re)2Ee2⋅R
Ecuația P(R)=P1 conduce la o ecuație de gradul al doilea în R, ale cărei soluții R1 și R2 satisfac relația lui Viète:
R1⋅R2=re2
Rezistența R2 este:
R2=R1re2=9Ω(1Ω)2=91Ω≅0,11Ω
(2p pentru relația R1R2=re2, 1p pentru rezultatul final R2=91Ω≅0,11Ω)
d. Puterea maximă debitată de baterie (4 puncte)
Puterea debitată pe circuitul exterior este maximă la adaptarea de sarcină (R=re=1Ω):
Pmax=4reEe2
Înlocuind valorile:
Pmax=4⋅1Ω(10 V)2=4100 W=25 W
(3p pentru formula Pmax=4reEe2, 1p pentru rezultatul final Pmax=25 W)
D. OPTICĂ
Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/s, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅s.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. O sursă punctiformă de lumină este situată la 20 cm în fața unei oglinzi plane. Distanța dintre sursa de lumină și imaginea ei formată în oglinda plană este:
a.0 cm
b.10 cm
c.20 cm
d.40 cm(3p)
2. O rază de lumină se refractă, trecând dintr-un mediu transparent având indicele de refracție n, în aer (naer≅1). Se constată că, pentru un anumit unghi de incidență i, unghiul de refracție este r=90∘. Indicele de refracție n al mediului transparent este:
a.tgi1
b.sini1
c.sini
d.tgi(3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice descrise de expresia h⋅(ν−ν0) este:
a.J
b.J⋅s−1
c.m⋅s−1
d.V(3p)
4. După trecerea prin sistemul de lentile din figură, raza de lumină (1) își continuă drumul pe traiectoria (2). În aceste condiții, dacă f1 și f2 sunt distanțele focale ale celor două lentile, distanța dintre lentile are expresia:
a.d=f1⋅f2
b.d=f1−f2
c.d=2f1+f2
d.d=f1+f2(3p)
5. Suprafața unui metal, iluminată cu o radiație monocromatică având lungimea de undă λ=200 nm, emite fotoelectroni cu energia cinetică Ec=1,9⋅10−19 J. Lucrul mecanic de extracție pentru acest metal este:
a.8⋅10−19 J
b.7⋅10−19 J
c.6⋅10−19 J
d.5⋅10−19 J(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I
Item 1: Răspuns d(3 puncte)
În oglinda plană, imaginea unui obiect este virtuală și simetrică față de planul oglinzii.
Dacă sursa se află la distanța d0=20 cm în fața oglinzii, imaginea se formează la aceeași distanță în spatele oglinzii (di=20 cm).
Distanța dintre sursă și imagine este:
D=d0+di=20 cm+20 cm=40 cm
Răspuns corect: d.
Item 2: Răspuns b(3 puncte)
Conform legii refracției:
nsini=naersinr
Pentru r=90∘ și naer=1:
nsini=1⋅sin90∘=1⟹n=sini1
Răspuns corect: b.
Item 3: Răspuns a(3 puncte)
Conform ecuației lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern, expresia h(ν−ν0) reprezintă energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși:
Ec,max=hν−hν0=h(ν−ν0)
Unitatea de măsură a energiei în S.I. este joule-ul (J).
Răspuns corect: a.
Item 4: Răspuns d(3 puncte)
O rază incidentă paralelă cu axa optică este focalizată de prima lentilă în focarul său imagine F1′.
Pentru ca raza emergentă din a doua lentilă să fie din nou paralelă cu axa optică, focarul obiect al celei de-a doua lentile F2 trebuie să coincidă cu F1′.
Distanța dintre lentile este suma distanțelor focale (sistem afocal / lunetă):
d=f1+f2
Răspuns corect: d.
Item 5: Răspuns a(3 puncte)
Energia unui foton incident cu lungimea de undă λ=200 nm=200⋅10−9 m este:
Pentru a proiecta imaginea unui obiect luminos real pe un ecran, se utilizează o lentilă subțire convergentă având distanța focală f1=40 cm. Obiectul se plasează perpendicular pe axa optică principală, iar imaginea care se obține pe ecran are mărimea egală cu mărimea obiectului. Sistemul se află în aer.
a. Calculați convergența lentilei.
b. Calculați distanța dintre ecran și lentilă.
c. Realizați un desen în care să evidențiați construcția grafică a imaginii prin lentilă, pentru obiectul considerat, în situația descrisă de problemă.
d. Se formează un sistem optic centrat prin alipirea de prima lentilă a unei a doua lentile subțiri, divergente, având modulul distanței focale ∣f2∣=0,25 m. Calculați convergența sistemului optic format.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea
a. Convergența lentilei (4 puncte)
Convergența unei lentile este inversul distanței focale exprimate în metri (f1=40 cm=0,4 m):
C1=f11=0,4 m1=2,5 m−1=2,5\delta
(3p pentru formula C1=1/f1, 1p pentru rezultatul final C1=2,5 m−1)
b. Distanța dintre ecran și lentilă (4 puncte)
Imaginea fiind prinsă pe un ecran, este o imagine reală și răsturnată (y2=−y1).
Mărirea liniară transversală este:
β=y1y2=−1
Relația dintre mărire și coordonatele pe axa optică este β=x1x2=−1⟹x1=−x2.
Din formula fundamentală a lentilelor subțiri:
x21−x11=f11⟹x21−(−x21)=x22=f11x2=2f1=2⋅40 cm=80 cm
Distanța dintre lentilă și ecran este:
d=x2=80 cm=0,8 m
(1p pentru formula lentilelor subțiri, 1p pentru β=x2/x1, 1p pentru β=−1, 1p pentru rezultatul final x2=80 cm)
c. Construcția grafică a imaginii prin lentilă (4 puncte)
Obiectul real AB este așezat la distanța dublu-focală în fața lentilei (x1=−2f1=−80 cm).
Trasăm două raze caracteristice din vârful B:
O rază paralelă cu axa optică principală, care se refractă prin focarul principal imagine F′ (aflat la +40 cm).
O rază care trece nedeviată prin centrul optic O al lentilei.
Intersecția celor două raze determină vârful B′ al imaginii reale, răsturnate și de aceeași mărime cu obiectul, situată pe ecran la x2=80 cm.
(4p pentru construcția grafică corectă a imaginii prin lentilă)
d. Convergența sistemului optic centrat (3 puncte)
A doua lentilă este divergentă, având distanța focală f2=−0,25 m. Convergența sa este:
C2=f21=−0,25 m1=−4 m−1
Convergența sistemului format prin alipirea celor două lentile este suma convergențelor individuale:
C=C1+C2=2,5 m−1+(−4 m−1)=−1,5 m−1=−1,5\delta
(1p pentru relația C=C1+C2, 1p pentru C2=−1/f2, 1p pentru rezultatul final C=−1,5 m−1)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Un dispozitiv Young, având distanța dintre planul fantelor și ecran D=2 m, distanța dintre fante 2l, se poate utiliza pentru determinarea lungimii de undă a unei radiații luminoase. Sursa de lumină se află pe axa de simetrie a dispozitivului. Dacă sursa emite radiații monocromatice cu lungimea de undă λ=0,5μm, valoarea interfranjei obținute pe ecran este i=1 mm, iar dacă sursa emite radiații monocromatice cu lungimea de undă λ′, pe ecran se observă că distanța dintre maximul central și maximul de ordinul 5 este d=6 mm.
a. Determinați distanța 2l dintre fantele dispozitivului Young.
b. Determinați valoarea interfranjei corespunzătoare radiației cu lungimea de undă λ′.
c. Determinați lungimea de undă λ′ a radiației necunoscute.
d. Se utilizează lumină albă cu lungimea de undă cuprinsă în intervalul [400 nm,750 nm]. Calculați lungimile de undă ce corespund radiațiilor care formează minime la distanța x=3,2 mm față de franja centrală.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea
a. Distanța dintre fante 2l(4 puncte)
Formula interfranjei în dispozitivul Young este:
i=2lλ⋅D⟹2l=iλ⋅D
Înlocuind valorile numerice (λ=0,5μm=0,5⋅10−6 m, D=2 m, i=1 mm=10−3 m):
2l=10−3 m0,5⋅10−6 m⋅2 m=10−3 m=1 mm
(3p pentru formula 2l=iλD, 1p pentru rezultatul final 2l=1 mm)
b. Interfranja corespunzătoare radiației λ′(3 puncte)
Distanța de la maximul central la maximul de ordinul 5 cuprinde 5 interfranje:
d=5⋅i′⟹i′=5d
Înlocuind numeric:
i′=56 mm=1,2 mm=1,2⋅10−3 m
(2p pentru relația d=5i′, 1p pentru rezultatul final i′=1,2 mm)
c. Lungimea de undă λ′ a radiației necunoscute (4 puncte)
Deoarece i=2lλD și i′=2lλ′D, raportul interfranjelor este egal cu raportul lungimilor de undă:
ii′=λλ′⟹λ′=λ⋅ii′
Înlocuind numeric:
λ′=0,5μm⋅1 mm1,2 mm=0,6μm=600 nm
(1p pentru formula i′=2lλ′D, 2p pentru raportul λ′=λii′, 1p pentru rezultatul final λ′=600 nm)
d. Lungimile de undă ce formează minime la distanța x=3,2 mm(4 puncte)
Pozițiile minimelor de interferență pe ecran sunt date de:
xmin=(2k+1)⋅2⋅(2l)λD⟹λ=(2k+1)⋅D2x⋅(2l)
Înlocuind x=3,2 mm=3,2⋅10−3 m, 2l=10−3 m și D=2 m:
Radiațiile aparțin spectrului vizibil dacă λ∈[400 nm,750 nm]:
400≤2k+13200≤750
Din condiția 2k+13200≤750⟹2k+1≥7503200≅4,27⟹2k≥3,27⟹k≥1,635⟹k≥2.
Din condiția 2k+13200≥400⟹2k+1≤4003200=8⟹2k≤7⟹k≤3,5⟹k≤3.
Astfel, valorile întregi posibile pentru k sunt k=2 și k=3:
Pentru k=2:
λ1=2⋅2+13200 nm=53200 nm=640 nm
Pentru k=3:
λ2=2⋅3+13200 nm=73200 nm≅457,14 nm≅457 nm
Formează minime de interferență două radiații din intervalul dat: λ1=640 nm și λ2≅457 nm.
(1p pentru formula poziției minimelor xmin=(2k+1)2(2l)λD, 1p pentru condiția k≥2, 1p pentru condiția k≤3, 1p pentru rezultatele finale λ1=640 nm și λ2≅457 nm)