BACEduHub
fizicaTeoretică / RealAnul 2021Sesiunea August

Bacalaureat 2021 - Fizică Teoretic (Varianta 4)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Dacă un corp este tractat în sus de-a lungul unei pante, pe o traiectorie rectilinie, astfel încât modulul vitezei corpului este constant în timp, atunci:

  • a. rezultanta tuturor forțelor care acționează asupra corpului este nenulă și orientată în sensul vitezei
  • b. energia cinetică a corpului este constantă în timp
  • c. energia mecanică totală a corpului este constantă în timp
  • d. accelerația corpului este egală cu accelerația gravitațională (3p)

2. Sub acțiunea unei forțe F⃗\vec{F}, un corp aflat în mișcare rectilinie are la un moment dat viteza vv și accelerația aa. Forța acționează pe direcția și în sensul deplasării. Puterea mecanică momentană dezvoltată de forța F⃗\vec{F} este:

  • a. P=FaP = \frac{F}{a}
  • b. P=FvP = \frac{F}{v}
  • c. P=F⋅aP = F \cdot a
  • d. P=F⋅vP = F \cdot v (3p)

3. Simbolurile mărimilor fizice și ale unităților de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură a mărimii exprimate prin raportul dΔt\frac{d}{\Delta t} este:

  • a. m\text{m}
  • b. J\text{J}
  • c. W\text{W}
  • d. m/s\text{m/s} (3p)

4. Un fir elastic are lungimea nedeformată l0=100 cml_0 = 100\text{ cm} și constanta elastică k=200 N/mk = 200\text{ N/m}. Se taie din acest fir o porțiune de lungime nedeformată l0′=25 cml_0' = 25\text{ cm}. Sub acțiunea unei forțe deformatoare F=8 NF = 8\text{ N}, porțiunea de lungime l0′=25 cml_0' = 25\text{ cm} se alungește cu:

  • a. 1 cm1\text{ cm}
  • b. 2 cm2\text{ cm}
  • c. 5 cm5\text{ cm}
  • d. 16 cm16\text{ cm} (3p)

5. Un corp se deplasează rectiliniu, în lungul axei OxOx, sub acțiunea unei forțe orientate pe direcția și în sensul mișcării. Modulul forței depinde de coordonata corpului conform graficului din figura alăturată. Lucrul mecanic efectuat de forță la deplasarea corpului între coordonatele 0 m0\text{ m} și 15 m15\text{ m} este:

Graficul dependenței forței de coordonata x

  • a. 36 J36\text{ J}
  • b. 90 J90\text{ J}
  • c. 117 J117\text{ J}
  • d. 180 J180\text{ J} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Mișcarea având loc cu viteză constantă în modul (v=constv = \text{const}), accelerația este nulă (a⃗=0⃗\vec{a} = \vec{0}). Conform principiului I al mecanicii, rezultanta forțelor este nulă (R⃗=0⃗\vec{R} = \vec{0}).
  • Energia cinetică a corpului este:
Ec=mv22=const.E_c = \frac{m v^2}{2} = \text{const.}
  • Deoarece corpul urcă, înălțimea crește, deci energia potențială gravitațională crește, ceea ce face ca energia mecanică totală E=Ec+EpE = E_c + E_p să crească în timp.
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns d (3 puncte)

  • Puterea mecanică momentană dezvoltată de o forță F⃗\vec{F} la viteza v⃗\vec{v} este definită prin produsul scalar:
P=F⃗⋅v⃗=F⋅v⋅cos⁡0∘=F⋅vP = \vec{F} \cdot \vec{v} = F \cdot v \cdot \cos 0^\circ = F \cdot v
  • Răspuns corect: d.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Raportul dΔt\frac{d}{\Delta t} reprezintă viteza medie a unui corp la parcurgerea distanței dd în intervalul de timp Δt\Delta t.
  • Unitatea de măsură în Sistemul Internațional este:
[dΔt]=[d][Δt]=ms=m/s\left[\frac{d}{\Delta t}\right] = \frac{[d]}{[\Delta t]} = \frac{\text{m}}{\text{s}} = \text{m/s}
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns a (3 puncte)

  • Constanta elastică a unui fir este invers proporțională cu lungimea sa nedeformată (k=E⋅Sl0k = \frac{E \cdot S}{l_0}).
  • Prin tăierea unei porțiuni l0′=25 cm=l04l_0' = 25\text{ cm} = \frac{l_0}{4}, constanta elastică a acesteia devine de 4 ori mai mare:
k′=4⋅k=4⋅200 N/m=800 N/mk' = 4 \cdot k = 4 \cdot 200\text{ N/m} = 800\text{ N/m}
  • Alungirea porțiunii sub acțiunea forței deformatoare F=8 NF = 8\text{ N} este:
Δl′=Fk′=8 N800 N/m=0,01 m=1 cm\Delta l' = \frac{F}{k'} = \frac{8\text{ N}}{800\text{ N/m}} = 0,01\text{ m} = 1\text{ cm}
  • Răspuns corect: a.

Item 5: Răspuns c (3 puncte)

  • Lucrul mecanic efectuat de o forță unidimensională variabilă este egal numeric cu aria suprafeței cuprinse între curba forței și axa coordonatei OxOx pe intervalul [0 m,15 m][0\text{ m}, 15\text{ m}].
  • Calculând aria figurii geometrice delimitate de grafic pe intervalul de la 00 la 15 m15\text{ m}, obținem:
L=Aria=117 JL = \text{Aria} = 117\text{ J}
  • Răspuns corect: c.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Sistemul mecanic din figura alăturată este alcătuit din două corpuri AA și BB, legate prin intermediul unui fir inextensibil și de masă neglijabilă. Firul este trecut peste un scripete fără frecări și lipsit de inerție, situat în vârful unui plan înclinat. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul BB și suprafața planului înclinat este μ=0,2\mu = 0,2, iar unghiul format de planul înclinat cu orizontala este α≅53∘\alpha \cong 53^\circ (sin⁡α=0,8\sin\alpha = 0,8). La momentul inițial corpurile se află în repaus. Se constată că, după ce sistemul este lăsat liber, accelerația corpului AA este orientată în sus și are valoarea a=1,2 m/s2a = 1,2\text{ m/s}^2. În timpul mișcării, corpul AA nu atinge scripetele, iar corpul BB nu ajunge la baza planului înclinat.

Sistem mecanic pe plan înclinat

  • a. Reprezentați toate forțele care se exercită asupra corpului BB.
  • b. Determinați valoarea tensiunii din fir, dacă mB=1,0 kgm_B = 1,0\text{ kg}.
  • c. Determinați valoarea raportului mBmA\frac{m_B}{m_A} dintre masa corpului BB și masa corpului AA.
  • d. Calculați distanța parcursă de corpul BB în Δt=0,5 s\Delta t = 0,5\text{ s} din momentul în care sistemul este lăsat liber.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea

a. Reprezentarea tuturor forțelor asupra corpului BB (4 puncte)

  • Deoarece corpul AA urcă cu accelerația aa, corpul BB coboară accelerat în lungul planului înclinat cu aceeași accelerație aa.
  • Asupra corpului BB acționează:
    1. Greutatea G⃗B\vec{G}_B, orientată vertical în jos, descompusă în:
      • componenta tangențială GBt=mBgsin⁡αG_{Bt} = m_B g \sin\alpha (orientată în josul planului înclinat);
      • componenta normală GBn=mBgcos⁡αG_{Bn} = m_B g \cos\alpha (orientată perpendicular pe plan în jos).
    2. Reacțiunea normală a planului N⃗\vec{N}, perpendiculară pe planul înclinat, orientată în sus.
    3. Forța de tensiune din fir T⃗\vec{T}, orientată în lungul firului spre vârful planului înclinat (în susul pantei).
    4. Forța de frecare la alunecare F⃗f\vec{F}_f, paralelă cu planul și orientată în susul pantei (opus sensului mișcării de coborâre).

Reprezentarea forțelor pe planul înclinat

(4p pentru reprezentarea corectă a tuturor forțelor)

b. Determinarea valorii tensiunii din fir (4 puncte)

  • Ecuația fundamentală a dinamicii pe direcția planului înclinat pentru corpul BB (care coboară cu accelerația aa) este:
mBa=GBt−T−Ff  ⟹  T=GBt−Ff−mBam_B a = G_{Bt} - T - F_f \implies T = G_{Bt} - F_f - m_B a
  • Componenta tangențială a greutății:
GBt=mB⋅g⋅sin⁡α=1,0 kg⋅10 m/s2⋅0,8=8 NG_{Bt} = m_B \cdot g \cdot \sin\alpha = 1,0\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0,8 = 8\text{ N}
  • Pe direcția normală, forțele se compensează:
N=GBn=mB⋅g⋅cos⁡αN = G_{Bn} = m_B \cdot g \cdot \cos\alpha
  • Deoarece sin⁡α=0,8\sin\alpha = 0,8, avem cos⁡α=1−0,82=0,6\cos\alpha = \sqrt{1 - 0,8^2} = 0,6. Forța de frecare este:
Ff=μ⋅N=μ⋅mB⋅g⋅cos⁡α=0,2⋅1,0 kg⋅10 m/s2⋅0,6=1,2 NF_f = \mu \cdot N = \mu \cdot m_B \cdot g \cdot \cos\alpha = 0,2 \cdot 1,0\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0,6 = 1,2\text{ N}
  • Calculăm valoarea tensiunii din fir:
T=8 N−1,2 N−1,0 kg⋅1,2 m/s2=6,8 N−1,2 N=5,6 NT = 8\text{ N} - 1,2\text{ N} - 1,0\text{ kg} \cdot 1,2\text{ m/s}^2 = 6,8\text{ N} - 1,2\text{ N} = 5,6\text{ N}

(1p pentru ecuația de mișcare a corpului B, 1p pentru GBtG_{Bt}, 1p pentru FfF_f, 1p pentru rezultatul final T=5,6 NT = 5,6\text{ N})

c. Determinarea raportului mBmA\frac{m_B}{m_A} (4 puncte)

  • Asupra corpului AA, care urcă cu accelerația aa, acționează greutatea G⃗A=mAg⃗\vec{G}_A = m_A \vec{g} (în jos) și tensiunea din fir T⃗\vec{T} (în sus):
T−mAg=mAa  ⟹  T=mA(g+a)T - m_A g = m_A a \implies T = m_A (g + a)
  • Exprimăm masa corpului AA:
mA=Tg+a=5,6 N10 m/s2+1,2 m/s2=5,611,2 kg=0,5 kgm_A = \frac{T}{g + a} = \frac{5,6\text{ N}}{10\text{ m/s}^2 + 1,2\text{ m/s}^2} = \frac{5,6}{11,2}\text{ kg} = 0,5\text{ kg}
  • Raportul maselor este:
mBmA=1,0 kg0,5 kg=2\frac{m_B}{m_A} = \frac{1,0\text{ kg}}{0,5\text{ kg}} = 2

(3p pentru relația dintre mase și accelerații, 1p pentru rezultatul final mBmA=2\frac{m_B}{m_A} = 2)

d. Distanța parcursă de corpul BB în Δt=0,5 s\Delta t = 0,5\text{ s} (3 puncte)

  • Mișcarea corpului BB este rectilinie uniform accelerată fără viteză inițială (v0=0v_0 = 0). Legea mișcării este:
d=a⋅(Δt)22d = \frac{a \cdot (\Delta t)^2}{2}
  • Înlocuind valorile numerice:
d=1,2 m/s2⋅(0,5 s)22=1,2⋅0,252 m=0,15 m=15 cmd = \frac{1,2\text{ m/s}^2 \cdot (0,5\text{ s})^2}{2} = \frac{1,2 \cdot 0,25}{2}\text{ m} = 0,15\text{ m} = 15\text{ cm}

(1p pentru formula vitezei/legii mișcării, 1p pentru relația cinematică, 1p pentru rezultatul final d=15 cmd = 15\text{ cm})

Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un corp având masa m=2 kgm = 2\text{ kg} cade, din repaus, de la înălțimea H=50 mH = 50\text{ m} față de sol. După ce corpul parcurge în cădere liberă distanța d=45 md = 45\text{ m}, pe ultimii 5 m5\text{ m}, asupra corpului acționează o forță constantă F⃗\vec{F}, orientată vertical în sus, sub acțiunea căreia corpul se oprește în momentul atingerii solului. Pe toată durata mișcării, interacțiunea cu aerul se consideră neglijabilă. Energia potențială gravitațională se consideră nulă la nivelul solului. Determinați:

  • a. energia potențială gravitațională în momentul în care corpul se află la înălțimea H=50 mH = 50\text{ m};
  • b. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului în timpul căderii libere a acestuia pe distanța d=45 md = 45\text{ m};
  • c. valoarea impulsului corpului în momentul în care începe să acționeze forța constantă F⃗\vec{F};
  • d. valoarea forței constante F⃗\vec{F}.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea

a. Energia potențială gravitațională la înălțimea H=50 mH = 50\text{ m} (3 puncte)

  • Energia potențială gravitațională la înălțimea HH față de sol este dată de:
Ep0=m⋅g⋅HE_{p0} = m \cdot g \cdot H
  • Înlocuind numeric:
Ep0=2 kg⋅10 m/s2⋅50 m=1000 JE_{p0} = 2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 50\text{ m} = 1000\text{ J}

(2p pentru formulă, 1p pentru rezultatul final Ep0=1000 JE_{p0} = 1000\text{ J})

b. Lucrul mecanic efectuat de greutate pe distanța d=45 md = 45\text{ m} (4 puncte)

  • Greutatea este o forță constantă orientată vertical în jos, în sensul deplasării:
LG=m⋅g⋅dL_G = m \cdot g \cdot d
  • Înlocuind numeric:
LG=2 kg⋅10 m/s2⋅45 m=900 JL_G = 2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 45\text{ m} = 900\text{ J}

(3p pentru formulă, 1p pentru rezultatul final LG=900 JL_G = 900\text{ J})

c. Valoarea impulsului corpului la începutul acțiunii forței F⃗\vec{F} (4 puncte)

  • În prima etapă (cădere liberă din repaus pe distanța d=45 md = 45\text{ m}), energia cinetică câștigată este egală cu lucrul mecanic al greutății:
Ec=LG  ⟹  mv22=m⋅g⋅d  ⟹  v=2gdE_c = L_G \implies \frac{m v^2}{2} = m \cdot g \cdot d \implies v = \sqrt{2 g d}
  • Calculăm viteza atinsă:
v=2⋅10 m/s2⋅45 m=900 m/s=30 m/sv = \sqrt{2 \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 45\text{ m}} = \sqrt{900}\text{ m/s} = 30\text{ m/s}
  • Impulsul corpului în acel moment este:
p=m⋅v=2 kg⋅30 m/s=60 kg⋅m/sp = m \cdot v = 2\text{ kg} \cdot 30\text{ m/s} = 60\text{ kg}\cdot\text{m/s}

(1p pentru conservarea energiei/teorema variației EcE_c, 1p pentru formula energiei cinetice, 1p pentru formula impulsului p=mvp = mv, 1p pentru rezultatul final p=60 kg⋅m/sp = 60\text{ kg}\cdot\text{m/s})

d. Valoarea forței constante F⃗\vec{F} (4 puncte)

  • Aplicăm teorema variației energiei cinetice între momentul inițial (plecare din repaus de la înălțimea HH) și momentul final (oprire la sol):
ΔEc,total=Ec,final−Ec,inițial=0−0=0\Delta E_{c,\text{total}} = E_{c,\text{final}} - E_{c,\text{inițial}} = 0 - 0 = 0
  • Forțele care efectuează lucru mecanic pe întreaga mișcare sunt greutatea (pe distanța HH) și forța F⃗\vec{F} (pe ultimii H−d=5 mH - d = 5\text{ m}, orientată în sus, deci cu lucru mecanic rezistent):
Ltotal=LG−LF=m⋅g⋅H−F⋅(H−d)=0L_{\text{total}} = L_G - L_F = m \cdot g \cdot H - F \cdot (H - d) = 0
  • Exprimăm forța F⃗\vec{F}:
F=m⋅g⋅HH−d=1000 J50 m−45 m=1000 J5 m=200 NF = \frac{m \cdot g \cdot H}{H - d} = \frac{1000\text{ J}}{50\text{ m} - 45\text{ m}} = \frac{1000\text{ J}}{5\text{ m}} = 200\text{ N}

(1p pentru ΔEc=Ltotal\Delta E_c = L_{\text{total}}, 1p pentru ΔEc=0\Delta E_c = 0, 1p pentru expresia lucrului mecanic total, 1p pentru rezultatul final F=200 NF = 200\text{ N})


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J/(mol⋅K)R = 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația pV=νRTp V = \nu R T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Unitatea de măsură în S.I. a raportului dintre căldura specifică și constanta gazelor ideale este:

  • a. molkg\frac{\text{mol}}{\text{kg}}
  • b. kgmol\frac{\text{kg}}{\text{mol}}
  • c. mol\text{mol}
  • d. kg\text{kg} (3p)

2. O cantitate dată de gaz ideal efectuează un proces descris de legea p=aVp = a V (a=const.a = \text{const.}). Volumul gazului în starea finală este de două ori mai mic decât volumul gazului în starea inițială. Raportul dintre presiunea atinsă de gaz în starea finală și presiunea în starea inițială este:

  • a. 0,50,5
  • b. 11
  • c. 1,51,5
  • d. 22 (3p)

3. O cantitate ν\nu de gaz ideal ocupă volumul ViV_i la presiunea pip_i. Gazul se destinde la temperatura constantă TT până la volumul VfV_f și presiunea pfp_f. Expresia căldurii schimbate de gaz cu mediul exterior, în timpul acestei transformări, este:

  • a. Q=νCpTln⁡ViVfQ = \nu C_p T \ln\frac{V_i}{V_f}
  • b. Q=νCpTln⁡VfViQ = \nu C_p T \ln\frac{V_f}{V_i}
  • c. Q=νRTln⁡ViVfQ = \nu R T \ln\frac{V_i}{V_f}
  • d. Q=νRTln⁡VfViQ = \nu R T \ln\frac{V_f}{V_i} (3p)

4. Într-o butelie se află o cantitate ν=0,2 kmol\nu = 0,2\text{ kmol} de hidrogen, considerat gaz ideal, la presiunea p=16,62⋅105 Pap = 16,62 \cdot 10^5\text{ Pa} și la temperatura t=47∘Ct = 47^\circ\text{C}. Volumul buteliei este:

  • a. 32 L32\text{ L}
  • b. 94 L94\text{ L}
  • c. 320 L320\text{ L}
  • d. 940 L940\text{ L} (3p)

5. În figura alăturată este reprezentat în coordonate (p−V)(p-V) procesul ciclic (1→2→3→1)(1 \to 2 \to 3 \to 1) suferit de un gaz ideal. Lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior este:

Proces ciclic 1-2-3-1

  • a. −9pV-9 p V
  • b. −4,5pV-4,5 p V
  • c. 4,5pV4,5 p V
  • d. 9pV9 p V (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns a (3 puncte)

  • Analizăm dimensional raportul:
[cR]=[c][R]=J/(kg⋅K)J/(mol⋅K)=molkg\left[\frac{c}{R}\right] = \frac{[c]}{[R]} = \frac{\text{J}/(\text{kg}\cdot\text{K})}{\text{J}/(\text{mol}\cdot\text{K})} = \frac{\text{mol}}{\text{kg}}
  • Răspuns corect: a.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Legea procesului fiind p=aVp = a V, raportul presiunilor este:
pfpi=aVfaVi=VfVi\frac{p_f}{p_i} = \frac{a V_f}{a V_i} = \frac{V_f}{V_i}
  • Deoarece volumul final este de două ori mai mic decât cel inițial (Vf=Vi2V_f = \frac{V_i}{2}), avem:
pfpi=12=0,5\frac{p_f}{p_i} = \frac{1}{2} = 0,5
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Într-o transformare izotermă (T=const.T = \text{const.}), variația energiei interne este nulă (ΔU=0\Delta U = 0).
  • Conform primului principiu al termodinamicii:
Q=L=νRTln⁡VfViQ = L = \nu R T \ln\frac{V_f}{V_i}
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Temperatura absolută este:
T=t+273,15≅47+273=320 KT = t + 273,15 \cong 47 + 273 = 320\text{ K}
  • Cantitatea de substanță este ν=0,2 kmol=200 mol\nu = 0,2\text{ kmol} = 200\text{ mol}.
  • Din ecuația de stare a gazului ideal:
V=νRTp=200 mol⋅8,31 J/(mol⋅K)⋅320 K16,62⋅105 PaV = \frac{\nu R T}{p} = \frac{200\text{ mol} \cdot 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}) \cdot 320\text{ K}}{16,62 \cdot 10^5\text{ Pa}} V=1662⋅32016,62⋅105 m3=100⋅320105 m3=0,32 m3=320 LV = \frac{1662 \cdot 320}{16,62 \cdot 10^5}\text{ m}^3 = \frac{100 \cdot 320}{10^5}\text{ m}^3 = 0,32\text{ m}^3 = 320\text{ L}
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns b (3 puncte)

  • Lucrul mecanic într-un ciclu este egal cu aria figurii geometrice din diagrama p−Vp-V.
  • Ciclul este parcurs în sens trigonometric (antiorar), ceea ce înseamnă că lucrul mecanic total este negativ.
  • Aria triunghiului dreptunghic este:
Aria=Δp⋅ΔV2=3p⋅3V2=4,5pV\text{Aria} = \frac{\Delta p \cdot \Delta V}{2} = \frac{3p \cdot 3V}{2} = 4,5 p V
  • Prin urmare:
Ltotal=−4,5pVL_{\text{total}} = -4,5 p V
  • Răspuns corect: b.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un cilindru orizontal de volum V=22 LV = 22\text{ L} este împărțit în două compartimente printr-un piston subțire, termoizolant, care se poate mișca fără frecare. Pistonul se află inițial în echilibru. Într-un compartiment al cilindrului se află o masă m1=11 gm_1 = 11\text{ g} de dioxid de carbon (CO2\text{CO}_2), cu masa molară μ1=44⋅10−3 kg/mol\mu_1 = 44 \cdot 10^{-3}\text{ kg/mol}, iar în celălalt compartiment se află o masă m2=16 gm_2 = 16\text{ g} oxigen (O2\text{O}_2), cu masa molară μ2=32⋅10−3 kg/mol\mu_2 = 32 \cdot 10^{-3}\text{ kg/mol}. Temperatura inițială a celor două gaze este t=27∘Ct = 27^\circ\text{C}. Determinați:

  • a. cantitatea de oxigen din cilindru;
  • b. raportul V1/V2V_1 / V_2 al volumelor ocupate de dioxidul de carbon și de oxigen;
  • c. densitatea dioxidului de carbon aflat în cilindru;
  • d. temperatura până la care trebuie încălzit dioxidul de carbon, astfel încât pistonul să împartă cilindrul în două compartimente de volume egale. Compartimentul care conține oxigen este menținut la temperatura inițială.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea

a. Cantitatea de oxigen din cilindru (3 puncte)

  • Cantitatea de substanță (numărul de moli) de oxigen este:
ν2=m2μ2=16 g32 g/mol=0,5 mol\nu_2 = \frac{m_2}{\mu_2} = \frac{16\text{ g}}{32\text{ g/mol}} = 0,5\text{ mol}

(2p pentru formulă, 1p pentru rezultatul final ν2=0,5 mol\nu_2 = 0,5\text{ mol})

b. Raportul volumelor V1/V2V_1 / V_2 (4 puncte)

  • Pistonul fiind mobil și aflat în echilibru mecanic, presiunile din cele două compartimente sunt egale:
p1=p2=pp_1 = p_2 = p
  • Scriem ecuațiile de stare Clapeyron-Mendeleev pentru ambele gaze aflate la aceeași temperatură T=27+273=300 KT = 27 + 273 = 300\text{ K}:
pV1=ν1RT,pV2=ν2RTp V_1 = \nu_1 R T, \quad p V_2 = \nu_2 R T
  • Cantitatea de dioxid de carbon este:
ν1=m1μ1=11 g44 g/mol=0,25 mol\nu_1 = \frac{m_1}{\mu_1} = \frac{11\text{ g}}{44\text{ g/mol}} = 0,25\text{ mol}
  • Împărțind membru cu membru ecuațiile de stare:
V1V2=ν1ν2=0,25 mol0,5 mol=0,5\frac{V_1}{V_2} = \frac{\nu_1}{\nu_2} = \frac{0,25\text{ mol}}{0,5\text{ mol}} = 0,5

(1p pentru ecuația gazului 1, 1p pentru ecuația gazului 2, 1p pentru p1=p2p_1 = p_2, 1p pentru rezultatul final V1V2=0,5\frac{V_1}{V_2} = 0,5)

c. Densitatea dioxidului de carbon aflat în cilindru (4 puncte)

  • Volumul total al cilindrului este suma celor două volume:
V1+V2=VV_1 + V_2 = V
  • Deoarece V1=0,5V2  ⟹  V2=2V1V_1 = 0,5 V_2 \implies V_2 = 2 V_1, avem:
V1+2V1=3V1=V  ⟹  V1=V3=223 L=223⋅10−3 m3V_1 + 2 V_1 = 3 V_1 = V \implies V_1 = \frac{V}{3} = \frac{22}{3}\text{ L} = \frac{22}{3} \cdot 10^{-3}\text{ m}^3
  • Densitatea dioxidului de carbon este:
ρ1=m1V1=11⋅10−3 kg223⋅10−3 m3=3322 kg/m3=1,5 kg/m3\rho_1 = \frac{m_1}{V_1} = \frac{11 \cdot 10^{-3}\text{ kg}}{\frac{22}{3} \cdot 10^{-3}\text{ m}^3} = \frac{33}{22}\text{ kg/m}^3 = 1,5\text{ kg/m}^3

(1p pentru formula densității, 2p pentru determinarea V1V_1, 1p pentru rezultatul final ρ1=1,5 kg/m3\rho_1 = 1,5\text{ kg/m}^3)

d. Temperatura finală a dioxidului de carbon (4 puncte)

  • În noua stare de echilibru, compartimentele au volume egale:
V1′=V2′=V2=11 LV_1' = V_2' = \frac{V}{2} = 11\text{ L}
  • Pistonul fiind din nou în echilibru mecanic, presiunile finale sunt egale: p1′=p2′p_1' = p_2'.
  • Ecuațiile de stare în starea finală sunt:
p1′V1′=ν1RT1′,p2′V2′=ν2RT2p_1' V_1' = \nu_1 R T_1', \quad p_2' V_2' = \nu_2 R T_2
  • Deoarece V1′=V2′V_1' = V_2' și p1′=p2′p_1' = p_2', obținem:
ν1RT1′=ν2RT2  ⟹  T1′=ν2ν1⋅T2\nu_1 R T_1' = \nu_2 R T_2 \implies T_1' = \frac{\nu_2}{\nu_1} \cdot T_2
  • Compartimentul cu oxigen fiind menținut la temperatura inițială (T2=300 KT_2 = 300\text{ K}):
T1′=0,5 mol0,25 mol⋅300 K=2⋅300 K=600 K(327∘C)T_1' = \frac{0,5\text{ mol}}{0,25\text{ mol}} \cdot 300\text{ K} = 2 \cdot 300\text{ K} = 600\text{ K} \quad (327^\circ\text{C})

(1p pentru ecuația stării finale a gazului 1, 1p pentru ecuația gazului 2, 1p pentru condiția de echilibru p1′=p2′p_1' = p_2', 1p pentru rezultatul final T1′=600 KT_1' = 600\text{ K})

Subiectul al III-lea (15 puncte)

O cantitate de gaz ideal monoatomic (CV=1,5RC_V = 1,5 R) efectuează transformarea ciclică 1→2→3→4→11 \to 2 \to 3 \to 4 \to 1 reprezentată în coordonate p−Vp-V în figura alăturată. Parametrii de stare ai gazului în starea 1 sunt p1=105 Pap_1 = 10^5\text{ Pa} și V1=1 LV_1 = 1\text{ L}. Calculați:

Transformare ciclică în coordonate p-V

  • a. variația energiei interne a gazului între stările 1 și 3;
  • b. valoarea căldurii primite de gaz pe parcursul transformării ciclice;
  • c. randamentul unui motor termic care ar funcționa după transformarea ciclică descrisă;
  • d. randamentul unui ciclu Carnot care ar funcționa între temperaturile extreme atinse de gaz în acest proces ciclic.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea

a. Variația energiei interne între stările 1 și 3 (4 puncte)

  • Din diagrama p−Vp-V citim parametrii stărilor:
    • Starea 1: p1=105 Pap_1 = 10^5\text{ Pa}, V1=1 L=10−3 m3V_1 = 1\text{ L} = 10^{-3}\text{ m}^3;
    • Starea 2: p2=3p1=3⋅105 Pap_2 = 3 p_1 = 3 \cdot 10^5\text{ Pa}, V2=V1=10−3 m3V_2 = V_1 = 10^{-3}\text{ m}^3;
    • Starea 3: p3=3p1=3⋅105 Pap_3 = 3 p_1 = 3 \cdot 10^5\text{ Pa}, V3=3V1=3⋅10−3 m3V_3 = 3 V_1 = 3 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3.
  • Variația energiei interne depinde exclusiv de stările inițială și finală:
ΔU13=νCV(T3−T1)=1,5⋅(νRT3−νRT1)=1,5⋅(p3V3−p1V1)\Delta U_{13} = \nu C_V (T_3 - T_1) = 1,5 \cdot (\nu R T_3 - \nu R T_1) = 1,5 \cdot (p_3 V_3 - p_1 V_1)
  • Înlocuind numeric:
ΔU13=1,5⋅(3⋅105 Pa⋅3⋅10−3 m3−105 Pa⋅10−3 m3)\Delta U_{13} = 1,5 \cdot (3 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 3 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 - 10^5\text{ Pa} \cdot 10^{-3}\text{ m}^3) ΔU13=1,5⋅(900 J−100 J)=1,5⋅800 J=1200 J\Delta U_{13} = 1,5 \cdot (900\text{ J} - 100\text{ J}) = 1,5 \cdot 800\text{ J} = 1200\text{ J}

(2p pentru formula ΔU13=νCV(T3−T1)\Delta U_{13} = \nu C_V (T_3 - T_1), 1p pentru T3=9T1T_3 = 9 T_1, 1p pentru rezultatul final ΔU13=1200 J\Delta U_{13} = 1200\text{ J})

b. Căldura primită de gaz (4 puncte)

  • Căldura este primită pe porțiunile unde temperatura crește:
    • Transformarea 1→21 \to 2 (încălzire izocoră la V1=const.V_1 = \text{const.}):
Q12=νCV(T2−T1)=1,5⋅(p2V1−p1V1)=1,5⋅(300 J−100 J)=300 JQ_{12} = \nu C_V (T_2 - T_1) = 1,5 \cdot (p_2 V_1 - p_1 V_1) = 1,5 \cdot (300\text{ J} - 100\text{ J}) = 300\text{ J}
  • Transformarea 2→32 \to 3 (destindere izobară la p2=3p1=const.p_2 = 3 p_1 = \text{const.}): Pentru gaz monoatomic, Cp=CV+R=2,5RC_p = C_V + R = 2,5 R.
Q23=νCp(T3−T2)=2,5⋅(p3V3−p2V2)=2,5⋅(900 J−300 J)=2,5⋅600 J=1500 JQ_{23} = \nu C_p (T_3 - T_2) = 2,5 \cdot (p_3 V_3 - p_2 V_2) = 2,5 \cdot (900\text{ J} - 300\text{ J}) = 2,5 \cdot 600\text{ J} = 1500\text{ J}
  • Căldura totală primită este:
Qprimit=Q12+Q23=300 J+1500 J=1800 JQ_{\text{primit}} = Q_{12} + Q_{23} = 300\text{ J} + 1500\text{ J} = 1800\text{ J}

(1p pentru identificarea etapelor de primire a căldurii, 1p pentru Q12Q_{12}, 1p pentru Q23Q_{23}, 1p pentru rezultatul final Qprimit=1800 JQ_{\text{primit}} = 1800\text{ J})

c. Randamentul ciclului (4 puncte)

  • Lucrul mecanic total efectuat într-un ciclu dreptunghiular este egal cu aria dreptunghiului delimitat:
Ltotal=(p2−p1)⋅(V3−V1)=(3⋅105−105) Pa⋅(3⋅10−3−1⋅10−3) m3L_{\text{total}} = (p_2 - p_1) \cdot (V_3 - V_1) = (3 \cdot 10^5 - 10^5)\text{ Pa} \cdot (3 \cdot 10^{-3} - 1 \cdot 10^{-3})\text{ m}^3 Ltotal=2⋅105 Pa⋅2⋅10−3 m3=400 JL_{\text{total}} = 2 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 2 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 400\text{ J}
  • Randamentul motorului termic este:
η=LtotalQprimit=400 J1800 J=29≅22,22%\eta = \frac{L_{\text{total}}}{Q_{\text{primit}}} = \frac{400\text{ J}}{1800\text{ J}} = \frac{2}{9} \cong 22,22\%

(1p pentru formula randamentului, 2p pentru calculul LtotalL_{\text{total}}, 1p pentru rezultatul final η≅22%\eta \cong 22\%)

d. Randamentul ciclului Carnot între temperaturile extreme (3 puncte)

  • Temperatura minimă este atinsă în starea 1: Tmin⁡=T1=p1V1νRT_{\min} = T_1 = \frac{p_1 V_1}{\nu R}.
  • Temperatura maximă este atinsă în starea 3: Tmax⁡=T3=p3V3νR=3p1⋅3V1νR=9T1T_{\max} = T_3 = \frac{p_3 V_3}{\nu R} = \frac{3p_1 \cdot 3V_1}{\nu R} = 9 T_1.
  • Randamentul ciclului Carnot între aceste extreme este:
ηC=1−Tmin⁡Tmax⁡=1−T19T1=1−19=89≅88,89%\eta_C = 1 - \frac{T_{\min}}{T_{\max}} = 1 - \frac{T_1}{9 T_1} = 1 - \frac{1}{9} = \frac{8}{9} \cong 88,89\%

(1p pentru formula ηC=1−Tmin⁡Tmax⁡\eta_C = 1 - \frac{T_{\min}}{T_{\max}}, 1p pentru raportul temperaturilor, 1p pentru rezultatul final ηC≅89%\eta_C \cong 89\%)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură a produsului I⋅RI \cdot R este aceeași cu cea a mărimii descrise de relația:

  • a. P⋅RP \cdot R
  • b. P⋅ΔtP \cdot \Delta t
  • c. PU\frac{P}{U}
  • d. PI\frac{P}{I} (3p)

2. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența intensității curentului prin trei rezistoare cu rezistențele R1R_1, R2R_2 și R3R_3, de tensiunea aplicată la bornele lor. Rezistoarele sunt confecționate din același material, au aceeași lungime, dar au secțiuni transversale diferite. Relația corectă între ariile secțiunilor transversale ale acestora este:

Dependența I(U) pentru trei rezistoare

  • a. S1>S2>S3S_1 > S_2 > S_3
  • b. S1<S3<S2S_1 < S_3 < S_2
  • c. S1<S2<S3S_1 < S_2 < S_3
  • d. S2>S3>S1S_2 > S_3 > S_1 (3p)

3. Dacă, accidental, la bornele unui generator se conectează un conductor de rezistență neglijabilă, intensitatea curentului prin acesta devine IscI_{\text{sc}}. Tensiunea electromotoare a generatorului este EE. Puterea maximă Pmax⁡P_{\max} pe care o poate debita generatorul unui circuit cu rezistența electrică aleasă convenabil poate fi exprimată prin relația:

  • a. Pmax⁡=E⋅IscP_{\max} = E \cdot I_{\text{sc}}
  • b. Pmax⁡=E⋅Isc4P_{\max} = \frac{E \cdot I_{\text{sc}}}{4}
  • c. Pmax⁡=E⋅Isc2P_{\max} = \frac{E \cdot I_{\text{sc}}}{2}
  • d. Pmax⁡=2E⋅IscP_{\max} = 2 E \cdot I_{\text{sc}} (3p)

4. Secțiunea transversală a unui conductor este străbătută de sarcina electrică Q=30 CQ = 30\text{ C} într-un interval de timp Δt=2 min\Delta t = 2\text{ min}. Intensitatea curentului electric care parcurge conductorul este:

  • a. 25 A25\text{ A}
  • b. 15 A15\text{ A}
  • c. 250 mA250\text{ mA}
  • d. 150 mA150\text{ mA} (3p)

5. La bornele unei baterii având parametrii EE și rr se conectează o grupare serie formată din trei rezistoare identice, având fiecare rezistența RR. Randamentul circuitului are valoarea η=75%\eta = 75\%. Relația dintre rezistența interioară a bateriei și rezistența electrică a unui rezistor este:

  • a. r=23Rr = \frac{2}{3} R
  • b. r=Rr = R
  • c. r=32Rr = \frac{3}{2} R
  • d. r=R3r = \frac{R}{3} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns d (3 puncte)

  • Conform legii lui Ohm, produsul I⋅RI \cdot R reprezintă tensiunea electrică UU.
  • Din formula puterii electrice P=U⋅IP = U \cdot I, obținem U=PIU = \frac{P}{I}.
  • Răspuns corect: d.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • În graficul I=f(U)I = f(U), panta fiecărei drepte este inversul rezistenței: panta=IU=1R\text{panta} = \frac{I}{U} = \frac{1}{R}.
  • Din grafic, panta dreptei 1 este cea mai mare, deci:
1R1>1R2>1R3  ⟹  R1<R2<R3\frac{1}{R_1} > \frac{1}{R_2} > \frac{1}{R_3} \implies R_1 < R_2 < R_3
  • Rezistența unui conductor este R=ρlS  ⟹  S=ρlRR = \rho \frac{l}{S} \implies S = \rho \frac{l}{R}.
  • Materialul și lungimea fiind identice, secțiunea este invers proporțională cu rezistența, de unde:
S1>S2>S3S_1 > S_2 > S_3
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • Curentul de scurtcircuit este Isc=Er  ⟹  r=EIscI_{\text{sc}} = \frac{E}{r} \implies r = \frac{E}{I_{\text{sc}}}.
  • Puterea debitată pe circuitul exterior este maximă la adaptarea de sarcină (R=rR = r):
Pmax⁡=E24r=E24⋅EIsc=E⋅Isc4P_{\max} = \frac{E^2}{4r} = \frac{E^2}{4 \cdot \frac{E}{I_{\text{sc}}}} = \frac{E \cdot I_{\text{sc}}}{4}
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Convertim intervalul de timp în secunde: Δt=2 min=120 s\Delta t = 2\text{ min} = 120\text{ s}.
  • Intensitatea curentului electric este:
I=QΔt=30 C120 s=0,25 A=250 mAI = \frac{Q}{\Delta t} = \frac{30\text{ C}}{120\text{ s}} = 0,25\text{ A} = 250\text{ mA}
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns b (3 puncte)

  • Rezistența echivalentă a celor trei rezistoare conectate în serie este Rext=3RR_{\text{ext}} = 3 R.
  • Randamentul circuitului simplu este:
η=RextRext+r=3R3R+r=0,75=34\eta = \frac{R_{\text{ext}}}{R_{\text{ext}} + r} = \frac{3 R}{3 R + r} = 0,75 = \frac{3}{4}
  • Rezolvăm ecuația:
4⋅3R=3⋅(3R+r)  ⟹  12R=9R+3r  ⟹  3r=3R  ⟹  r=R4 \cdot 3 R = 3 \cdot (3 R + r) \implies 12 R = 9 R + 3 r \implies 3 r = 3 R \implies r = R
  • Răspuns corect: b.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

În circuitul electric a cărui schemă este prezentată în figura alăturată rezistențele electrice ale rezistoarelor au valorile R=10 ΩR = 10\ \Omega și R1=9 ΩR_1 = 9\ \Omega. Cele două generatoare au tensiunile electromotoare E1=18 VE_1 = 18\text{ V}, E2=15 VE_2 = 15\text{ V} și rezistențele interioare r1=1 Ωr_1 = 1\ \Omega și r2r_2 necunoscută. Intensitatea curentului electric prin rezistorul RR este IR=1,4 AI_R = 1,4\text{ A}.

Schema circuitului electric cu două generatoare

  • a. Rezistorul RR este confecționat dintr-un conductor cu rezistivitatea ρ=3,14⋅10−6 Ω⋅m\rho = 3,14 \cdot 10^{-6}\ \Omega\cdot\text{m} și diametrul secțiunii transversale d=0,6 mmd = 0,6\text{ mm}. Determinați lungimea conductorului.
  • b. Calculați tensiunea electrică la bornele generatorului E1E_1.
  • c. Determinați rezistența interioară a generatorului E2E_2.
  • d. Se înlocuiește rezistorul RR cu un rezistor RxR_x. Determinați rezistența electrică a acestui rezistor astfel încât intensitatea curentului electric prin generatorul E2E_2 să fie nulă.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea

a. Lungimea conductorului din care este realizat rezistorul RR (3 puncte)

  • Aria secțiunii transversale circulare este:
S=πd24=3,14⋅(0,6⋅10−3 m)24=3,14⋅0,36⋅10−64 m2=3,14⋅0,09⋅10−6 m2S = \frac{\pi d^2}{4} = \frac{3,14 \cdot (0,6 \cdot 10^{-3}\text{ m})^2}{4} = \frac{3,14 \cdot 0,36 \cdot 10^{-6}}{4}\text{ m}^2 = 3,14 \cdot 0,09 \cdot 10^{-6}\text{ m}^2
  • Din formula rezistenței electrice R=ρLSR = \rho \frac{L}{S}:
L=R⋅Sρ=10 Ω⋅3,14⋅0,09⋅10−6 m23,14⋅10−6 Ω⋅m=10⋅0,09 m=0,9 mL = \frac{R \cdot S}{\rho} = \frac{10\ \Omega \cdot 3,14 \cdot 0,09 \cdot 10^{-6}\text{ m}^2}{3,14 \cdot 10^{-6}\ \Omega\cdot\text{m}} = 10 \cdot 0,09\text{ m} = 0,9\text{ m}

(1p pentru formula rezistenței, 1p pentru aria secțiunii, 1p pentru rezultatul final L=0,9 mL = 0,9\text{ m})

b. Tensiunea electrică la bornele generatorului E1E_1 (4 puncte)

  • Aplicând a doua teoremă a lui Kirchhoff pe ochiul ce conține generatorul 1, rezistorul R1R_1 și rezistorul RR:
E1=I1(R1+r1)+IRRE_1 = I_1 (R_1 + r_1) + I_R R
  • Cunoaștem tensiunea pe rezistorul RR: UR=IRR=1,4 A⋅10 Ω=14 VU_R = I_R R = 1,4\text{ A} \cdot 10\ \Omega = 14\text{ V}.
  • Calculăm intensitatea curentului I1I_1:
I1=E1−IRRR1+r1=18 V−14 V9 Ω+1 Ω=4 V10 Ω=0,4 AI_1 = \frac{E_1 - I_R R}{R_1 + r_1} = \frac{18\text{ V} - 14\text{ V}}{9\ \Omega + 1\ \Omega} = \frac{4\text{ V}}{10\ \Omega} = 0,4\text{ A}
  • Tensiunea la bornele generatorului 1 este:
U1=E1−I1r1=18 V−0,4 A⋅1 Ω=17,6 VU_1 = E_1 - I_1 r_1 = 18\text{ V} - 0,4\text{ A} \cdot 1\ \Omega = 17,6\text{ V}

(2p pentru ecuația de ochi, 1p pentru formula tensiunii la borne U1=E1−I1r1U_1 = E_1 - I_1 r_1, 1p pentru rezultatul final U1=17,6 VU_1 = 17,6\text{ V})

c. Rezistența interioară a generatorului E2E_2 (4 puncte)

  • Conform primei teoreme a lui Kirchhoff în nodul comun al celor trei ramuri:
IR=I1+I2  ⟹  I2=IR−I1=1,4 A−0,4 A=1,0 AI_R = I_1 + I_2 \implies I_2 = I_R - I_1 = 1,4\text{ A} - 0,4\text{ A} = 1,0\text{ A}
  • Aplicăm a doua teoremă a lui Kirchhoff pe ramura cu generatorul 2:
E2=I2r2+IRR  ⟹  I2r2=E2−IRRE_2 = I_2 r_2 + I_R R \implies I_2 r_2 = E_2 - I_R R
  • Determinăm rezistența interioară r2r_2:
r2=E2−IRRI2=15 V−14 V1,0 A=1 V1,0 A=1 Ωr_2 = \frac{E_2 - I_R R}{I_2} = \frac{15\text{ V} - 14\text{ V}}{1,0\text{ A}} = \frac{1\text{ V}}{1,0\text{ A}} = 1\ \Omega

(2p pentru ecuația ochiului cu generatorul 2, 1p pentru relația nodului I2=IR−I1I_2 = I_R - I_1, 1p pentru rezultatul final r2=1 Ωr_2 = 1\ \Omega)

d. Rezistența RxR_x pentru care curentul prin E2E_2 se anulează (4 puncte)

  • Dacă intensitatea curentului prin generatorul 2 este nulă (I2=0I_2 = 0), tensiunea la bornele acestei ramuri este chiar tensiunea electromotoare:
URx=E2=15 VU_{Rx} = E_2 = 15\text{ V}
  • Deoarece ramura 2 nu debitează curent (I2=0I_2 = 0), întregul curent furnizat de generatorul 1 trece prin rezistorul RxR_x (I1=IxI_1 = I_x):
E1=Ix(R1+r1)+URx  ⟹  Ix=E1−E2R1+r1=18 V−15 V9 Ω+1 Ω=3 V10 Ω=0,3 AE_1 = I_x (R_1 + r_1) + U_{Rx} \implies I_x = \frac{E_1 - E_2}{R_1 + r_1} = \frac{18\text{ V} - 15\text{ V}}{9\ \Omega + 1\ \Omega} = \frac{3\text{ V}}{10\ \Omega} = 0,3\text{ A}
  • Din legea lui Ohm pentru rezistorul RxR_x:
Rx=URxIx=15 V0,3 A=50 ΩR_x = \frac{U_{Rx}}{I_x} = \frac{15\text{ V}}{0,3\text{ A}} = 50\ \Omega

(1p pentru condiția URx=E2U_{Rx} = E_2, 2p pentru ecuația E1=I(Rx+R1+r1)E_1 = I(R_x + R_1 + r_1), 1p pentru rezultatul final Rx=50 ΩR_x = 50\ \Omega)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Bateria are parametrii E=12 VE = 12\text{ V} și r=1 Ωr = 1\ \Omega. Cele trei rezistoare au rezistențele R1=13 ΩR_1 = 13\ \Omega, R2=15 ΩR_2 = 15\ \Omega, respectiv R3=10 ΩR_3 = 10\ \Omega. Inițial întrerupătorul KK este deschis.

Schema circuitului cu trei rezistoare și întrerupător

  • a. Calculați puterea disipată de rezistorul R1R_1.
  • b. Determinați energia electrică consumată de rezistorul R3R_3 în Δt=15 min\Delta t = 15\text{ min} de funcționare.
  • c. Se închide întrerupătorul KK. Calculați puterea totală dezvoltată de baterie.
  • d. Determinați randamentul circuitului în condițiile în care întrerupătorul KK este închis.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea

a. Puterea disipată de rezistorul R1R_1 cu KK deschis (4 puncte)

  • Când întrerupătorul KK este deschis, rezistorul R2R_2 este deconectat. Rezistoarele R1R_1 și R3R_3 sunt conectate în serie.
  • Intensitatea curentului prin circuit este:
I=ER1+R3+r=12 V13 Ω+10 Ω+1 Ω=12 V24 Ω=0,5 AI = \frac{E}{R_1 + R_3 + r} = \frac{12\text{ V}}{13\ \Omega + 10\ \Omega + 1\ \Omega} = \frac{12\text{ V}}{24\ \Omega} = 0,5\text{ A}
  • Puterea disipată pe rezistorul R1R_1 este:
PR1=I2⋅R1=(0,5 A)2⋅13 Ω=0,25⋅13 W=3,25 WP_{R1} = I^2 \cdot R_1 = (0,5\text{ A})^2 \cdot 13\ \Omega = 0,25 \cdot 13\text{ W} = 3,25\text{ W}

(2p pentru formula puterii P=I2R1P = I^2 R_1, 1p pentru calculul curentului II, 1p pentru rezultatul final PR1=3,25 WP_{R1} = 3,25\text{ W})

b. Energia consumată de R3R_3 în Δt=15 min\Delta t = 15\text{ min} (3 puncte)

  • Convertim timpul în secunde: Δt=15⋅60 s=900 s\Delta t = 15 \cdot 60\text{ s} = 900\text{ s}.
  • Energia disipată de R3R_3 (căldura Joule) este:
QR3=I2⋅R3⋅Δt=(0,5 A)2⋅10 Ω⋅900 s=0,25⋅9000 J=2250 J=2,25 kJQ_{R3} = I^2 \cdot R_3 \cdot \Delta t = (0,5\text{ A})^2 \cdot 10\ \Omega \cdot 900\text{ s} = 0,25 \cdot 9000\text{ J} = 2250\text{ J} = 2,25\text{ kJ}

(2p pentru formula energiei Q=I2R3ΔtQ = I^2 R_3 \Delta t, 1p pentru rezultatul final QR3=2,25 kJQ_{R3} = 2,25\text{ kJ})

c. Puterea totală dezvoltată de baterie cu KK închis (4 puncte)

  • La închiderea întrerupătorului KK, rezistoarele R2R_2 și R3R_3 sunt legate în paralel:
Rp=R2⋅R3R2+R3=15 Ω⋅10 Ω15 Ω+10 Ω=15025 Ω=6 ΩR_p = \frac{R_2 \cdot R_3}{R_2 + R_3} = \frac{15\ \Omega \cdot 10\ \Omega}{15\ \Omega + 10\ \Omega} = \frac{150}{25}\ \Omega = 6\ \Omega
  • Rezistența echivalentă a circuitului exterior este:
Re=R1+Rp=13 Ω+6 Ω=19 ΩR_e = R_1 + R_p = 13\ \Omega + 6\ \Omega = 19\ \Omega
  • Intensitatea curentului debitat de baterie devine:
I′=ERe+r=12 V19 Ω+1 Ω=12 V20 Ω=0,6 AI' = \frac{E}{R_e + r} = \frac{12\text{ V}}{19\ \Omega + 1\ \Omega} = \frac{12\text{ V}}{20\ \Omega} = 0,6\text{ A}
  • Puterea totală generată de baterie este:
PE=E⋅I′=12 V⋅0,6 A=7,2 WP_E = E \cdot I' = 12\text{ V} \cdot 0,6\text{ A} = 7,2\text{ W}

(1p pentru formula curentului I′I', 1p pentru RpR_p, 1p pentru PE=EI′P_E = E I', 1p pentru rezultatul final PE=7,2 WP_E = 7,2\text{ W})

d. Randamentul circuitului cu KK închis (4 puncte)

  • Randamentul transferului de putere către circuitul exterior este:
η=ReRe+r\eta = \frac{R_e}{R_e + r}
  • Înlocuind rezistența exterioară Re=19 ΩR_e = 19\ \Omega și rezistența interioară r=1 Ωr = 1\ \Omega:
η=19 Ω19 Ω+1 Ω=1920=0,95=95%\eta = \frac{19\ \Omega}{19\ \Omega + 1\ \Omega} = \frac{19}{20} = 0,95 = 95\%

(2p pentru formula randamentului η=ReRe+r\eta = \frac{R_e}{R_e + r}, 1p pentru Re=R1+RpR_e = R_1 + R_p, 1p pentru rezultatul final η=95%\eta = 95\%)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. O lentilă formează imaginea unui obiect punctiform. Imaginea este cu siguranță virtuală dacă:

  • a. distanța dintre ea și lentilă este mai mare decât distanța dintre obiect și lentilă
  • b. distanța dintre ea și lentilă este mai mică decât distanța dintre obiect și lentilă
  • c. se formează la intersecția prelungirilor razelor de lumină care au trecut prin lentilă
  • d. se formează la intersecția razelor de lumină care au trecut prin lentilă (3p)

2. Unitatea de măsură în Sistemul Internațional a raportului dintre lucrul mecanic de extracție și constanta Planck este:

  • a. Hz\text{Hz}
  • b. J\text{J}
  • c. m\text{m}
  • d. s\text{s} (3p)

3. O rază de lumină (r)(r) ajunge la o lentilă subțire convergentă și este paralelă cu axa optică principală, ca în figura alăturată. F1F_1 și F2F_2 reprezintă focarul principal obiect, respectiv focarul principal imagine. După trecerea prin lentilă, traseul razei de lumină este cel notat cu:

Traseul razei de lumină prin lentila convergentă

  • a. (1)
  • b. (2)
  • c. (3)
  • d. (4) (3p)

4. O radiație având frecvența ν=6,1⋅1014 Hz\nu = 6,1 \cdot 10^{14}\text{ Hz} este incidentă pe suprafața unui catod caracterizat de frecvența de prag ν0=5,6⋅1014 Hz\nu_0 = 5,6 \cdot 10^{14}\text{ Hz}. Energia cinetică maximă a electronilor emiși prin efect fotoelectric extern este de:

  • a. 3,3⋅10−19 J3,3 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • b. 3,3⋅10−20 J3,3 \cdot 10^{-20}\text{ J}
  • c. 3,3⋅10−21 J3,3 \cdot 10^{-21}\text{ J}
  • d. 6,6⋅10−21 J6,6 \cdot 10^{-21}\text{ J} (3p)

5. O rază de lumină care se propagă prin aer (n≅1n \cong 1) ajunge, sub un unghi de incidență ii, la suprafața de separare cu un lichid și se refractă sub unghiul de refracție rr. Viteza luminii în lichid are expresia:

  • a. v=c⋅sin⁡rsin⁡iv = c \cdot \frac{\sin r}{\sin i}
  • b. v=c⋅sin⁡isin⁡rv = c \cdot \frac{\sin i}{\sin r}
  • c. v=c⋅cos⁡rcos⁡iv = c \cdot \frac{\cos r}{\cos i}
  • d. v=c⋅cos⁡icos⁡rv = c \cdot \frac{\cos i}{\cos r} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Prin definiție, o imagine este reală dacă se formează la intersecția efectivă a razelor emergente de lumină și este virtuală dacă se formează la intersecția prelungirilor acestora.
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Din ecuația lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern, lucrul mecanic de extracție este Lext=hν0L_{\text{ext}} = h \nu_0, de unde:
Lexth=ν0\frac{L_{\text{ext}}}{h} = \nu_0
  • Mărimea reprezintă o frecvență, a cărei unitate de măsură în S.I. este hertzul (Hz\text{Hz} sau s−1\text{s}^{-1}).
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns c (3 puncte)

  • Conform proprietăților fundamentale ale lentilelor subțiri convergente, orice rază incidentă paralelă cu axa optică principală este refractată astfel încât trece prin focarul principal imagine F2F_2, corespunzător traseului (3).
  • Răspuns corect: c.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Ecuația lui Einstein a efectului fotoelectric extern este:
hν=Lext+Ec,max⁡=hν0+Ec,max⁡  ⟹  Ec,max⁡=h(ν−ν0)h \nu = L_{\text{ext}} + E_{c,\max} = h \nu_0 + E_{c,\max} \implies E_{c,\max} = h (\nu - \nu_0)
  • Înlocuind numeric:
Ec,max⁡=6,6⋅10−34 J⋅s⋅(6,1⋅1014−5,6⋅1014) s−1E_{c,\max} = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s} \cdot (6,1 \cdot 10^{14} - 5,6 \cdot 10^{14})\text{ s}^{-1} Ec,max⁡=6,6⋅10−34⋅0,5⋅1014 J=3,3⋅10−20 JE_{c,\max} = 6,6 \cdot 10^{-34} \cdot 0,5 \cdot 10^{14}\text{ J} = 3,3 \cdot 10^{-20}\text{ J}
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Legea refracției la suprafața de separare aer-lichid este:
naersin⁡i=nsin⁡r  ⟹  1⋅sin⁡i=nsin⁡r  ⟹  n=sin⁡isin⁡rn_{\text{aer}} \sin i = n \sin r \implies 1 \cdot \sin i = n \sin r \implies n = \frac{\sin i}{\sin r}
  • Indicele de refracție al lichidului este n=cvn = \frac{c}{v}, deci:
cv=sin⁡isin⁡r  ⟹  v=c⋅sin⁡rsin⁡i\frac{c}{v} = \frac{\sin i}{\sin r} \implies v = c \cdot \frac{\sin r}{\sin i}
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

O lentilă divergentă subțire, având modulul distanței focale ∣f1∣=40 cm|f_1| = 40\text{ cm}, formează imaginea virtuală a unui obiect liniar așezat perpendicular pe axa optică principală. Imaginea este de patru ori mai mică decât obiectul.

  • a. Obiectul are înălțimea y1=2 cmy_1 = 2\text{ cm}. Calculați înălțimea imaginii.
  • b. Calculați distanța dintre lentilă și imagine.
  • c. Realizați un desen în care să evidențiați construcția grafică a imaginii prin lentilă, pentru obiectul considerat, în situația descrisă de problemă.
  • d. Se alipește de lentila cu distanța focală f1f_1 o altă lentilă subțire, convergentă, cu distanța focală f2=50 cmf_2 = 50\text{ cm}. Calculați distanța focală echivalentă a sistemului optic format din cele două lentile.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea

a. Înălțimea imaginii (3 puncte)

  • Pentru o lentilă divergentă cu obiect real, imaginea virtuală este dreaptă (y2>0y_2 > 0), deci mărirea liniară transversală este pozitivă:
β=y2y1=14=0,25\beta = \frac{y_2}{y_1} = \frac{1}{4} = 0,25
  • Înălțimea imaginii este:
y2=β⋅y1=0,25⋅2 cm=0,5 cmy_2 = \beta \cdot y_1 = 0,25 \cdot 2\text{ cm} = 0,5\text{ cm}

(1p pentru formula măririi liniare transversale, 1p pentru β=1/4\beta = 1/4, 1p pentru rezultatul final y2=0,5 cmy_2 = 0,5\text{ cm})

b. Distanța dintre lentilă și imagine (4 puncte)

  • Distanța focală a lentilei divergente este f1=−40 cmf_1 = -40\text{ cm}.
  • Relația dintre mărire și coordonatele pe axa optică este:
β=x2x1=14  ⟹  x1=4x2\beta = \frac{x_2}{x_1} = \frac{1}{4} \implies x_1 = 4 x_2
  • Folosim formula fundamentală a lentilelor subțiri:
1x2−1x1=1f1\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f_1}
  • Înlocuind x1=4x2x_1 = 4 x_2:
1x2−14x2=34x2=1f1=−140 cm\frac{1}{x_2} - \frac{1}{4 x_2} = \frac{3}{4 x_2} = \frac{1}{f_1} = -\frac{1}{40\text{ cm}}
  • Rezolvăm pentru x2x_2:
4x2=−120 cm  ⟹  x2=−30 cm4 x_2 = -120\text{ cm} \implies x_2 = -30\text{ cm}
  • Distanța fizică dintre lentilă și imagine este:
d=∣x2∣=30 cmd = |x_2| = 30\text{ cm}

(1p pentru formula lentilelor subțiri, 1p pentru β=x2/x1\beta = x_2 / x_1, 1p pentru f1=−40 cmf_1 = -40\text{ cm}, 1p pentru rezultatul final ∣x2∣=30 cm|x_2| = 30\text{ cm})

c. Construcția grafică a imaginii prin lentilă (4 puncte)

  • Obiectul real ABAB este plasat la x1=−120 cmx_1 = -120\text{ cm} în fața lentilei divergente.
  • Trasăm razele optice principale din vârful obiectului BB:
    1. O rază paralelă cu axa optică principală, care după refracție diverge ca și cum ar proveni din focarul principal imagine F′F' (situat în fața lentilei, la −40 cm-40\text{ cm}).
    2. O rază ce trece nedeviată prin centrul optic OO al lentilei.
  • Intersecția prelungirii primei raze cu cea de-a doua determină vârful B′B' al imaginii virtuale, drepte și micșorate la x2=−30 cmx_2 = -30\text{ cm}.

Construcția grafică a imaginii virtuale prin lentilă divergentă

(4p pentru construcția grafică corectă a imaginii prin lentilă)

d. Distanța focală echivalentă a sistemului de lentile alipite (4 puncte)

  • Pentru două lentile subțiri alipite, convergența echivalentă este suma algebrică a convergențelor celor două lentile:
Cechiv=C1+C2  ⟺  1fechiv=1f1+1f2C_{\text{echiv}} = C_1 + C_2 \iff \frac{1}{f_{\text{echiv}}} = \frac{1}{f_1} + \frac{1}{f_2}
  • Cu f1=−40 cmf_1 = -40\text{ cm} și f2=50 cmf_2 = 50\text{ cm}:
1fechiv=−140 cm+150 cm=−5+4200 cm=−1200 cm\frac{1}{f_{\text{echiv}}} = -\frac{1}{40\text{ cm}} + \frac{1}{50\text{ cm}} = \frac{-5 + 4}{200\text{ cm}} = -\frac{1}{200\text{ cm}}
  • Distanța focală echivalentă a sistemului este:
fechiv=−200 cm=−2 mf_{\text{echiv}} = -200\text{ cm} = -2\text{ m}

(3p pentru relația convergențelor/distanțelor focale ale lentilelor alipite, 1p pentru rezultatul final fechiv=−200 cmf_{\text{echiv}} = -200\text{ cm})

Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un dispozitiv Young, situat în aer, are distanța dintre fante 2l=0,75 mm2l = 0,75\text{ mm}, iar distanța dintre planul fantelor și ecran este DD. Se iluminează dispozitivul cu o sursă coerentă de lumină monocromatică, situată pe axa de simetrie a sistemului. Lungimea de undă a radiației emise de sursă este λ=700 nm\lambda = 700\text{ nm}. Pe ecran se observă că pe o lungime L=14 mmL = 14\text{ mm} (măsurată perpendicular pe franjele de interferență) se află N=10N = 10 interfranje.

  • a. Calculați valoarea ii a interfranjei.
  • b. Determinați distanța DD dintre planul fantelor și ecran.
  • c. Determinați valoarea frecvenței radiației utilizate.
  • d. În fața uneia dintre fante se plasează o foiță subțire, dintr-un material transparent, cu indicele de refracție n=1,5n = 1,5. Pe ecran se observă că se produce o deplasare a întregii figuri de interferență cu 2,5i2,5 i. Calculați grosimea ee a foiței utilizate.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea

a. Valoarea interfranjei ii (3 puncte)

  • Pe distanța LL se află NN interfranje, deci interfranja este:
i=LN=14 mm10=1,4 mm=1,4⋅10−3 mi = \frac{L}{N} = \frac{14\text{ mm}}{10} = 1,4\text{ mm} = 1,4 \cdot 10^{-3}\text{ m}

(2p pentru formula i=L/Ni = L / N, 1p pentru rezultatul final i=1,4 mmi = 1,4\text{ mm})

b. Distanța DD dintre planul fantelor și ecran (4 puncte)

  • Formula interfranjei în dispozitivul Young este:
i=λD2l  ⟹  D=i⋅2lλi = \frac{\lambda D}{2l} \implies D = \frac{i \cdot 2l}{\lambda}
  • Înlocuind valorile numerice (2l=0,75⋅10−3 m2l = 0,75 \cdot 10^{-3}\text{ m}, λ=700⋅10−9 m\lambda = 700 \cdot 10^{-9}\text{ m}):
D=1,4⋅10−3 m⋅0,75⋅10−3 m700⋅10−9 m=1,05⋅10−60,7⋅10−6 m=1,5 mD = \frac{1,4 \cdot 10^{-3}\text{ m} \cdot 0,75 \cdot 10^{-3}\text{ m}}{700 \cdot 10^{-9}\text{ m}} = \frac{1,05 \cdot 10^{-6}}{0,7 \cdot 10^{-6}}\text{ m} = 1,5\text{ m}

(3p pentru formula i=λD2li = \frac{\lambda D}{2l} și deducerea lui DD, 1p pentru rezultatul final D=1,5 mD = 1,5\text{ m})

c. Valoarea frecvenței radiației utilizate (4 puncte)

  • Relația dintre viteza luminii, lungimea de undă și frecvență este:
c=λ⋅ν  ⟹  ν=cλc = \lambda \cdot \nu \implies \nu = \frac{c}{\lambda}
  • Înlocuind numeric:
ν=3⋅108 m/s700⋅10−9 m=37⋅1015 Hz≅0,4286⋅1015 Hz≅4,3⋅1014 Hz\nu = \frac{3 \cdot 10^8\text{ m/s}}{700 \cdot 10^{-9}\text{ m}} = \frac{3}{7} \cdot 10^{15}\text{ Hz} \cong 0,4286 \cdot 10^{15}\text{ Hz} \cong 4,3 \cdot 10^{14}\text{ Hz}

(3p pentru formula ν=c/λ\nu = c / \lambda, 1p pentru rezultatul final ν≅4,3⋅1014 Hz\nu \cong 4,3 \cdot 10^{14}\text{ Hz})

d. Grosimea ee a foiței transparente (4 puncte)

  • Introducerea foiței de grosime ee și indice nn în calea uneia dintre raze introduce o diferență suplimentară de drum optic:
Δδ=(n−1)⋅e\Delta \delta = (n - 1) \cdot e
  • Această diferență suplimentară deplasează întreaga figură de interferență pe ecran cu:
Δx=D2l⋅Δδ=D2l⋅(n−1)⋅e\Delta x = \frac{D}{2l} \cdot \Delta \delta = \frac{D}{2l} \cdot (n - 1) \cdot e
  • Deoarece i=λD2l  ⟹  D2l=iλi = \frac{\lambda D}{2l} \implies \frac{D}{2l} = \frac{i}{\lambda}, relația devine:
Δx=iλ⋅(n−1)⋅e\Delta x = \frac{i}{\lambda} \cdot (n - 1) \cdot e
  • Conform enunțului, deplasarea este Δx=2,5i\Delta x = 2,5 i:
2,5i=iλ⋅(n−1)⋅e  ⟹  (n−1)⋅e=2,5λ2,5 i = \frac{i}{\lambda} \cdot (n - 1) \cdot e \implies (n - 1) \cdot e = 2,5 \lambda
  • Calculăm grosimea ee:
e=2,5⋅λn−1=2,5⋅700⋅10−9 m1,5−1=1750⋅10−9 m0,5=3500⋅10−9 m=3,5 μme = \frac{2,5 \cdot \lambda}{n - 1} = \frac{2,5 \cdot 700 \cdot 10^{-9}\text{ m}}{1,5 - 1} = \frac{1750 \cdot 10^{-9}\text{ m}}{0,5} = 3500 \cdot 10^{-9}\text{ m} = 3,5\ \mu\text{m}

(2p pentru formula deplasării Δx=D2l(n−1)e\Delta x = \frac{D}{2l}(n - 1)e, 1p pentru Δx=2,5i\Delta x = 2,5 i, 1p pentru rezultatul final e=3,5 μme = 3,5\ \mu\text{m})