BACEduHub
fizicaTeoreticăAnul 2021Sesiunea Iunie

Bacalaureat 2021 - Fizică Teoretic (Sesiunea Iunie)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Dacă un corp coboară rectiliniu o pantă, astfel încât modulul vitezei corpului este constant în timp, atunci:

  • a. energia potențială gravitațională este constantă în timp;
  • b. accelerația corpului crește în timp;
  • c. rezultanta tuturor forțelor care acționează asupra corpului este nulă; (3p)
  • d. energia cinetică a corpului crește în timp.

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relația de definiție a vitezei medii în mișcarea rectilinie este:

  • a. vm=d⋅Δtv_m = d \cdot \Delta t
  • b. vm=ΔxΔtv_m = \frac{\Delta x}{\Delta t} (3p)
  • c. vm=ΔFΔtv_m = \frac{\Delta F}{\Delta t}
  • d. vm=ΔtΔxv_m = \frac{\Delta t}{\Delta x}

3. Unitatea de măsură a mărimii exprimate prin produsul a⋅da \cdot d dintre accelerație și deplasare este:

  • a. m/s\text{m/s}
  • b. N⋅m\text{N}\cdot\text{m}
  • c. W\text{W}
  • d. m2/s2\text{m}^2/\text{s}^2 (3p)

4. Un fir elastic are lungimea nedeformată ℓ0=60 cm\ell_0 = 60\text{ cm} și constanta elastică k=50 N/mk = 50\text{ N/m}. Se taie din acest fir o porțiune de lungime nedeformată ℓ0′=12 cm\ell_0' = 12\text{ cm}. Sub acțiunea unei forțe deformatoare F=10 NF = 10\text{ N}, porțiunea de lungime ℓ0′=12 cm\ell_0' = 12\text{ cm} se alungește cu:

  • a. 100 cm100\text{ cm}
  • b. 5 cm5\text{ cm}
  • c. 4 cm4\text{ cm} (3p)
  • d. 1 cm1\text{ cm}

5. Un corp se deplasează rectiliniu, în lungul axei OxOx, sub acțiunea unei forțe orientate pe direcția și în sensul mișcării. Modulul forței depinde de coordonata la care se află corpul conform graficului din figura alăturată. Lucrul mecanic efectuat de forță la deplasarea corpului între coordonatele 0 m0\text{ m} și 5 m5\text{ m} este:

Graficul forței în funcție de coordonată

  • a. 90 J90\text{ J}
  • b. 72 J72\text{ J} (3p)
  • c. 36 J36\text{ J}
  • d. 18 J18\text{ J}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Mișcarea corpului este rectilinie și uniformă (v=const.v = \text{const.}, deci accelerația a⃗=0\vec{a} = 0).
  • Conform principiului I al mecanicii (principiul inerției):
R⃗=∑F⃗=m⋅a⃗=0\vec{R} = \sum \vec{F} = m \cdot \vec{a} = 0
  • Rezultanta tuturor forțelor ce acționează asupra corpului este nulă.
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Prin definiție, viteza medie în mișcarea rectilinie este raportul dintre deplasarea mobilului Δx\Delta x și intervalul de timp corespunzător Δt\Delta t:
vm=ΔxΔtv_m = \frac{\Delta x}{\Delta t}
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Analizând unitățile de măsură în Sistemul Internațional:
[a⋅d]=[a]⋅[d]=ms2⋅m=m2s2[a \cdot d] = [a] \cdot [d] = \frac{\text{m}}{\text{s}^2} \cdot \text{m} = \frac{\text{m}^2}{\text{s}^2}
  • (Din ecuația lui Galilei v2−v02=2adv^2 - v_0^2 = 2ad, produsul a⋅da \cdot d are dimensiunea vitezei la pătrat).
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Constanta elastică a unui fir omogen este invers proporțională cu lungimea sa inițială (k⋅ℓ0=E⋅S=ct.k \cdot \ell_0 = E \cdot S = \text{ct.}):
k′⋅ℓ0′=k⋅ℓ0  ⟹  k′=k⋅ℓ0ℓ0′k' \cdot \ell_0' = k \cdot \ell_0 \implies k' = k \cdot \frac{\ell_0}{\ell_0'}
  • Cu datele din ipoteză:
k′=50 N/m⋅60 cm12 cm=50⋅5=250 N/mk' = 50\text{ N/m} \cdot \frac{60\text{ cm}}{12\text{ cm}} = 50 \cdot 5 = 250\text{ N/m}
  • Legea lui Hooke pentru porțiunea tăiată oferă alungirea:
Δℓ′=Fk′=10 N250 N/m=0,04 m=4 cm\Delta \ell' = \frac{F}{k'} = \frac{10\text{ N}}{250\text{ N/m}} = 0,04\text{ m} = 4\text{ cm}
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns b (3 puncte)

  • Lucrul mecanic efectuat de o forță unidimensională variabilă reprezintă aria suprafeței delimitate de graficul F(x)F(x), axa deplasării OxOx și ordonatele x=0x = 0 și x=5 mx = 5\text{ m} (un trapez):
L=Arie=(B+b)⋅h2L = \text{Arie} = \frac{(B + b) \cdot h}{2}
  • Baza mare este B=5−0=5 mB = 5 - 0 = 5\text{ m}, baza mică este b=5−2=3 mb = 5 - 2 = 3\text{ m}, iar înălțimea este h=18 Nh = 18\text{ N}:
L=(5+3)⋅182 J=4⋅18 J=72 JL = \frac{(5 + 3) \cdot 18}{2}\text{ J} = 4 \cdot 18\text{ J} = 72\text{ J}
  • Răspuns corect: b.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Sistemul mecanic din figura alăturată este alcătuit din două corpuri A și B, legate prin intermediul unui fir inextensibil și de masă neglijabilă. Firul este trecut peste un scripete fără frecări și lipsit de inerție. La momentul inițial corpurile se află în repaus. După ce sistemul este lăsat liber, se constată că accelerația corpului A este orientată în jos și are valoarea a=5 m/s2a = 5\text{ m/s}^2.

Sistem mecanic cu două corpuri suspendate pe scripete

a. Calculați valoarea vitezei corpului A la Δt=0,5 s\Delta t = 0,5\text{ s} din momentul în care sistemul este lăsat liber. (3p)

b. Reprezentați toate forțele care se exercită asupra fiecăruia dintre cele două corpuri. (4p)

c. Determinați valoarea raportului mAmB\frac{m_A}{m_B} dintre masa corpului A și masa corpului B. (4p)

d. Determinați valoarea forței de apăsare din axul scripetelui, dacă mA=300 gm_A = 300\text{ g}. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea

a. Viteza corpului A la Δt=0,5 s\Delta t = 0,5\text{ s} (3 puncte)

  • Mișcarea sistemului lăsat liber din repaus (v0=0v_0 = 0) este rectilinie uniform accelerată cu accelerația constantă a=5 m/s2a = 5\text{ m/s}^2:
Δv=a⋅Δt\Delta v = a \cdot \Delta t

(1 punct)

v=Δv=a⋅Δtv = \Delta v = a \cdot \Delta t

(1 punct)

  • Calcul numeric:
v=5 m/s2⋅0,5 s=2,5 m/sv = 5\text{ m/s}^2 \cdot 0,5\text{ s} = 2,5\text{ m/s}

(Rezultat final: v=2,5 m/sv = 2,5\text{ m/s} - 1 punct)

b. Reprezentarea tuturor forțelor pe corpurile A și B (4 puncte)

  • Asupra corpului A acționează:
    • Greutatea G⃗A\vec{G}_A, orientată pe verticală în jos;
    • Tensiunea din fir T⃗A\vec{T}_A, orientată pe verticală în sus (cu ∣G⃗A∣>∣T⃗A∣|\vec{G}_A| > |\vec{T}_A|, determinând coborârea accelerată a corpului A). (2 puncte)
  • Asupra corpului B acționează:
    • Greutatea G⃗B\vec{G}_B, orientată pe verticală în jos;
    • Tensiunea din fir T⃗B\vec{T}_B, orientată pe verticală în sus (cu ∣T⃗B∣>∣G⃗B∣|\vec{T}_B| > |\vec{G}_B|, determinând urcarea accelerată a corpului B). (2 puncte)

Reprezentarea detaliată a forțelor pe corpurile A și B

c. Raportul maselor mAmB\frac{m_A}{m_B} (4 puncte)

  • Scripetele fiind ideal și firul inextensibil și de masă neglijabilă, tensiunea este aceeași în ambele ramuri ale firului (TA=TB=TT_A = T_B = T), iar accelerațiile au module egale (aA=aB=aa_A = a_B = a).
  • Ecuațiile principiului al II-lea al dinamicii proiectate pe direcția mișcării fiecărui corp sunt:
mAg−T=mAam_A g - T = m_A a T−mBg=mBaT - m_B g = m_B a
  • Adunând membru cu membru cele două ecuații, eliminăm tensiunea TT:
(mA−mB)g=(mA+mB)a(m_A - m_B) g = (m_A + m_B) a

(3 puncte)

  • Împărțind relația prin mBm_B:
(mAmB−1)g=(mAmB+1)a\left(\frac{m_A}{m_B} - 1\right) g = \left(\frac{m_A}{m_B} + 1\right) a
  • Înlocuind g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2 și a=5 m/s2a = 5\text{ m/s}^2:
10(mAmB−1)=5(mAmB+1)  ⟹  2(mAmB−1)=mAmB+110 \left(\frac{m_A}{m_B} - 1\right) = 5 \left(\frac{m_A}{m_B} + 1\right) \implies 2\left(\frac{m_A}{m_B} - 1\right) = \frac{m_A}{m_B} + 1 2mAmB−2=mAmB+1  ⟹  mAmB=32\frac{m_A}{m_B} - 2 = \frac{m_A}{m_B} + 1 \implies \frac{m_A}{m_B} = 3

(Rezultat final: mAmB=3\frac{m_A}{m_B} = 3 - 1 punct)

d. Forța de apăsare în axul scripetelui (4 puncte)

  • Din ecuația de mișcare a corpului A, cu mA=300 g=0,3 kgm_A = 300\text{ g} = 0,3\text{ kg}:
T=mA(g−a)T = m_A (g - a)

(1 punct)

T=0,3 kg⋅(10−5) m/s2=0,3⋅5 N=1,5 NT = 0,3\text{ kg} \cdot (10 - 5)\text{ m/s}^2 = 0,3 \cdot 5\text{ N} = 1,5\text{ N}
  • Scripetele este tras în jos de ambele ramuri ale firului, fiecare având tensiunea TT. În condiții de echilibru static al scripetelui ideal, forța de apăsare pe ax este:
Fa=2TF_a = 2T

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
Fa=2⋅1,5 N=3 NF_a = 2 \cdot 1,5\text{ N} = 3\text{ N}

(Rezultat final: Fa=3 NF_a = 3\text{ N} - 1 punct)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un corp având masa m=1,0 kgm = 1,0\text{ kg} se află inițial în repaus la baza unui plan înclinat cu unghiul α=30∘\alpha = 30^\circ față de orizontală. Frecarea dintre corp și planul înclinat este neglijabilă. Asupra corpului acționează o forță de tracțiune constantă F=40 NF = 40\text{ N}, orientată în lungul planului înclinat, ca în figura alăturată. După ce corpul parcurge distanța d=20 cmd = 20\text{ cm}, acțiunea forței FF încetează, iar corpul continuă să urce pe plan. Planul înclinat este suficient de lung, astfel încât corpul nu părăsește suprafața planului înclinat. Energia potențială gravitațională se consideră nulă la baza planului înclinat. Determinați:

Corp pe plan înclinat acționat de forța F

a. lucrul mecanic efectuat de greutate în timpul urcării corpului, pe planul înclinat, pe distanța d=20 cmd = 20\text{ cm}; (3p)

b. energia cinetică a corpului în momentul în care acțiunea forței de tracțiune încetează; (4p)

c. înălțimea h1h_1 la care se află corpul față de baza planului înclinat în momentul în care, în timpul coborârii, energia cinetică a corpului este egală cu energia potențială gravitațională din acel moment; (4p)

d. valoarea impulsului corpului în momentul în care revine la baza planului înclinat. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea

a. Lucrul mecanic efectuat de greutate (3 puncte)

  • În timpul urcării pe distanța d=20 cm=0,2 md = 20\text{ cm} = 0,2\text{ m}, înălțimea la care urcă corpul este:
h=d⋅sin⁡αh = d \cdot \sin \alpha

(1 punct)

h=0,2 m⋅sin⁡30∘=0,2⋅0,5=0,1 mh = 0,2\text{ m} \cdot \sin 30^\circ = 0,2 \cdot 0,5 = 0,1\text{ m}
  • Lucrul mecanic al greutății depinde doar de diferența de nivel și este rezistent la urcare:
LG=−mghL_G = -m g h

(1 punct)

LG=−1,0 kg⋅10 m/s2⋅0,1 m=−1 JL_G = -1,0\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0,1\text{ m} = -1\text{ J}

(Rezultat final: LG=−1 JL_G = -1\text{ J} - 1 punct)

b. Energia cinetică la încetarea acțiunii forței FF (4 puncte)

  • Lucrul mecanic total efectuat asupra corpului pe distanța dd este:
Ltotal=LF+LG=F⋅d−mgdsin⁡α=(F−mgsin⁡α)dL_{\text{total}} = L_F + L_G = F \cdot d - m g d \sin \alpha = (F - m g \sin \alpha) d

(1 punct)

  • Conform teoremei variației energiei cinetice, pornind din repaus (Ec0=0E_{c0} = 0):
ΔEc=Ltotal\Delta E_c = L_{\text{total}}

(1 punct)

ΔEc=Ec\Delta E_c = E_c

(1 punct)

  • Calcul numeric:
Ec=(40 N−1,0 kg⋅10 m/s2⋅0,5)⋅0,2 m=(40−5)⋅0,2=35⋅0,2 J=7 JE_c = (40\text{ N} - 1,0\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0,5) \cdot 0,2\text{ m} = (40 - 5) \cdot 0,2 = 35 \cdot 0,2\text{ J} = 7\text{ J}

(Rezultat final: Ec=7 JE_c = 7\text{ J} - 1 punct)

c. Înălțimea h1h_1 unde Ec=EpE_c = E_p (4 puncte)

  • Frecările fiind neglijabile, după încetarea acțiunii forței F⃗\vec{F} energia mecanică totală a corpului se conservă. La momentul încetării forței:
Etotal=Ec+mgdsin⁡α=7 J+1 J=8 JE_{\text{total}} = E_c + m g d \sin \alpha = 7\text{ J} + 1\text{ J} = 8\text{ J}

(1 punct)

  • În orice punct de înălțime h1h_1 în timpul mișcării (urcare sau coborâre):
Etotal=mv122+mgh1E_{\text{total}} = \frac{m v_1^2}{2} + m g h_1

(1 punct)

  • Condiția din enunț impune egalitatea energiilor cinetică și potențială:
mv122=mgh1\frac{m v_1^2}{2} = m g h_1

(1 punct)

  • Astfel:
Etotal=2mgh1  ⟹  h1=Etotal2mgE_{\text{total}} = 2 m g h_1 \implies h_1 = \frac{E_{\text{total}}}{2 m g} h1=8 J2⋅1,0 kg⋅10 m/s2=820 m=0,4 mh_1 = \frac{8\text{ J}}{2 \cdot 1,0\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2} = \frac{8}{20}\text{ m} = 0,4\text{ m}

(Rezultat final: h1=0,4 mh_1 = 0,4\text{ m} - 1 punct)

d. Impulsul corpului la revenirea la baza planului (4 puncte)

  • La baza planului înclinat (h=0h = 0), energia potențială este nulă (Ep=0E_p = 0), întreaga energie mecanică regăsindu-se sub formă cinetică:
Ec=Etotal=8 JE_c = E_{\text{total}} = 8\text{ J}

(1 punct)

  • Relația dintre energia cinetică și modulul vitezei este:
Ec=mv22  ⟹  v=2Ecm=2⋅81=4 m/sE_c = \frac{m v^2}{2} \implies v = \sqrt{\frac{2 E_c}{m}} = \sqrt{\frac{2 \cdot 8}{1}} = 4\text{ m/s}

(1 punct)

  • Relația dintre impuls și viteza corpului este:
p=m⋅v(sau p=2mEc)p = m \cdot v \quad \left(\text{sau } p = \sqrt{2 m E_c}\right)

(1 punct)

  • Calcul numeric:
p=1,0 kg⋅4 m/s=4 kg⋅m/sp = 1,0\text{ kg} \cdot 4\text{ m/s} = 4\text{ kg}\cdot\text{m/s}

(Rezultat final: p=4 kg⋅m/sp = 4\text{ kg}\cdot\text{m/s} - 1 punct)


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J⋅mol−1⋅K−1R = 8,31\text{ J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația p⋅V=νRTp \cdot V = \nu R T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. O cantitate constantă de gaz ideal este supusă unei transformări cvasistatice în care temperatura gazului rămâne constantă. În această transformare:

  • a. gazul nu schimbă căldură cu exteriorul;
  • b. energia internă a gazului crește;
  • c. lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul este întotdeauna pozitiv;
  • d. căldura schimbată de gaz cu mediul exterior este egală cu lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior. (3p)

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia lucrului mecanic schimbat de o cantitate constantă de gaz ideal cu exteriorul în cursul unei transformări adiabatice este:

  • a. νRΔT\nu R \Delta T
  • b. −νCpΔT-\nu C_p \Delta T
  • c. −νCVΔT-\nu C_V \Delta T (3p)
  • d. νCpΔT\nu C_p \Delta T

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin μ⋅ν⋅V−1\mu \cdot \nu \cdot V^{-1} este:

  • a. kg/m3\text{kg/m}^3 (3p)
  • b. m−3\text{m}^{-3}
  • c. kg\text{kg}
  • d. m3/kmol\text{m}^3/\text{kmol}

4. O cantitate de gaz ideal se află la presiunea p=16,62⋅105 Pap = 16,62 \cdot 10^5\text{ Pa}. Raportul dintre numărul de molecule de gaz și volumul ocupat de acesta este n=2,408⋅1026 m−3n = 2,408 \cdot 10^{26}\text{ m}^{-3}. Temperatura gazului are valoarea:

  • a. 500∘C500^\circ\text{C}
  • b. 250∘C250^\circ\text{C}
  • c. 227∘C227^\circ\text{C} (3p)
  • d. 127∘C127^\circ\text{C}

5. O cantitate dată de gaz ideal parcurge procesul ciclic 1-2-3-4-1, reprezentat în coordonate T−VT-V ca în figură. Relația corectă între presiunile gazului în stările 1, 2, 3, 4 este:

Ciclu termodinamic în coordonate T-V

  • a. p2<p1=p3<p4p_2 < p_1 = p_3 < p_4 (3p)
  • b. p4<p1=p3<p2p_4 < p_1 = p_3 < p_2
  • c. p1<p2<p3<p4p_1 < p_2 < p_3 < p_4
  • d. p4<p3<p2<p1p_4 < p_3 < p_2 < p_1
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns d (3 puncte)

  • Într-o transformare izotermă (T=const.T = \text{const.}), energia internă a gazului ideal nu se modifică:
ΔU=νCVΔT=0\Delta U = \nu C_V \Delta T = 0
  • Din principiul I al termodinamicii (Q=ΔU+LQ = \Delta U + L), rezultă:
Q=LQ = L
  • Căldura schimbată cu exteriorul este egală cu lucrul mecanic schimbat cu exteriorul.
  • Răspuns corect: d.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • Într-o transformare adiabatică nu există schimb de căldură cu mediul exterior (Q=0Q = 0).
  • Conform principiului I:
Q=ΔU+L=0  ⟹  L=−ΔUQ = \Delta U + L = 0 \implies L = -\Delta U
  • Cu formula energiei interne ΔU=νCVΔT\Delta U = \nu C_V \Delta T, expresia lucrului mecanic este:
L=−νCVΔTL = -\nu C_V \Delta T
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Masa gazului este m=ν⋅μm = \nu \cdot \mu. Expresia devine:
μ⋅ν⋅V−1=νμV=mV=ρ\mu \cdot \nu \cdot V^{-1} = \frac{\nu \mu}{V} = \frac{m}{V} = \rho
  • Această mărime reprezintă densitatea gazului, a cărei unitate în S.I. este kg/m3\text{kg/m}^3.
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Relația dintre presiune, concentrația moleculară n=NVn = \frac{N}{V} și temperatură se obține din ecuația de stare Clapeyron-Mendeleev:
p=n⋅kBT=n⋅RNAT  ⟹  T=p⋅NAn⋅Rp = n \cdot k_B T = n \cdot \frac{R}{N_A} T \implies T = \frac{p \cdot N_A}{n \cdot R}
  • Înlocuim datele numerice:
T=16,62⋅105 Pa⋅6,02⋅1023 mol−12,408⋅1026 m−3⋅8,31 J/(mol⋅K)T = \frac{16,62 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}}{2,408 \cdot 10^{26}\text{ m}^{-3} \cdot 8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)}} T=(16,628,31)⋅(6,022,408)⋅10281026=2⋅2,5⋅100=500 KT = \left(\frac{16,62}{8,31}\right) \cdot \left(\frac{6,02}{2,408}\right) \cdot \frac{10^{28}}{10^{26}} = 2 \cdot 2,5 \cdot 100 = 500\text{ K}
  • În grade Celsius:
t=T−273,15≈500−273=227∘Ct = T - 273,15 \approx 500 - 273 = 227^\circ\text{C}
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • În diagrama T−VT-V, o transformare izobară (p=const.p = \text{const.}) este reprezentată printr-o dreaptă care trece prin originea axelor de coordonate:
V=(νRp)TV = \left(\frac{\nu R}{p}\right) T
  • Panta dreptei față de axa TT este VT=νRp\frac{V}{T} = \frac{\nu R}{p}, deci panta este invers proporțională cu presiunea: o dreaptă mai înclinată spre axa VV corespunde unei presiuni mai mici.
  • Punctele 1 și 3 se află pe aceeași dreaptă ce trece prin origine (marcată punctat), deci p1=p3p_1 = p_3.
  • Starea 2 se află pe o dreaptă de pantă mai mare decât 1-3, deci p2<p1p_2 < p_1.
  • Starea 4 se află pe o dreaptă de pantă mai mică decât 1-3, deci p4>p3p_4 > p_3.
  • Rezultă ordonarea strictă: p2<p1=p3<p4p_2 < p_1 = p_3 < p_4.
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

O masă m=70 gm = 70\text{ g} de azot (μ=28 g/mol\mu = 28\text{ g/mol}) este închisă etanș într-un cilindru orizontal, cu ajutorul unui piston care se poate deplasa fără frecare, ca în figura alăturată. Aerul din exterior este tot timpul la presiunea p0=105 Pap_0 = 10^5\text{ Pa}. Inițial pistonul este în echilibru, iar temperatura azotului este t1=7∘Ct_1 = 7^\circ\text{C}.

Cilindru orizontal cu piston etanș

a. Calculați numărul de molecule de azot din cilindru. (3p)

b. Determinați densitatea azotului din cilindru. (4p)

c. Pistonul se blochează și, foarte lent, se introduce în compartiment azot, la temperatura t1t_1. După introducerea masei suplimentare de azot, gazul este încălzit până la t2=27∘Ct_2 = 27^\circ\text{C}, iar presiunea acestuia devine p2=1,5⋅105 Pap_2 = 1,5 \cdot 10^5\text{ Pa}. Determinați masa suplimentară de azot introdusă în compartiment. (4p)

d. Pistonul este lăsat să se deplaseze liber, iar azotul este răcit. În starea finală pistonul este în echilibru, iar temperatura azotului este t1=7∘Ct_1 = 7^\circ\text{C}. Determinați raportul dintre volumul azotului în starea finală și volumul inițial al azotului înainte de introducerea cantității suplimentare de gaz. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea

a. Numărul de molecule de azot (3 puncte)

  • Cantitatea de substanță inițială este:
ν=mμ\nu = \frac{m}{\mu}

(1 punct)

ν=70 g28 g/mol=2,5 mol\nu = \frac{70\text{ g}}{28\text{ g/mol}} = 2,5\text{ mol}
  • Numărul de molecule este:
N=ν⋅NAN = \nu \cdot N_A

(1 punct)

N=2,5 mol⋅6,02⋅1023 mol−1=1,505⋅1024 molecule≅1,5⋅1024 moleculeN = 2,5\text{ mol} \cdot 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1} = 1,505 \cdot 10^{24}\text{ molecule} \cong 1,5 \cdot 10^{24}\text{ molecule}

(Rezultat final: N≅1,5⋅1024 moleculeN \cong 1,5 \cdot 10^{24}\text{ molecule} - 1 punct)

b. Densitatea azotului din cilindru (4 puncte)

  • Pistonul fiind în echilibru mecanic fără frecare, presiunea inițială a azotului este egală cu presiunea atmosferică exterioară:
p1=p0=105 Pap_1 = p_0 = 10^5\text{ Pa}

(1 punct)

  • Temperatura absolută inițială este T1=7+273=280 KT_1 = 7 + 273 = 280\text{ K}.
  • Din ecuația termică de stare p1V1=mμRT1p_1 V_1 = \frac{m}{\mu} R T_1, densitatea gazului este:
ρ1=mV1=p1μRT1\rho_1 = \frac{m}{V_1} = \frac{p_1 \mu}{R T_1}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
ρ1=105 Pa⋅28⋅10−3 kg/mol8,31 J/(mol⋅K)⋅280 K=28002326,8 kg/m3≅1,2 kg/m3\rho_1 = \frac{10^5\text{ Pa} \cdot 28 \cdot 10^{-3}\text{ kg/mol}}{8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 280\text{ K}} = \frac{2800}{2326,8}\text{ kg/m}^3 \cong 1,2\text{ kg/m}^3

(Rezultat final: ρ1≅1,2 kg/m3\rho_1 \cong 1,2\text{ kg/m}^3 - 1 punct)

c. Masa suplimentară de azot Δm\Delta m (4 puncte)

  • În starea inițială, volumul ocupat de gaz era:
p0V1=mμRT1  ⟹  V1=mRT1p0μp_0 V_1 = \frac{m}{\mu} R T_1 \implies V_1 = \frac{m R T_1}{p_0 \mu}

(1 punct)

  • După blocarea pistonului volumul rămâne constant (V2=V1V_2 = V_1). În starea 2, masa totală este m2=m+Δmm_2 = m + \Delta m, temperatura devine T2=27+273=300 KT_2 = 27 + 273 = 300\text{ K}, iar presiunea este p2=1,5⋅105 Pap_2 = 1,5 \cdot 10^5\text{ Pa}:
p2V1=m+ΔmμRT2p_2 V_1 = \frac{m + \Delta m}{\mu} R T_2

(1 punct)

  • Masa totală este legată de masa suplimentară prin:
m2=m+Δmm_2 = m + \Delta m

(1 punct)

  • Împărțind cele două ecuații de stare:
p2p0=m+Δmm⋅T2T1  ⟹  1,5⋅105105=m+Δm70 g⋅300 K280 K\frac{p_2}{p_0} = \frac{m + \Delta m}{m} \cdot \frac{T_2}{T_1} \implies \frac{1,5 \cdot 10^5}{10^5} = \frac{m + \Delta m}{70\text{ g}} \cdot \frac{300\text{ K}}{280\text{ K}} 1,5=m+Δm70⋅1514  ⟹  m+Δm70=1,5⋅1415=1,41,5 = \frac{m + \Delta m}{70} \cdot \frac{15}{14} \implies \frac{m + \Delta m}{70} = 1,5 \cdot \frac{14}{15} = 1,4 m+Δm=70⋅1,4=98 g  ⟹  Δm=98 g−70 g=28 gm + \Delta m = 70 \cdot 1,4 = 98\text{ g} \implies \Delta m = 98\text{ g} - 70\text{ g} = 28\text{ g}

(Rezultat final: Δm=28 g\Delta m = 28\text{ g} - 1 punct)

d. Raportul volumelor VfV1\frac{V_f}{V_1} (4 puncte)

  • După eliberarea pistonului și răcirea gazului la temperatura T1=280 KT_1 = 280\text{ K}, presiunea gazului redevine egală cu presiunea atmosferică p0p_0:
p0Vf=m+ΔmμRT1p_0 V_f = \frac{m + \Delta m}{\mu} R T_1

(2 puncte)

  • Comparând cu ecuația volumului inițial p0V1=mμRT1p_0 V_1 = \frac{m}{\mu} R T_1:
VfV1=m+Δmm\frac{V_f}{V_1} = \frac{m + \Delta m}{m}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
VfV1=98 g70 g=1,4\frac{V_f}{V_1} = \frac{98\text{ g}}{70\text{ g}} = 1,4

(Rezultat final: VfV1=1,4\frac{V_f}{V_1} = 1,4 - 1 punct)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

O cantitate ν=1 mol\nu = 1\text{ mol} de oxigen (μ=32 g/mol\mu = 32\text{ g/mol}, CV=2,5RC_V = 2,5 R) efectuează transformarea ciclică ABCA reprezentată în coordonate p−Vp-V în figura alăturată. În starea A gazul se află la presiunea pA=400 kPap_A = 400\text{ kPa} și are densitatea ρA=3,2 kg/m3\rho_A = 3,2\text{ kg/m}^3, iar în starea B pB=2pAp_B = 2 p_A. Calculați:

Ciclu termodinamic ABCA în coordonate p-V

a. valoarea lucrului mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior; (4p)

b. valoarea căldurii cedate de gaz mediului exterior; (4p)

c. randamentul motorului care ar funcționa după acest ciclu termodinamic; (4p)

d. randamentul ciclului Carnot care ar funcționa între temperaturile extreme atinse de gaz în decursul transformării ABCA. (3p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea

a. Lucrul mecanic total pe ciclu (4 puncte)

  • Masa gazului este:
m=ν⋅μ=1 mol⋅32 g/mol=32 g=0,032 kgm = \nu \cdot \mu = 1\text{ mol} \cdot 32\text{ g/mol} = 32\text{ g} = 0,032\text{ kg}
  • Volumul în starea A este:
VA=νμρA=0,032 kg3,2 kg/m3=0,01 m3=10 dm3V_A = \frac{\nu \mu}{\rho_A} = \frac{0,032\text{ kg}}{3,2\text{ kg/m}^3} = 0,01\text{ m}^3 = 10\text{ dm}^3

(1 punct)

  • Prelungirea dreptei ABAB trece prin originea axelor (p∝Vp \propto V), deci:
pBVB=pAVA  ⟹  VB=VA⋅pBpA=2VA=0,02 m3\frac{p_B}{V_B} = \frac{p_A}{V_A} \implies V_B = V_A \cdot \frac{p_B}{p_A} = 2 V_A = 0,02\text{ m}^3
  • Lucrul mecanic total efectuat de gaz într-un ciclu parcurs în sens orar este aria triunghiului ABCABC:
L=Arie(ABC)=(VB−VA)(pB−pA)2=VA⋅pA2L = \text{Arie}(ABC) = \frac{(V_B - V_A)(p_B - p_A)}{2} = \frac{V_A \cdot p_A}{2}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
L=0,01 m3⋅400⋅103 Pa2=2000 J=2 kJL = \frac{0,01\text{ m}^3 \cdot 400 \cdot 10^3\text{ Pa}}{2} = 2000\text{ J} = 2\text{ kJ}

(Rezultat final: L=2 kJL = 2\text{ kJ} - 1 punct)

b. Căldura cedată mediului exterior (4 puncte)

  • Căldura este cedată în transformările în care temperatura scade fără a primi lucru mecanic compensator:
    • Procesul B→CB \to C este o răcire izocoră la VB=2VAV_B = 2 V_A:
QBC=νCV(TC−TB)=CVR(pCVC−pBVB)Q_{BC} = \nu C_V (T_C - T_B) = \frac{C_V}{R} (p_C V_C - p_B V_B)

(1 punct)

  • Procesul C→AC \to A este o comprimare și răcire izobară la pAp_A:
QCA=νCp(TA−TC)=CpR(pAVA−pCVC)Q_{CA} = \nu C_p (T_A - T_C) = \frac{C_p}{R} (p_A V_A - p_C V_C)

(1 punct)

  • Căldura molară la presiune constantă este Cp=CV+R=3,5RC_p = C_V + R = 3,5 R.
  • Căldura totală cedată este suma celor două:
Qcedat=QBC+QCAQ_{\text{cedat}} = Q_{BC} + Q_{CA}

(1 punct)

  • Calculăm termenii:
    • pAVA=400⋅103 Pa⋅0,01 m3=4 kJp_A V_A = 400 \cdot 10^3\text{ Pa} \cdot 0,01\text{ m}^3 = 4\text{ kJ};
    • pBVB=800⋅103 Pa⋅0,02 m3=16 kJp_B V_B = 800 \cdot 10^3\text{ Pa} \cdot 0,02\text{ m}^3 = 16\text{ kJ};
    • pCVC=400⋅103 Pa⋅0,02 m3=8 kJp_C V_C = 400 \cdot 10^3\text{ Pa} \cdot 0,02\text{ m}^3 = 8\text{ kJ}.
  • Astfel:
QBC=2,5⋅(8−16) kJ=2,5⋅(−8) kJ=−20 kJQ_{BC} = 2,5 \cdot (8 - 16)\text{ kJ} = 2,5 \cdot (-8)\text{ kJ} = -20\text{ kJ} QCA=3,5⋅(4−8) kJ=3,5⋅(−4) kJ=−14 kJQ_{CA} = 3,5 \cdot (4 - 8)\text{ kJ} = 3,5 \cdot (-4)\text{ kJ} = -14\text{ kJ} Qcedat=−20 kJ−14 kJ=−34 kJQ_{\text{cedat}} = -20\text{ kJ} - 14\text{ kJ} = -34\text{ kJ}

(Rezultat final: Qcedat=−34 kJQ_{\text{cedat}} = -34\text{ kJ} - 1 punct)

c. Randamentul motorului termic (4 puncte)

  • Căldura primită de la sursa caldă pe ciclu este:
Qprimit=L+∣Qcedat∣=2 kJ+34 kJ=36 kJQ_{\text{primit}} = L + |Q_{\text{cedat}}| = 2\text{ kJ} + 34\text{ kJ} = 36\text{ kJ}

(2 puncte)

  • Randamentul ciclului termodinamic este:
η=1−∣Qcedat∣Qprimit=LQprimit\eta = 1 - \frac{|Q_{\text{cedat}}|}{Q_{\text{primit}}} = \frac{L}{Q_{\text{primit}}}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
η=2 kJ36 kJ=118≅0,0556≈5,6%\eta = \frac{2\text{ kJ}}{36\text{ kJ}} = \frac{1}{18} \cong 0,0556 \approx 5,6\%

(Rezultat final: η=118≅5,6%\eta = \frac{1}{18} \cong 5,6\% - 1 punct)

d. Randamentul ciclului Carnot între temperaturile extreme (3 puncte)

  • Expresia randamentului ciclului Carnot este:
ηC=1−TreceTcald\eta_C = 1 - \frac{T_{\text{rece}}}{T_{\text{cald}}}

(1 punct)

  • Pe baza ecuației de stare, temperaturile în nodurile ciclului sunt:
    • TA=pAVAνR=4 kJRT_A = \frac{p_A V_A}{\nu R} = \frac{4\text{ kJ}}{R};
    • TB=pBVBνR=16 kJR=4TAT_B = \frac{p_B V_B}{\nu R} = \frac{16\text{ kJ}}{R} = 4 T_A;
    • TC=pCVCνR=8 kJR=2TAT_C = \frac{p_C V_C}{\nu R} = \frac{8\text{ kJ}}{R} = 2 T_A.
  • Temperatura minimă a ciclului este atinsă în starea A (Trece=TAT_{\text{rece}} = T_A), iar cea maximă în starea B (Tcald=TBT_{\text{cald}} = T_B):
ηC=1−TATB\eta_C = 1 - \frac{T_A}{T_B}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
ηC=1−14=34=75%\eta_C = 1 - \frac{1}{4} = \frac{3}{4} = 75\%

(Rezultat final: ηC=75%\eta_C = 75\% - 1 punct)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. La bornele unei baterii având rezistența interioară nulă este conectat un rezistor. Prin conectarea în serie cu primul rezistor a unui alt rezistor identic se poate afirma că:

  • a. tensiunea la bornele bateriei scade;
  • b. tensiunea la bornele bateriei crește;
  • c. intensitatea curentului electric care străbate bateria scade; (3p)
  • d. intensitatea curentului electric care străbate bateria rămâne nemodificată.

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, mărimea fizică exprimată prin produsul U⋅R−1⋅ΔtU \cdot R^{-1} \cdot \Delta t are aceeași unitate de măsură ca și:

  • a. sarcina electrică (3p)
  • b. tensiunea electrică
  • c. puterea electrică
  • d. energia electrică

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii exprimate prin produsul P⋅I−2P \cdot I^{-2} este:

  • a. m\text{m}
  • b. m2\text{m}^2
  • c. Ω⋅m\Omega \cdot \text{m}
  • d. Ω\Omega (3p)

4. La bornele unei baterii cu tensiunea electromotoare constantă se conectează un consumator a cărui rezistență electrică este variabilă. În figura alăturată este reprezentată dependența tensiunii la bornele bateriei de intensitatea curentului electric care trece prin aceasta. Valoarea rezistenței interioare a bateriei este:

Caracteristica tensiune-curent a bateriei

  • a. 0,9 Ω0,9\ \Omega
  • b. 0,6 Ω0,6\ \Omega
  • c. 1,5 Ω1,5\ \Omega (3p)
  • d. 6,0 Ω6,0\ \Omega

5. Rezistența electrică a unui fir conductor la temperatura t=40∘Ct = 40^\circ\text{C} are valoarea R=11,8 ΩR = 11,8\ \Omega. La temperatura t0=0∘Ct_0 = 0^\circ\text{C}, rezistența electrică a conductorului are valoarea R0=10 ΩR_0 = 10\ \Omega. Coeficientul de temperatură al rezistivității materialului din care este confecționat conductorul are valoarea:

  • a. α=4,5⋅10−3 K−1\alpha = 4,5 \cdot 10^{-3}\text{ K}^{-1} (3p)
  • b. α=3,7⋅10−3 K−1\alpha = 3,7 \cdot 10^{-3}\text{ K}^{-1}
  • c. α=3,0⋅10−3 K−1\alpha = 3,0 \cdot 10^{-3}\text{ K}^{-1}
  • d. α=1,5⋅10−3 K−1\alpha = 1,5 \cdot 10^{-3}\text{ K}^{-1}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Rezistența interioară a sursei este nulă (r=0r = 0), astfel că tensiunea la borne rămâne constantă și egală cu t.e.m.: U=EU = E.
  • Rezistența circuitului exterior crește de la RR la Rext=2RR_{\text{ext}} = 2R.
  • Intensitatea curentului prin baterie devine:
I=E2R=I02I = \frac{E}{2R} = \frac{I_0}{2}
  • Curentul debitat de baterie scade la jumătate.
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Din legea lui Ohm pentru o porțiune de circuit:
UR=I\frac{U}{R} = I
  • Produsul devine:
U⋅R−1⋅Δt=I⋅Δt=ΔqU \cdot R^{-1} \cdot \Delta t = I \cdot \Delta t = \Delta q
  • Mărimea reprezintă sarcina electrică ce traversează secțiunea conductorului, unitatea de măsură fiind Coulombul (C\text{C}).
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Din formula puterii electrice disipate pe un rezistor P=R⋅I2P = R \cdot I^2, avem:
P⋅I−2=PI2=RP \cdot I^{-2} = \frac{P}{I^2} = R
  • Unitatea de măsură în Sistemul Internațional este Ohmul (Ω\Omega).
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Ecuația caracteristicii externe a generatorului este:
U=E−I⋅rU = E - I \cdot r
  • Din graficul U(I)U(I):
    • La I=0I = 0 (mers în gol), tensiunea la borne este E=9,0 VE = 9,0\text{ V};
    • La U=0U = 0 (scurtcircuit), curentul este Isc=6 AI_{\text{sc}} = 6\text{ A}.
  • Rezistența interioară este panta în modul:
r=EIsc=9,0 V6 A=1,5 Ωr = \frac{E}{I_{\text{sc}}} = \frac{9,0\text{ V}}{6\text{ A}} = 1,5\ \Omega
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Variația rezistenței cu temperatura față de reperul t0=0∘Ct_0 = 0^\circ\text{C} este dată de legea:
R=R0(1+α⋅t)R = R_0 (1 + \alpha \cdot t)
  • Izolând coeficientul termic α\alpha:
α=R−R0R0⋅t=11,8 Ω−10 Ω10 Ω⋅40∘C=1,8400 K−1=4,5⋅10−3 K−1\alpha = \frac{R - R_0}{R_0 \cdot t} = \frac{11,8\ \Omega - 10\ \Omega}{10\ \Omega \cdot 40^\circ\text{C}} = \frac{1,8}{400}\text{ K}^{-1} = 4,5 \cdot 10^{-3}\text{ K}^{-1}
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Se consideră circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată. Se cunosc: E1=16 VE_1 = 16\text{ V}, r1=2 Ωr_1 = 2\ \Omega, r2=1 Ωr_2 = 1\ \Omega, R1=4 ΩR_1 = 4\ \Omega, R2=9 ΩR_2 = 9\ \Omega, R3=7,2 ΩR_3 = 7,2\ \Omega. Rezistența electrică a ampermetrului este RA1=1 ΩR_{A1} = 1\ \Omega. Valoarea intensității curentului ce străbate sursa E1E_1 este I1=0,5 AI_1 = 0,5\text{ A}, având sensul indicat în figură.

Schema circuitului electric cu două surse și ampermetru

a. Calculați valoarea tensiunii de la bornele rezistorului R3R_3. (3p)

b. Determinați valoarea IA1I_{A1} a intensității curentului indicate de ampermetru. (4p)

c. Calculați valoarea tensiunii electromotoare E2E_2. (4p)

d. Rezistorul R2R_2 este confecționat dintr-un fir metalic având lungimea L=75 mL = 75\text{ m} și secțiunea transversală S=0,75 mm2S = 0,75\text{ mm}^2. Determinați valoarea rezistivității electrice a materialului din care este confecționat rezistorul R2R_2. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea

a. Tensiunea la bornele rezistorului R3R_3 (3 puncte)

  • Rezistorul R3R_3 se află pe ramura principală în serie cu sursa E1E_1, fiind parcurs de curentul I1=0,5 AI_1 = 0,5\text{ A}:
U3=I1⋅R3U_3 = I_1 \cdot R_3

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
U3=0,5 A⋅7,2 Ω=3,6 VU_3 = 0,5\text{ A} \cdot 7,2\ \Omega = 3,6\text{ V}

(Rezultat final: U3=3,6 VU_3 = 3,6\text{ V} - 1 punct)

b. Intensitatea curentului indicată de ampermetru IA1I_{A1} (4 puncte)

  • Ampermetrul A1A_1 (cu rezistența interioară RA1=1 ΩR_{A1} = 1\ \Omega) este conectat în paralel cu rezistorul R1=4 ΩR_1 = 4\ \Omega. Căderea de tensiune pe cele două ramuri paralele este aceeași:
IA1⋅RA1=I1′⋅R1I_{A1} \cdot R_{A1} = I_1' \cdot R_1

(2 puncte)

  • Din prima lege a lui Kirchhoff în nodul de bifurcație:
I1=IA1+I1′I_1 = I_{A1} + I_1'

(1 punct)

  • Înlocuind I1′=I1−IA1I_1' = I_1 - I_{A1}:
IA1⋅1 Ω=(0,5−IA1)⋅4 Ω  ⟹  IA1=2−4IA1  ⟹  5IA1=2  ⟹  IA1=0,4 AI_{A1} \cdot 1\ \Omega = (0,5 - I_{A1}) \cdot 4\ \Omega \implies I_{A1} = 2 - 4 I_{A1} \implies 5 I_{A1} = 2 \implies I_{A1} = 0,4\text{ A}

(Rezultat final: IA1=0,4 AI_{A1} = 0,4\text{ A} - 1 punct)

c. Tensiunea electromotoare E2E_2 (4 puncte)

  • Tensiunea pe gruparea paralel este:
Up=IA1⋅RA1=0,4 A⋅1 Ω=0,4 VU_p = I_{A1} \cdot R_{A1} = 0,4\text{ A} \cdot 1\ \Omega = 0,4\text{ V}
  • Aplicăm a doua lege a lui Kirchhoff pe ochiul de rețea în sens trigonometric (conform sensului curentului I1I_1):
    • Sursa E1E_1 are polaritatea în sensul curentului;
    • Sursa E2E_2 are polaritatea opusă sensului de parcurs;
    • Căderile de tensiune sunt pe r1,r2,R2,R3r_1, r_2, R_2, R_3 (parcurse de I1I_1) și pe gruparea paralel (tensiunea IA1RA1I_{A1} R_{A1}):
E1−E2=I1(r1+r2+R2+R3)+IA1RA1E_1 - E_2 = I_1 (r_1 + r_2 + R_2 + R_3) + I_{A1} R_{A1}

(3 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice:
16−E2=0,5⋅(2+1+9+7,2)+0,416 - E_2 = 0,5 \cdot (2 + 1 + 9 + 7,2) + 0,4 16−E2=0,5⋅19,2+0,4=9,6+0,4=10 V16 - E_2 = 0,5 \cdot 19,2 + 0,4 = 9,6 + 0,4 = 10\text{ V} E2=16 V−10 V=6 VE_2 = 16\text{ V} - 10\text{ V} = 6\text{ V}

(Rezultat final: E2=6 VE_2 = 6\text{ V} - 1 punct)

d. Rezistivitatea electrică a materialului rezistorului R2R_2 (4 puncte)

  • Formula rezistenței electrice în funcție de parametrii geometrici este:
R2=ρ⋅LS  ⟹  ρ=R2⋅SLR_2 = \rho \cdot \frac{L}{S} \implies \rho = \frac{R_2 \cdot S}{L}

(3 puncte)

  • Convertind secțiunea în unități SI: S=0,75 mm2=0,75⋅10−6 m2S = 0,75\text{ mm}^2 = 0,75 \cdot 10^{-6}\text{ m}^2:
ρ=9 Ω⋅0,75⋅10−6 m275 m=9⋅10−8 Ω⋅m\rho = \frac{9\ \Omega \cdot 0,75 \cdot 10^{-6}\text{ m}^2}{75\text{ m}} = 9 \cdot 10^{-8}\ \Omega\cdot\text{m}

(Rezultat final: ρ=9⋅10−8 Ω⋅m\rho = 9 \cdot 10^{-8}\ \Omega\cdot\text{m} - 1 punct)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Două consumatoare, având rezistențele electrice R1=18 ΩR_1 = 18\ \Omega, respectiv R2=12 ΩR_2 = 12\ \Omega, sunt legate în paralel. Gruparea astfel formată este conectată la bornele unui generator cu tensiunea electromotoare E=40 VE = 40\text{ V} și rezistență interioară diferită de zero. Puterea electrică dezvoltată de consumatorul de rezistență electrică R1R_1 este P1=72 WP_1 = 72\text{ W}. Determinați:

a. energia electrică consumată de consumatorul de rezistență electrică R1R_1 în Δt=5 ore\Delta t = 5\text{ ore} de funcționare; (3p)

b. intensitatea curentului electric care străbate generatorul; (4p)

c. randamentul circuitului electric; (4p)

d. valoarea rezistenței interioare a generatorului. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea

a. Energia electrică consumată de R1R_1 în 5 ore5\text{ ore} (3 puncte)

  • Relația dintre energie, putere și timpul de funcționare este:
W1=P1⋅ΔtW_1 = P_1 \cdot \Delta t

(2 puncte)

  • Durata în secunde este Δt=5 h=5⋅3600 s=18000 s\Delta t = 5\text{ h} = 5 \cdot 3600\text{ s} = 18000\text{ s}:
W1=72 W⋅18000 s=1296000 J=1296 kJW_1 = 72\text{ W} \cdot 18000\text{ s} = 1296000\text{ J} = 1296\text{ kJ}

(Rezultat final: W1=1296 kJW_1 = 1296\text{ kJ} - 1 punct)

b. Intensitatea curentului electric prin generator (4 puncte)

  • Din puterea consumată pe rezistorul R1R_1:
P1=R1⋅I12  ⟹  I1=P1R1P_1 = R_1 \cdot I_1^2 \implies I_1 = \sqrt{\frac{P_1}{R_1}}

(1 punct)

I1=72 W18 Ω=4 A=2 AI_1 = \sqrt{\frac{72\text{ W}}{18\ \Omega}} = \sqrt{4}\text{ A} = 2\text{ A}
  • Tensiunea la bornele grupării paralel este comună ambelor rezistoare:
U=R1I1=R2I2  ⟹  I2=R1I1R2U = R_1 I_1 = R_2 I_2 \implies I_2 = \frac{R_1 I_1}{R_2}

(1 punct)

I2=18 Ω⋅2 A12 Ω=3 AI_2 = \frac{18\ \Omega \cdot 2\text{ A}}{12\ \Omega} = 3\text{ A}
  • Curentul total prin generator este suma celor doi curenți:
I=I1+I2I = I_1 + I_2

(1 punct)

I=2 A+3 A=5 AI = 2\text{ A} + 3\text{ A} = 5\text{ A}

(Rezultat final: I=5 AI = 5\text{ A} - 1 punct)

c. Randamentul circuitului electric (4 puncte)

  • Puterea dezvoltată pe rezistorul R2R_2 este:
P2=R2⋅I22=12 Ω⋅(3 A)2=108 WP_2 = R_2 \cdot I_2^2 = 12\ \Omega \cdot (3\text{ A})^2 = 108\text{ W}

(1 punct)

  • Puterea utilă totală furnizată circuitului exterior este:
Pext=P1+P2=72 W+108 W=180 WP_{\text{ext}} = P_1 + P_2 = 72\text{ W} + 108\text{ W} = 180\text{ W}
  • Puterea totală debitată de sursă este Ptotal=E⋅I=40 V⋅5 A=200 WP_{\text{total}} = E \cdot I = 40\text{ V} \cdot 5\text{ A} = 200\text{ W}.
  • Randamentul circuitului este:
η=P1+P2E⋅I\eta = \frac{P_1 + P_2}{E \cdot I}

(2 puncte)

η=180 W200 W=0,9=90%\eta = \frac{180\text{ W}}{200\text{ W}} = 0,9 = 90\%

(Rezultat final: η=90%\eta = 90\% - 1 punct)

d. Rezistența interioară a generatorului (4 puncte)

  • Bilanțul puterilor în circuitul electric exprimă:
E⋅I=(P1+P2)+I2⋅rE \cdot I = (P_1 + P_2) + I^2 \cdot r

(3 puncte)

  • Substituind valorile calculate:
200=180+52⋅r  ⟹  25⋅r=20  ⟹  r=2025 Ω=0,8 Ω200 = 180 + 5^2 \cdot r \implies 25 \cdot r = 20 \implies r = \frac{20}{25}\ \Omega = 0,8\ \Omega

(Rezultat final: r=0,8 Ωr = 0,8\ \Omega - 1 punct)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. La trecerea luminii printr-o lentilă, razele care formează imaginea:

  • a. sunt deviate ca urmare a reflexiei luminii;
  • b. sunt deviate ca urmare a refracției luminii; (3p)
  • c. suferă efect fotoelectric extern;
  • d. nu sunt deviate.

2. Un sistem optic centrat este format din două lentile. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale, unitatea de măsură în Sistemul Internațional a produsului C1⋅f2C_1 \cdot f_2 dintre convergența unei lentile și distanța focală a celeilalte este aceeași cu unitatea de măsură a produsului:

  • a. x2⋅x1−1x_2 \cdot x_1^{-1} (3p)
  • b. x1⋅x2x_1 \cdot x_2
  • c. f1⋅f2f_1 \cdot f_2
  • d. f1−1⋅f2−1f_1^{-1} \cdot f_2^{-1}

3. O rază de lumină (r) este incidentă pe suprafața unei lentile subțiri divergente. Prelungirea razei incidente trece prin focarul principal obiect, ca în figura alăturată. După trecerea prin lentilă, traseul razei de lumină este cel notat cu:

Rază incidentă pe o lentilă divergentă

  • a. (1)
  • b. (2) (3p)
  • c. (3)
  • d. (4)

4. O radiație monocromatică având lungimea de undă λ=400 nm\lambda = 400\text{ nm} este incidentă pe suprafața unui catod caracterizat de lucrul mecanic de extracție Lext=3,85⋅10−19 JL_{\text{ext}} = 3,85 \cdot 10^{-19}\text{ J}. Energia cinetică maximă a electronilor emiși prin efect fotoelectric extern este de:

  • a. 1,1⋅10−21 J1,1 \cdot 10^{-21}\text{ J}
  • b. 1,1⋅10−20 J1,1 \cdot 10^{-20}\text{ J}
  • c. 1,1⋅10−19 J1,1 \cdot 10^{-19}\text{ J} (3p)
  • d. 2,2⋅10−19 J2,2 \cdot 10^{-19}\text{ J}

5. O rază de lumină care se propagă prin aer (naer=1n_{\text{aer}} = 1) ajunge la suprafața de separare cu un mediu transparent caracterizat de indicele de refracție nn sub un unghi de incidență diferit de zero. Relația corectă între unghiul de incidență ii și unghiul de refracție rr este:

  • a. cos⁡i=n⋅cos⁡r\cos i = n \cdot \cos r
  • b. n⋅cos⁡i=cos⁡rn \cdot \cos i = \cos r
  • c. sin⁡r=n⋅sin⁡i\sin r = n \cdot \sin i
  • d. sin⁡i=n⋅sin⁡r\sin i = n \cdot \sin r (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Lentilele sunt medii transparente mărginite de două suprafețe dioptrice. Formarea imaginilor prin lentile se bazează pe dubla refracție a razelor luminoase la trecerea prin cele două suprafețe de separare.
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Convergența este definită ca inversa distanței focale: C1=1f1C_1 = \frac{1}{f_1}, deci [C1]=m−1[C_1] = \text{m}^{-1}.
  • Produsul C1⋅f2C_1 \cdot f_2 are unitatea de măsură:
[C1⋅f2]=m−1⋅m=1(ma˘rime adimensionala˘)[C_1 \cdot f_2] = \text{m}^{-1} \cdot \text{m} = 1 \quad (\text{mărime adimensională})
  • Dintre opțiuni, produsul x2⋅x1−1=x2x1x_2 \cdot x_1^{-1} = \frac{x_2}{x_1} (mărirea liniară) este de asemenea un raport de lungimi, fiind adimensional ([m⋅m−1]=1[\text{m} \cdot \text{m}^{-1}] = 1).
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • O proprietate fundamentală a lentilei divergente arată că o rază de lumină a cărei direcție de incidență (prelungire) trece prin focarul principal obiect F1F_1 se refractă paralel cu axa optică principală.
  • Traseul corespunzător din figură este (2).
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Ecuația lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern este:
h⋅cλ=Lext+Ec,max⁡  ⟹  Ec,max⁡=hcλ−Lexth \cdot \frac{c}{\lambda} = L_{\text{ext}} + E_{c,\max} \implies E_{c,\max} = \frac{h c}{\lambda} - L_{\text{ext}}
  • Energia fotonului incident este:
ε=6,6⋅10−34 J⋅s⋅3⋅108 m/s400⋅10−9 m=19,8⋅10−264⋅10−7 J=4,95⋅10−19 J\varepsilon = \frac{6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s} \cdot 3 \cdot 10^8\text{ m/s}}{400 \cdot 10^{-9}\text{ m}} = \frac{19,8 \cdot 10^{-26}}{4 \cdot 10^{-7}}\text{ J} = 4,95 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • Energia cinetică maximă este:
Ec,max⁡=4,95⋅10−19 J−3,85⋅10−19 J=1,1⋅10−19 JE_{c,\max} = 4,95 \cdot 10^{-19}\text{ J} - 3,85 \cdot 10^{-19}\text{ J} = 1,1 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Legea a doua a refracției (Snell-Descartes) la suprafața dintre aer (n1=naer=1n_1 = n_{\text{aer}} = 1) și mediul de indice n2=nn_2 = n se scrie:
n1sin⁡i=n2sin⁡r  ⟺  1⋅sin⁡i=n⋅sin⁡r  ⟹  sin⁡i=n⋅sin⁡rn_1 \sin i = n_2 \sin r \iff 1 \cdot \sin i = n \cdot \sin r \implies \sin i = n \cdot \sin r
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

O lentilă convergentă subțire, având distanța focală f1=20 cmf_1 = 20\text{ cm}, formează pe un ecran imaginea unui obiect liniar așezat perpendicular pe axa optică principală. Imaginea este de patru ori mai mare decât obiectul.

a. Obiectul are înălțimea y1=1 cmy_1 = 1\text{ cm}. Calculați înălțimea imaginii. (3p)

b. Calculați distanța dintre lentilă și ecran. (4p)

c. Realizați un desen în care să evidențiați construcția grafică a imaginii prin lentilă, pentru obiectul considerat, în situația descrisă de problemă. (4p)

d. Folosind lentila cu distanța focală f1f_1 și o a doua lentilă subțire cu distanța focală f2=10 cmf_2 = 10\text{ cm}, se formează un sistem optic centrat. Se observă că orice rază de lumină care intră în sistem paralel cu axa optică principală, iese din sistemul optic tot paralel cu axa optică principală. Calculați distanța dintre cele două lentile. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea

a. Înălțimea imaginii (3 puncte)

  • Mărirea liniară transversală este definită prin raportul dimensiunilor transversale:
∣β∣=y2y1|\beta| = \frac{y_2}{y_1}

(1 punct)

  • Enunțul precizează că imaginea este de patru ori mai mare decât obiectul:
∣β∣=4|\beta| = 4

(1 punct)

  • Deducem înălțimea imaginii:
y2=4⋅y1=4⋅1 cm=4 cmy_2 = 4 \cdot y_1 = 4 \cdot 1\text{ cm} = 4\text{ cm}

(Rezultat final: y2=4 cmy_2 = 4\text{ cm} - 1 punct)

b. Distanța dintre lentilă și ecran (4 puncte)

  • Deoarece imaginea se formează pe un ecran, aceasta este reală, deci este răsturnată (β<0\beta < 0):
β=−4\beta = -4

(1 punct)

  • Relația dintre mărire și coordonatele axiale este:
β=x2x1  ⟹  x1=−x24\beta = \frac{x_2}{x_1} \implies x_1 = -\frac{x_2}{4}

(1 punct)

  • Aplicăm formula fundamentală a lentilelor subțiri:
1x2−1x1=1f1\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f_1}

(1 punct)

  • Substituind x1x_1:
1x2−(−4x2)=1f1  ⟹  5x2=1f1  ⟹  x2=5f1\frac{1}{x_2} - \left(-\frac{4}{x_2}\right) = \frac{1}{f_1} \implies \frac{5}{x_2} = \frac{1}{f_1} \implies x_2 = 5 f_1
  • Cu f1=20 cmf_1 = 20\text{ cm}:
x2=5⋅20 cm=100 cm=1 mx_2 = 5 \cdot 20\text{ cm} = 100\text{ cm} = 1\text{ m}
  • Distanța de la lentilă la ecran este d=x2=100 cmd = x_2 = 100\text{ cm}.

(Rezultat final: x2=100 cmx_2 = 100\text{ cm} - 1 punct)

c. Construcția grafică a imaginii prin lentilă (4 puncte)

Pentru construcția imaginii obiectului ABAB (x1=−25 cm,y1=1 cmx_1 = -25\text{ cm}, y_1 = 1\text{ cm}):

  1. O rază luminoasă pornită din vârful BB paralelă cu axa optică principală se refractă prin lentilă și trece prin focarul imagine principal F1′F_1' (x=+20 cmx = +20\text{ cm});
  2. O altă rază pornită din BB trece nedeviată prin centrul optic OO al lentilei;
  3. Cele două raze refractate se intersectează în punctul B′B' la coordonatele (x2=+100 cm,y2=−4 cmx_2 = +100\text{ cm}, y_2 = -4\text{ cm}), pe ecran;
  4. Coborând perpendiculara din B′B' pe axa optică, obținem punctul A′A'.

Construcția geometrică a imaginii reale mărite

(Construcție corectă a imaginii prin lentilă: 4p)

d. Distanța dintre lentilele sistemului afocal (4 puncte)

  • Sistemul format din cele două lentile este un sistem afocal (telescop):
    • Orice rază incidentă paralelă cu axa optică pe prima lentilă converge în focarul imagine al primei lentile F1′F_1';
    • Pentru ca raza să părăsească a doua lentilă tot paralelă cu axa optică, punctul de convergență trebuie să coincidă cu focarul obiect F2F_2 al celei de-a doua lentile.
  • Distanța dd dintre centrele optice ale celor două lentile convergente este suma distanțelor focale:
d=f1+f2d = f_1 + f_2

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
d=20 cm+10 cm=30 cmd = 20\text{ cm} + 10\text{ cm} = 30\text{ cm}

(Rezultat final: d=30 cmd = 30\text{ cm} - 1 punct)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Într-un dispozitiv Young este utilizată o sursă de lumină care emite radiație cu spectru continuu, plasată pe axa de simetrie a dispozitivului. Lungimile de undă extreme ale spectrului emis sunt egale cu 400 nm400\text{ nm}, respectiv 700 nm700\text{ nm}. Interfranja figurii de interferență formate pe ecranul dispozitivului de radiația cu lungimea de undă λv=400 nm\lambda_v = 400\text{ nm} este iv=0,8 mmi_v = 0,8\text{ mm}.

a. Calculați interfranja figurii de interferență formate pe ecranul dispozitivului de radiația cu lungimea de undă λr=700 nm\lambda_r = 700\text{ nm}. (3p)

b. Determinați distanța care separă maximele de ordinul 3 ale radiațiilor cu lungimile de undă λv=400 nm\lambda_v = 400\text{ nm} și λr=700 nm\lambda_r = 700\text{ nm}, situate de aceeași parte a maximului central. (4p)

c. Stabiliți distanța minimă nenulă, față de franja centrală, la care se suprapun maximele radiațiilor cu lungimile de undă λv=400 nm\lambda_v = 400\text{ nm} și λr=700 nm\lambda_r = 700\text{ nm}. (4p)

d. Determinați lungimea de undă a radiației care formează un maxim de interferență la distanța de 2 mm2\text{ mm} față de franja centrală. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea

a. Interfranja radiației roșii λr=700 nm\lambda_r = 700\text{ nm} (3 puncte)

  • Formula interfranjei în dispozitivul Young este:
i=λD2ℓi = \frac{\lambda D}{2\ell}
  • Pentru cele două lungimi de undă:
iv=λvD2ℓșiir=λrD2ℓi_v = \frac{\lambda_v D}{2\ell} \quad \text{și} \quad i_r = \frac{\lambda_r D}{2\ell}

(2 puncte)

  • Raportul interfranjelor este egal cu raportul lungimilor de undă:
iriv=λrλv  ⟹  ir=iv⋅λrλv\frac{i_r}{i_v} = \frac{\lambda_r}{\lambda_v} \implies i_r = i_v \cdot \frac{\lambda_r}{\lambda_v}
  • Calcul numeric:
ir=0,8 mm⋅700 nm400 nm=0,8⋅1,75=1,4 mmi_r = 0,8\text{ mm} \cdot \frac{700\text{ nm}}{400\text{ nm}} = 0,8 \cdot 1,75 = 1,4\text{ mm}

(Rezultat final: ir=1,4 mmi_r = 1,4\text{ mm} - 1 punct)

b. Distanța dintre maximele de ordinul 3 (4 puncte)

  • Pozițiile maximelor de interferență de ordinul k=3k = 3 față de maximul central sunt:
xr3=3⋅irx_{r3} = 3 \cdot i_r

(1 punct)

xv3=3⋅ivx_{v3} = 3 \cdot i_v

(1 punct)

  • Distanța de separare dintre cele două maxime de ordinul 3 este:
Δx=xr3−xv3=3(ir−iv)\Delta x = x_{r3} - x_{v3} = 3(i_r - i_v)

(1 punct)

  • Calcul numeric:
Δx=3⋅(1,4 mm−0,8 mm)=3⋅0,6 mm=1,8 mm\Delta x = 3 \cdot (1,4\text{ mm} - 0,8\text{ mm}) = 3 \cdot 0,6\text{ mm} = 1,8\text{ mm}

(Rezultat final: Δx=1,8 mm\Delta x = 1,8\text{ mm} - 1 punct)

c. Distanța minimă nenulă de suprapunere a maximelor (4 puncte)

  • Condiția de coincidență spațială a două maxime de interferență pe ecran este:
x=kr⋅ir=kv⋅ivx = k_r \cdot i_r = k_v \cdot i_v

(2 puncte)

  • Unde kr,kv∈N∗k_r, k_v \in \mathbb{N}^*. Deducem raportul ordinelor de interferență:
krkv=ivir=λvλr=400700=47\frac{k_r}{k_v} = \frac{i_v}{i_r} = \frac{\lambda_v}{\lambda_r} = \frac{400}{700} = \frac{4}{7}
  • Fracția fiind ireductibilă, cele mai mici valori întregi pozitive (distanța minimă nenulă) sunt:
kr=4șikv=7k_r = 4 \quad \text{și} \quad k_v = 7

(1 punct)

  • Coordonata punctului de suprapunere este:
x=4⋅ir=4⋅1,4 mm=5,6 mm(sau x=7⋅0,8 mm=5,6 mm)x = 4 \cdot i_r = 4 \cdot 1,4\text{ mm} = 5,6\text{ mm} \quad (\text{sau } x = 7 \cdot 0,8\text{ mm} = 5,6\text{ mm})

(Rezultat final: x=5,6 mmx = 5,6\text{ mm} - 1 punct)

d. Lungimea de undă cu maxim la x=2 mmx = 2\text{ mm} (4 puncte)

  • Poziția maximului de ordinul kk pentru radiația cu lungimea de undă λ\lambda este:
x=k⋅i(λ)=k⋅λD2ℓx = k \cdot i(\lambda) = k \cdot \frac{\lambda D}{2\ell}

(1 punct)

  • Exprimăm interfranja i(λ)i(\lambda) prin intermediul parametrilor radiației violet:
i(λ)iv=λλv  ⟹  i(λ)=iv⋅λλv\frac{i(\lambda)}{i_v} = \frac{\lambda}{\lambda_v} \implies i(\lambda) = i_v \cdot \frac{\lambda}{\lambda_v}

(1 punct)

  • Substituind în relația maximului:
x=k⋅iv⋅λλv  ⟹  λ=x⋅λvk⋅ivx = k \cdot i_v \cdot \frac{\lambda}{\lambda_v} \implies \lambda = \frac{x \cdot \lambda_v}{k \cdot i_v}
  • Înlocuind valorile cunoscute:
λ=2 mm⋅400 nmk⋅0,8 mm=1000k nm\lambda = \frac{2\text{ mm} \cdot 400\text{ nm}}{k \cdot 0,8\text{ mm}} = \frac{1000}{k}\text{ nm}
  • Lungimea de undă trebuie să aparțină intervalului spectral emis de sursă:
400 nm≤λ≤700 nm  ⟺  400≤1000k≤700400\text{ nm} \le \lambda \le 700\text{ nm} \iff 400 \le \frac{1000}{k} \le 700

(1 punct)

1000700≤k≤1000400  ⟹  1,43≤k≤2,5\frac{1000}{700} \le k \le \frac{1000}{400} \implies 1,43 \le k \le 2,5
  • Deoarece k∈N∗k \in \mathbb{N}^*, singura valoare întreagă posibilă este k=2k = 2.
  • Rezultă lungimea de undă a radiației:
λ=10002 nm=500 nm\lambda = \frac{1000}{2}\text{ nm} = 500\text{ nm}

(Rezultat final: λ=500 nm\lambda = 500\text{ nm} - 1 punct)