BACEduHub
fizicaTeoreticăAnul 2021Simulare Națională

Bacalaureat 2021 - Fizică Teoretic - Simulare Națională

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Un corp este lansat vertical în sus de la nivelul solului. În timpul urcării acestuia:

  • a. energia cinetică a corpului crește;
  • b. lucrul mecanic efectuat de greutate este nul;
  • c. energia potențială gravitațională crește; (3p)
  • d. viteza corpului rămâne nemodificată.

2. Simbolurile fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia legii lui Hooke este:

  • a. Δℓ=1E⋅FS0⋅ℓ0\Delta \ell = \frac{1}{E} \cdot \frac{F}{S_0} \cdot \ell_0 (3p)
  • b. F=ES0⋅ℓ0ΔℓF = E S_0 \cdot \frac{\ell_0}{\Delta \ell}
  • c. k=ES0⋅Δℓℓ0k = E S_0 \cdot \frac{\Delta \ell}{\ell_0}
  • d. k=ES0ℓ0k = \frac{E S_0}{\ell_0}

3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul dintre forță și viteză este:

  • a. J⋅s\text{J}\cdot\text{s}
  • b. J\text{J}
  • c. W⋅s−1\text{W}\cdot\text{s}^{-1}
  • d. W\text{W} (3p)

4. Un corp de masă mm, lăsat liber pe un plan înclinat, coboară uniform. Lucrul mecanic minim efectuat de o forță de tracțiune paralelă cu planul înclinat pentru a ridica același corp pe plan, de la baza planului până la înălțimea hh, este:

  • a. 0,5 mgh0{,}5\, mgh
  • b. mghmgh
  • c. 2 mgh2\, mgh (3p)
  • d. 4 mgh4\, mgh

5. Un corp se deplasează de-a lungul axei OxOx. Dependența vitezei corpului de timp este redată în graficul din figura alăturată. Distanța parcursă de corp în cele 4 s4\text{ s} are valoarea:

Graficul vitezei în funcție de timp

  • a. 200 m200\text{ m}
  • b. 100 m100\text{ m} (3p)
  • c. 50 m50\text{ m}
  • d. 25 m25\text{ m}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • La lansarea pe verticală în sus, corpul efectuează o mișcare uniform încetinită sub acțiunea forței de greutate.
  • În timpul urcării, înălțimea hh crește continuu, iar viteza scade (v=v0−gtv = v_0 - gt).
  • Energia potențială gravitațională este proporțională cu înălțimea:
Ep=mghE_p = mgh
  • Deoarece hh crește, EpE_p crește, în timp ce energia cinetică Ec=mv22E_c = \frac{mv^2}{2} scade, iar lucrul mecanic al greutății este negativ (LG=−mgh<0L_G = -mgh < 0).
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • În regimul deformărilor elastice, legea lui Hooke exprimă dependența efortului unitar σ=FS0\sigma = \frac{F}{S_0} de deformația relativă ε=Δℓℓ0\varepsilon = \frac{\Delta \ell}{\ell_0} prin modulul de elasticitate longitudinală (modulul lui Young) EE:
σ=E⋅ε  ⟺  FS0=E⋅Δℓℓ0\sigma = E \cdot \varepsilon \iff \frac{F}{S_0} = E \cdot \frac{\Delta \ell}{\ell_0}
  • Izolând alungirea absolută Δℓ\Delta \ell, obținem:
Δℓ=1E⋅FS0⋅ℓ0\Delta \ell = \frac{1}{E} \cdot \frac{F}{S_0} \cdot \ell_0
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Produsul scalar dintre forță și viteză definește puterea mecanică instantanee:
P=F⃗⋅v⃗P = \vec{F} \cdot \vec{v}
  • Unitatea de măsură în Sistemul Internațional pentru putere este:
[P]SI=[F]SI⋅[v]SI=N⋅ms=N⋅ms=Js=W (watt)[P]_{\text{SI}} = [F]_{\text{SI}} \cdot [v]_{\text{SI}} = \text{N} \cdot \frac{\text{m}}{\text{s}} = \frac{\text{N}\cdot\text{m}}{\text{s}} = \frac{\text{J}}{\text{s}} = \text{W}\text{ (watt)}
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • La coborârea uniformă a corpului pe planul înclinat de unghi α\alpha, accelerația este nulă. Ecuația de mișcare pe direcția planului este:
Gt−Ff=0  ⟹  Ff=Gt=mgsin⁡αG_t - F_f = 0 \implies F_f = G_t = mg\sin\alpha
  • Pentru a ridica uniform corpul pe plan cu o forță de tracțiune F⃗\vec{F} paralelă cu planul, forța minimă de tracțiune trebuie să învingă componenta tangențială a greutății și forța de frecare (orientată acum în josul planului):
F−Gt−Ff=0  ⟹  F=Gt+Ff=mgsin⁡α+mgsin⁡α=2mgsin⁡αF - G_t - F_f = 0 \implies F = G_t + F_f = mg\sin\alpha + mg\sin\alpha = 2mg\sin\alpha
  • Notând cu ℓ\ell lungimea planului înclinat, relația trigonometrică oferă ℓ=hsin⁡α\ell = \frac{h}{\sin\alpha}.
  • Lucrul mecanic minim efectuat de forța de tracțiune la urcarea pe distanța ℓ\ell este:
L=F⋅ℓ=(2mgsin⁡α)⋅hsin⁡α=2mghL = F \cdot \ell = (2mg\sin\alpha) \cdot \frac{h}{\sin\alpha} = 2mgh
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns b (3 puncte)

  • În graficul v(t)v(t), distanța totală parcursă reprezintă numeric aria suprafeței cuprinse între graficul vitezei și axa timpului OtOt pe intervalul [0 s,4 s][0\text{ s}, 4\text{ s}].
  • Graficul formează un triunghi cu baza Δt=4 s\Delta t = 4\text{ s} și înălțimea vmax⁡=50 m/sv_{\max} = 50\text{ m/s}:
d=AriaΔ=baza⋅ıˆna˘lțimea2=4 s⋅50 m/s2=100 md = \text{Aria}_{\Delta} = \frac{\text{baza} \cdot \text{înălțimea}}{2} = \frac{4\text{ s} \cdot 50\text{ m/s}}{2} = 100\text{ m}
  • Răspuns corect: b.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Sistemul de corpuri m1m_1 și m2m_2, reprezentat în figura alăturată, se deplasează cu viteză constantă pe suprafața orizontală, sub acțiunea unei forțe constante F⃗\vec{F} orientată sub unghiul α=37∘\alpha = 37^\circ (sin⁡37∘=0,6\sin 37^\circ = 0{,}6, cos⁡37∘=0,8\cos 37^\circ = 0{,}8) față de orizontală. Masele celor două corpuri sunt m1=5,0 kgm_1 = 5{,}0\text{ kg} și m2=4,2 kgm_2 = 4{,}2\text{ kg}, iar coeficientul de frecare la alunecare dintre fiecare corp și suprafața orizontală are valoarea μ=0,2\mu = 0{,}2.

Sistemul de corpuri m1 și m2 acționat de forța F

a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului m1m_1. (4p)

b. Calculați valoarea forței f⃗\vec{f} exercitată de corpul m1m_1 asupra corpului m2m_2. (4p)

c. Calculați valoarea forței F⃗\vec{F}. (4p)

d. Se îndepărtează corpul m2m_2, iar forța F⃗\vec{F} rămâne neschimbată. Calculați accelerația corpului m1m_1 în această situație. (3p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea

a. Reprezentarea forțelor pe corpul m1m_1 (4 puncte)

Asupra corpului m1m_1 acționează cinci forțe:

  1. Greutatea G⃗1=m1g⃗\vec{G}_1 = m_1 \vec{g}, orientată vertical în jos.
  2. Reacțiunea normală din partea suprafeței orizontale N⃗1\vec{N}_1, orientată vertical în sus.
  3. Forța de tracțiune F⃗\vec{F}, aplicată centrului de masă și înclinată la unghiul α=37∘\alpha = 37^\circ deasupra orizontalei.
  4. Forța de frecare la alunecare F⃗f1\vec{F}_{f1}, orientată orizontal spre stânga (opus sensului mișcării).
  5. Forța de contact normală f⃗21=−f⃗\vec{f}_{21} = -\vec{f}, exercitată de corpul m2m_2 pe fața comună de contact, orientată orizontal spre stânga.

Diagrama forțelor ce acționează pe corpul m1

(4 puncte conform baremului pentru reprezentarea corectă a tuturor forțelor)


b. Calculul valorii forței f⃗\vec{f} exercitată asupra corpului m2m_2 (4 puncte)

  • Corpul m2m_2 se află în fața corpului m1m_1 și este împins de acesta spre dreapta cu forța de contact f⃗\vec{f}.
  • Asupra corpului m2m_2 acționează:
    • greutatea G⃗2=m2g⃗\vec{G}_2 = m_2\vec{g} (în jos),
    • reacțiunea normală N⃗2\vec{N}_2 (în sus), unde N2=m2gN_2 = m_2 g,
    • forța de frecare F⃗f2\vec{F}_{f2} (spre stânga), de mărime Ff2=μN2=μm2gF_{f2} = \mu N_2 = \mu m_2 g,
    • forța de apăsare f⃗\vec{f} exercitată de corpul m1m_1 (spre dreapta).
  • Deoarece mișcarea are loc cu viteză constantă (a=0a = 0), pe direcție orizontală rezultanta forțelor pe corpul m2m_2 este nulă:
f−Ff2=0f - F_{f2} = 0

(2 puncte)

Ff2=μm2gF_{f2} = \mu m_2 g

(1 punct)

  • Înlocuind valorile numerice:
f=μm2g=0,2⋅4,2 kg⋅10 m/s2=8,4 Nf = \mu m_2 g = 0{,}2 \cdot 4{,}2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 = 8{,}4\text{ N}

(1 punct pentru rezultatul final f=8,4 Nf = 8{,}4\text{ N})


c. Calculul valorii forței F⃗\vec{F} (4 puncte)

  • Scriem ecuațiile de echilibru dinamic pentru corpul m1m_1 pe cele două axe de coordonate (OxOx orizontal spre dreapta, OyOy vertical în sus):
    • Pe axa verticală OyOy:
N1+Fsin⁡α−m1g=0  ⟹  N1=m1g−Fsin⁡αN_1 + F\sin\alpha - m_1 g = 0 \implies N_1 = m_1 g - F\sin\alpha

(1 punct)

  • Forța de frecare pe corpul m1m_1 este:
Ff1=μN1=μ(m1g−Fsin⁡α)F_{f1} = \mu N_1 = \mu (m_1 g - F\sin\alpha)

(1 punct)

  • Pe axa orizontală OxOx, corpul m1m_1 se deplasează cu viteză constantă:
Fcos⁡α−f−Ff1=0F\cos\alpha - f - F_{f1} = 0

(1 punct)

  • Înlocuim Ff1F_{f1} și grupăm termenii ce conțin pe FF:
Fcos⁡α−f−μ(m1g−Fsin⁡α)=0F\cos\alpha - f - \mu(m_1 g - F\sin\alpha) = 0 F(cos⁡α+μsin⁡α)=f+μm1gF(\cos\alpha + \mu\sin\alpha) = f + \mu m_1 g
  • Înlocuim datele numerice (cos⁡37∘=0,8\cos 37^\circ = 0{,}8, sin⁡37∘=0,6\sin 37^\circ = 0{,}6, μ=0,2\mu = 0{,}2, m1=5,0 kgm_1 = 5{,}0\text{ kg}, f=8,4 Nf = 8{,}4\text{ N}):
cos⁡α+μsin⁡α=0,8+0,2⋅0,6=0,8+0,12=0,92\cos\alpha + \mu\sin\alpha = 0{,}8 + 0{,}2 \cdot 0{,}6 = 0{,}8 + 0{,}12 = 0{,}92 f+μm1g=8,4+0,2⋅5,0⋅10=8,4+10=18,4 Nf + \mu m_1 g = 8{,}4 + 0{,}2 \cdot 5{,}0 \cdot 10 = 8{,}4 + 10 = 18{,}4\text{ N} F=18,4 N0,92=20 NF = \frac{18{,}4\text{ N}}{0{,}92} = 20\text{ N}

(1 punct pentru rezultatul final F=20 NF = 20\text{ N})


d. Accelerația corpului m1m_1 după îndepărtarea corpului m2m_2 (3 puncte)

  • Dacă se îndepărtează corpul m2m_2, forța de contact ff devine nulă (f=0f = 0).
  • Forța F⃗\vec{F} rămâne identică (F=20 NF = 20\text{ N}, α=37∘\alpha = 37^\circ), deci reacțiunea normală N1N_1 și forța de frecare Ff1F_{f1} își păstrează valorile:
Ff1=μ(m1g−Fsin⁡α)=0,2⋅(50−20⋅0,6)=0,2⋅38=7,6 NF_{f1} = \mu(m_1 g - F\sin\alpha) = 0{,}2 \cdot (50 - 20 \cdot 0{,}6) = 0{,}2 \cdot 38 = 7{,}6\text{ N}
  • Aplicăm principiul al II-lea al mecanicii pe direcție orizontală pentru corpul m1m_1:
Fcos⁡α−Ff1=m1aF\cos\alpha - F_{f1} = m_1 a

(2 puncte)

  • Calculăm accelerația:
m1a=20⋅0,8−7,6=16−7,6=8,4 Nm_1 a = 20 \cdot 0{,}8 - 7{,}6 = 16 - 7{,}6 = 8{,}4\text{ N} a=8,4 N5,0 kg=1,68 m/s2a = \frac{8{,}4\text{ N}}{5{,}0\text{ kg}} = 1{,}68\text{ m/s}^2

(1 punct pentru rezultatul final a=1,68 m/s2a = 1{,}68\text{ m/s}^2)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un corp de masă m1=200 gm_1 = 200\text{ g}, considerat punctiform, este lansat, cu viteza inițială v0=4 m/sv_0 = 4\text{ m/s}, de-a lungul unei suprafețe orizontale. Coeficientul de frecare dintre corp și suprafață este μ=0,1\mu = 0{,}1. După ce corpul parcurge distanța d1=3,5 md_1 = 3{,}5\text{ m}, acesta intră pe o suprafață orizontală fără frecări, ca în figura alăturată. După parcurgerea, fără frecare, a distanței d2=1,5 md_2 = 1{,}5\text{ m}, corpul de masă m1m_1 se cuplează cu un alt corp de masă m2=100 gm_2 = 100\text{ g}, aflat în repaus. Corpul astfel format urcă, fără frecare, pe o suprafață curbă. Trecerea de pe suprafața orizontală pe cea curbă se face lin, fără modificarea modulului vitezei. Energia potențială gravitațională se consideră nulă la nivelul suprafeței orizontale.

Corpul de masă m1 lansat pe suprafața orizontală

Determinați:

a. lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la deplasarea corpului de masă m1m_1 de-a lungul suprafeței orizontale, la parcurgerea distanței d1d_1; (3p)

b. durata mișcării corpului de masă m1m_1 pe planul orizontal din momentul lansării și până la impactul cu m2m_2; (4p)

c. valoarea energiei cinetice, imediat după impact, a corpului format; (4p)

d. înălțimea maximă la care urcă, pe suprafața curbă, corpul format prin impact. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea

a. Lucrul mecanic al forței de frecare pe distanța d1d_1 (3 puncte)

  • Pe prima porțiune orizontală, forța de reacțiune normală este:
N1=m1gN_1 = m_1 g

(1 punct)

  • Forța de frecare este constantă și opusă mișcării, deci lucrul mecanic efectuat este:
LFf=−μN1d1=−μm1gd1L_{F_f} = -\mu N_1 d_1 = -\mu m_1 g d_1

(1 punct)

  • Cu datele m1=200 g=0,2 kgm_1 = 200\text{ g} = 0{,}2\text{ kg}, μ=0,1\mu = 0{,}1, d1=3,5 md_1 = 3{,}5\text{ m}:
LFf=−0,1⋅0,2 kg⋅10 m/s2⋅3,5 m=−0,7 JL_{F_f} = -0{,}1 \cdot 0{,}2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 3{,}5\text{ m} = -0{,}7\text{ J}

(1 punct pentru rezultatul final LFf=−0,7 JL_{F_f} = -0{,}7\text{ J})


b. Durata mișcării pe planul orizontal până la impact (4 puncte)

  • Aplicăm teorema variației energiei cinetice pe porțiunea de lungime d1d_1 pentru a găsi viteza v1v_1 la intrarea pe suprafața fără frecări:
m1v122−m1v022=LFf\frac{m_1 v_1^2}{2} - \frac{m_1 v_0^2}{2} = L_{F_f}

(1 punct)

0,1v12−0,1⋅42=−0,7  ⟹  0,1v12−1,6=−0,7  ⟹  0,1v12=0,9  ⟹  v1=3 m/s0{,}1 v_1^2 - 0{,}1 \cdot 4^2 = -0{,}7 \implies 0{,}1 v_1^2 - 1{,}6 = -0{,}7 \implies 0{,}1 v_1^2 = 0{,}9 \implies v_1 = 3\text{ m/s}
  • Pe prima porțiune mișcarea este uniform încetinită, deci durata Δt1\Delta t_1 satisface:
d1=v0+v12Δt1  ⟹  Δt1=2d1v0+v1d_1 = \frac{v_0 + v_1}{2} \Delta t_1 \implies \Delta t_1 = \frac{2 d_1}{v_0 + v_1}

(1 punct)

Δt1=2⋅3,5 m4 m/s+3 m/s=77 s=1 s\Delta t_1 = \frac{2 \cdot 3{,}5\text{ m}}{4\text{ m/s} + 3\text{ m/s}} = \frac{7}{7}\text{ s} = 1\text{ s}
  • Pe a doua porțiune de lungime d2=1,5 md_2 = 1{,}5\text{ m}, frecările lipsesc, mișcarea fiind rectilinie și uniformă cu viteza v1=3 m/sv_1 = 3\text{ m/s}:
Δt2=d2v1\Delta t_2 = \frac{d_2}{v_1}

(1 punct)

Δt2=1,5 m3 m/s=0,5 s\Delta t_2 = \frac{1{,}5\text{ m}}{3\text{ m/s}} = 0{,}5\text{ s}
  • Durata totală a deplasării pe orizontală este:
Δt=Δt1+Δt2=1 s+0,5 s=1,5 s\Delta t = \Delta t_1 + \Delta t_2 = 1\text{ s} + 0{,}5\text{ s} = 1{,}5\text{ s}

(1 punct pentru rezultatul final Δt=1,5 s\Delta t = 1{,}5\text{ s})


c. Energia cinetică imediat după impact (4 puncte)

  • Cuplarea celor două corpuri reprezintă o ciocnire plastică. Forțele exterioare pe orizontală sunt nule, conservându-se impulsul total al sistemului:
m1v1=(m1+m2)vm_1 v_1 = (m_1 + m_2) v

(2 puncte)

  • Cu m1=0,2 kgm_1 = 0{,}2\text{ kg} și m2=100 g=0,1 kgm_2 = 100\text{ g} = 0{,}1\text{ kg}:
v=m1v1m1+m2=0,2⋅30,2+0,1=0,60,3=2 m/sv = \frac{m_1 v_1}{m_1 + m_2} = \frac{0{,}2 \cdot 3}{0{,}2 + 0{,}1} = \frac{0{,}6}{0{,}3} = 2\text{ m/s}
  • Energia cinetică a corpului format, imediat după ciocnire, este:
Ec=(m1+m2)v22E_c = \frac{(m_1 + m_2) v^2}{2}

(1 punct)

Ec=0,3 kg⋅(2 m/s)22=0,3⋅42=0,6 JE_c = \frac{0{,}3\text{ kg} \cdot (2\text{ m/s})^2}{2} = \frac{0{,}3 \cdot 4}{2} = 0{,}6\text{ J}

(1 punct pentru rezultatul final Ec=0,6 JE_c = 0{,}6\text{ J})


d. Înălțimea maximă la care urcă pe suprafața curbă (4 puncte)

  • Urcarea pe suprafața curbă are loc fără frecare, singura forță care efectuează lucru mecanic fiind greutatea (forță conservativă).
  • Energia mecanică a corpului format se conservă: la înălțimea maximă hh, viteza se anulează, întreaga energie cinetică inițială transformându-se în energie potențială gravitațională:
Ep=EcE_p = E_c

(1 punct)

Ep=(m1+m2)ghE_p = (m_1 + m_2) g h

(2 puncte)

  • Egalăm și determinăm hh:
(m1+m2)gh=Ec  ⟹  0,3 kg⋅10 m/s2⋅h=0,6 J(m_1 + m_2) g h = E_c \implies 0{,}3\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot h = 0{,}6\text{ J} 3h=0,6  ⟹  h=0,2 m=20 cm3 h = 0{,}6 \implies h = 0{,}2\text{ m} = 20\text{ cm}

(1 punct pentru rezultatul final h=0,2 mh = 0{,}2\text{ m})


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6{,}02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J⋅mol−1⋅K−1R = 8{,}31\text{ J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: pV=νRTp V = \nu R T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. O cantitate de gaz ideal aflată într-o butelie închisă este încălzită. Neglijând dilatarea buteliei, în acest proces:

  • a. densitatea gazului scade
  • b. lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul este pozitiv
  • c. densitatea gazului crește
  • d. energia internă a gazului crește (3p)

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia capacității calorice a unui corp este:

  • a. C=Qμ⋅ΔTC = \frac{Q}{\mu \cdot \Delta T}
  • b. C=Qm⋅ΔTC = \frac{Q}{m \cdot \Delta T}
  • c. C=QΔTC = \frac{Q}{\Delta T} (3p)
  • d. C=Qν⋅ΔTC = \frac{Q}{\nu \cdot \Delta T}

3. Simbolurile mărimilor fizice și unităților de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul νRΔT\nu R \Delta T este:

  • a. J\text{J} (3p)
  • b. K\text{K}
  • c. J⋅K\text{J}\cdot\text{K}
  • d. mol⋅K\text{mol}\cdot\text{K}

4. Un motor termic ideal, care funcționează după un ciclu Carnot, are randamentul η=40%\eta = 40\%. Dacă temperatura absolută a sursei calde se dublează, iar temperatura sursei reci rămâne aceeași, randamentul motorului termic devine:

  • a. 50%50\%
  • b. 60%60\%
  • c. 70%70\% (3p)
  • d. 80%80\%

5. O cantitate constantă de gaz ideal descrie procesul termodinamic (1→2→31 \to 2 \to 3) reprezentat în coordonate p−Vp-V în graficul din figura alăturată. Lucrul mecanic efectuat de gaz în acest proces este:

Graficul procesului 1-2-3 în coordonate p-V

  • a. 2 p1V12\, p_1 V_1
  • b. 32 p1V1\frac{3}{2}\, p_1 V_1
  • c. 52 p1V1\frac{5}{2}\, p_1 V_1
  • d. 72 p1V1\frac{7}{2}\, p_1 V_1 (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns d (3 puncte)

  • Butelia fiind închisă și nedeformabilă, volumul VV și masa mm de gaz rămân constante (V=const.V = \text{const.}, proces izocor).
  • Densitatea ρ=mV\rho = \frac{m}{V} rămâne constantă. Deoarece volumul nu variază, lucrul mecanic este nul (L=0L = 0).
  • Prin încălzire, temperatura crește (ΔT>0\Delta T > 0), deci energia internă crește:
ΔU=νCVΔT>0\Delta U = \nu C_V \Delta T > 0
  • Răspuns corect: d.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • Capacitatea calorică CC a unui corp este definită ca raportul dintre căldura QQ absorbită sau cedată și variația de temperatură corespunzătoare ΔT\Delta T:
C=QΔTC = \frac{Q}{\Delta T}
  • (Prin comparație, c=QmΔTc = \frac{Q}{m\Delta T} este căldura specifică, iar Cμ=QνΔTC_{\mu} = \frac{Q}{\nu\Delta T} este căldura molară).
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Din ecuația termică de stare a gazului ideal, pV=νRTp V = \nu R T, rezultă că produsul νRΔT\nu R \Delta T are aceeași dimensiune fizică ca produsul pΔVp\Delta V, reprezentând o cantitate de energie sau lucru mecanic:
[νRΔT]SI=[ν]SI⋅[R]SI⋅[ΔT]SI=mol⋅(Jmol⋅K)⋅K=J (joule)[\nu R \Delta T]_{\text{SI}} = [\nu]_{\text{SI}} \cdot [R]_{\text{SI}} \cdot [\Delta T]_{\text{SI}} = \text{mol} \cdot \left(\frac{\text{J}}{\text{mol}\cdot\text{K}}\right) \cdot \text{K} = \text{J}\text{ (joule)}
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Randamentul unui ciclu Carnot este dat de:
η=1−T2T1\eta = 1 - \frac{T_2}{T_1}
  • Cu η=0,40\eta = 0{,}40, avem:
1−T2T1=0,40  ⟹  T2T1=0,601 - \frac{T_2}{T_1} = 0{,}40 \implies \frac{T_2}{T_1} = 0{,}60
  • Dacă T1′=2T1T_1' = 2 T_1 și T2′=T2T_2' = T_2, noul randament este:
η′=1−T2′T1′=1−T22T1=1−0,602=1−0,30=0,70=70%\eta' = 1 - \frac{T_2'}{T_1'} = 1 - \frac{T_2}{2 T_1} = 1 - \frac{0{,}60}{2} = 1 - 0{,}30 = 0{,}70 = 70\%
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Lucrul mecanic total L123=L12+L23L_{123} = L_{12} + L_{23} reprezintă aria suprafeței de sub graficul procesului în planul p−Vp-V:
    • Procesul 1→21 \to 2 este o transformare liniară ce pornește din origine prin (V1,p1)(V_1, p_1) până la (2V1,2p1)(2V_1, 2p_1). Lucrul mecanic este aria trapezului de baze p1p_1 și 2p12p_1 și înălțime 2V1−V1=V12V_1 - V_1 = V_1:
L12=p1+2p12⋅(2V1−V1)=32 p1V1L_{12} = \frac{p_1 + 2p_1}{2} \cdot (2V_1 - V_1) = \frac{3}{2}\, p_1 V_1
  • Procesul 2→32 \to 3 este o transformare izobară la presiunea constantă p2=2p1p_2 = 2p_1, între volumele 2V12V_1 și 3V13V_1:
L23=2p1⋅(3V1−2V1)=2 p1V1L_{23} = 2p_1 \cdot (3V_1 - 2V_1) = 2\, p_1 V_1
  • Însumând:
L=L12+L23=32 p1V1+2 p1V1=72 p1V1L = L_{12} + L_{23} = \frac{3}{2}\, p_1 V_1 + 2\, p_1 V_1 = \frac{7}{2}\, p_1 V_1
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un cilindru cu volumul V=74,79 LV = 74{,}79\text{ L} este împărțit în trei compartimente de volume egale prin intermediul a două pistoane termoizolatoare, ca în figura alăturată. Pistoanele se pot deplasa fără frecări. Compartimentele A și C conțin heliu (μ1=4 g/mol\mu_1 = 4\text{ g/mol}), iar compartimentul B conține neon (μ2=20 g/mol\mu_2 = 20\text{ g/mol}) și este prevăzut cu un robinet închis, R. Gazele din cele trei compartimente se află la temperatura T=300 KT = 300\text{ K} și la presiunea p0=105 N/m2p_0 = 10^5\text{ N/m}^2.

Cilindrul împărțit în trei compartimente prin două pistoane

Calculați:

a. numărul de atomi de neon din compartimentul B. (4p)

b. masa de heliu din cilindru. (3p)

c. masa suplimentară de neon care trebuie introdusă prin robinetul R în compartimentul B, pentru ca volumul acestui compartiment să se dubleze. Masa de neon introdusă se află la temperatura T=300 KT = 300\text{ K}. (4p)

d. temperatura la care trebuie răcit compartimentul B, după introducerea masei suplimentare, pentru ca pistoanele să revină în pozițiile inițiale, dacă cele două compartimente A și C sunt menținute la aceeași temperatură, T=300 KT = 300\text{ K}. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea

a. Numărul de atomi de neon din compartimentul B (4 puncte)

  • Volumul inițial al fiecărui compartiment este:
V0=V3=74,79 L3=24,93 L=24,93⋅10−3 m3V_0 = \frac{V}{3} = \frac{74{,}79\text{ L}}{3} = 24{,}93\text{ L} = 24{,}93 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3
  • Ecuația Clapeyron-Mendeleev pentru neonul din compartimentul B oferă numărul de moli:
p0⋅V3=νNeRT  ⟹  νNe=p0V0RTp_0 \cdot \frac{V}{3} = \nu_{\text{Ne}} R T \implies \nu_{\text{Ne}} = \frac{p_0 V_0}{R T}

(2 puncte)

νNe=105 N/m2⋅24,93⋅10−3 m38,31 J/(mol⋅K)⋅300 K=24932493 mol=1 mol\nu_{\text{Ne}} = \frac{10^5\text{ N/m}^2 \cdot 24{,}93 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3}{8{,}31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 300\text{ K}} = \frac{2493}{2493}\text{ mol} = 1\text{ mol}
  • Numărul de atomi de neon (neonul fiind gaz monoatomic) este:
NNe=νNe⋅NAN_{\text{Ne}} = \nu_{\text{Ne}} \cdot N_A

(1 punct)

NNe=1 mol⋅6,02⋅1023 atomi/mol=6,02⋅1023 atomiN_{\text{Ne}} = 1\text{ mol} \cdot 6{,}02 \cdot 10^{23}\text{ atomi/mol} = 6{,}02 \cdot 10^{23}\text{ atomi}

(1 punct pentru rezultatul final NNe=6,02⋅1023 atomiN_{\text{Ne}} = 6{,}02 \cdot 10^{23}\text{ atomi})


b. Masa de heliu din cilindru (3 puncte)

  • Heliul se găsește în cele două compartimente identice A și C, fiecare având volumul V0=24,93 LV_0 = 24{,}93\text{ L} la p0=105 N/m2p_0 = 10^5\text{ N/m}^2 și T=300 KT = 300\text{ K}.
  • Masa de heliu dintr-un singur compartiment este:
mHe′=p0⋅V3⋅μ1RT=νHeμ1m_{\text{He}}' = \frac{p_0 \cdot \frac{V}{3} \cdot \mu_1}{R T} = \nu_{\text{He}} \mu_1

(2 puncte)

mHe′=1 mol⋅4 g/mol=4 gm_{\text{He}}' = 1\text{ mol} \cdot 4\text{ g/mol} = 4\text{ g}
  • Masa totală de heliu din cilindru (în ambele compartimente A și C) este:
mHe=2mHe′=2⋅4 g=8 gm_{\text{He}} = 2 m_{\text{He}}' = 2 \cdot 4\text{ g} = 8\text{ g}

(1 punct pentru rezultatul final mHe=8 gm_{\text{He}} = 8\text{ g})


c. Masa suplimentară de neon Δm\Delta m introdusă în B (4 puncte)

  • După introducerea masei suplimentare, noul volum al compartimentului B se dublează:
VB′=2V0=2V3V_B' = 2 V_0 = \frac{2V}{3}
  • Pistoanele se deplasează simetric, volumul rămas fiind împărțit în mod egal între compartimentele A și C:
VA′=VC′=V−VB′2=V−2V32=V6=V02V_A' = V_C' = \frac{V - V_B'}{2} = \frac{V - \frac{2V}{3}}{2} = \frac{V}{6} = \frac{V_0}{2}
  • Gazul din compartimentul A suferă o transformare izotermă la T=300 KT = 300\text{ K}, astfel că noua presiune comună de echilibru p′p' devine:
p′VA′=p0V0  ⟹  p′⋅V02=p0V0  ⟹  p′=2p0=2⋅105 N/m2p' V_A' = p_0 V_0 \implies p' \cdot \frac{V_0}{2} = p_0 V_0 \implies p' = 2 p_0 = 2 \cdot 10^5\text{ N/m}^2

(1 punct)

  • Pentru compartimentul B, ecuația de stare la temperatura T=300 KT = 300\text{ K} se scrie:
p′⋅(2V3)=(νNe+Δmμ2)RTp' \cdot \left(\frac{2V}{3}\right) = \left(\nu_{\text{Ne}} + \frac{\Delta m}{\mu_2}\right) R T

(2 puncte)

  • Substituind p′=2p0p' = 2p_0 și VB′=2V0V_B' = 2V_0:
(2p0)⋅(2V0)=4p0V0=4νNeRT  ⟹  νNe′=4νNe=4 mol(2p_0) \cdot (2V_0) = 4 p_0 V_0 = 4 \nu_{\text{Ne}} R T \implies \nu_{\text{Ne}}' = 4 \nu_{\text{Ne}} = 4\text{ mol}
  • Cantitatea suplimentară de neon este:
Δν=νNe′−νNe=4 mol−1 mol=3 mol\Delta \nu = \nu_{\text{Ne}}' - \nu_{\text{Ne}} = 4\text{ mol} - 1\text{ mol} = 3\text{ mol} Δm=Δν⋅μ2=3 mol⋅20 g/mol=60 g\Delta m = \Delta \nu \cdot \mu_2 = 3\text{ mol} \cdot 20\text{ g/mol} = 60\text{ g}

(1 punct pentru rezultatul final Δm=60 g\Delta m = 60\text{ g})


d. Temperatura T′T' la care trebuie răcit compartimentul B (4 puncte)

  • Pistoanele revin în pozițiile inițiale atunci când volumele compartimentelor redevin egale: VA′′=VB′′=VC′′=V0=V3V_A'' = V_B'' = V_C'' = V_0 = \frac{V}{3}.
  • Menținând compartimentul A la temperatura T=300 KT = 300\text{ K}, presiunea heliului din A redevine presiunea inițială:
p′′=p0=105 N/m2p'' = p_0 = 10^5\text{ N/m}^2

(1 punct)

  • Pentru ca pistoanele să fie în echilibru mecanic la pozițiile inițiale, presiunea neonului din B trebuie să fie egală cu p0p_0.
  • În compartimentul B se află acum cantitatea νNe′=4 mol\nu_{\text{Ne}}' = 4\text{ mol}, la volumul V0V_0:
p0V0=νNe′RT′p_0 V_0 = \nu_{\text{Ne}}' R T'

(2 puncte)

  • Deoarece inițial p0V0=νNeRTp_0 V_0 = \nu_{\text{Ne}} R T, rezultă:
νNe′RT′=νNeRT  ⟹  4νNeRT′=νNeRT  ⟹  T′=T4\nu_{\text{Ne}}' R T' = \nu_{\text{Ne}} R T \implies 4\nu_{\text{Ne}} R T' = \nu_{\text{Ne}} R T \implies T' = \frac{T}{4} T′=300 K4=75 KT' = \frac{300\text{ K}}{4} = 75\text{ K}

(1 punct pentru rezultatul final T′=75 KT' = 75\text{ K})


Subiectul al III-lea (15 puncte)

O cantitate ν=10 mol\nu = 10\text{ mol} de gaz ideal poliatomic (CV=3RC_V = 3R) parcurge procesul ciclic reprezentat în figura alăturată, în care transformările 1→21 \to 2 și 3→43 \to 4 se desfășoară la temperaturi constante. Temperatura gazului în starea 1 este T1=300 KT_1 = 300\text{ K}, volumul ocupat de gaz în starea 2 este V2=V14V_2 = \frac{V_1}{4}, iar căldura cedată de gaz în transformarea 4→14 \to 1 este Q41=−74,79 kJQ_{41} = -74{,}79\text{ kJ}. Se cunoaște ln⁡2≈0,7\ln 2 \approx 0{,}7.

Ciclul termodinamic în coordonate p-V

Determinați:

a. temperatura gazului în transformarea 3→43 \to 4; (3p)

b. căldura primită de gaz în transformarea 2→32 \to 3; (4p)

c. lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 3→43 \to 4; (4p)

d. randamentul unui motor termic care funcționează după procesul ciclic reprezentat în graficul din figura alăturată. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea

a. Temperatura gazului în transformarea 3→43 \to 4 (3 puncte)

  • Transformarea 4→14 \to 1 este o răcire izocoră la volum constant V1V_1. Căldura schimbată este:
Q41=νCV(T1−T4)Q_{41} = \nu C_V (T_1 - T_4)

(2 puncte)

  • Cu CV=3R=3⋅8,31=24,93 J/(mol⋅K)C_V = 3R = 3 \cdot 8{,}31 = 24{,}93\text{ J/(mol}\cdot\text{K)}, ν=10 mol\nu = 10\text{ mol} și Q41=−74,79 kJ=−74790 JQ_{41} = -74{,}79\text{ kJ} = -74790\text{ J}:
νCV=10⋅24,93=249,3 J/K\nu C_V = 10 \cdot 24{,}93 = 249{,}3\text{ J/K} T1−T4=−74790 J249,3 J/K=−300 KT_1 - T_4 = \frac{-74790\text{ J}}{249{,}3\text{ J/K}} = -300\text{ K} T4=T1+300 K=300 K+300 K=600 KT_4 = T_1 + 300\text{ K} = 300\text{ K} + 300\text{ K} = 600\text{ K}
  • Deoarece transformarea 3→43 \to 4 este izotermă, temperatura gazului pe această ramură este constantă: T3=T4=600 KT_3 = T_4 = 600\text{ K}.

(1 punct pentru rezultatul final T4=600 KT_4 = 600\text{ K})


b. Căldura primită în transformarea 2→32 \to 3 (4 puncte)

  • Transformarea 2→32 \to 3 este o încălzire izobară la presiunea constantă p2=p3p_2 = p_3.
  • Temperatura inițială a izobarei este T2=T1=300 KT_2 = T_1 = 300\text{ K} (deoarece 1→21 \to 2 este izotermă), iar cea finală este T3=T4=600 KT_3 = T_4 = 600\text{ K}.
  • Relația Robert Mayer oferă căldura molară la presiune constantă:
Cp=CV+R=3R+R=4RC_p = C_V + R = 3R + R = 4R

(1 punct)

  • Căldura primită în transformarea izobară este:
Q23=νCp(T3−T2)=ν(CV+R)(T4−T1)Q_{23} = \nu C_p (T_3 - T_2) = \nu (C_V + R)(T_4 - T_1)

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
Q23=10 mol⋅(4⋅8,31 J/(mol⋅K))⋅(600 K−300 K)=10⋅33,24⋅300 J=99720 J≈105 J=100 kJQ_{23} = 10\text{ mol} \cdot (4 \cdot 8{,}31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)}) \cdot (600\text{ K} - 300\text{ K}) = 10 \cdot 33{,}24 \cdot 300\text{ J} = 99720\text{ J} \approx 10^5\text{ J} = 100\text{ kJ}

(1 punct pentru rezultatul final Q23≈105 JQ_{23} \approx 10^5\text{ J})


c. Lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 3→43 \to 4 (4 puncte)

  • Pe izobara 2→32 \to 3, legea Gay-Lussac oferă raportul volumelor:
V3T3=V2T2  ⟹  V3=V2⋅T3T2=V2⋅600 K300 K=2V2\frac{V_3}{T_3} = \frac{V_2}{T_2} \implies V_3 = V_2 \cdot \frac{T_3}{T_2} = V_2 \cdot \frac{600\text{ K}}{300\text{ K}} = 2 V_2
  • Cum V2=V14V_2 = \frac{V_1}{4}, obținem:
V3=2⋅V14=V12V_3 = 2 \cdot \frac{V_1}{4} = \frac{V_1}{2}
  • În starea 4, volumul este V4=V1V_4 = V_1, astfel încât raportul de destindere izotermă este:
V4V3=V1V1/2=2\frac{V_4}{V_3} = \frac{V_1}{V_1 / 2} = 2

(2 puncte)

  • Lucrul mecanic în destinderea izotermă 3→43 \to 4 la temperatura T4=600 KT_4 = 600\text{ K} este:
L34=νRT4ln⁡(V4V3)=νRT4ln⁡2L_{34} = \nu R T_4 \ln\left(\frac{V_4}{V_3}\right) = \nu R T_4 \ln 2

(1 punct)

  • Înlocuind numeric cu ln⁡2≈0,7\ln 2 \approx 0{,}7:
L34=10 mol⋅8,31 J/(mol⋅K)⋅600 K⋅0,7=49860⋅0,7 J=34902 J≈3,5⋅104 J=35 kJL_{34} = 10\text{ mol} \cdot 8{,}31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 600\text{ K} \cdot 0{,}7 = 49860 \cdot 0{,}7\text{ J} = 34902\text{ J} \approx 3{,}5 \cdot 10^4\text{ J} = 35\text{ kJ}

(1 punct pentru rezultatul final L34≈3,5⋅104 JL_{34} \approx 3{,}5 \cdot 10^4\text{ J})


d. Randamentul motorului termic (4 puncte)

  • Căldura totală primită de la sursa caldă pe un ciclu provine din etapele cu Q>0Q > 0, anume izobara 2→32 \to 3 și destinderea izotermă 3→43 \to 4 (unde ΔU34=0  ⟹  Q34=L34\Delta U_{34} = 0 \implies Q_{34} = L_{34}):
Qprimit=Q23+L34Q_{\text{primit}} = Q_{23} + L_{34}

(1 punct)

Qprimit=99720 J+34902 J=134622 JQ_{\text{primit}} = 99720\text{ J} + 34902\text{ J} = 134622\text{ J}
  • Căldura cedată sursei reci provine din răcirea izocoră 4→14 \to 1 și din comprimarea izotermă 1→21 \to 2:
    • În comprimarea izotermă 1→21 \to 2 la T1=300 KT_1 = 300\text{ K}, căldura cedată este:
∣Q12∣=∣L12∣=νRT1ln⁡(V1V2)=νRT1ln⁡4=2νRT1ln⁡2|Q_{12}| = |L_{12}| = \nu R T_1 \ln\left(\frac{V_1}{V_2}\right) = \nu R T_1 \ln 4 = 2 \nu R T_1 \ln 2 ∣Q12∣=2⋅10⋅8,31⋅300⋅0,7=34902 J|Q_{12}| = 2 \cdot 10 \cdot 8{,}31 \cdot 300 \cdot 0{,}7 = 34902\text{ J}
  • Căldura totală cedată în modul este:
Qcedat=∣Q41∣+∣Q12∣=74790 J+34902 J=109692 JQ_{\text{cedat}} = |Q_{41}| + |Q_{12}| = 74790\text{ J} + 34902\text{ J} = 109692\text{ J}

(1 punct)

  • Randamentul ciclului este:
η=1−QcedatQprimit\eta = 1 - \frac{Q_{\text{cedat}}}{Q_{\text{primit}}}

(1 punct)

η=1−109692 J134622 J=1−0,8148=0,1852≈18,5%\eta = 1 - \frac{109692\text{ J}}{134622\text{ J}} = 1 - 0{,}8148 = 0{,}1852 \approx 18{,}5\%

(1 punct pentru rezultatul final η≈18,5%\eta \approx 18{,}5\%)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Un radiator electric consumă, într-un anumit interval de timp, energia electrică egală cu 2,5 kWh2{,}5\text{ kWh}. Acestei energii îi corespunde în unități din S.I. valoarea:

  • a. 2,5⋅103 J2{,}5 \cdot 10^3\text{ J}
  • b. 2,5⋅106 J2{,}5 \cdot 10^6\text{ J}
  • c. 9⋅106 J9 \cdot 10^6\text{ J} (3p)
  • d. 9⋅107 J9 \cdot 10^7\text{ J}

2. Un consumator alcătuit din trei rezistoare identice grupate în serie, având fiecare rezistența electrică RR, este conectat la bornele unui generator cu tensiunea electromotoare EE și rezistența interioară rr. Intensitatea curentului electric ce străbate consumatorul este:

  • a. I=ER3+rI = \frac{E}{\frac{R}{3} + r}
  • b. I=E3R+rI = \frac{E}{3R + r} (3p)
  • c. I=3ER+rI = \frac{3E}{R + r}
  • d. I=ER+rI = \frac{E}{R + r}

3. Simbolurile mărimilor fizice și unităților de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii exprimate prin U⋅ΔtR\frac{U \cdot \Delta t}{R} este:

  • a. C\text{C} (3p)
  • b. J\text{J}
  • c. A\text{A}
  • d. W\text{W}

4. Un cablu electric din cupru, cu rezistivitatea electrică ρ=1,7⋅10−8 Ω⋅m\rho = 1{,}7 \cdot 10^{-8}\ \Omega\cdot\text{m}, are rezistența electrică a unității de lungime Rℓ=34⋅10−3 Ω/m\frac{R}{\ell} = 34 \cdot 10^{-3}\ \Omega/\text{m}. Aria secțiunii transversale a cablului este egală cu:

  • a. 2 mm22\text{ mm}^2
  • b. 1,5 mm21{,}5\text{ mm}^2
  • c. 1 mm21\text{ mm}^2
  • d. 0,5 mm20{,}5\text{ mm}^2 (3p)

5. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența intensității curentului electric care trece printr-un generator de tensiunea la bornele generatorului. Puterea maximă pe care generatorul o poate debita pe un rezistor, cu rezistența electrică aleasă convenabil, este egală cu:

Caracteristica curent-tensiune a generatorului

  • a. 8 W8\text{ W}
  • b. 16 W16\text{ W}
  • c. 32 W32\text{ W} (3p)
  • d. 64 W64\text{ W}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Prin conversia kilowatt-oră în unitatea de bază a energiei din Sistemul Internațional (Joule):
1 kWh=1000 W⋅3600 s=3,6⋅106 J1\text{ kWh} = 1000\text{ W} \cdot 3600\text{ s} = 3{,}6 \cdot 10^6\text{ J} W=2,5 kWh=2,5⋅3,6⋅106 J=9⋅106 JW = 2{,}5\text{ kWh} = 2{,}5 \cdot 3{,}6 \cdot 10^6\text{ J} = 9 \cdot 10^6\text{ J}
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Rezistența echivalentă a trei rezistoare conectate în serie este:
Re=R+R+R=3RR_e = R + R + R = 3R
  • Legea lui Ohm pentru întregul circuit oferă intensitatea curentului:
I=ERe+r=E3R+rI = \frac{E}{R_e + r} = \frac{E}{3R + r}
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Conform legii lui Ohm pentru o porțiune de circuit, raportul UR\frac{U}{R} reprezintă intensitatea curentului electric II:
U⋅ΔtR=(UR)⋅Δt=I⋅Δt=q\frac{U \cdot \Delta t}{R} = \left(\frac{U}{R}\right) \cdot \Delta t = I \cdot \Delta t = q
  • Produsul I⋅ΔtI \cdot \Delta t este sarcina electrică qq, a cărei unitate de măsură în S.I. este Coulombul:
[q]SI=A⋅s=C (coulomb)[q]_{\text{SI}} = \text{A} \cdot \text{s} = \text{C}\text{ (coulomb)}
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Rezistența electrică a unui conductor liniar omogen este dată de formula:
R=ρℓS  ⟹  Rℓ=ρSR = \rho \frac{\ell}{S} \implies \frac{R}{\ell} = \frac{\rho}{S}
  • Izolând aria secțiunii transversale SS:
S=ρRℓ=1,7⋅10−8 Ω⋅m34⋅10−3 Ω/m=0,05⋅10−5 m2=0,5⋅10−6 m2=0,5 mm2S = \frac{\rho}{\frac{R}{\ell}} = \frac{1{,}7 \cdot 10^{-8}\ \Omega\cdot\text{m}}{34 \cdot 10^{-3}\ \Omega/\text{m}} = 0{,}05 \cdot 10^{-5}\text{ m}^2 = 0{,}5 \cdot 10^{-6}\text{ m}^2 = 0{,}5\text{ mm}^2
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns c (3 puncte)

  • Din graficul caracteristicii de sarcină I(U)I(U) se deduc parametrii generatorului:
    • Tensiunea la borne la mers în gol (I=0I = 0) este tensiunea electromotoare: E=16 VE = 16\text{ V}.
    • Curentul de scurtcircuit (la U=0U = 0) este: Isc=8 AI_{\text{sc}} = 8\text{ A}.
    • Rezistența interioară este:
r=EIsc=16 V8 A=2 Ωr = \frac{E}{I_{\text{sc}}} = \frac{16\text{ V}}{8\text{ A}} = 2\ \Omega
  • Puterea maximă debitată de un generator pe un circuit exterior se obține la adaptarea sarcinii (R=rR = r):
Pmax⁡=E24r=1624⋅2=2568 W=32 WP_{\max} = \frac{E^2}{4r} = \frac{16^2}{4 \cdot 2} = \frac{256}{8}\text{ W} = 32\text{ W}
  • Răspuns corect: c.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Cele două generatoare electrice au tensiunile electromotoare E1=22 VE_1 = 22\text{ V}, E2=14 VE_2 = 14\text{ V} și aceeași rezistență interioară, r1=r2=rr_1 = r_2 = r. Doi rezistori din circuit au rezistențele electrice cunoscute, R1=6 ΩR_1 = 6\ \Omega și respectiv R2=8 ΩR_2 = 8\ \Omega. Dacă întrerupătorul (K) este deschis, ampermetrul ideal (RA≅0 ΩR_A \cong 0\ \Omega) indică intensitatea I0=0,5 AI_0 = 0{,}5\text{ A}, iar dacă întrerupătorul (K) este închis, ampermetrul indică intensitatea I1=2 AI_1 = 2\text{ A}.

Schema circuitului electric cu două generatoare și întrerupătorul K

Determinați:

a. raportul tensiunilor electrice, U1/U2U_1 / U_2, la bornele rezistorilor R1R_1, respectiv R2R_2, atunci când întrerupătorul (K) este deschis; (3p)

b. valoarea rezistenței interioare a unui generator; (4p)

c. rezistența electrică a rezistorului R3R_3; (4p)

d. indicația unui voltmetru ideal (RV→∞R_V \to \infty) montat în locul întrerupătorului K. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea

a. Raportul tensiunilor electrice U1/U2U_1 / U_2 la K deschis (3 puncte)

  • Când întrerupătorul K este deschis, ramura centrală ce conține pe R3R_3 este întreruptă. Circuitul devine o singură buclă serie străbătută de același curent I0=0,5 AI_0 = 0{,}5\text{ A}.
  • Tensiunile la bornele rezistoarelor sunt date de legea lui Ohm:
U1=R1I0,U2=R2I0U_1 = R_1 I_0, \quad U_2 = R_2 I_0
  • Făcând raportul:
U1U2=R1I0R2I0=R1R2\frac{U_1}{U_2} = \frac{R_1 I_0}{R_2 I_0} = \frac{R_1}{R_2}

(2 puncte)

U1U2=6 Ω8 Ω=34=0,75\frac{U_1}{U_2} = \frac{6\ \Omega}{8\ \Omega} = \frac{3}{4} = 0{,}75

(1 punct pentru rezultatul final U1U2=34\frac{U_1}{U_2} = \frac{3}{4})


b. Valoarea rezistenței interioare rr a fiecărui generator (4 puncte)

  • În circuitul serie format la K deschis, cele două surse sunt legate în opoziție (bornele pozitive debitează în sensuri contrare în buclă). Tensiunea electromotoare rezultantă este E1−E2E_1 - E_2.
  • Rezistența totală a buclei este R1+R2+2rR_1 + R_2 + 2r. Legea lui Ohm oferă:
I0=E1−E2R1+R2+2rI_0 = \frac{E_1 - E_2}{R_1 + R_2 + 2r}

(3 puncte)

  • Înlocuim datele:
0,5=22−146+8+2r=814+2r0{,}5 = \frac{22 - 14}{6 + 8 + 2r} = \frac{8}{14 + 2r} 14+2r=80,5=16  ⟹  2r=2  ⟹  r=1 Ω14 + 2r = \frac{8}{0{,}5} = 16 \implies 2r = 2 \implies r = 1\ \Omega

(1 punct pentru rezultatul final r=1 Ωr = 1\ \Omega)


c. Rezistența electrică a rezistorului R3R_3 (4 puncte)

  • Când întrerupătorul K este închis, rețeaua are două ochiuri și trei ramuri:
    • Curentul prin ramura din stânga este indicat de ampermetru: I1=2 AI_1 = 2\text{ A}.
    • Fie I2I_2 curentul prin ramura din dreapta și I3I_3 curentul prin ramura centrală cu R3R_3.
  • Aplicăm teorema a II-a a lui Kirchhoff pe conturul exterior (în sens orar/trigonometric):
E1−E2=I1(R1+r)−I2(R2+r)E_1 - E_2 = I_1(R_1 + r) - I_2(R_2 + r)

(1 punct)

  • Cu valorile cunoscute (R1+r=6+1=7 ΩR_1 + r = 6 + 1 = 7\ \Omega, R2+r=8+1=9 ΩR_2 + r = 8 + 1 = 9\ \Omega):
22−14=2⋅7−9I2  ⟹  8=14−9I2  ⟹  9I2=6  ⟹  I2=23 A22 - 14 = 2 \cdot 7 - 9 I_2 \implies 8 = 14 - 9 I_2 \implies 9 I_2 = 6 \implies I_2 = \frac{2}{3}\text{ A}
  • La nodul superior, ambele ramuri laterale debitează curent către ramura centrală, deci conform teoremei I a lui Kirchhoff:
I3=I1+I2I_3 = I_1 + I_2

(1 punct)

I3=2 A+23 A=83 AI_3 = 2\text{ A} + \frac{2}{3}\text{ A} = \frac{8}{3}\text{ A}
  • Aplicăm teorema a II-a a lui Kirchhoff pentru ochiul din stânga:
E1=I1(R1+r)+I3R3E_1 = I_1(R_1 + r) + I_3 R_3

(1 punct)

  • Substituind valorile numerice:
22=2⋅7+83R3  ⟹  22=14+83R3  ⟹  83R3=8  ⟹  R3=3 Ω22 = 2 \cdot 7 + \frac{8}{3} R_3 \implies 22 = 14 + \frac{8}{3} R_3 \implies \frac{8}{3} R_3 = 8 \implies R_3 = 3\ \Omega

(1 punct pentru rezultatul final R3=3 ΩR_3 = 3\ \Omega)


d. Indicația unui voltmetru ideal montat în locul întrerupătorului K (4 puncte)

  • Un voltmetru ideal are rezistență infinită (RV→∞R_V \to \infty), prin urmare curentul care străbate voltmetrul și ramura centrală este nul:
IV=0,I=I0=0,5 AI_V = 0, \quad I = I_0 = 0{,}5\text{ A}

(1 punct)

  • Deoarece prin rezistorul R3R_3 curentul este zero, căderea de tensiune pe el este nulă (UR3=0U_{R3} = 0). Astfel, borna inferioară a voltmetrului se află la potențialul nodului comun inferior.
  • Indicația voltmetrului UVU_V reprezintă tensiunea electrică dintre nodul superior și nodul inferior:
UV=E1−I0(R1+r)U_V = E_1 - I_0(R_1 + r)

(2 puncte)

UV=22 V−0,5 A⋅(6 Ω+1 Ω)=22−0,5⋅7=22−3,5=18,5 VU_V = 22\text{ V} - 0{,}5\text{ A} \cdot (6\ \Omega + 1\ \Omega) = 22 - 0{,}5 \cdot 7 = 22 - 3{,}5 = 18{,}5\text{ V}
  • (Verificare pe ochiul drept: UV=E2+I0(R2+r)=14+0,5⋅9=14+4,5=18,5 VU_V = E_2 + I_0(R_2 + r) = 14 + 0{,}5 \cdot 9 = 14 + 4{,}5 = 18{,}5\text{ V}).

(1 punct pentru rezultatul final UV=18,5 VU_V = 18{,}5\text{ V})


Subiectul al III-lea (15 puncte)

În circuitul electric din figura alăturată rezistorii au aceeași rezistență electrică, R=9 ΩR = 9\ \Omega, iar rezistența interioară a generatorului este r=2 Ωr = 2\ \Omega. Inițial cele două întrerupătoare (K1 și K2) sunt deschise, iar ampermetrul ideal montat în circuit (RA≅0 ΩR_A \cong 0\ \Omega) indică intensitatea I=0,5 AI = 0{,}5\text{ A}.

Schema circuitului cu rezistoare, întrerupătoarele K1, K2 și ampermetru

Determinați:

a. puterea disipată în circuitul exterior generatorului; (3p)

b. energia electrică totală dezvoltată de generator în timp de 2 min2\text{ min}; (4p)

c. puterea disipată în întregul circuit dacă se închide întrerupătorul K1, iar întrerupătorul K2 rămâne deschis; (4p)

d. randamentul transferului de putere de la generator la circuitul exterior generatorului dacă cele două întrerupătoare (K1 și K2) sunt închise. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea

a. Puterea disipată în circuitul exterior la K1 și K2 deschise (3 puncte)

  • În starea inițială cu ambele întrerupătoare deschise, rezistența echivalentă a circuitului exterior este conectarea în serie a celor patru rezistoare:
Re=4R=4⋅9 Ω=36 ΩR_e = 4R = 4 \cdot 9\ \Omega = 36\ \Omega

(1 punct)

  • Puterea debitată/disipată în circuitul exterior este:
P=ReI2P = R_e I^2

(1 punct)

  • Înlocuind I=0,5 AI = 0{,}5\text{ A}:
P=36 Ω⋅(0,5 A)2=36⋅0,25 W=9 WP = 36\ \Omega \cdot (0{,}5\text{ A})^2 = 36 \cdot 0{,}25\text{ W} = 9\text{ W}

(1 punct pentru rezultatul final P=9 WP = 9\text{ W})


b. Energia electrică totală dezvoltată de generator în 2 min2\text{ min} (4 puncte)

  • Tensiunea electromotoare a generatorului se deduce din legea lui Ohm pentru întregul circuit în starea inițială:
E=I(Re+r)E = I(R_e + r)

(1 punct)

E=0,5 A⋅(36 Ω+2 Ω)=0,5⋅38 V=19 VE = 0{,}5\text{ A} \cdot (36\ \Omega + 2\ \Omega) = 0{,}5 \cdot 38\text{ V} = 19\text{ V}
  • Energia electrică totală generată în intervalul Δt=2 min=120 s\Delta t = 2\text{ min} = 120\text{ s} este:
Wtot=EIΔtW_{\text{tot}} = E I \Delta t

(2 puncte)

Wtot=19 V⋅0,5 A⋅120 s=19⋅60 J=1140 JW_{\text{tot}} = 19\text{ V} \cdot 0{,}5\text{ A} \cdot 120\text{ s} = 19 \cdot 60\text{ J} = 1140\text{ J}

(1 punct pentru rezultatul final Wtot=1140 JW_{\text{tot}} = 1140\text{ J})


c. Puterea totală dacă K1 este închis și K2 rămâne deschis (4 puncte)

  • Când se închide K1 (iar K2 rămâne deschis), topologia circuitului exterior se simplifică la o rezistență echivalentă:
Re1=2R=2⋅9 Ω=18 ΩR_{e1} = 2R = 2 \cdot 9\ \Omega = 18\ \Omega

(1 punct)

  • Noul curent debitat de generator prin întregul circuit este:
I1=ERe1+rI_1 = \frac{E}{R_{e1} + r}

(1 punct)

I1=19 V18 Ω+2 Ω=1920 A=0,95 AI_1 = \frac{19\text{ V}}{18\ \Omega + 2\ \Omega} = \frac{19}{20}\text{ A} = 0{,}95\text{ A}
  • Puterea totală disipată în întregul circuit (exterior + interior) este:
Ptot=EI1P_{\text{tot}} = E I_1

(1 punct)

Ptot=19 V⋅0,95 A=18,05 WP_{\text{tot}} = 19\text{ V} \cdot 0{,}95\text{ A} = 18{,}05\text{ W}

(1 punct pentru rezultatul final Ptot=18,05 WP_{\text{tot}} = 18{,}05\text{ W})


d. Randamentul transferului de putere când K1 și K2 sunt ambele închise (4 puncte)

  • Cu ambele întrerupătoare închise, rețeaua celor 4 rezistoare formează gruparea cu rezistența echivalentă:
Re2=43RR_{e2} = \frac{4}{3} R

(2 puncte)

Re2=43⋅9 Ω=12 ΩR_{e2} = \frac{4}{3} \cdot 9\ \Omega = 12\ \Omega
  • Randamentul transferului de putere de la generator la circuitul exterior este raportul dintre puterea utilă Pext=Re2I22P_{\text{ext}} = R_{e2} I_2^2 și puterea totală Ptot=(Re2+r)I22P_{\text{tot}} = (R_{e2} + r) I_2^2:
η=Re2Re2+r\eta = \frac{R_{e2}}{R_{e2} + r}

(1 punct)

  • Înlocuind valorile numerice (Re2=12 ΩR_{e2} = 12\ \Omega, r=2 Ωr = 2\ \Omega):
η=12 Ω12 Ω+2 Ω=1214=67≈0,8571=85,7%\eta = \frac{12\ \Omega}{12\ \Omega + 2\ \Omega} = \frac{12}{14} = \frac{6}{7} \approx 0{,}8571 = 85{,}7\%

(1 punct pentru rezultatul final η≈85,7%\eta \approx 85{,}7\%)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6{,}6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Un elev își vede propria imagine într-o oglindă plană. Imaginea este:

  • a. reală și răsturnată
  • b. reală și dreaptă
  • c. virtuală și răsturnată
  • d. virtuală și dreaptă (3p)

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, lucrul mecanic de extracție a electronilor dintr-un metal, prin efect fotoelectric extern poate fi exprimat prin relația:

  • a. L=hν0L = \frac{h}{\nu_0}
  • b. L=hλ0L = \frac{h}{\lambda_0}
  • c. L=hν0L = h \nu_0 (3p)
  • d. L=λ0hL = \frac{\lambda_0}{h}

3. Unitatea de măsură în S.I. a frecvenței fotonului este:

  • a. m\text{m}
  • b. Hz\text{Hz} (3p)
  • c. W\text{W}
  • d. J\text{J}

4. Două lentile subțiri având distanțele focale f1=30 cmf_1 = 30\text{ cm} și f2=−10 cmf_2 = -10\text{ cm} sunt alipite pentru a forma un sistem optic centrat. Distanța focală a acestui sistem optic are valoarea:

  • a. −15 cm-15\text{ cm} (3p)
  • b. −7,5 cm-7{,}5\text{ cm}
  • c. 20 cm20\text{ cm}
  • d. 40 cm40\text{ cm}

5. În graficul din figura alăturată este ilustrată dependența intensității curentului fotoelectric de tensiunea electrică aplicată între catodul și anodul unei celule fotoelectrice. Pentru această celulă fotoelectrică, intensitatea curentului fotoelectric de saturație are valoarea:

Caracteristica curentului fotoelectric în funcție de tensiune

  • a. 5 mA5\text{ mA}
  • b. 10 mA10\text{ mA}
  • c. 15 mA15\text{ mA}
  • d. 20 mA20\text{ mA} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns d (3 puncte)

  • Oglinda plană formează pentru un obiect real o imagine simetrică față de planul oglinzii, situată la aceeași distanță în spatele oglinzii.
  • Imaginea formată de oglinda plană este virtuală, dreaptă și de aceeași dimensiune cu obiectul.
  • Răspuns corect: d.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • Conform teoriei cuantice a lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern, energia de prag necesară smulgerii unui electron din rețeaua metalului este lucrul mecanic de extracție:
Lext=hν0=hcλ0L_{\text{ext}} = h \nu_0 = \frac{hc}{\lambda_0}
  • unde ν0\nu_0 este frecvența de prag a metalului.
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • Frecvența oricărei radiații electromagnetice reprezintă numărul de oscilații pe secundă:
[ν]SI=s−1=Hz (hertz)[\nu]_{\text{SI}} = \text{s}^{-1} = \text{Hz}\text{ (hertz)}
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns a (3 puncte)

  • Convergența unui sistem de două lentile subțiri alipite este suma algebrică a convergențelor individuale:
C=C1+C2  ⟺  1f=1f1+1f2C = C_1 + C_2 \iff \frac{1}{f} = \frac{1}{f_1} + \frac{1}{f_2}
  • Înlocuind f1=30 cmf_1 = 30\text{ cm} și f2=−10 cmf_2 = -10\text{ cm}:
1f=130−110=1−330=−230=−115 cm−1\frac{1}{f} = \frac{1}{30} - \frac{1}{10} = \frac{1 - 3}{30} = -\frac{2}{30} = -\frac{1}{15}\text{ cm}^{-1} f=−15 cmf = -15\text{ cm}
  • Răspuns corect: a.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Curentul de saturație IsatI_{\text{sat}} reprezintă valoarea maximă constantă (palierul orizontal) atinsă de intensitatea curentului fotoelectric atunci când toți fotoelectronii emiși de catod ajung la anod.
  • Citind graficul caracteristicii I(U)I(U) la tensiuni acceleratoare mari, palierul se stabilizează la 20 mA20\text{ mA}.
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

O lentilă subțire convergentă are distanța focală f=20 cmf = 20\text{ cm}. Un obiect luminos liniar este așezat în fața lentilei pe axa optică principală și perpendicular pe aceasta. În spatele lentilei, perpendicular pe axa optică principală, se află un ecran pe care se formează imaginea clară a obiectului. Se constată că imaginea este de trei ori mai mare decât obiectul.

a. Determinați convergența lentilei. (3p)

b. Calculați distanța de la lentilă până la ecran. (4p)

c. Fără a schimba poziția obiectului și a lentilei, se așază între ecran și lentilă, la distanța d=70 cmd = 70\text{ cm} față de aceasta, o lentilă divergentă cu distanța focală f′=−20 cmf' = -20\text{ cm}. Cele două lentile formează un sistem optic centrat. Calculați distanța pe care trebuie deplasat ecranul pentru ca imaginea formată de sistemul optic să se observe clar pe ecran. (4p)

d. Calculați mărirea liniară transversală a sistemului optic. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea

a. Convergența primei lentile (3 puncte)

  • Convergența este inversul distanței focale exprimate în metri (f=20 cm=0,2 mf = 20\text{ cm} = 0{,}2\text{ m}):
C=1fC = \frac{1}{f}

(2 puncte)

C=10,2 m=5 m−1=5 δ (dioptrii)C = \frac{1}{0{,}2\text{ m}} = 5\text{ m}^{-1} = 5\ \delta\text{ (dioptrii)}

(1 punct pentru rezultatul final C=5 m−1C = 5\text{ m}^{-1})


b. Distanța de la lentilă până la ecran (x2x_2) (4 puncte)

  • Imaginea fiind recepționată pe un ecran, ea este o imagine reală și răsturnată, cu modulul măririi egal cu 3:
β=y2y1=−3\beta = \frac{y_2}{y_1} = -3

(1 punct)

  • Formula măririi liniare transversale oferă relația dintre coordonate:
β=x2x1=−3  ⟹  x1=−x23\beta = \frac{x_2}{x_1} = -3 \implies x_1 = -\frac{x_2}{3}

(1 punct)

  • Înlocuim în formula fundamentală a lentilelor subțiri:
1x2−1x1=1f\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f}

(1 punct)

1x2−(−3x2)=1f  ⟹  4x2=1f  ⟹  x2=4f\frac{1}{x_2} - \left(-\frac{3}{x_2}\right) = \frac{1}{f} \implies \frac{4}{x_2} = \frac{1}{f} \implies x_2 = 4f x2=4⋅20 cm=80 cmx_2 = 4 \cdot 20\text{ cm} = 80\text{ cm}
  • Distanța de la lentilă la ecran este x2=80 cmx_2 = 80\text{ cm} (obiectul aflându-se la x1=−26,67 cmx_1 = -26{,}67\text{ cm}).

(1 punct pentru rezultatul final x2=80 cmx_2 = 80\text{ cm})


c. Distanța de deplasare a ecranului după introducerea lentilei divergente (4 puncte)

  • Prima lentilă formează imaginea intermediară la distanța x2=80 cmx_2 = 80\text{ cm}.
  • A doua lentilă (divergentă, f′=−20 cmf' = -20\text{ cm}) este plasată la d=70 cmd = 70\text{ cm} în spatele primei lentile.
  • Imaginea intermediară acționează ca un obiect virtual pentru a doua lentilă, situat în spatele acesteia la distanța:
x1′=x2−d=80 cm−70 cm=+10 cmx_1' = x_2 - d = 80\text{ cm} - 70\text{ cm} = +10\text{ cm}

(1 punct)

  • Aplicăm formula lentilelor pentru a doua lentilă:
1x2′−1x1′=1f′\frac{1}{x_2'} - \frac{1}{x_1'} = \frac{1}{f'}

(1 punct)

1x2′=1f′+1x1′=−120+110=−1+220=120 cm−1\frac{1}{x_2'} = \frac{1}{f'} + \frac{1}{x_1'} = -\frac{1}{20} + \frac{1}{10} = \frac{-1 + 2}{20} = \frac{1}{20}\text{ cm}^{-1} x2′=+20 cmx_2' = +20\text{ cm}
  • Noua imagine clară se formează la x2′=20 cmx_2' = 20\text{ cm} în spatele celei de-a doua lentile.
  • Față de prima lentilă, noua poziție a ecranului este:
Dnou=d+x2′=70 cm+20 cm=90 cmD_{\text{nou}} = d + x_2' = 70\text{ cm} + 20\text{ cm} = 90\text{ cm}
  • Distanța cu care trebuie deplasat ecranul față de poziția inițială (x2=80 cmx_2 = 80\text{ cm}) este:
d′=(d+x2′)−x2=90 cm−80 cm=10 cmd' = (d + x_2') - x_2 = 90\text{ cm} - 80\text{ cm} = 10\text{ cm}

(1 punct formula, 1 punct rezultatul final d′=10 cmd' = 10\text{ cm})


d. Mărirea liniară transversală a sistemului optic (4 puncte)

  • Mărirea liniară transversală a celei de-a doua lentile este:
β2=x2′x1′=+20 cm+10 cm=+2\beta_2 = \frac{x_2'}{x_1'} = \frac{+20\text{ cm}}{+10\text{ cm}} = +2

(1 punct)

  • Mărirea totală a sistemului format din două lentile centrate este produsul măririlor individuale:
βsistem=β1⋅β2\beta_{\text{sistem}} = \beta_1 \cdot \beta_2

(2 puncte)

  • Cu β1=−3\beta_1 = -3 și β2=2\beta_2 = 2:
βsistem=(−3)⋅2=−6\beta_{\text{sistem}} = (-3) \cdot 2 = -6

(1 punct pentru rezultatul final βsistem=−6\beta_{\text{sistem}} = -6)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un dispozitiv interferențial Young are distanța dintre fante 2ℓ=0,2 mm2\ell = 0{,}2\text{ mm} și distanța de la planul fantelor la ecran D=0,5 mD = 0{,}5\text{ m}. Sursa de lumină monocromatică și punctiformă este situată pe axa de simetrie a dispozitivului. Distanța dintre două franje luminoase succesive observate pe ecran are valoarea i=1,5 mmi = 1{,}5\text{ mm}.

a. Calculați distanța măsurată pe ecran dintre maximul central și maximul de ordinul k=2k = 2. (3p)

b. Calculați lungimea de undă a radiației monocromatice utilizate. (4p)

c. Calculați diferența de drum optic dintre radiațiile monocromatice care formează prin interferență pe ecran franja luminoasă de ordinul k=3k = 3. (4p)

d. Se înlocuiește sursa de lumină cu o altă sursă care emite simultan radiație cu lungimile de undă λ1=550 nm\lambda_1 = 550\text{ nm} și λ2=440 nm\lambda_2 = 440\text{ nm}. Calculați distanța, față de maximul central, la care are loc prima suprapunere între un maxim format de radiația cu λ1\lambda_1 și un minim format de radiația cu λ2\lambda_2. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea

a. Distanța dintre maximul central și maximul de ordinul 2 (3 puncte)

  • Poziția maximului de interferență de ordinul kk pe ecran este proporțională cu interfranja ii:
xk=k⋅ix_k = k \cdot i
  • Pentru k=2k = 2:
d=2⋅id = 2 \cdot i

(2 puncte)

d=2⋅1,5 mm=3 mmd = 2 \cdot 1{,}5\text{ mm} = 3\text{ mm}

(1 punct pentru rezultatul final d=3 mmd = 3\text{ mm})


b. Lungimea de undă a radiației monocromatice (4 puncte)

  • Expresia interfranjei în dispozitivul Young este:
i=λD2ℓi = \frac{\lambda D}{2\ell}
  • Izolând lungimea de undă λ\lambda:
λ=2ℓ⋅iD\lambda = \frac{2\ell \cdot i}{D}

(3 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice (2ℓ=0,2 mm=0,2⋅10−3 m2\ell = 0{,}2\text{ mm} = 0{,}2 \cdot 10^{-3}\text{ m}, i=1,5 mm=1,5⋅10−3 mi = 1{,}5\text{ mm} = 1{,}5 \cdot 10^{-3}\text{ m}, D=0,5 mD = 0{,}5\text{ m}):
λ=0,2⋅10−3 m⋅1,5⋅10−3 m0,5 m=0,3⋅10−60,5 m=0,6⋅10−6 m=600 nm\lambda = \frac{0{,}2 \cdot 10^{-3}\text{ m} \cdot 1{,}5 \cdot 10^{-3}\text{ m}}{0{,}5\text{ m}} = \frac{0{,}3 \cdot 10^{-6}}{0{,}5}\text{ m} = 0{,}6 \cdot 10^{-6}\text{ m} = 600\text{ nm}

(1 punct pentru rezultatul final λ=600 nm\lambda = 600\text{ nm})


c. Diferența de drum optic pentru maximul de ordinul k=3k = 3 (4 puncte)

  • Condiția de maxim de interferență constructivă pentru două unde coerente este ca diferența de drum optic δ\delta să fie un număr întreg de lungimi de undă:
δ=kλ\delta = k \lambda

(3 puncte)

  • Pentru franja luminoasă de ordinul k=3k = 3:
δ=3⋅600 nm=1800 nm=1,8 μm\delta = 3 \cdot 600\text{ nm} = 1800\text{ nm} = 1{,}8\ \mu\text{m}

(1 punct pentru rezultatul final δ=1,8 μm\delta = 1{,}8\ \mu\text{m})


d. Distanța primei suprapuneri maxim λ1\lambda_1 cu minim λ2\lambda_2 (4 puncte)

  • Poziția unui maxim de ordin k1k_1 pentru radiația λ1\lambda_1 este:
x=k1λ1D2ℓx = k_1 \frac{\lambda_1 D}{2\ell}

(1 punct)

  • Poziția unui minim de interferență distructivă de ordin k2k_2 pentru radiația λ2\lambda_2 este:
x=(2k2+1)λ2D2⋅(2ℓ)=(k2+12)λ2D2ℓx = (2k_2 + 1) \frac{\lambda_2 D}{2 \cdot (2\ell)} = \left(k_2 + \frac{1}{2}\right) \frac{\lambda_2 D}{2\ell}

(1 punct)

  • Egalând pozițiile celor două franje:
k1λ1=(k2+12)λ2k_1 \lambda_1 = \left(k_2 + \frac{1}{2}\right) \lambda_2 k1⋅550=(k2+12)⋅440k_1 \cdot 550 = \left(k_2 + \frac{1}{2}\right) \cdot 440
  • Simplificând prin 110:
5k1=4(k2+12)=4k2+2  ⟹  2k2+12k1=545 k_1 = 4 \left(k_2 + \frac{1}{2}\right) = 4 k_2 + 2 \implies \frac{2k_2 + 1}{2k_1} = \frac{5}{4}

(1 punct)

  • Căutăm cele mai mici valori întregi pozitive pentru prima suprapunere dincolo de maximul central (x>0x > 0):
    • Pentru k1=1  ⟹  4k2=3k_1 = 1 \implies 4 k_2 = 3 (fără soluție întreagă).
    • Pentru k1=2  ⟹  5⋅2=4k2+2  ⟹  4k2=8  ⟹  k2=2k_1 = 2 \implies 5 \cdot 2 = 4 k_2 + 2 \implies 4 k_2 = 8 \implies k_2 = 2.
  • Calculăm poziția xx:
x=2⋅550⋅10−9 m⋅0,5 m0,2⋅10−3 m=550⋅10−90,2⋅10−3 m=2,75⋅10−3 m=2,75 mmx = 2 \cdot \frac{550 \cdot 10^{-9}\text{ m} \cdot 0{,}5\text{ m}}{0{,}2 \cdot 10^{-3}\text{ m}} = \frac{550 \cdot 10^{-9}}{0{,}2 \cdot 10^{-3}}\text{ m} = 2{,}75 \cdot 10^{-3}\text{ m} = 2{,}75\text{ mm}

(1 punct pentru rezultatul final x=2,75 mmx = 2{,}75\text{ mm})