Bacalaureat 2021 - Fizică Teoretic - Simulare Națională
Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.
A. MECANICĂ
Se consideră accelerația gravitațională .
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Un corp este lansat vertical în sus de la nivelul solului. În timpul urcării acestuia:
- a. energia cinetică a corpului crește;
- b. lucrul mecanic efectuat de greutate este nul;
- c. energia potențială gravitațională crește; (3p)
- d. viteza corpului rămâne nemodificată.
2. Simbolurile fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia legii lui Hooke este:
- a. (3p)
- b.
- c.
- d.
3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul dintre forță și viteză este:
- a.
- b.
- c.
- d. (3p)
4. Un corp de masă , lăsat liber pe un plan înclinat, coboară uniform. Lucrul mecanic minim efectuat de o forță de tracțiune paralelă cu planul înclinat pentru a ridica același corp pe plan, de la baza planului până la înălțimea , este:
- a.
- b.
- c. (3p)
- d.
5. Un corp se deplasează de-a lungul axei . Dependența vitezei corpului de timp este redată în graficul din figura alăturată. Distanța parcursă de corp în cele are valoarea:

- a.
- b. (3p)
- c.
- d.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I
Item 1: Răspuns c (3 puncte)
- La lansarea pe verticală în sus, corpul efectuează o mișcare uniform încetinită sub acțiunea forței de greutate.
- În timpul urcării, înălțimea crește continuu, iar viteza scade ().
- Energia potențială gravitațională este proporțională cu înălțimea:
- Deoarece crește, crește, în timp ce energia cinetică scade, iar lucrul mecanic al greutății este negativ ().
- Răspuns corect: c.
Item 2: Răspuns a (3 puncte)
- În regimul deformărilor elastice, legea lui Hooke exprimă dependența efortului unitar de deformația relativă prin modulul de elasticitate longitudinală (modulul lui Young) :
- Izolând alungirea absolută , obținem:
- Răspuns corect: a.
Item 3: Răspuns d (3 puncte)
- Produsul scalar dintre forță și viteză definește puterea mecanică instantanee:
- Unitatea de măsură în Sistemul Internațional pentru putere este:
- Răspuns corect: d.
Item 4: Răspuns c (3 puncte)
- La coborârea uniformă a corpului pe planul înclinat de unghi , accelerația este nulă. Ecuația de mișcare pe direcția planului este:
- Pentru a ridica uniform corpul pe plan cu o forță de tracțiune paralelă cu planul, forța minimă de tracțiune trebuie să învingă componenta tangențială a greutății și forța de frecare (orientată acum în josul planului):
- Notând cu lungimea planului înclinat, relația trigonometrică oferă .
- Lucrul mecanic minim efectuat de forța de tracțiune la urcarea pe distanța este:
- Răspuns corect: c.
Item 5: Răspuns b (3 puncte)
- În graficul , distanța totală parcursă reprezintă numeric aria suprafeței cuprinse între graficul vitezei și axa timpului pe intervalul .
- Graficul formează un triunghi cu baza și înălțimea :
- Răspuns corect: b.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Sistemul de corpuri și , reprezentat în figura alăturată, se deplasează cu viteză constantă pe suprafața orizontală, sub acțiunea unei forțe constante orientată sub unghiul (, ) față de orizontală. Masele celor două corpuri sunt și , iar coeficientul de frecare la alunecare dintre fiecare corp și suprafața orizontală are valoarea .

a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului . (4p)
b. Calculați valoarea forței exercitată de corpul asupra corpului . (4p)
c. Calculați valoarea forței . (4p)
d. Se îndepărtează corpul , iar forța rămâne neschimbată. Calculați accelerația corpului în această situație. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea
a. Reprezentarea forțelor pe corpul (4 puncte)
Asupra corpului acționează cinci forțe:
- Greutatea , orientată vertical în jos.
- Reacțiunea normală din partea suprafeței orizontale , orientată vertical în sus.
- Forța de tracțiune , aplicată centrului de masă și înclinată la unghiul deasupra orizontalei.
- Forța de frecare la alunecare , orientată orizontal spre stânga (opus sensului mișcării).
- Forța de contact normală , exercitată de corpul pe fața comună de contact, orientată orizontal spre stânga.

(4 puncte conform baremului pentru reprezentarea corectă a tuturor forțelor)
b. Calculul valorii forței exercitată asupra corpului (4 puncte)
- Corpul se află în fața corpului și este împins de acesta spre dreapta cu forța de contact .
- Asupra corpului acționează:
- greutatea (în jos),
- reacțiunea normală (în sus), unde ,
- forța de frecare (spre stânga), de mărime ,
- forța de apăsare exercitată de corpul (spre dreapta).
- Deoarece mișcarea are loc cu viteză constantă (), pe direcție orizontală rezultanta forțelor pe corpul este nulă:
(2 puncte)
(1 punct)
- Înlocuind valorile numerice:
(1 punct pentru rezultatul final )
c. Calculul valorii forței (4 puncte)
- Scriem ecuațiile de echilibru dinamic pentru corpul pe cele două axe de coordonate ( orizontal spre dreapta, vertical în sus):
- Pe axa verticală :
(1 punct)
- Forța de frecare pe corpul este:
(1 punct)
- Pe axa orizontală , corpul se deplasează cu viteză constantă:
(1 punct)
- Înlocuim și grupăm termenii ce conțin pe :
- Înlocuim datele numerice (, , , , ):
(1 punct pentru rezultatul final )
d. Accelerația corpului după îndepărtarea corpului (3 puncte)
- Dacă se îndepărtează corpul , forța de contact devine nulă ().
- Forța rămâne identică (, ), deci reacțiunea normală și forța de frecare își păstrează valorile:
- Aplicăm principiul al II-lea al mecanicii pe direcție orizontală pentru corpul :
(2 puncte)
- Calculăm accelerația:
(1 punct pentru rezultatul final )
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Un corp de masă , considerat punctiform, este lansat, cu viteza inițială , de-a lungul unei suprafețe orizontale. Coeficientul de frecare dintre corp și suprafață este . După ce corpul parcurge distanța , acesta intră pe o suprafață orizontală fără frecări, ca în figura alăturată. După parcurgerea, fără frecare, a distanței , corpul de masă se cuplează cu un alt corp de masă , aflat în repaus. Corpul astfel format urcă, fără frecare, pe o suprafață curbă. Trecerea de pe suprafața orizontală pe cea curbă se face lin, fără modificarea modulului vitezei. Energia potențială gravitațională se consideră nulă la nivelul suprafeței orizontale.

Determinați:
a. lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la deplasarea corpului de masă de-a lungul suprafeței orizontale, la parcurgerea distanței ; (3p)
b. durata mișcării corpului de masă pe planul orizontal din momentul lansării și până la impactul cu ; (4p)
c. valoarea energiei cinetice, imediat după impact, a corpului format; (4p)
d. înălțimea maximă la care urcă, pe suprafața curbă, corpul format prin impact. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea
a. Lucrul mecanic al forței de frecare pe distanța (3 puncte)
- Pe prima porțiune orizontală, forța de reacțiune normală este:
(1 punct)
- Forța de frecare este constantă și opusă mișcării, deci lucrul mecanic efectuat este:
(1 punct)
- Cu datele , , :
(1 punct pentru rezultatul final )
b. Durata mișcării pe planul orizontal până la impact (4 puncte)
- Aplicăm teorema variației energiei cinetice pe porțiunea de lungime pentru a găsi viteza la intrarea pe suprafața fără frecări:
(1 punct)
- Pe prima porțiune mișcarea este uniform încetinită, deci durata satisface:
(1 punct)
- Pe a doua porțiune de lungime , frecările lipsesc, mișcarea fiind rectilinie și uniformă cu viteza :
(1 punct)
- Durata totală a deplasării pe orizontală este:
(1 punct pentru rezultatul final )
c. Energia cinetică imediat după impact (4 puncte)
- Cuplarea celor două corpuri reprezintă o ciocnire plastică. Forțele exterioare pe orizontală sunt nule, conservându-se impulsul total al sistemului:
(2 puncte)
- Cu și :
- Energia cinetică a corpului format, imediat după ciocnire, este:
(1 punct)
(1 punct pentru rezultatul final )
d. Înălțimea maximă la care urcă pe suprafața curbă (4 puncte)
- Urcarea pe suprafața curbă are loc fără frecare, singura forță care efectuează lucru mecanic fiind greutatea (forță conservativă).
- Energia mecanică a corpului format se conservă: la înălțimea maximă , viteza se anulează, întreaga energie cinetică inițială transformându-se în energie potențială gravitațională:
(1 punct)
(2 puncte)
- Egalăm și determinăm :
(1 punct pentru rezultatul final )
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ
Se consideră: numărul lui Avogadro , constanta gazelor ideale . Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: .
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. O cantitate de gaz ideal aflată într-o butelie închisă este încălzită. Neglijând dilatarea buteliei, în acest proces:
- a. densitatea gazului scade
- b. lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul este pozitiv
- c. densitatea gazului crește
- d. energia internă a gazului crește (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia capacității calorice a unui corp este:
- a.
- b.
- c. (3p)
- d.
3. Simbolurile mărimilor fizice și unităților de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul este:
- a. (3p)
- b.
- c.
- d.
4. Un motor termic ideal, care funcționează după un ciclu Carnot, are randamentul . Dacă temperatura absolută a sursei calde se dublează, iar temperatura sursei reci rămâne aceeași, randamentul motorului termic devine:
- a.
- b.
- c. (3p)
- d.
5. O cantitate constantă de gaz ideal descrie procesul termodinamic () reprezentat în coordonate în graficul din figura alăturată. Lucrul mecanic efectuat de gaz în acest proces este:

- a.
- b.
- c.
- d. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I
Item 1: Răspuns d (3 puncte)
- Butelia fiind închisă și nedeformabilă, volumul și masa de gaz rămân constante (, proces izocor).
- Densitatea rămâne constantă. Deoarece volumul nu variază, lucrul mecanic este nul ().
- Prin încălzire, temperatura crește (), deci energia internă crește:
- Răspuns corect: d.
Item 2: Răspuns c (3 puncte)
- Capacitatea calorică a unui corp este definită ca raportul dintre căldura absorbită sau cedată și variația de temperatură corespunzătoare :
- (Prin comparație, este căldura specifică, iar este căldura molară).
- Răspuns corect: c.
Item 3: Răspuns a (3 puncte)
- Din ecuația termică de stare a gazului ideal, , rezultă că produsul are aceeași dimensiune fizică ca produsul , reprezentând o cantitate de energie sau lucru mecanic:
- Răspuns corect: a.
Item 4: Răspuns c (3 puncte)
- Randamentul unui ciclu Carnot este dat de:
- Cu , avem:
- Dacă și , noul randament este:
- Răspuns corect: c.
Item 5: Răspuns d (3 puncte)
- Lucrul mecanic total reprezintă aria suprafeței de sub graficul procesului în planul :
- Procesul este o transformare liniară ce pornește din origine prin până la . Lucrul mecanic este aria trapezului de baze și și înălțime :
- Procesul este o transformare izobară la presiunea constantă , între volumele și :
- Însumând:
- Răspuns corect: d.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Un cilindru cu volumul este împărțit în trei compartimente de volume egale prin intermediul a două pistoane termoizolatoare, ca în figura alăturată. Pistoanele se pot deplasa fără frecări. Compartimentele A și C conțin heliu (), iar compartimentul B conține neon () și este prevăzut cu un robinet închis, R. Gazele din cele trei compartimente se află la temperatura și la presiunea .

Calculați:
a. numărul de atomi de neon din compartimentul B. (4p)
b. masa de heliu din cilindru. (3p)
c. masa suplimentară de neon care trebuie introdusă prin robinetul R în compartimentul B, pentru ca volumul acestui compartiment să se dubleze. Masa de neon introdusă se află la temperatura . (4p)
d. temperatura la care trebuie răcit compartimentul B, după introducerea masei suplimentare, pentru ca pistoanele să revină în pozițiile inițiale, dacă cele două compartimente A și C sunt menținute la aceeași temperatură, . (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea
a. Numărul de atomi de neon din compartimentul B (4 puncte)
- Volumul inițial al fiecărui compartiment este:
- Ecuația Clapeyron-Mendeleev pentru neonul din compartimentul B oferă numărul de moli:
(2 puncte)
- Numărul de atomi de neon (neonul fiind gaz monoatomic) este:
(1 punct)
(1 punct pentru rezultatul final )
b. Masa de heliu din cilindru (3 puncte)
- Heliul se găsește în cele două compartimente identice A și C, fiecare având volumul la și .
- Masa de heliu dintr-un singur compartiment este:
(2 puncte)
- Masa totală de heliu din cilindru (în ambele compartimente A și C) este:
(1 punct pentru rezultatul final )
c. Masa suplimentară de neon introdusă în B (4 puncte)
- După introducerea masei suplimentare, noul volum al compartimentului B se dublează:
- Pistoanele se deplasează simetric, volumul rămas fiind împărțit în mod egal între compartimentele A și C:
- Gazul din compartimentul A suferă o transformare izotermă la , astfel că noua presiune comună de echilibru devine:
(1 punct)
- Pentru compartimentul B, ecuația de stare la temperatura se scrie:
(2 puncte)
- Substituind și :
- Cantitatea suplimentară de neon este:
(1 punct pentru rezultatul final )
d. Temperatura la care trebuie răcit compartimentul B (4 puncte)
- Pistoanele revin în pozițiile inițiale atunci când volumele compartimentelor redevin egale: .
- Menținând compartimentul A la temperatura , presiunea heliului din A redevine presiunea inițială:
(1 punct)
- Pentru ca pistoanele să fie în echilibru mecanic la pozițiile inițiale, presiunea neonului din B trebuie să fie egală cu .
- În compartimentul B se află acum cantitatea , la volumul :
(2 puncte)
- Deoarece inițial , rezultă:
(1 punct pentru rezultatul final )
Subiectul al III-lea (15 puncte)
O cantitate de gaz ideal poliatomic () parcurge procesul ciclic reprezentat în figura alăturată, în care transformările și se desfășoară la temperaturi constante. Temperatura gazului în starea 1 este , volumul ocupat de gaz în starea 2 este , iar căldura cedată de gaz în transformarea este . Se cunoaște .

Determinați:
a. temperatura gazului în transformarea ; (3p)
b. căldura primită de gaz în transformarea ; (4p)
c. lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea ; (4p)
d. randamentul unui motor termic care funcționează după procesul ciclic reprezentat în graficul din figura alăturată. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea
a. Temperatura gazului în transformarea (3 puncte)
- Transformarea este o răcire izocoră la volum constant . Căldura schimbată este:
(2 puncte)
- Cu , și :
- Deoarece transformarea este izotermă, temperatura gazului pe această ramură este constantă: .
(1 punct pentru rezultatul final )
b. Căldura primită în transformarea (4 puncte)
- Transformarea este o încălzire izobară la presiunea constantă .
- Temperatura inițială a izobarei este (deoarece este izotermă), iar cea finală este .
- Relația Robert Mayer oferă căldura molară la presiune constantă:
(1 punct)
- Căldura primită în transformarea izobară este:
(2 puncte)
- Calcul numeric:
(1 punct pentru rezultatul final )
c. Lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea (4 puncte)
- Pe izobara , legea Gay-Lussac oferă raportul volumelor:
- Cum , obținem:
- În starea 4, volumul este , astfel încât raportul de destindere izotermă este:
(2 puncte)
- Lucrul mecanic în destinderea izotermă la temperatura este:
(1 punct)
- Înlocuind numeric cu :
(1 punct pentru rezultatul final )
d. Randamentul motorului termic (4 puncte)
- Căldura totală primită de la sursa caldă pe un ciclu provine din etapele cu , anume izobara și destinderea izotermă (unde ):
(1 punct)
- Căldura cedată sursei reci provine din răcirea izocoră și din comprimarea izotermă :
- În comprimarea izotermă la , căldura cedată este:
- Căldura totală cedată în modul este:
(1 punct)
- Randamentul ciclului este:
(1 punct)
(1 punct pentru rezultatul final )
C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Un radiator electric consumă, într-un anumit interval de timp, energia electrică egală cu . Acestei energii îi corespunde în unități din S.I. valoarea:
- a.
- b.
- c. (3p)
- d.
2. Un consumator alcătuit din trei rezistoare identice grupate în serie, având fiecare rezistența electrică , este conectat la bornele unui generator cu tensiunea electromotoare și rezistența interioară . Intensitatea curentului electric ce străbate consumatorul este:
- a.
- b. (3p)
- c.
- d.
3. Simbolurile mărimilor fizice și unităților de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii exprimate prin este:
- a. (3p)
- b.
- c.
- d.
4. Un cablu electric din cupru, cu rezistivitatea electrică , are rezistența electrică a unității de lungime . Aria secțiunii transversale a cablului este egală cu:
- a.
- b.
- c.
- d. (3p)
5. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența intensității curentului electric care trece printr-un generator de tensiunea la bornele generatorului. Puterea maximă pe care generatorul o poate debita pe un rezistor, cu rezistența electrică aleasă convenabil, este egală cu:

- a.
- b.
- c. (3p)
- d.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I
Item 1: Răspuns c (3 puncte)
- Prin conversia kilowatt-oră în unitatea de bază a energiei din Sistemul Internațional (Joule):
- Răspuns corect: c.
Item 2: Răspuns b (3 puncte)
- Rezistența echivalentă a trei rezistoare conectate în serie este:
- Legea lui Ohm pentru întregul circuit oferă intensitatea curentului:
- Răspuns corect: b.
Item 3: Răspuns a (3 puncte)
- Conform legii lui Ohm pentru o porțiune de circuit, raportul reprezintă intensitatea curentului electric :
- Produsul este sarcina electrică , a cărei unitate de măsură în S.I. este Coulombul:
- Răspuns corect: a.
Item 4: Răspuns d (3 puncte)
- Rezistența electrică a unui conductor liniar omogen este dată de formula:
- Izolând aria secțiunii transversale :
- Răspuns corect: d.
Item 5: Răspuns c (3 puncte)
- Din graficul caracteristicii de sarcină se deduc parametrii generatorului:
- Tensiunea la borne la mers în gol () este tensiunea electromotoare: .
- Curentul de scurtcircuit (la ) este: .
- Rezistența interioară este:
- Puterea maximă debitată de un generator pe un circuit exterior se obține la adaptarea sarcinii ():
- Răspuns corect: c.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Cele două generatoare electrice au tensiunile electromotoare , și aceeași rezistență interioară, . Doi rezistori din circuit au rezistențele electrice cunoscute, și respectiv . Dacă întrerupătorul (K) este deschis, ampermetrul ideal () indică intensitatea , iar dacă întrerupătorul (K) este închis, ampermetrul indică intensitatea .

Determinați:
a. raportul tensiunilor electrice, , la bornele rezistorilor , respectiv , atunci când întrerupătorul (K) este deschis; (3p)
b. valoarea rezistenței interioare a unui generator; (4p)
c. rezistența electrică a rezistorului ; (4p)
d. indicația unui voltmetru ideal () montat în locul întrerupătorului K. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea
a. Raportul tensiunilor electrice la K deschis (3 puncte)
- Când întrerupătorul K este deschis, ramura centrală ce conține pe este întreruptă. Circuitul devine o singură buclă serie străbătută de același curent .
- Tensiunile la bornele rezistoarelor sunt date de legea lui Ohm:
- Făcând raportul:
(2 puncte)
(1 punct pentru rezultatul final )
b. Valoarea rezistenței interioare a fiecărui generator (4 puncte)
- În circuitul serie format la K deschis, cele două surse sunt legate în opoziție (bornele pozitive debitează în sensuri contrare în buclă). Tensiunea electromotoare rezultantă este .
- Rezistența totală a buclei este . Legea lui Ohm oferă:
(3 puncte)
- Înlocuim datele:
(1 punct pentru rezultatul final )
c. Rezistența electrică a rezistorului (4 puncte)
- Când întrerupătorul K este închis, rețeaua are două ochiuri și trei ramuri:
- Curentul prin ramura din stânga este indicat de ampermetru: .
- Fie curentul prin ramura din dreapta și curentul prin ramura centrală cu .
- Aplicăm teorema a II-a a lui Kirchhoff pe conturul exterior (în sens orar/trigonometric):
(1 punct)
- Cu valorile cunoscute (, ):
- La nodul superior, ambele ramuri laterale debitează curent către ramura centrală, deci conform teoremei I a lui Kirchhoff:
(1 punct)
- Aplicăm teorema a II-a a lui Kirchhoff pentru ochiul din stânga:
(1 punct)
- Substituind valorile numerice:
(1 punct pentru rezultatul final )
d. Indicația unui voltmetru ideal montat în locul întrerupătorului K (4 puncte)
- Un voltmetru ideal are rezistență infinită (), prin urmare curentul care străbate voltmetrul și ramura centrală este nul:
(1 punct)
- Deoarece prin rezistorul curentul este zero, căderea de tensiune pe el este nulă (). Astfel, borna inferioară a voltmetrului se află la potențialul nodului comun inferior.
- Indicația voltmetrului reprezintă tensiunea electrică dintre nodul superior și nodul inferior:
(2 puncte)
- (Verificare pe ochiul drept: ).
(1 punct pentru rezultatul final )
Subiectul al III-lea (15 puncte)
În circuitul electric din figura alăturată rezistorii au aceeași rezistență electrică, , iar rezistența interioară a generatorului este . Inițial cele două întrerupătoare (K1 și K2) sunt deschise, iar ampermetrul ideal montat în circuit () indică intensitatea .

Determinați:
a. puterea disipată în circuitul exterior generatorului; (3p)
b. energia electrică totală dezvoltată de generator în timp de ; (4p)
c. puterea disipată în întregul circuit dacă se închide întrerupătorul K1, iar întrerupătorul K2 rămâne deschis; (4p)
d. randamentul transferului de putere de la generator la circuitul exterior generatorului dacă cele două întrerupătoare (K1 și K2) sunt închise. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea
a. Puterea disipată în circuitul exterior la K1 și K2 deschise (3 puncte)
- În starea inițială cu ambele întrerupătoare deschise, rezistența echivalentă a circuitului exterior este conectarea în serie a celor patru rezistoare:
(1 punct)
- Puterea debitată/disipată în circuitul exterior este:
(1 punct)
- Înlocuind :
(1 punct pentru rezultatul final )
b. Energia electrică totală dezvoltată de generator în (4 puncte)
- Tensiunea electromotoare a generatorului se deduce din legea lui Ohm pentru întregul circuit în starea inițială:
(1 punct)
- Energia electrică totală generată în intervalul este:
(2 puncte)
(1 punct pentru rezultatul final )
c. Puterea totală dacă K1 este închis și K2 rămâne deschis (4 puncte)
- Când se închide K1 (iar K2 rămâne deschis), topologia circuitului exterior se simplifică la o rezistență echivalentă:
(1 punct)
- Noul curent debitat de generator prin întregul circuit este:
(1 punct)
- Puterea totală disipată în întregul circuit (exterior + interior) este:
(1 punct)
(1 punct pentru rezultatul final )
d. Randamentul transferului de putere când K1 și K2 sunt ambele închise (4 puncte)
- Cu ambele întrerupătoare închise, rețeaua celor 4 rezistoare formează gruparea cu rezistența echivalentă:
(2 puncte)
- Randamentul transferului de putere de la generator la circuitul exterior este raportul dintre puterea utilă și puterea totală :
(1 punct)
- Înlocuind valorile numerice (, ):
(1 punct pentru rezultatul final )
D. OPTICĂ
Se consideră: viteza luminii în vid , constanta Planck .
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Un elev își vede propria imagine într-o oglindă plană. Imaginea este:
- a. reală și răsturnată
- b. reală și dreaptă
- c. virtuală și răsturnată
- d. virtuală și dreaptă (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, lucrul mecanic de extracție a electronilor dintr-un metal, prin efect fotoelectric extern poate fi exprimat prin relația:
- a.
- b.
- c. (3p)
- d.
3. Unitatea de măsură în S.I. a frecvenței fotonului este:
- a.
- b. (3p)
- c.
- d.
4. Două lentile subțiri având distanțele focale și sunt alipite pentru a forma un sistem optic centrat. Distanța focală a acestui sistem optic are valoarea:
- a. (3p)
- b.
- c.
- d.
5. În graficul din figura alăturată este ilustrată dependența intensității curentului fotoelectric de tensiunea electrică aplicată între catodul și anodul unei celule fotoelectrice. Pentru această celulă fotoelectrică, intensitatea curentului fotoelectric de saturație are valoarea:

- a.
- b.
- c.
- d. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I
Item 1: Răspuns d (3 puncte)
- Oglinda plană formează pentru un obiect real o imagine simetrică față de planul oglinzii, situată la aceeași distanță în spatele oglinzii.
- Imaginea formată de oglinda plană este virtuală, dreaptă și de aceeași dimensiune cu obiectul.
- Răspuns corect: d.
Item 2: Răspuns c (3 puncte)
- Conform teoriei cuantice a lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern, energia de prag necesară smulgerii unui electron din rețeaua metalului este lucrul mecanic de extracție:
- unde este frecvența de prag a metalului.
- Răspuns corect: c.
Item 3: Răspuns b (3 puncte)
- Frecvența oricărei radiații electromagnetice reprezintă numărul de oscilații pe secundă:
- Răspuns corect: b.
Item 4: Răspuns a (3 puncte)
- Convergența unui sistem de două lentile subțiri alipite este suma algebrică a convergențelor individuale:
- Înlocuind și :
- Răspuns corect: a.
Item 5: Răspuns d (3 puncte)
- Curentul de saturație reprezintă valoarea maximă constantă (palierul orizontal) atinsă de intensitatea curentului fotoelectric atunci când toți fotoelectronii emiși de catod ajung la anod.
- Citind graficul caracteristicii la tensiuni acceleratoare mari, palierul se stabilizează la .
- Răspuns corect: d.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
O lentilă subțire convergentă are distanța focală . Un obiect luminos liniar este așezat în fața lentilei pe axa optică principală și perpendicular pe aceasta. În spatele lentilei, perpendicular pe axa optică principală, se află un ecran pe care se formează imaginea clară a obiectului. Se constată că imaginea este de trei ori mai mare decât obiectul.
a. Determinați convergența lentilei. (3p)
b. Calculați distanța de la lentilă până la ecran. (4p)
c. Fără a schimba poziția obiectului și a lentilei, se așază între ecran și lentilă, la distanța față de aceasta, o lentilă divergentă cu distanța focală . Cele două lentile formează un sistem optic centrat. Calculați distanța pe care trebuie deplasat ecranul pentru ca imaginea formată de sistemul optic să se observe clar pe ecran. (4p)
d. Calculați mărirea liniară transversală a sistemului optic. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea
a. Convergența primei lentile (3 puncte)
- Convergența este inversul distanței focale exprimate în metri ():
(2 puncte)
(1 punct pentru rezultatul final )
b. Distanța de la lentilă până la ecran () (4 puncte)
- Imaginea fiind recepționată pe un ecran, ea este o imagine reală și răsturnată, cu modulul măririi egal cu 3:
(1 punct)
- Formula măririi liniare transversale oferă relația dintre coordonate:
(1 punct)
- Înlocuim în formula fundamentală a lentilelor subțiri:
(1 punct)
- Distanța de la lentilă la ecran este (obiectul aflându-se la ).
(1 punct pentru rezultatul final )
c. Distanța de deplasare a ecranului după introducerea lentilei divergente (4 puncte)
- Prima lentilă formează imaginea intermediară la distanța .
- A doua lentilă (divergentă, ) este plasată la în spatele primei lentile.
- Imaginea intermediară acționează ca un obiect virtual pentru a doua lentilă, situat în spatele acesteia la distanța:
(1 punct)
- Aplicăm formula lentilelor pentru a doua lentilă:
(1 punct)
- Noua imagine clară se formează la în spatele celei de-a doua lentile.
- Față de prima lentilă, noua poziție a ecranului este:
- Distanța cu care trebuie deplasat ecranul față de poziția inițială () este:
(1 punct formula, 1 punct rezultatul final )
d. Mărirea liniară transversală a sistemului optic (4 puncte)
- Mărirea liniară transversală a celei de-a doua lentile este:
(1 punct)
- Mărirea totală a sistemului format din două lentile centrate este produsul măririlor individuale:
(2 puncte)
- Cu și :
(1 punct pentru rezultatul final )
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Un dispozitiv interferențial Young are distanța dintre fante și distanța de la planul fantelor la ecran . Sursa de lumină monocromatică și punctiformă este situată pe axa de simetrie a dispozitivului. Distanța dintre două franje luminoase succesive observate pe ecran are valoarea .
a. Calculați distanța măsurată pe ecran dintre maximul central și maximul de ordinul . (3p)
b. Calculați lungimea de undă a radiației monocromatice utilizate. (4p)
c. Calculați diferența de drum optic dintre radiațiile monocromatice care formează prin interferență pe ecran franja luminoasă de ordinul . (4p)
d. Se înlocuiește sursa de lumină cu o altă sursă care emite simultan radiație cu lungimile de undă și . Calculați distanța, față de maximul central, la care are loc prima suprapunere între un maxim format de radiația cu și un minim format de radiația cu . (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea
a. Distanța dintre maximul central și maximul de ordinul 2 (3 puncte)
- Poziția maximului de interferență de ordinul pe ecran este proporțională cu interfranja :
- Pentru :
(2 puncte)
(1 punct pentru rezultatul final )
b. Lungimea de undă a radiației monocromatice (4 puncte)
- Expresia interfranjei în dispozitivul Young este:
- Izolând lungimea de undă :
(3 puncte)
- Înlocuind valorile numerice (, , ):
(1 punct pentru rezultatul final )
c. Diferența de drum optic pentru maximul de ordinul (4 puncte)
- Condiția de maxim de interferență constructivă pentru două unde coerente este ca diferența de drum optic să fie un număr întreg de lungimi de undă:
(3 puncte)
- Pentru franja luminoasă de ordinul :
(1 punct pentru rezultatul final )
d. Distanța primei suprapuneri maxim cu minim (4 puncte)
- Poziția unui maxim de ordin pentru radiația este:
(1 punct)
- Poziția unui minim de interferență distructivă de ordin pentru radiația este:
(1 punct)
- Egalând pozițiile celor două franje:
- Simplificând prin 110:
(1 punct)
- Căutăm cele mai mici valori întregi pozitive pentru prima suprapunere dincolo de maximul central ():
- Pentru (fără soluție întreagă).
- Pentru .
- Calculăm poziția :
(1 punct pentru rezultatul final )