Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.
A. MECANICĂ
Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Unitatea de măsură în S.I. a energiei mecanice poate fi scrisă sub forma:
a.kg⋅m2⋅s−2(3p)
b.kg⋅m⋅s−1
c.kg⋅m⋅s
d.kg⋅m⋅s2
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia legii lui Hooke este:
a.Δℓ=S⋅EF⋅ℓ0(3p)
b.Δℓ=ℓ0⋅EF⋅S
c.Δℓ=FE⋅S⋅ℓ0
d.Δℓ=S⋅FE⋅ℓ0
3. Lucrul mecanic efectuat de greutate la deplasarea unui punct material între două puncte date:
a. este egal cu variația energiei potențiale gravitaționale
b. depinde de viteza punctului material
c. este egal cu energia cinetică a punctului material
d. este independent de forma traiectoriei punctului material (3p)
4. Un corp cu masa m=0,5 kg se deplasează pe un plan orizontal cu frecare, sub acțiunea unei forțe de tracțiune de valoare F=3 N, orientată orizontal. Corpul se deplasează accelerat, cu accelerația a=1 m/s2. Valoarea coeficientului de frecare la alunecare este:
a.0,2
b.0,3
c.0,4
d.0,5(3p)
5. Asupra unui corp care se deplasează de-a lungul axei Ox acționează o forță variabilă. În graficul alăturat este reprezentată dependența proiecției forței pe axa Ox de coordonata x. Lucrul mecanic efectuat de forța F în timpul deplasării corpului între punctele de coordonate 2 m și respectiv 8 m are valoarea:
a.50 J
b.40 J
c.30 J
d.15 J(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I
Item 1: Răspuns a(3 puncte)
Energia mecanică are ca unitate de măsură în Sistemul Internațional Joule-ul (extJ).
Descompunem Joule-ul în unitățile fundamentale din S.I.:
1 J=1 N⋅m=(1 kg⋅m⋅s−2)⋅m=1 kg⋅m2⋅s−2
Răspuns corect: a.
Item 2: Răspuns a(3 puncte)
Legea lui Hooke pentru un fir/bară elastică leagă efortul unitar σ=SF de deformația relativă ε=ℓ0Δℓ prin modulul lui Young E:
SF=E⋅ℓ0Δℓ
Izolând alungirea absolută Δℓ:
Δℓ=S⋅EF⋅ℓ0
Răspuns corect: a.
Item 3: Răspuns d(3 puncte)
Greutatea este o forță conservativă. Lucrul mecanic efectuat de forța de greutate depinde exclusiv de poziția inițială și finală pe verticală a punctului material:
LG=mg(h1−h2)=−ΔEp
Prin urmare, LG este independent de forma traiectoriei urmate între cele două puncte.
Răspuns corect: d.
Item 4: Răspuns d(3 puncte)
Pe direcție verticală, corpul este în echilibru: N=mg=0,5 kg⋅10 m/s2=5 N.
Aplicăm principiul al II-lea al dinamicii pe direcție orizontală:
F−Ff=ma⟹Ff=F−maFf=3 N−0,5 kg⋅1 m/s2=2,5 N
Coeficientul de frecare la alunecare este raportul dintre forța de frecare și reacțiunea normală:
μ=NFf=5 N2,5 N=0,5
Răspuns corect: d.
Item 5: Răspuns d(3 puncte)
Lucrul mecanic este egal cu aria delimitată de graficul forței Fx(x) și axa Ox între x=2 m și x=8 m:
Între x=2 m și x=6 m, graficul se află deasupra axei Ox, formând un triunghi cu baza 6−2=4 m și înălțimea 10 N:
L1=24 m⋅10 N=20 J
Între x=6 m și x=8 m, graficul se află sub axa Ox, formând un triunghi cu baza 8−6=2 m și ordonata negativă −5 N:
L2=22 m⋅(−5 N)=−5 J
Lucrul mecanic total pe intervalul [2 m,8 m] este:
L=L1+L2=20 J−5 J=15 J
Răspuns corect: d.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Un corp de masă m1=4,0 kg, aflat pe suprafața unui plan înclinat cu unghiul α=30∘ față de orizontală, este legat de o găleată cu masa m2=500 g prin intermediul unui fir inextensibil și de masă neglijabilă. Firul este trecut peste un scripete fără frecări și lipsit de inerție, ca în figura alăturată. Dacă în găleată se toarnă o masă m3=500 g de nisip, corpul de masă m1 coboară uniform de-a lungul planului.
a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului de masă m1 în timpul coborârii. (4p)
b. Calculați valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre corp și suprafața planului înclinat. (4p)
c. În găleată se toarnă suplimentar o masă m4=5,0 kg de nisip. Determinați accelerația sistemului, considerând că valoarea coeficientului de frecare la alunecare este μ=231≈0,29. (4p)
d. Calculați valoarea forței de apăsare în axul scripetelui, în cazul punctului c. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea
a. Reprezentarea forțelor ce acționează pe corpul m1 la coborâre (4 puncte)
Asupra corpului m1 aflat în coborâre pe planul înclinat acționează:
Greutatea G1=m1g, orientată vertical în jos.
Reacțiunea normală N1, orientată perpendicular pe suprafața planului înclinat, în sus (N1=m1gcosα).
Tensiunea din fir T, paralelă cu planul înclinat, orientată în sus spre scripete.
Forța de frecare la alunecare Ff, paralelă cu planul înclinat, orientată în sus (opusă sensului de coborâre a corpului).
(4 puncte conform baremului pentru reprezentarea completă și corectă a tuturor forțelor)
b. Coeficientul de frecare la alunecare μ(4 puncte)
Masa totală a găleții cu nisip este:
mt=m2+m3=0,5 kg+0,5 kg=1,0 kg
Găleata este în echilibru dinamic pe verticală (a=0):
T−(m2+m3)g=0⟹T=1,0 kg⋅10 m/s2=10 N
(1 punct)
Pentru corpul m1, coborârea uniformă implică echilibrul pe direcția planului:
d. Forța de apăsare în axul scripetelui (3 puncte)
Tensiunea din fir în timpul mișcării accelerate este:
T′=mt′(g−a)
(1 punct)
T′=6,0 kg⋅(10−3) m/s2=6⋅7 N=42 N
Firul are două ramuri ce converg la scripete: o ramură paralelă cu planul înclinat (la unghiul α=30∘ deasupra orizontalei) și o ramură verticală (în jos).
Unghiul format între cele două ramuri este:
θ=90∘−α=90∘−30∘=60∘
Forța de apăsare pe axul scripetelui reprezintă rezultanta vectorială a celor două tensiuni egale:
Fap=2T′cos(2θ)=2T′cos30∘=2T′⋅23=T′3
(1 punct)
Calcul numeric:
Fap=423 N≈42⋅1,732 N=72,74 N≈72,7 N
(1 punct pentru rezultatul final Fap≈72,7 N)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Un corp de masă m=150 g, considerat punctiform, este lansat, de la înălțimea h=1,8 m față de sol, vertical în sus, cu viteza inițială v0=8,0 m/s. Frecarea cu aerul se consideră neglijabilă, iar energia potențială gravitațională se consideră nulă la nivelul solului.
a. Calculați energia mecanică a corpului în momentul lansării acestuia. (4p)
b. Determinați lucrul mecanic efectuat de greutate din momentul lansării corpului până în momentul în care acesta atinge înălțimea maximă. (4p)
c. Determinați modulul variației impulsului mecanic al corpului între momentul lansării și momentul în care acesta atinge solul. (3p)
d. În urma impactului cu solul corpul se oprește, fără să se mai desprindă de pământ. Timpul scurs din momentul în care corpul atinge solul până la oprirea corpului este Δt=15 ms. Determinați valoarea forței medii care acționează asupra corpului în intervalul de timp Δt. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea
a. Energia mecanică în momentul lansării (4 puncte)
Masa corpului este m=150 g=0,15 kg.
Energia mecanică inițială este suma energiei cinetice și a energiei potențiale gravitaționale la cota h:
E0=Ec0+Ep0
(1 punct)
Ep0=mgh=0,15 kg⋅10 m/s2⋅1,8 m=2,7 J
(1 punct)
Ec0=2mv02=20,15 kg⋅(8,0 m/s)2=20,15⋅64=4,8 J
(1 punct)
Însumând:
E0=4,8 J+2,7 J=7,5 J
(1 punct pentru rezultatul final E0=7,5 J)
b. Lucrul mecanic al greutății până la înălțimea maximă (4 puncte)
La atingerea înălțimii maxime hmax, viteza corpului devine nulă (v=0), deci energia cinetică finală este Ec=0.
Aplicăm teorema variației energiei cinetice:
Ltotal=ΔEc
(1 punct)
Ltotal=LG
(1 punct)
ΔEc=0−2mv02=−2mv02
(1 punct)
Calcul numeric:
LG=−4,8 J
(1 punct pentru rezultatul final LG=−4,8 J)
c. Modulul variației impulsului mecanic până la atingerea solului (3 puncte)
Frecarea cu aerul fiind neglijabilă, energia mecanică totală se conservă. În momentul atingerii solului (h=0), întreaga energie mecanică este cinetică:
2mv12=mgh+2mv02=E0
(1 punct)
20,15⋅v12=7,5⟹v12=0,1515=100⟹v1=10 m/s
La lansare, viteza v0 este orientată vertical în sus, iar la sol viteza v1 este orientată vertical în jos. Alegând axa verticală orientată în jos:
(1 punct pentru rezultatul final Δp12=2,7 kg⋅m/s)
d. Forța medie exercitată la oprirea corpului (4 puncte)
Corpul lovește solul cu viteza v1=10 m/s și se oprește complet (vf=0) în intervalul de timp Δt=15 ms=15⋅10−3 s=0,015 s.
Variația impulsului corpului în timpul frânării pe sol este:
Δpf=mv1
(2 puncte)
Δpf=0,15 kg⋅10 m/s=1,5 N⋅s
Teorema impulsului oferă forța medie:
Δpf=Fmed⋅Δt⟹Fmed=ΔtΔpf
(1 punct)
Fmed=0,015 s1,5 N⋅s=100 N
(1 punct pentru rezultatul final Fmed=100 N)
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ
Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1, constanta gazelor ideale R=8,31 J⋅mol−1⋅K−1. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: pV=νRT.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. O cantitate constantă de gaz ideal evoluează după procesul ciclic 1−2−3−4−1 reprezentat în coordonate p−V în figura alăturată. Relația dintre energiile interne ale gazului corespunzătoare stărilor prin care trece, este:
a.U1=U4
b.U2=U4(3p)
c.U1=U2
d.U3=U2
2. Considerând că simbolurile mărimilor fizice și convențiile de semne pentru căldură și lucru mecanic sunt cele utilizate în manualele de fizică, expresia corectă a principiului I al termodinamicii este:
a.U=Q+L
b.ΔU=Q+L
c.ΔU=Q−L(3p)
d.U=Q−L
3. Într-o destindere adiabatică a unei cantități constante de gaz ideal, temperatura acestuia:
a. crește
b. scade (3p)
c. rămâne constantă
d. crește și apoi scade
4. Simbolurile unităților de măsură fiind cele utilizate în S.I., unitatea de măsură a capacității calorice a unui sistem termodinamic poate fi scrisă în forma:
a.N⋅m2
b.N⋅m
c.KN⋅m(3p)
d.KN⋅m2
5. Randamentul unui motor termic care funcționează după un ciclu Carnot este de 60%. Dacă temperatura sursei calde se dublează, iar temperatura sursei reci se reduce la jumătate atunci randamentul motorului este egal cu:
a.30%
b.60%
c.75%
d.90%(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I
Item 1: Răspuns b(3 puncte)
Energia internă a unei mase constante de gaz ideal depinde doar de temperatură: U=νCVT. Din ecuația termică de stare pV=νRT, rezultă U∼pV.
Analizând parametrii de stare din grafic:
Starea 2: p2=p1, V2=3V1⟹p2V2=3p1V1.
Starea 4: p4=3p1, V4=V1⟹p4V4=3p1V1.
Deoarece p2V2=p4V4, avem T2=T4, de unde rezultă U2=U4.
Răspuns corect: b.
Item 2: Răspuns c(3 puncte)
Conform convenției standard din manualele de fizică, căldura primită este pozitivă (Q>0), iar lucrul mecanic efectuat de sistem este pozitiv (L>0).
Forma primului principiu al termodinamicii este:
ΔU=Q−L
Răspuns corect: c.
Item 3: Răspuns b(3 puncte)
În transformarea adiabatică, sistemul este izolat termic de mediul exterior: Q=0.
Aplicând principiul I: ΔU=−L.
Într-o destindere, gazul efectuează lucru mecanic pozitiv (L>0), deci variația energiei interne este negativă:
ΔU=νCVΔT<0⟹ΔT<0
Prin urmare, temperatura gazului scade.
Răspuns corect: b.
Item 4: Răspuns c(3 puncte)
Capacitatea calorică este definită ca C=ΔTQ, având unitatea de măsură:
[C]SI=KJ
Deoarece 1 J=1 N⋅m, unitatea devine:
[C]SI=KN⋅m
Răspuns corect: c.
Item 5: Răspuns d(3 puncte)
Randamentul ciclului Carnot este η=1−T1T2.
Cu η=0,60:
1−T1T2=0,60⟹T1T2=0,40
Dacă T1′=2T1 și T2′=2T2, noul raport este:
T1′T2′=2T1T2/2=41⋅T1T2=40,40=0,10
Noul randament este:
η′=1−0,10=0,90=90%
Răspuns corect: d.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
O butelie având volumul V1=10 L conține aer la presiunea p1=2,0⋅105 Pa. Altă butelie, având volumul V2=5,0 L, conține azot la presiunea p2=3,0⋅105 Pa. Cele două butelii sunt legate printr-un tub cu volum neglijabil prevăzut cu o membrană care se sparge dacă diferența dintre presiunile celor două gaze este Δp=2,0⋅105 Pa. Ambele gaze, considerate ideale, se află la temperatura t=7∘C. Masa molară a aerului este μ1=29⋅10−3 kg/mol, iar cea a azotului μ2=28⋅10−3 kg/mol.
Determinați:
a. numărul de molecule din aerul aflat în prima butelie; (4p)
b. densitatea azotului din cea de-a doua butelie; (4p)
c. masa minimă de azot care trebuie introdusă suplimentar, la aceeași temperatură t, în butelia de volum V2, pentru a produce spargerea membranei; (3p)
d. masa molară a amestecului obținut după spargerea membranei, ca urmare a introducerii azotului suplimentar. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea
a. Numărul de molecule din prima butelie (4 puncte)
Temperatura absolută comună este:
T=t+273,15≈7+273=280 K
Volumul primei butelii este V1=10 L=10⋅10−3 m3=10−2 m3, iar presiunea este p1=2,0⋅105 Pa.
Ecuația Clapeyron-Mendeleev exprimată prin numărul de molecule N1 este:
(1 punct pentru rezultatul final μ=28,5⋅10−3 kg/mol)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Un mol de gaz ideal monoatomic (CV=1,5R), aflat inițial în starea 1, la temperatura T1=250 K, este supus procesului ciclic 1→2→3→4→1, reprezentat în sistemul de coordonate p−T în figura alăturată. Considerați că ln2≈0,7.
a. Determinați variația energiei interne a gazului în procesul 1→2. (3p)
b. Calculați căldura schimbată de gaz cu exteriorul în transformarea 3→4. (4p)
c. Calculați lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior în procesul ciclic 1→2→3→4→1. (4p)
d. Randamentul unui motor termic care ar funcționa după procesul ciclic descris. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea
a. Variația energiei interne în procesul 1→2(3 puncte)
În graficul p−T, segmentul 1→2 este o dreaptă ce trece prin origine (p∼T), ceea ce reprezintă o încălzire izocoră (V=const., V1=V2).
Din legea lui Charles:
T2p2=T1p1⟹T2=T1⋅p1p2=2T1=2⋅250 K=500 K
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Rezistența electrică echivalentă a unei grupări de rezistoare conectate în paralel este:
a. mai mare decât cea mai mare dintre rezistențele rezistoarelor din grupare
b. egală cu suma rezistențelor electrice ale rezistoarelor din grupare
c. mai mare decât media aritmetică a rezistențelor din grupare
d. mai mică decât oricare dintre rezistențele rezistoarelor din grupare (3p)
2. Teorema a doua a lui Kirchhoff exprimă faptul că, de-a lungul unui ochi de rețea:
a. suma curenților este nulă
b. suma algebrică a tensiunilor electromotoare este egală cu suma algebrică a căderilor de tensiune (3p)
c. tensiunea la borne este constantă
d. rezistența internă este neglijabilă
3. O sârmă din cupru, cu rezistivitatea ρ=1,7⋅10−8Ω⋅m, are rezistența electrică R=8,7Ω și masa m=0,34 kg. Densitatea cuprului este d=8,7⋅103 kg/m3. Lungimea firului are valoarea:
a.141 m(3p)
b.282 m
c.200 m
d.240,8 m
4. Randamentul unui circuit electric simplu este egal cu:
a. raportul dintre t.e.m. a generatorului și tensiunea la bornele circuitului exterior
b. raportul dintre rezistența internă a generatorului și rezistența circuitului exterior
c. raportul dintre puterea transferată circuitului exterior și puterea totală debitată de generator în întregul circuit (3p)
d. raportul dintre energia disipată în circuitul interior generatorului și energia disipată în circuitul exterior
5. Dacă se scurtcircuitează din greșeală bornele unui generator printr-un conductor de rezistență neglijabilă, intensitatea curentului prin acesta devine Isc. Puterea maximă care poate fi transferată de generator unui circuit exterior cu rezistența convenabil aleasă este Pmax. Tensiunea electromotoare a generatorului are expresia:
a.E=Isc4Pmax(3p)
b.E=Isc3Pmax
c.E=Isc2Pmax
d.E=IscPmax
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I
Item 1: Răspuns d(3 puncte)
La gruparea în paralel a rezistoarelor, conductanța echivalentă este suma conductanțelor: Rp1=∑Rk1>Ri1 pentru orice i.
Prin urmare, rezistența echivalentă Rp este strict mai mică decât cea mai mică dintre rezistențele individuale din grupare.
Răspuns corect: d.
Item 2: Răspuns b(3 puncte)
Conform teoremei a II-a a lui Kirchhoff, suma algebrică a tensiunilor electromotoare dintr-un ochi de rețea închis este egală cu suma algebrică a căderilor de tensiune de pe laturile acelui ochi:
ℓ2=1,7⋅10−8⋅8,7⋅1038,7⋅0,34=1,7⋅10−50,34=17⋅10−60,34=20000 m2ℓ=20000 m2=1002 m≈141,4 m≈141 m
Răspuns corect: a.
Item 4: Răspuns c(3 puncte)
Randamentul transferului de energie într-un circuit este raportul dintre puterea utilă transferată consumatorului din circuitul exterior Pext=UI și puterea totală generată Ptot=EI:
η=PtotPext=EU=R+rR
Răspuns corect: c.
Item 5: Răspuns a(3 puncte)
Curentul de scurtcircuit este Isc=rE⟹r=IscE.
Puterea maximă debitată pe circuitul exterior la adaptarea sarcinii (R=r) este:
Pmax=4rE2
Înlocuind r=IscE:
Pmax=4(IscE)E2=4E⋅Isc⟹E=Isc4Pmax
Răspuns corect: a.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Circuitul alăturat conține două generatoare G1 și G2 având t.e.m. E1=4 V și E2 cu rezistențele interioare r1=1Ω și r2, instrumentele de măsură ideale (RA≅0Ω, RV→∞), întrerupătoarele K1 și K2 și rezistorul de rezistență electrică R=0,4Ω. Dacă ambele întrerupătoare sunt deschise voltmetrul indică tensiunea Ug=6 V, iar dacă întrerupătorul K1 este închis, ampermetrul măsoară un curent Isc=10 A.
Determinați:
a. rezistența interioară a generatorului G2; (4p)
b. tensiunea electromotoare E2 a generatorului G2; (4p)
c. valoarea intensității indicate de ampermetru dacă întrerupătorul K1 este deschis, iar K2 închis; (3p)
d. valoarea intensității curentului electric indicat de ampermetru dacă întrerupătorul K1 este deschis, iar K2 închis, iar sursa având t.e.m. E1=4 V este montată cu polaritate inversă. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea
a. Rezistența interioară r2 a generatorului G2(4 puncte)
Când ambele întrerupătoare sunt deschise, cele două generatoare legate în paralel formează o grupare la mers în gol. Tensiunea măsurată de voltmetrul ideal este tensiunea electromotoare a generatorului echivalent:
Ee=Ug=6 V
(1 punct)
Când K1 este închis, gruparea generatoarelor este scurtcircuitată prin ampermetrul ideal, curentul măsurat fiind curentul de scurtcircuit:
Isc=reEe⟹re=IscEe=10 A6 V=0,6Ω
(1 punct)
Rezistența interioară echivalentă a două generatoare legate în paralel este:
Relația tensiunii electromotoare echivalente a două generatoare în paralel (formula lui Millman) este:
Ee=re(r1E1+r2E2)
(3 puncte)
Înlocuind valorile cunoscute (Ee=6 V, re=0,6Ω, E1=4 V, r1=1Ω, r2=1,5Ω):
6=0,6(14+1,5E2)⟹10=4+1,5E2⟹1,5E2=6⟹E2=9 V
(1 punct pentru rezultatul final E2=9 V)
c. Intensitatea curentului când K1 este deschis și K2 este închis (3 puncte)
Circuitul exterior este format din rezistorul R=0,4Ω conectat la bornele generatorului echivalent (Ee=6 V,re=0,6Ω).
Legea lui Ohm pentru întregul circuit este:
I=R+reEe
(2 puncte)
Substituind numeric:
I=0,4Ω+0,6Ω6 V=1,06 A=6 A
(1 punct pentru rezultatul final I=6 A)
d. Curentul indicat dacă generatorul G1 are polaritate inversă (4 puncte)
La inversarea polarității sursei G1, termenul corespunzător din formula lui Millman devine negativ:
Ee′=re(−r1E1+r2E2)
(2 puncte)
Ee′=0,6(−14+1,59)=0,6(−4+6)=0,6⋅2=1,2 V
Rezistența interioară re=0,6Ω rămâne neschimbată. Noul curent este:
I′=R+reEe′
(1 punct)
I′=0,4Ω+0,6Ω1,2 V=1,2 A
(1 punct pentru rezultatul final I′=1,2 A)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Bateria care alimentează circuitul este caracterizată de E=64 V și r=2,0Ω. Parametrii nominali ai becurilor sunt P1=10 W, I1=0,5 A, respectiv P2=12 W, I2=0,3 A. Rezistența totală R a reostatului și poziția cursorului C sunt astfel alese încât becurile să funcționeze la parametri nominali. Rezistența electrică a firelor de legătură este neglijabilă.
Determinați:
a. intensitatea curentului electric prin conductorul AC; (3p)
b. rezistența electrică a becului B1, având parametrii P1 și I1; (4p)
c. intensitatea curentului electric ce trece prin sursa de tensiune; (4p)
d. rezistența electrică RBC a porțiunii reostatului cuprinsă între capătul B și cursorul C. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea
a. Intensitatea curentului prin conductorul AC (3 puncte)
Becurile funcționează la regim nominal, deci curentul prin becul B1 este I1=0,5 A, iar curentul prin becul B2 este I2=0,3 A.
În nodul A dintre cele două becuri, conform teoremei I a lui Kirchhoff:
I1=I2+IAC⟹IAC=I1−I2
(2 puncte)
IAC=0,5 A−0,3 A=0,2 A
(1 punct pentru rezultatul final IAC=0,2 A)
b. Rezistența electrică a becului B1 (4 puncte)
Din relația puterii electrice P1=R1I12, rezistența becului este:
R1=I12P1
(3 puncte)
R1=(0,5 A)210 W=0,2510Ω=40Ω
(1 punct pentru rezultatul final R1=40Ω)
c. Intensitatea curentului debitat de sursa de tensiune (4 puncte)
Tensiunile nominale la bornele celor două becuri sunt:
U1=I1P1=0,5 A10 W=20 V,U2=I2P2=0,3 A12 W=40 V
(1 punct)
Tensiunea totală la bornele grupării exterioare este suma căderilor de tensiune:
U=U1+U2=20 V+40 V=60 V
(1 punct)
Din legea lui Ohm pentru generator (U=E−Ir):
I=rE−U
(1 punct)
I=2,0Ω64 V−60 V=2,0Ω4 V=2 A
(1 punct pentru rezultatul final I=2 A)
d. Rezistența electrică a porțiunii RBC a reostatului (4 puncte)
La nodul comun din stânga, curentul total debitat de sursă se divide între becul B1 și ramura superioară a reostatului (porțiunea BC):
I=I1+IBC⟹IBC=I−I1
(1 punct)
IBC=2 A−0,5 A=1,5 A
Porțiunea BC a reostatului este montată în paralel cu becul B1, deci tensiunea la bornele sale este UBC=U1=20 V.
Rezistența electrică este:
RBC=IBCUBC=IBCU1
(2 puncte)
RBC=1,5 A20 V=340Ω≈13,33Ω≈13,3Ω
(1 punct pentru rezultatul final RBC≈13,3Ω)
D. OPTICĂ
Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/s, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅s.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Un obiect real este plasat între o lentilă convergentă și focarul obiect al acesteia. Imaginea obiectului este:
a. răsturnată
b. virtuală (3p)
c. reală
d. micșorată
2. Energia cinetică maximă a electronilor extrași prin efect fotoelectric extern depinde de frecvența radiației incidente conform graficului din figura alăturată. Energia unui foton de frecvență ν1, din radiația incidentă, este de aproximativ:
a.0,6⋅10−19 J
b.4,3⋅10−19 J
c.4,9⋅10−19 J
d.9,2⋅10−19 J(3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I a mărimii fizice exprimate prin raportul h⋅λ−1 este:
a.m⋅s−1
b.Hz
c.J⋅s⋅m−1(3p)
d.J⋅s−1⋅m
4. O rază de lumină monocromatică se propagă prin aer (naer=1) și întâlnește fața superioară a unei lame cu fețe plane și paralele, confecționată din sticlă cu indicele de refracție n=2≈1,41. Unghiul de incidență este i=45∘. Lama are grosimea h=3 cm≈1,73 cm și fața inferioară argintată. Distanța dintre punctul de incidență și punctul de emergență din lamă al razei de lumină, după reflexia pe suprafața argintată, este:
a.1 cm
b.1,5 cm
c.1,73 cm
d.2 cm(3p)
5. Două oglinzi plane formează un unghi diedru de 90∘. Un gândăcel se află pe bisectoarea unghiului diedru format de cele două oglinzi. Numărul de imagini distincte ale gândăcelului formate de oglinzi și natura acestora este:
a. 4 imagini virtuale
b. 4 imagini reale
c. 3 imagini virtuale (3p)
d. 3 imagini reale
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I
Item 1: Răspuns b(3 puncte)
Când un obiect luminos real este situat între focarul obiect și centrul optic al unei lentile convergente (∣x1∣<f), razele emergente sunt divergente.
Prelungirile razelor refractate se intersectează de aceeași parte a lentilei cu obiectul, formând o imagine virtuală, dreaptă și mai mare decât obiectul (funcționarea lentilei ca lupă).
Răspuns corect: b.
Item 2: Răspuns d(3 puncte)
Din ecuația fotoelectrică a lui Einstein:
hν=Lext+Ecmax=hν0+Ecmax
Din grafic citim frecvența de prag ν0=0,65⋅1015 Hz și energia cinetică maximă la frecvența ν1: Ecmax=4,9⋅10−19 J.
Raza străbate lama de grosime h=3 cm, suferind o deplasare orizontală până la fața argintată de:
Δx1=htanr=3 cm⋅tan30∘=3⋅31 cm=1 cm
Prin reflexie pe fața argintată și drumul simetric de întoarcere la fața superioară, raza parcurge o nouă deplasare orizontală identică: Δx2=1 cm.
Distanța totală dintre punctul de intrare și cel de ieșire este:
d=Δx1+Δx2=1 cm+1 cm=2 cm
Răspuns corect: d.
Item 5: Răspuns c(3 puncte)
Numărul de imagini formate de două oglinzi plane ce fac unghiul diedru α=90∘ este dat de formula:
N=α360∘−1=90∘360∘−1=4−1=3 imagini
Toate imaginile formate de oglinzile plane sunt virtuale.
Răspuns corect: c.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Pe un banc optic se află un sistem optic centrat, format din două lentile situate la distanța de 30 cm una de alta. Perpendicular pe axa optică principală, la distanța de 20 cm în fața primei lentile, se află un obiect luminos liniar înalt de 1 cm. Imaginea acestui obiect, formată de prima lentilă, este reală și are aceeași înălțime cu obiectul.
a. Calculați distanța focală a primei lentile. (4p)
b. Determinați distanța la care se formează imaginea finală a obiectului dată de sistemul optic, măsurată în raport cu a doua lentilă, dacă aceasta din urmă are convergența C2=−10 m−1. (3p)
c. Calculați înălțimea imaginii finale formate de sistemul de lentile. (4p)
d. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii obiectului prin sistemul de lentile. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea
a. Distanța focală a primei lentile (4 puncte)
Imaginea fiind reală și de aceeași înălțime cu obiectul, este răsturnată, deci mărirea liniară transversală este:
β1=−1
(1 punct)
Formula măririi liniare oferă:
β1=x1x2=−1⟹x2=−x1
(1 punct)
Cum obiectul este la x1=−20 cm, imaginea se formează la x2=+20 cm.
Aplicăm formula fundamentală a lentilelor subțiri:
f11=x21−x11
(1 punct)
f11=20 cm1−−20 cm1=20 cm2=10 cm1⟹f1=10 cm
(1 punct pentru rezultatul final f1=10 cm)
b. Poziția imaginii finale în raport cu a doua lentilă (3 puncte)
Distanța dintre cele două lentile este d=30 cm.
Imaginea intermediară A1B1 formată de prima lentilă la x2=20 cm se găsește în fața celei de-a doua lentile la distanța:
x1′=−(d−x2)=−(30 cm−20 cm)=−10 cm
(1 punct)
Pentru a doua lentilă, C2=−10 m−1=−0,1 cm−1 (lentilă divergentă cu f2=−10 cm):
x2′1−x1′1=C2
(1 punct)
x2′1=C2+x1′1=−0,1 cm−1+(−10 cm1)=−0,1−0,1=−0,2 cm−1x2′=−0,21 cm=−5 cm
Imaginea finală este virtuală și se formează la distanța de 5 cm în fața celei de-a doua lentile (adică −x2′=5 cm).
(1 punct pentru rezultatul final ∣x2′∣=5 cm)
c. Înălțimea imaginii finale (4 puncte)
Mărirea liniară a celei de-a doua lentile este:
β2=x1′x2′=−10 cm−5 cm=+0,5
(1 punct)
Mărirea liniară a sistemului centrat este produsul măririlor:
β=β1⋅β2=(−1)⋅(+0,5)=−0,5
(1 punct)
Relația dintre dimensiunile obiectului și imaginii:
β=y1y2′
(1 punct)
y2′=β⋅y1=−0,5⋅1 cm=−0,5 cm
Înălțimea imaginii finale este ∣y2′∣=0,5 cm (semnul minus confirmă că imaginea este răsturnată față de obiectul inițial).
(1 punct pentru rezultatul final ∣y2′∣=0,5 cm)
d. Desenul construcției de raze prin sistemul de lentile (4 puncte)
Desenul evidențiază traseul razelor luminoase:
Pentru prima lentilă (L1, convergentă): raza paralelă cu axa optică se refractă prin focarul imagine F1′, iar raza prin centrul optic O1 trece nedeviată, intersectându-se în B1 la x2=20 cm pentru a forma imaginea reală răsturnată A1B1. (2 puncte)
Pentru a doua lentilă (L2, divergentă): din B1, raza paralelă se refractă divergent astfel încât prelungirea sa trece prin focarul imagine virtual F2′, iar raza orientată spre centrul optic O2 trece nedeviată. Prelungirile lor se intersectează în B′, formând imaginea finală virtuală A′B′ la distanța de 5 cm în fața lentilei L2. (2 puncte)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Un dispozitiv Young plasat în aer este iluminat cu o radiație cu lungimea de undă λ emisă de o sursă de lumină monocromatică și coerentă. Aceasta este situată pe axa de simetrie a sistemului, la distanța d=10 cm în fața paravanului în care sunt practicate cele două fante. Distanța dintre fante este 2ℓ=1 mm, iar ecranul de observație se află la D=4 m de paravan. Studiind figura de interferență se constată că interfranja are valoarea i=2 mm.
a. Calculați distanța dintre maximul de ordinul 2 situat de o parte a maximului central și primul minim aflat de cealaltă parte a maximului central. (4p)
b. Determinați lungimea de undă a radiației utilizate. (3p)
c. În calea fasciculului provenit de la una dintre fante se interpune, perpendicular pe acesta, o lamă de sticlă (n=1,5) având grosimea e=60μm. Calculați deplasarea maximului central. (4p)
d. Calculați distanța a pe care trebuie deplasată sursa, pe o direcție perpendiculară pe axa de simetrie a sistemului, pentru a înlătura deplasarea produsă de prezența lamei. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea
a. Distanța dintre maximul de ordin 2 și primul minim de cealaltă parte (4 puncte)
Poziția maximului de ordinul k=2 față de maximul central este:
x2max=2⋅i
(1 punct)
x2max=2⋅2 mm=4 mm
Poziția primului minim (k′=0) de cealaltă parte a maximului central este:
x1min=2i
(1 punct)
x1min=22 mm=1 mm
Distanța totală măsurată pe ecran între cele două franje (fiind situate de o parte și de alta a axei centrale) este:
Δx=x2max+x1min
(1 punct)
Δx=4 mm+1 mm=5 mm
(1 punct pentru rezultatul final Δx=5 mm)
b. Lungimea de undă a radiației utilizate (3 puncte)
Relația interfranjei pentru dispozitivul Young este:
i=2ℓλD⟹λ=D2ℓ⋅i
(2 puncte)
Substituim datele numerice (2ℓ=1 mm=10−3 m, i=2 mm=2⋅10−3 m, D=4 m):
c. Deplasarea maximului central la introducerea lamei de sticlă (4 puncte)
Lama de sticlă de grosime e și indice n introduce pe traseul uneia dintre raze o diferență suplimentară de drum optic:
δ=(n−1)e
Deplasarea pe ecran a întregului sistem de franje este dată de:
Δx0=2ℓDδ=2ℓ(n−1)eD=λ(n−1)e⋅i
(3 puncte)
Înlocuind numeric (n=1,5, e=60μm=60⋅10−6 m):
(n−1)e=(1,5−1)⋅60⋅10−6 m=30⋅10−6 mΔx0=10−3 m4 m⋅30⋅10−6 m=4000⋅30⋅10−6 m=120⋅10−3 m=12 cm
(1 punct pentru rezultatul final Δx0=12 cm)
d. Distanța a de deplasare a sursei pentru compensare (4 puncte)
Pentru a readuce maximul central pe axa optică, diferența suplimentară de drum optic introdusă prin deplasarea sursei trebuie să anuleze diferența de drum introdusă de lamă:
δsursa˘=δlama˘
(1 punct)
Cu δlama˘=(n−1)e:
δlama˘=(n−1)e
(1 punct)
Deplasarea transversală a sursei cu distanța a la distanța d=10 cm=0,1 m în fața fantelor produce o diferență de drum:
δsursa˘=d2ℓ⋅a
(1 punct)
Egalăm cele două expresii:
d2ℓ⋅a=(n−1)e⟹a=2ℓd⋅(n−1)ea=10−3 m0,1 m⋅30⋅10−6 m=0,1⋅30⋅10−3 m=3⋅10−3 m=3 mm