BACEduHub
fizicaTeoreticăAnul 2021Model Oficial

Bacalaureat 2021 - Fizică Teoretic - Model Oficial

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Unitatea de măsură în S.I. a energiei mecanice poate fi scrisă sub forma:

  • a. kg⋅m2⋅s−2\text{kg}\cdot\text{m}^2\cdot\text{s}^{-2} (3p)
  • b. kg⋅m⋅s−1\text{kg}\cdot\text{m}\cdot\text{s}^{-1}
  • c. kg⋅m⋅s\text{kg}\cdot\text{m}\cdot\text{s}
  • d. kg⋅m⋅s2\text{kg}\cdot\text{m}\cdot\text{s}^2

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia legii lui Hooke este:

  • a. Δℓ=F⋅ℓ0S⋅E\Delta \ell = \frac{F \cdot \ell_0}{S \cdot E} (3p)
  • b. Δℓ=F⋅Sℓ0⋅E\Delta \ell = \frac{F \cdot S}{\ell_0 \cdot E}
  • c. Δℓ=E⋅S⋅ℓ0F\Delta \ell = \frac{E \cdot S \cdot \ell_0}{F}
  • d. Δℓ=E⋅ℓ0S⋅F\Delta \ell = \frac{E \cdot \ell_0}{S \cdot F}

3. Lucrul mecanic efectuat de greutate la deplasarea unui punct material între două puncte date:

  • a. este egal cu variația energiei potențiale gravitaționale
  • b. depinde de viteza punctului material
  • c. este egal cu energia cinetică a punctului material
  • d. este independent de forma traiectoriei punctului material (3p)

4. Un corp cu masa m=0,5 kgm = 0{,}5\text{ kg} se deplasează pe un plan orizontal cu frecare, sub acțiunea unei forțe de tracțiune de valoare F=3 NF = 3\text{ N}, orientată orizontal. Corpul se deplasează accelerat, cu accelerația a=1 m/s2a = 1\text{ m/s}^2. Valoarea coeficientului de frecare la alunecare este:

  • a. 0,20{,}2
  • b. 0,30{,}3
  • c. 0,40{,}4
  • d. 0,50{,}5 (3p)

5. Asupra unui corp care se deplasează de-a lungul axei OxOx acționează o forță variabilă. În graficul alăturat este reprezentată dependența proiecției forței pe axa OxOx de coordonata xx. Lucrul mecanic efectuat de forța FF în timpul deplasării corpului între punctele de coordonate 2 m2\text{ m} și respectiv 8 m8\text{ m} are valoarea:

Graficul forței în funcție de coordonată

  • a. 50 J50\text{ J}
  • b. 40 J40\text{ J}
  • c. 30 J30\text{ J}
  • d. 15 J15\text{ J} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns a (3 puncte)

  • Energia mecanică are ca unitate de măsură în Sistemul Internațional Joule-ul (extJ ext{J}).
  • Descompunem Joule-ul în unitățile fundamentale din S.I.:
1 J=1 N⋅m=(1 kg⋅m⋅s−2)⋅m=1 kg⋅m2⋅s−21\text{ J} = 1\text{ N}\cdot\text{m} = (1\text{ kg}\cdot\text{m}\cdot\text{s}^{-2}) \cdot \text{m} = 1\text{ kg}\cdot\text{m}^2\cdot\text{s}^{-2}
  • Răspuns corect: a.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Legea lui Hooke pentru un fir/bară elastică leagă efortul unitar σ=FS\sigma = \frac{F}{S} de deformația relativă ε=Δℓℓ0\varepsilon = \frac{\Delta \ell}{\ell_0} prin modulul lui Young EE:
FS=E⋅Δℓℓ0\frac{F}{S} = E \cdot \frac{\Delta \ell}{\ell_0}
  • Izolând alungirea absolută Δℓ\Delta \ell:
Δℓ=F⋅ℓ0S⋅E\Delta \ell = \frac{F \cdot \ell_0}{S \cdot E}
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Greutatea este o forță conservativă. Lucrul mecanic efectuat de forța de greutate depinde exclusiv de poziția inițială și finală pe verticală a punctului material:
LG=mg(h1−h2)=−ΔEpL_G = mg(h_1 - h_2) = -\Delta E_p
  • Prin urmare, LGL_G este independent de forma traiectoriei urmate între cele două puncte.
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Pe direcție verticală, corpul este în echilibru: N=mg=0,5 kg⋅10 m/s2=5 NN = mg = 0{,}5\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 = 5\text{ N}.
  • Aplicăm principiul al II-lea al dinamicii pe direcție orizontală:
F−Ff=ma  ⟹  Ff=F−maF - F_f = m a \implies F_f = F - m a Ff=3 N−0,5 kg⋅1 m/s2=2,5 NF_f = 3\text{ N} - 0{,}5\text{ kg} \cdot 1\text{ m/s}^2 = 2{,}5\text{ N}
  • Coeficientul de frecare la alunecare este raportul dintre forța de frecare și reacțiunea normală:
μ=FfN=2,5 N5 N=0,5\mu = \frac{F_f}{N} = \frac{2{,}5\text{ N}}{5\text{ N}} = 0{,}5
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Lucrul mecanic este egal cu aria delimitată de graficul forței Fx(x)F_x(x) și axa OxOx între x=2 mx = 2\text{ m} și x=8 mx = 8\text{ m}:
    • Între x=2 mx = 2\text{ m} și x=6 mx = 6\text{ m}, graficul se află deasupra axei OxOx, formând un triunghi cu baza 6−2=4 m6 - 2 = 4\text{ m} și înălțimea 10 N10\text{ N}:
L1=4 m⋅10 N2=20 JL_1 = \frac{4\text{ m} \cdot 10\text{ N}}{2} = 20\text{ J}
  • Între x=6 mx = 6\text{ m} și x=8 mx = 8\text{ m}, graficul se află sub axa OxOx, formând un triunghi cu baza 8−6=2 m8 - 6 = 2\text{ m} și ordonata negativă −5 N-5\text{ N}:
L2=2 m⋅(−5 N)2=−5 JL_2 = \frac{2\text{ m} \cdot (-5\text{ N})}{2} = -5\text{ J}
  • Lucrul mecanic total pe intervalul [2 m,8 m][2\text{ m}, 8\text{ m}] este:
L=L1+L2=20 J−5 J=15 JL = L_1 + L_2 = 20\text{ J} - 5\text{ J} = 15\text{ J}
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un corp de masă m1=4,0 kgm_1 = 4{,}0\text{ kg}, aflat pe suprafața unui plan înclinat cu unghiul α=30∘\alpha = 30^\circ față de orizontală, este legat de o găleată cu masa m2=500 gm_2 = 500\text{ g} prin intermediul unui fir inextensibil și de masă neglijabilă. Firul este trecut peste un scripete fără frecări și lipsit de inerție, ca în figura alăturată. Dacă în găleată se toarnă o masă m3=500 gm_3 = 500\text{ g} de nisip, corpul de masă m1m_1 coboară uniform de-a lungul planului.

Sistem mecanic cu corp pe plan înclinat și găleată

a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului de masă m1m_1 în timpul coborârii. (4p)

b. Calculați valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre corp și suprafața planului înclinat. (4p)

c. În găleată se toarnă suplimentar o masă m4=5,0 kgm_4 = 5{,}0\text{ kg} de nisip. Determinați accelerația sistemului, considerând că valoarea coeficientului de frecare la alunecare este μ=123≈0,29\mu = \frac{1}{2\sqrt{3}} \approx 0{,}29. (4p)

d. Calculați valoarea forței de apăsare în axul scripetelui, în cazul punctului c. (3p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea

a. Reprezentarea forțelor ce acționează pe corpul m1m_1 la coborâre (4 puncte)

Asupra corpului m1m_1 aflat în coborâre pe planul înclinat acționează:

  1. Greutatea G⃗1=m1g⃗\vec{G}_1 = m_1 \vec{g}, orientată vertical în jos.
  2. Reacțiunea normală N⃗1\vec{N}_1, orientată perpendicular pe suprafața planului înclinat, în sus (N1=m1gcos⁡αN_1 = m_1 g \cos\alpha).
  3. Tensiunea din fir T⃗\vec{T}, paralelă cu planul înclinat, orientată în sus spre scripete.
  4. Forța de frecare la alunecare F⃗f\vec{F}_f, paralelă cu planul înclinat, orientată în sus (opusă sensului de coborâre a corpului).

Diagrama forțelor ce acționează asupra corpului m1

(4 puncte conform baremului pentru reprezentarea completă și corectă a tuturor forțelor)


b. Coeficientul de frecare la alunecare μ\mu (4 puncte)

  • Masa totală a găleții cu nisip este:
mt=m2+m3=0,5 kg+0,5 kg=1,0 kgm_t = m_2 + m_3 = 0{,}5\text{ kg} + 0{,}5\text{ kg} = 1{,}0\text{ kg}
  • Găleata este în echilibru dinamic pe verticală (a=0a = 0):
T−(m2+m3)g=0  ⟹  T=1,0 kg⋅10 m/s2=10 NT - (m_2 + m_3) g = 0 \implies T = 1{,}0\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 = 10\text{ N}

(1 punct)

  • Pentru corpul m1m_1, coborârea uniformă implică echilibrul pe direcția planului:
m1gsin⁡α−T−Ff=0m_1 g \sin\alpha - T - F_f = 0

(1 punct)

  • Exprimăm forța de frecare:
Ff=μm1gcos⁡αF_f = \mu m_1 g \cos\alpha

(1 punct)

  • Substituim datele numerice (m1=4,0 kgm_1 = 4{,}0\text{ kg}, sin⁡30∘=0,5\sin 30^\circ = 0{,}5, cos⁡30∘=32\cos 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}):
4,0⋅10⋅0,5−10−μ⋅4,0⋅10⋅32=04{,}0 \cdot 10 \cdot 0{,}5 - 10 - \mu \cdot 4{,}0 \cdot 10 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 0 20−10−203 μ=0  ⟹  203 μ=10  ⟹  μ=123=36≈0,2920 - 10 - 20\sqrt{3}\,\mu = 0 \implies 20\sqrt{3}\,\mu = 10 \implies \mu = \frac{1}{2\sqrt{3}} = \frac{\sqrt{3}}{6} \approx 0{,}29

(1 punct pentru rezultatul final μ≈0,29\mu \approx 0{,}29)


c. Accelerația sistemului după adăugarea masei m4m_4 (4 puncte)

  • Noua masă totală a găleții devine:
mt′=m2+m3+m4=1,0 kg+5,0 kg=6,0 kgm_t' = m_2 + m_3 + m_4 = 1{,}0\text{ kg} + 5{,}0\text{ kg} = 6{,}0\text{ kg}

(1 punct)

  • Greutatea găleții este mt′g=60 Nm_t' g = 60\text{ N}, în timp ce componenta tangențială a greutății corpului 1 este G1t=m1gsin⁡α=20 NG_{1t} = m_1 g \sin\alpha = 20\text{ N}.
  • Deoarece mt′g>G1t+Ffm_t' g > G_{1t} + F_f, găleata va coborî, iar corpul m1m_1 va urca accelerat pe planul înclinat.
  • Sensul mișcării lui m1m_1 fiind în sus pe plan, forța de frecare este orientată în josul planului:
Ff=μm1gcos⁡α=123⋅203=10 NF_f = \mu m_1 g \cos\alpha = \frac{1}{2\sqrt{3}} \cdot 20\sqrt{3} = 10\text{ N}
  • Ecuațiile principiului al II-lea al mecanicii pentru cele două corpuri sunt:
    • Pentru găleată:
mt′g−T′=mt′am_t' g - T' = m_t' a

(1 punct)

  • Pentru corpul m1m_1:
T′−m1gsin⁡α−μm1gcos⁡α=m1aT' - m_1 g \sin\alpha - \mu m_1 g \cos\alpha = m_1 a

(1 punct)

  • Adunând cele două relații:
mt′g−m1gsin⁡α−Ff=(mt′+m1)am_t' g - m_1 g \sin\alpha - F_f = (m_t' + m_1) a 60 N−20 N−10 N=(6,0+4,0)a  ⟹  30=10a  ⟹  a=3 m/s260\text{ N} - 20\text{ N} - 10\text{ N} = (6{,}0 + 4{,}0) a \implies 30 = 10 a \implies a = 3\text{ m/s}^2

(1 punct pentru rezultatul final a=3 m/s2a = 3\text{ m/s}^2)


d. Forța de apăsare în axul scripetelui (3 puncte)

  • Tensiunea din fir în timpul mișcării accelerate este:
T′=mt′(g−a)T' = m_t'(g - a)

(1 punct)

T′=6,0 kg⋅(10−3) m/s2=6⋅7 N=42 NT' = 6{,}0\text{ kg} \cdot (10 - 3)\text{ m/s}^2 = 6 \cdot 7\text{ N} = 42\text{ N}
  • Firul are două ramuri ce converg la scripete: o ramură paralelă cu planul înclinat (la unghiul α=30∘\alpha = 30^\circ deasupra orizontalei) și o ramură verticală (în jos).
  • Unghiul format între cele două ramuri este:
θ=90∘−α=90∘−30∘=60∘\theta = 90^\circ - \alpha = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ
  • Forța de apăsare pe axul scripetelui reprezintă rezultanta vectorială a celor două tensiuni egale:
Fap=2T′cos⁡(θ2)=2T′cos⁡30∘=2T′⋅32=T′3F_{\text{ap}} = 2 T' \cos\left(\frac{\theta}{2}\right) = 2 T' \cos 30^\circ = 2 T' \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = T' \sqrt{3}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
Fap=423 N≈42⋅1,732 N=72,74 N≈72,7 NF_{\text{ap}} = 42\sqrt{3}\text{ N} \approx 42 \cdot 1{,}732\text{ N} = 72{,}74\text{ N} \approx 72{,}7\text{ N}

(1 punct pentru rezultatul final Fap≈72,7 NF_{\text{ap}} \approx 72{,}7\text{ N})


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un corp de masă m=150 gm = 150\text{ g}, considerat punctiform, este lansat, de la înălțimea h=1,8 mh = 1{,}8\text{ m} față de sol, vertical în sus, cu viteza inițială v0=8,0 m/sv_0 = 8{,}0\text{ m/s}. Frecarea cu aerul se consideră neglijabilă, iar energia potențială gravitațională se consideră nulă la nivelul solului.

a. Calculați energia mecanică a corpului în momentul lansării acestuia. (4p)

b. Determinați lucrul mecanic efectuat de greutate din momentul lansării corpului până în momentul în care acesta atinge înălțimea maximă. (4p)

c. Determinați modulul variației impulsului mecanic al corpului între momentul lansării și momentul în care acesta atinge solul. (3p)

d. În urma impactului cu solul corpul se oprește, fără să se mai desprindă de pământ. Timpul scurs din momentul în care corpul atinge solul până la oprirea corpului este Δt=15 ms\Delta t = 15\text{ ms}. Determinați valoarea forței medii care acționează asupra corpului în intervalul de timp Δt\Delta t. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea

a. Energia mecanică în momentul lansării (4 puncte)

  • Masa corpului este m=150 g=0,15 kgm = 150\text{ g} = 0{,}15\text{ kg}.
  • Energia mecanică inițială este suma energiei cinetice și a energiei potențiale gravitaționale la cota hh:
E0=Ec0+Ep0E_0 = E_{c0} + E_{p0}

(1 punct)

Ep0=mgh=0,15 kg⋅10 m/s2⋅1,8 m=2,7 JE_{p0} = mgh = 0{,}15\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 1{,}8\text{ m} = 2{,}7\text{ J}

(1 punct)

Ec0=mv022=0,15 kg⋅(8,0 m/s)22=0,15⋅642=4,8 JE_{c0} = \frac{m v_0^2}{2} = \frac{0{,}15\text{ kg} \cdot (8{,}0\text{ m/s})^2}{2} = \frac{0{,}15 \cdot 64}{2} = 4{,}8\text{ J}

(1 punct)

  • Însumând:
E0=4,8 J+2,7 J=7,5 JE_0 = 4{,}8\text{ J} + 2{,}7\text{ J} = 7{,}5\text{ J}

(1 punct pentru rezultatul final E0=7,5 JE_0 = 7{,}5\text{ J})


b. Lucrul mecanic al greutății până la înălțimea maximă (4 puncte)

  • La atingerea înălțimii maxime hmax⁡h_{\max}, viteza corpului devine nulă (v=0v = 0), deci energia cinetică finală este Ec=0E_c = 0.
  • Aplicăm teorema variației energiei cinetice:
Ltotal=ΔEcL_{\text{total}} = \Delta E_c

(1 punct)

Ltotal=LGL_{\text{total}} = L_G

(1 punct)

ΔEc=0−mv022=−mv022\Delta E_c = 0 - \frac{m v_0^2}{2} = -\frac{m v_0^2}{2}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
LG=−4,8 JL_G = -4{,}8\text{ J}

(1 punct pentru rezultatul final LG=−4,8 JL_G = -4{,}8\text{ J})


c. Modulul variației impulsului mecanic până la atingerea solului (3 puncte)

  • Frecarea cu aerul fiind neglijabilă, energia mecanică totală se conservă. În momentul atingerii solului (h=0h = 0), întreaga energie mecanică este cinetică:
mv122=mgh+mv022=E0\frac{m v_1^2}{2} = mgh + \frac{m v_0^2}{2} = E_0

(1 punct)

0,15⋅v122=7,5  ⟹  v12=150,15=100  ⟹  v1=10 m/s\frac{0{,}15 \cdot v_1^2}{2} = 7{,}5 \implies v_1^2 = \frac{15}{0{,}15} = 100 \implies v_1 = 10\text{ m/s}
  • La lansare, viteza v⃗0\vec{v}_0 este orientată vertical în sus, iar la sol viteza v⃗1\vec{v}_1 este orientată vertical în jos. Alegând axa verticală orientată în jos:
    • p0=−mv0p_0 = -m v_0 (în sus)
    • p1=+mv1p_1 = +m v_1 (în jos)
  • Modulul variației impulsului mecanic este:
Δp12=mv1−(−mv0)=mv1+mv0\Delta p_{12} = m v_1 - (-m v_0) = m v_1 + m v_0

(1 punct)

Δp12=0,15 kg⋅(10 m/s+8 m/s)=0,15⋅18 kg⋅m/s=2,7 kg⋅m/s\Delta p_{12} = 0{,}15\text{ kg} \cdot (10\text{ m/s} + 8\text{ m/s}) = 0{,}15 \cdot 18\text{ kg}\cdot\text{m/s} = 2{,}7\text{ kg}\cdot\text{m/s}

(1 punct pentru rezultatul final Δp12=2,7 kg⋅m/s\Delta p_{12} = 2{,}7\text{ kg}\cdot\text{m/s})


d. Forța medie exercitată la oprirea corpului (4 puncte)

  • Corpul lovește solul cu viteza v1=10 m/sv_1 = 10\text{ m/s} și se oprește complet (vf=0v_f = 0) în intervalul de timp Δt=15 ms=15⋅10−3 s=0,015 s\Delta t = 15\text{ ms} = 15 \cdot 10^{-3}\text{ s} = 0{,}015\text{ s}.
  • Variația impulsului corpului în timpul frânării pe sol este:
Δpf=mv1\Delta p_f = m v_1

(2 puncte)

Δpf=0,15 kg⋅10 m/s=1,5 N⋅s\Delta p_f = 0{,}15\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s} = 1{,}5\text{ N}\cdot\text{s}
  • Teorema impulsului oferă forța medie:
Δpf=Fmed⋅Δt  ⟹  Fmed=ΔpfΔt\Delta p_f = F_{\text{med}} \cdot \Delta t \implies F_{\text{med}} = \frac{\Delta p_f}{\Delta t}

(1 punct)

Fmed=1,5 N⋅s0,015 s=100 NF_{\text{med}} = \frac{1{,}5\text{ N}\cdot\text{s}}{0{,}015\text{ s}} = 100\text{ N}

(1 punct pentru rezultatul final Fmed=100 NF_{\text{med}} = 100\text{ N})


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6{,}02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J⋅mol−1⋅K−1R = 8{,}31\text{ J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: pV=νRTp V = \nu R T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. O cantitate constantă de gaz ideal evoluează după procesul ciclic 1−2−3−4−11 - 2 - 3 - 4 - 1 reprezentat în coordonate p−Vp-V în figura alăturată. Relația dintre energiile interne ale gazului corespunzătoare stărilor prin care trece, este:

Ciclul termodinamic 1-2-3-4-1 în p-V

  • a. U1=U4U_1 = U_4
  • b. U2=U4U_2 = U_4 (3p)
  • c. U1=U2U_1 = U_2
  • d. U3=U2U_3 = U_2

2. Considerând că simbolurile mărimilor fizice și convențiile de semne pentru căldură și lucru mecanic sunt cele utilizate în manualele de fizică, expresia corectă a principiului I al termodinamicii este:

  • a. U=Q+LU = Q + L
  • b. ΔU=Q+L\Delta U = Q + L
  • c. ΔU=Q−L\Delta U = Q - L (3p)
  • d. U=Q−LU = Q - L

3. Într-o destindere adiabatică a unei cantități constante de gaz ideal, temperatura acestuia:

  • a. crește
  • b. scade (3p)
  • c. rămâne constantă
  • d. crește și apoi scade

4. Simbolurile unităților de măsură fiind cele utilizate în S.I., unitatea de măsură a capacității calorice a unui sistem termodinamic poate fi scrisă în forma:

  • a. N⋅m2\text{N}\cdot\text{m}^2
  • b. N⋅m\text{N}\cdot\text{m}
  • c. N⋅mK\frac{\text{N}\cdot\text{m}}{\text{K}} (3p)
  • d. N⋅m2K\frac{\text{N}\cdot\text{m}^2}{\text{K}}

5. Randamentul unui motor termic care funcționează după un ciclu Carnot este de 60%60\%. Dacă temperatura sursei calde se dublează, iar temperatura sursei reci se reduce la jumătate atunci randamentul motorului este egal cu:

  • a. 30%30\%
  • b. 60%60\%
  • c. 75%75\%
  • d. 90%90\% (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Energia internă a unei mase constante de gaz ideal depinde doar de temperatură: U=νCVTU = \nu C_V T. Din ecuația termică de stare pV=νRTp V = \nu R T, rezultă U∼pVU \sim p V.
  • Analizând parametrii de stare din grafic:
    • Starea 2: p2=p1p_2 = p_1, V2=3V1  ⟹  p2V2=3p1V1V_2 = 3V_1 \implies p_2 V_2 = 3 p_1 V_1.
    • Starea 4: p4=3p1p_4 = 3p_1, V4=V1  ⟹  p4V4=3p1V1V_4 = V_1 \implies p_4 V_4 = 3 p_1 V_1.
  • Deoarece p2V2=p4V4p_2 V_2 = p_4 V_4, avem T2=T4T_2 = T_4, de unde rezultă U2=U4U_2 = U_4.
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • Conform convenției standard din manualele de fizică, căldura primită este pozitivă (Q>0Q > 0), iar lucrul mecanic efectuat de sistem este pozitiv (L>0L > 0).
  • Forma primului principiu al termodinamicii este:
ΔU=Q−L\Delta U = Q - L
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • În transformarea adiabatică, sistemul este izolat termic de mediul exterior: Q=0Q = 0.
  • Aplicând principiul I: ΔU=−L\Delta U = -L.
  • Într-o destindere, gazul efectuează lucru mecanic pozitiv (L>0L > 0), deci variația energiei interne este negativă:
ΔU=νCVΔT<0  ⟹  ΔT<0\Delta U = \nu C_V \Delta T < 0 \implies \Delta T < 0
  • Prin urmare, temperatura gazului scade.
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Capacitatea calorică este definită ca C=QΔTC = \frac{Q}{\Delta T}, având unitatea de măsură:
[C]SI=JK[C]_{\text{SI}} = \frac{\text{J}}{\text{K}}
  • Deoarece 1 J=1 N⋅m1\text{ J} = 1\text{ N}\cdot\text{m}, unitatea devine:
[C]SI=N⋅mK[C]_{\text{SI}} = \frac{\text{N}\cdot\text{m}}{\text{K}}
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Randamentul ciclului Carnot este η=1−T2T1\eta = 1 - \frac{T_2}{T_1}.
  • Cu η=0,60\eta = 0{,}60:
1−T2T1=0,60  ⟹  T2T1=0,401 - \frac{T_2}{T_1} = 0{,}60 \implies \frac{T_2}{T_1} = 0{,}40
  • Dacă T1′=2T1T_1' = 2 T_1 și T2′=T22T_2' = \frac{T_2}{2}, noul raport este:
T2′T1′=T2/22T1=14⋅T2T1=0,404=0,10\frac{T_2'}{T_1'} = \frac{T_2 / 2}{2 T_1} = \frac{1}{4} \cdot \frac{T_2}{T_1} = \frac{0{,}40}{4} = 0{,}10
  • Noul randament este:
η′=1−0,10=0,90=90%\eta' = 1 - 0{,}10 = 0{,}90 = 90\%
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

O butelie având volumul V1=10 LV_1 = 10\text{ L} conține aer la presiunea p1=2,0⋅105 Pap_1 = 2{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa}. Altă butelie, având volumul V2=5,0 LV_2 = 5{,}0\text{ L}, conține azot la presiunea p2=3,0⋅105 Pap_2 = 3{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa}. Cele două butelii sunt legate printr-un tub cu volum neglijabil prevăzut cu o membrană care se sparge dacă diferența dintre presiunile celor două gaze este Δp=2,0⋅105 Pa\Delta p = 2{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa}. Ambele gaze, considerate ideale, se află la temperatura t=7∘Ct = 7^\circ\text{C}. Masa molară a aerului este μ1=29⋅10−3 kg/mol\mu_1 = 29 \cdot 10^{-3}\text{ kg/mol}, iar cea a azotului μ2=28⋅10−3 kg/mol\mu_2 = 28 \cdot 10^{-3}\text{ kg/mol}.

Determinați:

a. numărul de molecule din aerul aflat în prima butelie; (4p)

b. densitatea azotului din cea de-a doua butelie; (4p)

c. masa minimă de azot care trebuie introdusă suplimentar, la aceeași temperatură tt, în butelia de volum V2V_2, pentru a produce spargerea membranei; (3p)

d. masa molară a amestecului obținut după spargerea membranei, ca urmare a introducerii azotului suplimentar. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea

a. Numărul de molecule din prima butelie (4 puncte)

  • Temperatura absolută comună este:
T=t+273,15≈7+273=280 KT = t + 273{,}15 \approx 7 + 273 = 280\text{ K}
  • Volumul primei butelii este V1=10 L=10⋅10−3 m3=10−2 m3V_1 = 10\text{ L} = 10 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 10^{-2}\text{ m}^3, iar presiunea este p1=2,0⋅105 Pap_1 = 2{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa}.
  • Ecuația Clapeyron-Mendeleev exprimată prin numărul de molecule N1N_1 este:
p1V1=N1NARTp_1 V_1 = \frac{N_1}{N_A} R T

(3 puncte)

N1=p1V1NART=2,0⋅105 Pa⋅10−2 m3⋅6,02⋅1023 mol−18,31 J/(mol⋅K)⋅280 KN_1 = \frac{p_1 V_1 N_A}{R T} = \frac{2{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 10^{-2}\text{ m}^3 \cdot 6{,}02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}}{8{,}31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 280\text{ K}} N1=2000⋅6,02⋅10232326,8≈5,174⋅1023≈5,2⋅1023 moleculeN_1 = \frac{2000 \cdot 6{,}02 \cdot 10^{23}}{2326{,}8} \approx 5{,}174 \cdot 10^{23} \approx 5{,}2 \cdot 10^{23}\text{ molecule}

(1 punct pentru rezultatul final N1≈5,2⋅1023 moleculeN_1 \approx 5{,}2 \cdot 10^{23}\text{ molecule})


b. Densitatea azotului din cea de-a doua butelie (4 puncte)

  • Densitatea gazului ideal se exprimă prin parametrii de stare și masa molară:
ρ2=p2μ2RT\rho_2 = \frac{p_2 \mu_2}{R T}

(3 puncte)

  • Cu p2=3,0⋅105 Pap_2 = 3{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa}, μ2=28⋅10−3 kg/mol\mu_2 = 28 \cdot 10^{-3}\text{ kg/mol} și T=280 KT = 280\text{ K}:
ρ2=3,0⋅105⋅28⋅10−38,31⋅280=84002326,8 kg/m3≈3,61 kg/m3≈3,6 kg/m3\rho_2 = \frac{3{,}0 \cdot 10^5 \cdot 28 \cdot 10^{-3}}{8{,}31 \cdot 280} = \frac{8400}{2326{,}8}\text{ kg/m}^3 \approx 3{,}61\text{ kg/m}^3 \approx 3{,}6\text{ kg/m}^3

(1 punct pentru rezultatul final ρ2≈3,6 kg/m3\rho_2 \approx 3{,}6\text{ kg/m}^3)


c. Masa minimă de azot introdusă suplimentar pentru spargerea membranei (3 puncte)

  • Membrana se sparge când diferența de presiune atinge valoarea critică:
p2′−p1=Δp  ⟹  p2′=p1+Δpp_2' - p_1 = \Delta p \implies p_2' = p_1 + \Delta p p2′=2,0⋅105 Pa+2,0⋅105 Pa=4,0⋅105 Pap_2' = 2{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa} + 2{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa} = 4{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa}
  • Masa suplimentară de azot este diferența dintre masa finală m2′m_2' și cea inițială m2m_2:
Δm=(p1+Δp)V2μ2RT−p2V2μ2RT=(p1+Δp−p2)V2μ2RT\Delta m = \frac{(p_1 + \Delta p) V_2 \mu_2}{R T} - \frac{p_2 V_2 \mu_2}{R T} = \frac{(p_1 + \Delta p - p_2) V_2 \mu_2}{R T}

(2 puncte)

  • Substituind datele numerice (V2=5,0 L=5⋅10−3 m3V_2 = 5{,}0\text{ L} = 5 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3):
Δm=(4,0−3,0)⋅105 Pa⋅5⋅10−3 m3⋅28⋅10−3 kg/mol8,31⋅280=105⋅5⋅10−3⋅0,0282326,8\Delta m = \frac{(4{,}0 - 3{,}0) \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 5 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 \cdot 28 \cdot 10^{-3}\text{ kg/mol}}{8{,}31 \cdot 280} = \frac{10^5 \cdot 5 \cdot 10^{-3} \cdot 0{,}028}{2326{,}8} Δm=142326,8 kg≈6,017⋅10−3 kg≈6 g\Delta m = \frac{14}{2326{,}8}\text{ kg} \approx 6{,}017 \cdot 10^{-3}\text{ kg} \approx 6\text{ g}

(1 punct pentru rezultatul final Δm≈6 g\Delta m \approx 6\text{ g})


d. Masa molară a amestecului obținut (4 puncte)

  • Masa molară a unui amestec gazos este raportul dintre masa totală și numărul total de moli:
μ=m1+m2′ν1+ν2′\mu = \frac{m_1 + m_2'}{\nu_1 + \nu_2'}

(1 punct)

  • Numărul de moli din fiecare gaz este:
ν1=m1μ1=p1V1RT,ν2′=m2′μ2=p2′V2RT=(p1+Δp)V2RT\nu_1 = \frac{m_1}{\mu_1} = \frac{p_1 V_1}{R T}, \quad \nu_2' = \frac{m_2'}{\mu_2} = \frac{p_2' V_2}{R T} = \frac{(p_1 + \Delta p) V_2}{R T}

(1 punct)

  • Masele gazelor sunt:
m1=p1V1μ1RT,m2′=(p1+Δp)V2μ2RTm_1 = \frac{p_1 V_1 \mu_1}{R T}, \quad m_2' = \frac{(p_1 + \Delta p) V_2 \mu_2}{R T}

(1 punct)

  • Observăm valorile produselor p⋅Vp \cdot V:
p1V1=2,0⋅105 Pa⋅10⋅10−3 m3=2000 Jp_1 V_1 = 2{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 10 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 2000\text{ J} (p1+Δp)V2=4,0⋅105 Pa⋅5⋅10−3 m3=2000 J(p_1 + \Delta p) V_2 = 4{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 5 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 2000\text{ J}
  • Deoarece p1V1=(p1+Δp)V2p_1 V_1 = (p_1 + \Delta p) V_2, amestecul conține un număr egal de moli din cele două gaze (ν1=ν2′\nu_1 = \nu_2'), deci masa molară este media aritmetică:
μ=μ1+μ22=29⋅10−3 kg/mol+28⋅10−3 kg/mol2=28,5⋅10−3 kg/mol\mu = \frac{\mu_1 + \mu_2}{2} = \frac{29 \cdot 10^{-3}\text{ kg/mol} + 28 \cdot 10^{-3}\text{ kg/mol}}{2} = 28{,}5 \cdot 10^{-3}\text{ kg/mol}

(1 punct pentru rezultatul final μ=28,5⋅10−3 kg/mol\mu = 28{,}5 \cdot 10^{-3}\text{ kg/mol})


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un mol de gaz ideal monoatomic (CV=1,5RC_V = 1{,}5R), aflat inițial în starea 1, la temperatura T1=250 KT_1 = 250\text{ K}, este supus procesului ciclic 1→2→3→4→11 \to 2 \to 3 \to 4 \to 1, reprezentat în sistemul de coordonate p−Tp-T în figura alăturată. Considerați că ln⁡2≈0,7\ln 2 \approx 0{,}7.

Ciclul termodinamic în coordonate p-T

a. Determinați variația energiei interne a gazului în procesul 1→21 \to 2. (3p)

b. Calculați căldura schimbată de gaz cu exteriorul în transformarea 3→43 \to 4. (4p)

c. Calculați lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior în procesul ciclic 1→2→3→4→11 \to 2 \to 3 \to 4 \to 1. (4p)

d. Randamentul unui motor termic care ar funcționa după procesul ciclic descris. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea

a. Variația energiei interne în procesul 1→21 \to 2 (3 puncte)

  • În graficul p−Tp-T, segmentul 1→21 \to 2 este o dreaptă ce trece prin origine (p∼Tp \sim T), ceea ce reprezintă o încălzire izocoră (V=const.V = \text{const.}, V1=V2V_1 = V_2).
  • Din legea lui Charles:
p2T2=p1T1  ⟹  T2=T1⋅p2p1=2T1=2⋅250 K=500 K\frac{p_2}{T_2} = \frac{p_1}{T_1} \implies T_2 = T_1 \cdot \frac{p_2}{p_1} = 2 T_1 = 2 \cdot 250\text{ K} = 500\text{ K}

(1 punct)

  • Variația energiei interne este:
ΔU12=νCV(T2−T1)=ν(1,5R)(2T1−T1)=1,5νRT1\Delta U_{12} = \nu C_V (T_2 - T_1) = \nu (1{,}5R)(2T_1 - T_1) = 1{,}5 \nu R T_1

(1 punct)

  • Calcul numeric cu ν=1 mol\nu = 1\text{ mol}:
ΔU12=1,5⋅1 mol⋅8,31 J/(mol⋅K)⋅250 K=3116,25 J≈3,1 kJ\Delta U_{12} = 1{,}5 \cdot 1\text{ mol} \cdot 8{,}31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 250\text{ K} = 3116{,}25\text{ J} \approx 3{,}1\text{ kJ}

(1 punct pentru rezultatul final ΔU12≈3,1 kJ\Delta U_{12} \approx 3{,}1\text{ kJ})


b. Căldura schimbată în transformarea 3→43 \to 4 (4 puncte)

  • Transformarea 3→43 \to 4 se desfășoară la temperatura constantă T3=3T1=750 KT_3 = 3 T_1 = 750\text{ K} (destindere izotermă de la p3=2p1p_3 = 2p_1 la p4=p1p_4 = p_1).
  • Deoarece ΔU34=0\Delta U_{34} = 0, căldura schimbată este egală cu lucrul mecanic efectuat:
Q34=L34=νRT3ln⁡(p3p4)=νR(3T1)ln⁡2Q_{34} = L_{34} = \nu R T_3 \ln\left(\frac{p_3}{p_4}\right) = \nu R (3T_1) \ln 2

(1 punct)

  • Volumele stărilor 3 și 4 satisfac:
V3=νRT3p3=νR(3T1)2p1=1,5V1V_3 = \frac{\nu R T_3}{p_3} = \frac{\nu R (3T_1)}{2p_1} = 1{,}5 V_1

(1 punct)

V4=νRT4p4=νR(3T1)p1=3V1V_4 = \frac{\nu R T_4}{p_4} = \frac{\nu R (3T_1)}{p_1} = 3 V_1

(1 punct)

  • Calcul numeric cu ln⁡2≈0,7\ln 2 \approx 0{,}7:
Q34=1 mol⋅8,31 J/(mol⋅K)⋅750 K⋅0,7=6232,5⋅0,7 J=4362,75 J≈4,4 kJQ_{34} = 1\text{ mol} \cdot 8{,}31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 750\text{ K} \cdot 0{,}7 = 6232{,}5 \cdot 0{,}7\text{ J} = 4362{,}75\text{ J} \approx 4{,}4\text{ kJ}

(1 punct pentru rezultatul final Q34≈4,4 kJQ_{34} \approx 4{,}4\text{ kJ})


c. Lucrul mecanic total schimbat în ciclu (4 puncte)

  • Lucrul mecanic total este suma lucrurilor mecanice din cele patru transformări:
    • L12=0L_{12} = 0 (transformare izocoră).
    • L23L_{23} (izobară la p2=2p1p_2 = 2p_1, de la T2=2T1T_2 = 2T_1 la T3=3T1T_3 = 3T_1):
L23=p2(V3−V2)=νR(T3−T2)=1⋅8,31⋅(750−500)=2077,5 JL_{23} = p_2 (V_3 - V_2) = \nu R (T_3 - T_2) = 1 \cdot 8{,}31 \cdot (750 - 500) = 2077{,}5\text{ J}
  • L34=Q34=4362,75 JL_{34} = Q_{34} = 4362{,}75\text{ J} (destindere izotermă).
  • L41L_{41} (izobară la p1p_1, de la T4=3T1T_4 = 3T_1 la T1T_1):
L41=p1(V1−V4)=νR(T1−T4)=1⋅8,31⋅(250−750)=−4155 JL_{41} = p_1 (V_1 - V_4) = \nu R (T_1 - T_4) = 1 \cdot 8{,}31 \cdot (250 - 750) = -4155\text{ J}
  • Suma lucrurilor mecanice:
Ltotal=L23+L34+L41L_{\text{total}} = L_{23} + L_{34} + L_{41}

(3 puncte)

Ltotal=2077,5 J+4362,75 J−4155 J=2285,25 J≈2,3 kJL_{\text{total}} = 2077{,}5\text{ J} + 4362{,}75\text{ J} - 4155\text{ J} = 2285{,}25\text{ J} \approx 2{,}3\text{ kJ}

(1 punct pentru rezultatul final Ltotal≈2,3 kJL_{\text{total}} \approx 2{,}3\text{ kJ})


d. Randamentul motorului termic (4 puncte)

  • Randamentul ciclului se definește ca raportul dintre lucrul mecanic util și căldura totală primită:
η=LtotalQprimit\eta = \frac{L_{\text{total}}}{Q_{\text{primit}}}

(1 punct)

  • Căldura totală primită poate fi calculată ca Qprimit=Ltotal+QcedatQ_{\text{primit}} = L_{\text{total}} + Q_{\text{cedat}}:
Qprimit=Ltotal+QcedatQ_{\text{primit}} = L_{\text{total}} + Q_{\text{cedat}}

(1 punct)

  • Căldura este cedată doar în răcirea izobară 4→14 \to 1:
Qcedat=∣Q41∣=νCp(T4−T1)=ν(2,5R)(3T1−T1)=5νRT1Q_{\text{cedat}} = |Q_{41}| = \nu C_p (T_4 - T_1) = \nu (2{,}5R) (3T_1 - T_1) = 5 \nu R T_1

(1 punct)

Qcedat=5⋅1 mol⋅8,31 J/(mol⋅K)⋅250 K=10387,5 JQ_{\text{cedat}} = 5 \cdot 1\text{ mol} \cdot 8{,}31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 250\text{ K} = 10387{,}5\text{ J}
  • Căldura primită totală este:
Qprimit=2285,25 J+10387,5 J=12672,75 JQ_{\text{primit}} = 2285{,}25\text{ J} + 10387{,}5\text{ J} = 12672{,}75\text{ J}
  • Randamentul:
η=2285,25 J12672,75 J=0,1803≈18%\eta = \frac{2285{,}25\text{ J}}{12672{,}75\text{ J}} = 0{,}1803 \approx 18\%

(1 punct pentru rezultatul final η≈18%\eta \approx 18\%)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Rezistența electrică echivalentă a unei grupări de rezistoare conectate în paralel este:

  • a. mai mare decât cea mai mare dintre rezistențele rezistoarelor din grupare
  • b. egală cu suma rezistențelor electrice ale rezistoarelor din grupare
  • c. mai mare decât media aritmetică a rezistențelor din grupare
  • d. mai mică decât oricare dintre rezistențele rezistoarelor din grupare (3p)

2. Teorema a doua a lui Kirchhoff exprimă faptul că, de-a lungul unui ochi de rețea:

  • a. suma curenților este nulă
  • b. suma algebrică a tensiunilor electromotoare este egală cu suma algebrică a căderilor de tensiune (3p)
  • c. tensiunea la borne este constantă
  • d. rezistența internă este neglijabilă

3. O sârmă din cupru, cu rezistivitatea ρ=1,7⋅10−8 Ω⋅m\rho = 1{,}7 \cdot 10^{-8}\ \Omega\cdot\text{m}, are rezistența electrică R=8,7 ΩR = 8{,}7\ \Omega și masa m=0,34 kgm = 0{,}34\text{ kg}. Densitatea cuprului este d=8,7⋅103 kg/m3d = 8{,}7 \cdot 10^3\text{ kg/m}^3. Lungimea firului are valoarea:

  • a. 141 m141\text{ m} (3p)
  • b. 282 m282\text{ m}
  • c. 200 m200\text{ m}
  • d. 240,8 m240{,}8\text{ m}

4. Randamentul unui circuit electric simplu este egal cu:

  • a. raportul dintre t.e.m. a generatorului și tensiunea la bornele circuitului exterior
  • b. raportul dintre rezistența internă a generatorului și rezistența circuitului exterior
  • c. raportul dintre puterea transferată circuitului exterior și puterea totală debitată de generator în întregul circuit (3p)
  • d. raportul dintre energia disipată în circuitul interior generatorului și energia disipată în circuitul exterior

5. Dacă se scurtcircuitează din greșeală bornele unui generator printr-un conductor de rezistență neglijabilă, intensitatea curentului prin acesta devine IscI_{\text{sc}}. Puterea maximă care poate fi transferată de generator unui circuit exterior cu rezistența convenabil aleasă este Pmax⁡P_{\max}. Tensiunea electromotoare a generatorului are expresia:

  • a. E=4Pmax⁡IscE = \frac{4 P_{\max}}{I_{\text{sc}}} (3p)
  • b. E=3Pmax⁡IscE = \frac{3 P_{\max}}{I_{\text{sc}}}
  • c. E=2Pmax⁡IscE = \frac{2 P_{\max}}{I_{\text{sc}}}
  • d. E=Pmax⁡IscE = \frac{P_{\max}}{I_{\text{sc}}}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns d (3 puncte)

  • La gruparea în paralel a rezistoarelor, conductanța echivalentă este suma conductanțelor: 1Rp=∑1Rk>1Ri\frac{1}{R_p} = \sum \frac{1}{R_k} > \frac{1}{R_i} pentru orice ii.
  • Prin urmare, rezistența echivalentă RpR_p este strict mai mică decât cea mai mică dintre rezistențele individuale din grupare.
  • Răspuns corect: d.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Conform teoremei a II-a a lui Kirchhoff, suma algebrică a tensiunilor electromotoare dintr-un ochi de rețea închis este egală cu suma algebrică a căderilor de tensiune de pe laturile acelui ochi:
∑Ek=∑IkRk\sum E_k = \sum I_k R_k
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Masa sârmei este m=V⋅d=S⋅ℓ⋅d  ⟹  S=mℓdm = V \cdot d = S \cdot \ell \cdot d \implies S = \frac{m}{\ell d}.
  • Rezistența electrică este R=ρℓS=ρℓmℓd=ρℓ2dmR = \rho \frac{\ell}{S} = \rho \frac{\ell}{\frac{m}{\ell d}} = \frac{\rho \ell^2 d}{m}.
  • Izolând lungimea ℓ\ell:
ℓ2=R⋅mρ⋅d\ell^2 = \frac{R \cdot m}{\rho \cdot d}
  • Substituim datele numerice (R=8,7 ΩR = 8{,}7\ \Omega, m=0,34 kgm = 0{,}34\text{ kg}, ρ=1,7⋅10−8 Ω⋅m\rho = 1{,}7 \cdot 10^{-8}\ \Omega\cdot\text{m}, d=8,7⋅103 kg/m3d = 8{,}7 \cdot 10^3\text{ kg/m}^3):
ℓ2=8,7⋅0,341,7⋅10−8⋅8,7⋅103=0,341,7⋅10−5=0,3417⋅10−6=20000 m2\ell^2 = \frac{8{,}7 \cdot 0{,}34}{1{,}7 \cdot 10^{-8} \cdot 8{,}7 \cdot 10^3} = \frac{0{,}34}{1{,}7 \cdot 10^{-5}} = \frac{0{,}34}{17 \cdot 10^{-6}} = 20000\text{ m}^2 ℓ=20000 m2=1002 m≈141,4 m≈141 m\ell = \sqrt{20000\text{ m}^2} = 100\sqrt{2}\text{ m} \approx 141{,}4\text{ m} \approx 141\text{ m}
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Randamentul transferului de energie într-un circuit este raportul dintre puterea utilă transferată consumatorului din circuitul exterior Pext=UIP_{\text{ext}} = U I și puterea totală generată Ptot=EIP_{\text{tot}} = E I:
η=PextPtot=UE=RR+r\eta = \frac{P_{\text{ext}}}{P_{\text{tot}}} = \frac{U}{E} = \frac{R}{R + r}
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Curentul de scurtcircuit este Isc=Er  ⟹  r=EIscI_{\text{sc}} = \frac{E}{r} \implies r = \frac{E}{I_{\text{sc}}}.
  • Puterea maximă debitată pe circuitul exterior la adaptarea sarcinii (R=rR = r) este:
Pmax⁡=E24rP_{\max} = \frac{E^2}{4r}
  • Înlocuind r=EIscr = \frac{E}{I_{\text{sc}}}:
Pmax⁡=E24(EIsc)=E⋅Isc4  ⟹  E=4Pmax⁡IscP_{\max} = \frac{E^2}{4 \left(\frac{E}{I_{\text{sc}}}\right)} = \frac{E \cdot I_{\text{sc}}}{4} \implies E = \frac{4 P_{\max}}{I_{\text{sc}}}
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Circuitul alăturat conține două generatoare G1G_1 și G2G_2 având t.e.m. E1=4 VE_1 = 4\text{ V} și E2E_2 cu rezistențele interioare r1=1 Ωr_1 = 1\ \Omega și r2r_2, instrumentele de măsură ideale (RA≅0 ΩR_A \cong 0\ \Omega, RV→∞R_V \to \infty), întrerupătoarele K1K_1 și K2K_2 și rezistorul de rezistență electrică R=0,4 ΩR = 0{,}4\ \Omega. Dacă ambele întrerupătoare sunt deschise voltmetrul indică tensiunea Ug=6 VU_g = 6\text{ V}, iar dacă întrerupătorul K1K_1 este închis, ampermetrul măsoară un curent Isc=10 AI_{\text{sc}} = 10\text{ A}.

Schema circuitului cu două generatoare în paralel

Determinați:

a. rezistența interioară a generatorului G2G_2; (4p)

b. tensiunea electromotoare E2E_2 a generatorului G2G_2; (4p)

c. valoarea intensității indicate de ampermetru dacă întrerupătorul K1K_1 este deschis, iar K2K_2 închis; (3p)

d. valoarea intensității curentului electric indicat de ampermetru dacă întrerupătorul K1K_1 este deschis, iar K2K_2 închis, iar sursa având t.e.m. E1=4 VE_1 = 4\text{ V} este montată cu polaritate inversă. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea

a. Rezistența interioară r2r_2 a generatorului G2G_2 (4 puncte)

  • Când ambele întrerupătoare sunt deschise, cele două generatoare legate în paralel formează o grupare la mers în gol. Tensiunea măsurată de voltmetrul ideal este tensiunea electromotoare a generatorului echivalent:
Ee=Ug=6 VE_e = U_g = 6\text{ V}

(1 punct)

  • Când K1K_1 este închis, gruparea generatoarelor este scurtcircuitată prin ampermetrul ideal, curentul măsurat fiind curentul de scurtcircuit:
Isc=Eere  ⟹  re=EeIsc=6 V10 A=0,6 ΩI_{\text{sc}} = \frac{E_e}{r_e} \implies r_e = \frac{E_e}{I_{\text{sc}}} = \frac{6\text{ V}}{10\text{ A}} = 0{,}6\ \Omega

(1 punct)

  • Rezistența interioară echivalentă a două generatoare legate în paralel este:
re=r1r2r1+r2r_e = \frac{r_1 r_2}{r_1 + r_2}

(1 punct)

  • Înlocuind r1=1 Ωr_1 = 1\ \Omega și re=0,6 Ωr_e = 0{,}6\ \Omega:
0,6=1⋅r21+r2  ⟹  0,6+0,6r2=r2  ⟹  0,4r2=0,6  ⟹  r2=1,5 Ω0{,}6 = \frac{1 \cdot r_2}{1 + r_2} \implies 0{,}6 + 0{,}6 r_2 = r_2 \implies 0{,}4 r_2 = 0{,}6 \implies r_2 = 1{,}5\ \Omega

(1 punct pentru rezultatul final r2=1,5 Ωr_2 = 1{,}5\ \Omega)


b. Tensiunea electromotoare E2E_2 (4 puncte)

  • Relația tensiunii electromotoare echivalente a două generatoare în paralel (formula lui Millman) este:
Ee=re(E1r1+E2r2)E_e = r_e \left(\frac{E_1}{r_1} + \frac{E_2}{r_2}\right)

(3 puncte)

  • Înlocuind valorile cunoscute (Ee=6 VE_e = 6\text{ V}, re=0,6 Ωr_e = 0{,}6\ \Omega, E1=4 VE_1 = 4\text{ V}, r1=1 Ωr_1 = 1\ \Omega, r2=1,5 Ωr_2 = 1{,}5\ \Omega):
6=0,6(41+E21,5)  ⟹  10=4+E21,5  ⟹  E21,5=6  ⟹  E2=9 V6 = 0{,}6 \left(\frac{4}{1} + \frac{E_2}{1{,}5}\right) \implies 10 = 4 + \frac{E_2}{1{,}5} \implies \frac{E_2}{1{,}5} = 6 \implies E_2 = 9\text{ V}

(1 punct pentru rezultatul final E2=9 VE_2 = 9\text{ V})


c. Intensitatea curentului când K1K_1 este deschis și K2K_2 este închis (3 puncte)

  • Circuitul exterior este format din rezistorul R=0,4 ΩR = 0{,}4\ \Omega conectat la bornele generatorului echivalent (Ee=6 V,re=0,6 Ω)(E_e = 6\text{ V}, r_e = 0{,}6\ \Omega).
  • Legea lui Ohm pentru întregul circuit este:
I=EeR+reI = \frac{E_e}{R + r_e}

(2 puncte)

  • Substituind numeric:
I=6 V0,4 Ω+0,6 Ω=61,0 A=6 AI = \frac{6\text{ V}}{0{,}4\ \Omega + 0{,}6\ \Omega} = \frac{6}{1{,}0}\text{ A} = 6\text{ A}

(1 punct pentru rezultatul final I=6 AI = 6\text{ A})


d. Curentul indicat dacă generatorul G1G_1 are polaritate inversă (4 puncte)

  • La inversarea polarității sursei G1G_1, termenul corespunzător din formula lui Millman devine negativ:
Ee′=re(−E1r1+E2r2)E_e' = r_e \left(-\frac{E_1}{r_1} + \frac{E_2}{r_2}\right)

(2 puncte)

Ee′=0,6(−41+91,5)=0,6(−4+6)=0,6⋅2=1,2 VE_e' = 0{,}6 \left(-\frac{4}{1} + \frac{9}{1{,}5}\right) = 0{,}6 (-4 + 6) = 0{,}6 \cdot 2 = 1{,}2\text{ V}
  • Rezistența interioară re=0,6 Ωr_e = 0{,}6\ \Omega rămâne neschimbată. Noul curent este:
I′=Ee′R+reI' = \frac{E_e'}{R + r_e}

(1 punct)

I′=1,2 V0,4 Ω+0,6 Ω=1,2 AI' = \frac{1{,}2\text{ V}}{0{,}4\ \Omega + 0{,}6\ \Omega} = 1{,}2\text{ A}

(1 punct pentru rezultatul final I′=1,2 AI' = 1{,}2\text{ A})


Subiectul al III-lea (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Bateria care alimentează circuitul este caracterizată de E=64 VE = 64\text{ V} și r=2,0 Ωr = 2{,}0\ \Omega. Parametrii nominali ai becurilor sunt P1=10 WP_1 = 10\text{ W}, I1=0,5 AI_1 = 0{,}5\text{ A}, respectiv P2=12 WP_2 = 12\text{ W}, I2=0,3 AI_2 = 0{,}3\text{ A}. Rezistența totală RR a reostatului și poziția cursorului C sunt astfel alese încât becurile să funcționeze la parametri nominali. Rezistența electrică a firelor de legătură este neglijabilă.

Schema circuitului cu becuri și reostat

Determinați:

a. intensitatea curentului electric prin conductorul AC; (3p)

b. rezistența electrică a becului B1, având parametrii P1P_1 și I1I_1; (4p)

c. intensitatea curentului electric ce trece prin sursa de tensiune; (4p)

d. rezistența electrică RBCR_{BC} a porțiunii reostatului cuprinsă între capătul B și cursorul C. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea

a. Intensitatea curentului prin conductorul AC (3 puncte)

  • Becurile funcționează la regim nominal, deci curentul prin becul B1 este I1=0,5 AI_1 = 0{,}5\text{ A}, iar curentul prin becul B2 este I2=0,3 AI_2 = 0{,}3\text{ A}.
  • În nodul A dintre cele două becuri, conform teoremei I a lui Kirchhoff:
I1=I2+IAC  ⟹  IAC=I1−I2I_1 = I_2 + I_{AC} \implies I_{AC} = I_1 - I_2

(2 puncte)

IAC=0,5 A−0,3 A=0,2 AI_{AC} = 0{,}5\text{ A} - 0{,}3\text{ A} = 0{,}2\text{ A}

(1 punct pentru rezultatul final IAC=0,2 AI_{AC} = 0{,}2\text{ A})


b. Rezistența electrică a becului B1 (4 puncte)

  • Din relația puterii electrice P1=R1I12P_1 = R_1 I_1^2, rezistența becului este:
R1=P1I12R_1 = \frac{P_1}{I_1^2}

(3 puncte)

R1=10 W(0,5 A)2=100,25 Ω=40 ΩR_1 = \frac{10\text{ W}}{(0{,}5\text{ A})^2} = \frac{10}{0{,}25}\ \Omega = 40\ \Omega

(1 punct pentru rezultatul final R1=40 ΩR_1 = 40\ \Omega)


c. Intensitatea curentului debitat de sursa de tensiune (4 puncte)

  • Tensiunile nominale la bornele celor două becuri sunt:
U1=P1I1=10 W0,5 A=20 V,U2=P2I2=12 W0,3 A=40 VU_1 = \frac{P_1}{I_1} = \frac{10\text{ W}}{0{,}5\text{ A}} = 20\text{ V}, \quad U_2 = \frac{P_2}{I_2} = \frac{12\text{ W}}{0{,}3\text{ A}} = 40\text{ V}

(1 punct)

  • Tensiunea totală la bornele grupării exterioare este suma căderilor de tensiune:
U=U1+U2=20 V+40 V=60 VU = U_1 + U_2 = 20\text{ V} + 40\text{ V} = 60\text{ V}

(1 punct)

  • Din legea lui Ohm pentru generator (U=E−IrU = E - I r):
I=E−UrI = \frac{E - U}{r}

(1 punct)

I=64 V−60 V2,0 Ω=4 V2,0 Ω=2 AI = \frac{64\text{ V} - 60\text{ V}}{2{,}0\ \Omega} = \frac{4\text{ V}}{2{,}0\ \Omega} = 2\text{ A}

(1 punct pentru rezultatul final I=2 AI = 2\text{ A})


d. Rezistența electrică a porțiunii RBCR_{BC} a reostatului (4 puncte)

  • La nodul comun din stânga, curentul total debitat de sursă se divide între becul B1 și ramura superioară a reostatului (porțiunea BC):
I=I1+IBC  ⟹  IBC=I−I1I = I_1 + I_{BC} \implies I_{BC} = I - I_1

(1 punct)

IBC=2 A−0,5 A=1,5 AI_{BC} = 2\text{ A} - 0{,}5\text{ A} = 1{,}5\text{ A}
  • Porțiunea BC a reostatului este montată în paralel cu becul B1, deci tensiunea la bornele sale este UBC=U1=20 VU_{BC} = U_1 = 20\text{ V}.
  • Rezistența electrică este:
RBC=UBCIBC=U1IBCR_{BC} = \frac{U_{BC}}{I_{BC}} = \frac{U_1}{I_{BC}}

(2 puncte)

RBC=20 V1,5 A=403 Ω≈13,33 Ω≈13,3 ΩR_{BC} = \frac{20\text{ V}}{1{,}5\text{ A}} = \frac{40}{3}\ \Omega \approx 13{,}33\ \Omega \approx 13{,}3\ \Omega

(1 punct pentru rezultatul final RBC≈13,3 ΩR_{BC} \approx 13{,}3\ \Omega)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6{,}6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Un obiect real este plasat între o lentilă convergentă și focarul obiect al acesteia. Imaginea obiectului este:

  • a. răsturnată
  • b. virtuală (3p)
  • c. reală
  • d. micșorată

2. Energia cinetică maximă a electronilor extrași prin efect fotoelectric extern depinde de frecvența radiației incidente conform graficului din figura alăturată. Energia unui foton de frecvență ν1\nu_1, din radiația incidentă, este de aproximativ:

Energia cinetică maximă în funcție de frecvență

  • a. 0,6⋅10−19 J0{,}6 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • b. 4,3⋅10−19 J4{,}3 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • c. 4,9⋅10−19 J4{,}9 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • d. 9,2⋅10−19 J9{,}2 \cdot 10^{-19}\text{ J} (3p)

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I a mărimii fizice exprimate prin raportul h⋅λ−1h \cdot \lambda^{-1} este:

  • a. m⋅s−1\text{m}\cdot\text{s}^{-1}
  • b. Hz\text{Hz}
  • c. J⋅s⋅m−1\text{J}\cdot\text{s}\cdot\text{m}^{-1} (3p)
  • d. J⋅s−1⋅m\text{J}\cdot\text{s}^{-1}\cdot\text{m}

4. O rază de lumină monocromatică se propagă prin aer (naer=1n_{\text{aer}} = 1) și întâlnește fața superioară a unei lame cu fețe plane și paralele, confecționată din sticlă cu indicele de refracție n=2≈1,41n = \sqrt{2} \approx 1{,}41. Unghiul de incidență este i=45∘i = 45^\circ. Lama are grosimea h=3 cm≈1,73 cmh = \sqrt{3}\text{ cm} \approx 1{,}73\text{ cm} și fața inferioară argintată. Distanța dintre punctul de incidență și punctul de emergență din lamă al razei de lumină, după reflexia pe suprafața argintată, este:

  • a. 1 cm1\text{ cm}
  • b. 1,5 cm1{,}5\text{ cm}
  • c. 1,73 cm1{,}73\text{ cm}
  • d. 2 cm2\text{ cm} (3p)

5. Două oglinzi plane formează un unghi diedru de 90∘90^\circ. Un gândăcel se află pe bisectoarea unghiului diedru format de cele două oglinzi. Numărul de imagini distincte ale gândăcelului formate de oglinzi și natura acestora este:

  • a. 4 imagini virtuale
  • b. 4 imagini reale
  • c. 3 imagini virtuale (3p)
  • d. 3 imagini reale
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Când un obiect luminos real este situat între focarul obiect și centrul optic al unei lentile convergente (∣x1∣<f|x_1| < f), razele emergente sunt divergente.
  • Prelungirile razelor refractate se intersectează de aceeași parte a lentilei cu obiectul, formând o imagine virtuală, dreaptă și mai mare decât obiectul (funcționarea lentilei ca lupă).
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns d (3 puncte)

  • Din ecuația fotoelectrică a lui Einstein:
hν=Lext+Ecmax⁡=hν0+Ecmax⁡h \nu = L_{\text{ext}} + E_{c\max} = h \nu_0 + E_{c\max}
  • Din grafic citim frecvența de prag ν0=0,65⋅1015 Hz\nu_0 = 0{,}65 \cdot 10^{15}\text{ Hz} și energia cinetică maximă la frecvența ν1\nu_1: Ecmax⁡=4,9⋅10−19 JE_{c\max} = 4{,}9 \cdot 10^{-19}\text{ J}.
  • Lucrul mecanic de extracție este:
Lext=hν0=6,6⋅10−34 J⋅s⋅0,65⋅1015 s−1=4,29⋅10−19 JL_{\text{ext}} = h \nu_0 = 6{,}6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s} \cdot 0{,}65 \cdot 10^{15}\text{ s}^{-1} = 4{,}29 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • Energia fotonului incident este:
ε=hν1=4,29⋅10−19 J+4,9⋅10−19 J=9,19⋅10−19 J≈9,2⋅10−19 J\varepsilon = h \nu_1 = 4{,}29 \cdot 10^{-19}\text{ J} + 4{,}9 \cdot 10^{-19}\text{ J} = 9{,}19 \cdot 10^{-19}\text{ J} \approx 9{,}2 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • Răspuns corect: d.

Item 3: Răspuns c (3 puncte)

  • Analizând unitățile de măsură:
[h⋅λ−1]SI=[h]SI⋅[λ−1]SI=J⋅s⋅m−1=J⋅s⋅m−1[h \cdot \lambda^{-1}]_{\text{SI}} = [h]_{\text{SI}} \cdot [\lambda^{-1}]_{\text{SI}} = \text{J}\cdot\text{s} \cdot \text{m}^{-1} = \text{J}\cdot\text{s}\cdot\text{m}^{-1}
  • (Această mărime reprezintă impulsul fotonului p=hλp = \frac{h}{\lambda}).
  • Răspuns corect: c.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Legea refracției la intrarea în lamă:
naersin⁡i=nsin⁡r  ⟹  1⋅sin⁡45∘=2sin⁡r  ⟹  22=2sin⁡r  ⟹  sin⁡r=12  ⟹  r=30∘n_{\text{aer}} \sin i = n \sin r \implies 1 \cdot \sin 45^\circ = \sqrt{2} \sin r \implies \frac{\sqrt{2}}{2} = \sqrt{2} \sin r \implies \sin r = \frac{1}{2} \implies r = 30^\circ
  • Raza străbate lama de grosime h=3 cmh = \sqrt{3}\text{ cm}, suferind o deplasare orizontală până la fața argintată de:
Δx1=htan⁡r=3 cm⋅tan⁡30∘=3⋅13 cm=1 cm\Delta x_1 = h \tan r = \sqrt{3}\text{ cm} \cdot \tan 30^\circ = \sqrt{3} \cdot \frac{1}{\sqrt{3}}\text{ cm} = 1\text{ cm}
  • Prin reflexie pe fața argintată și drumul simetric de întoarcere la fața superioară, raza parcurge o nouă deplasare orizontală identică: Δx2=1 cm\Delta x_2 = 1\text{ cm}.
  • Distanța totală dintre punctul de intrare și cel de ieșire este:
d=Δx1+Δx2=1 cm+1 cm=2 cmd = \Delta x_1 + \Delta x_2 = 1\text{ cm} + 1\text{ cm} = 2\text{ cm}
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns c (3 puncte)

  • Numărul de imagini formate de două oglinzi plane ce fac unghiul diedru α=90∘\alpha = 90^\circ este dat de formula:
N=360∘α−1=360∘90∘−1=4−1=3 imaginiN = \frac{360^\circ}{\alpha} - 1 = \frac{360^\circ}{90^\circ} - 1 = 4 - 1 = 3\text{ imagini}
  • Toate imaginile formate de oglinzile plane sunt virtuale.
  • Răspuns corect: c.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Pe un banc optic se află un sistem optic centrat, format din două lentile situate la distanța de 30 cm30\text{ cm} una de alta. Perpendicular pe axa optică principală, la distanța de 20 cm20\text{ cm} în fața primei lentile, se află un obiect luminos liniar înalt de 1 cm1\text{ cm}. Imaginea acestui obiect, formată de prima lentilă, este reală și are aceeași înălțime cu obiectul.

a. Calculați distanța focală a primei lentile. (4p)

b. Determinați distanța la care se formează imaginea finală a obiectului dată de sistemul optic, măsurată în raport cu a doua lentilă, dacă aceasta din urmă are convergența C2=−10 m−1C_2 = -10\text{ m}^{-1}. (3p)

c. Calculați înălțimea imaginii finale formate de sistemul de lentile. (4p)

d. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii obiectului prin sistemul de lentile. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea

a. Distanța focală a primei lentile (4 puncte)

  • Imaginea fiind reală și de aceeași înălțime cu obiectul, este răsturnată, deci mărirea liniară transversală este:
β1=−1\beta_1 = -1

(1 punct)

  • Formula măririi liniare oferă:
β1=x2x1=−1  ⟹  x2=−x1\beta_1 = \frac{x_2}{x_1} = -1 \implies x_2 = -x_1

(1 punct)

  • Cum obiectul este la x1=−20 cmx_1 = -20\text{ cm}, imaginea se formează la x2=+20 cmx_2 = +20\text{ cm}.
  • Aplicăm formula fundamentală a lentilelor subțiri:
1f1=1x2−1x1\frac{1}{f_1} = \frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1}

(1 punct)

1f1=120 cm−1−20 cm=220 cm=110 cm  ⟹  f1=10 cm\frac{1}{f_1} = \frac{1}{20\text{ cm}} - \frac{1}{-20\text{ cm}} = \frac{2}{20\text{ cm}} = \frac{1}{10\text{ cm}} \implies f_1 = 10\text{ cm}

(1 punct pentru rezultatul final f1=10 cmf_1 = 10\text{ cm})


b. Poziția imaginii finale în raport cu a doua lentilă (3 puncte)

  • Distanța dintre cele două lentile este d=30 cmd = 30\text{ cm}.
  • Imaginea intermediară A1B1A_1 B_1 formată de prima lentilă la x2=20 cmx_2 = 20\text{ cm} se găsește în fața celei de-a doua lentile la distanța:
x1′=−(d−x2)=−(30 cm−20 cm)=−10 cmx_1' = -(d - x_2) = -(30\text{ cm} - 20\text{ cm}) = -10\text{ cm}

(1 punct)

  • Pentru a doua lentilă, C2=−10 m−1=−0,1 cm−1C_2 = -10\text{ m}^{-1} = -0{,}1\text{ cm}^{-1} (lentilă divergentă cu f2=−10 cmf_2 = -10\text{ cm}):
1x2′−1x1′=C2\frac{1}{x_2'} - \frac{1}{x_1'} = C_2

(1 punct)

1x2′=C2+1x1′=−0,1 cm−1+(1−10 cm)=−0,1−0,1=−0,2 cm−1\frac{1}{x_2'} = C_2 + \frac{1}{x_1'} = -0{,}1\text{ cm}^{-1} + \left(\frac{1}{-10\text{ cm}}\right) = -0{,}1 - 0{,}1 = -0{,}2\text{ cm}^{-1} x2′=−10,2 cm=−5 cmx_2' = -\frac{1}{0{,}2}\text{ cm} = -5\text{ cm}
  • Imaginea finală este virtuală și se formează la distanța de 5 cm5\text{ cm} în fața celei de-a doua lentile (adică −x2′=5 cm-x_2' = 5\text{ cm}).

(1 punct pentru rezultatul final ∣x2′∣=5 cm|x_2'| = 5\text{ cm})


c. Înălțimea imaginii finale (4 puncte)

  • Mărirea liniară a celei de-a doua lentile este:
β2=x2′x1′=−5 cm−10 cm=+0,5\beta_2 = \frac{x_2'}{x_1'} = \frac{-5\text{ cm}}{-10\text{ cm}} = +0{,}5

(1 punct)

  • Mărirea liniară a sistemului centrat este produsul măririlor:
β=β1⋅β2=(−1)⋅(+0,5)=−0,5\beta = \beta_1 \cdot \beta_2 = (-1) \cdot (+0{,}5) = -0{,}5

(1 punct)

  • Relația dintre dimensiunile obiectului și imaginii:
β=y2′y1\beta = \frac{y_2'}{y_1}

(1 punct)

y2′=β⋅y1=−0,5⋅1 cm=−0,5 cmy_2' = \beta \cdot y_1 = -0{,}5 \cdot 1\text{ cm} = -0{,}5\text{ cm}
  • Înălțimea imaginii finale este ∣y2′∣=0,5 cm|y_2'| = 0{,}5\text{ cm} (semnul minus confirmă că imaginea este răsturnată față de obiectul inițial).

(1 punct pentru rezultatul final ∣y2′∣=0,5 cm|y_2'| = 0{,}5\text{ cm})


d. Desenul construcției de raze prin sistemul de lentile (4 puncte)

Desenul evidențiază traseul razelor luminoase:

  1. Pentru prima lentilă (L1L_1, convergentă): raza paralelă cu axa optică se refractă prin focarul imagine F1′F_1', iar raza prin centrul optic O1O_1 trece nedeviată, intersectându-se în B1B_1 la x2=20 cmx_2 = 20\text{ cm} pentru a forma imaginea reală răsturnată A1B1A_1 B_1. (2 puncte)
  2. Pentru a doua lentilă (L2L_2, divergentă): din B1B_1, raza paralelă se refractă divergent astfel încât prelungirea sa trece prin focarul imagine virtual F2′F_2', iar raza orientată spre centrul optic O2O_2 trece nedeviată. Prelungirile lor se intersectează în B′B', formând imaginea finală virtuală A′B′A'B' la distanța de 5 cm5\text{ cm} în fața lentilei L2L_2. (2 puncte)

Construcția geometrică a razelor prin sistemul centrat de lentile


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un dispozitiv Young plasat în aer este iluminat cu o radiație cu lungimea de undă λ\lambda emisă de o sursă de lumină monocromatică și coerentă. Aceasta este situată pe axa de simetrie a sistemului, la distanța d=10 cmd = 10\text{ cm} în fața paravanului în care sunt practicate cele două fante. Distanța dintre fante este 2ℓ=1 mm2\ell = 1\text{ mm}, iar ecranul de observație se află la D=4 mD = 4\text{ m} de paravan. Studiind figura de interferență se constată că interfranja are valoarea i=2 mmi = 2\text{ mm}.

a. Calculați distanța dintre maximul de ordinul 2 situat de o parte a maximului central și primul minim aflat de cealaltă parte a maximului central. (4p)

b. Determinați lungimea de undă a radiației utilizate. (3p)

c. În calea fasciculului provenit de la una dintre fante se interpune, perpendicular pe acesta, o lamă de sticlă (n=1,5n = 1{,}5) având grosimea e=60 μme = 60\ \mu\text{m}. Calculați deplasarea maximului central. (4p)

d. Calculați distanța aa pe care trebuie deplasată sursa, pe o direcție perpendiculară pe axa de simetrie a sistemului, pentru a înlătura deplasarea produsă de prezența lamei. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea

a. Distanța dintre maximul de ordin 2 și primul minim de cealaltă parte (4 puncte)

  • Poziția maximului de ordinul k=2k = 2 față de maximul central este:
x2max⁡=2⋅ix_{2\max} = 2 \cdot i

(1 punct)

x2max⁡=2⋅2 mm=4 mmx_{2\max} = 2 \cdot 2\text{ mm} = 4\text{ mm}
  • Poziția primului minim (k′=0k' = 0) de cealaltă parte a maximului central este:
x1min⁡=i2x_{1\min} = \frac{i}{2}

(1 punct)

x1min⁡=2 mm2=1 mmx_{1\min} = \frac{2\text{ mm}}{2} = 1\text{ mm}
  • Distanța totală măsurată pe ecran între cele două franje (fiind situate de o parte și de alta a axei centrale) este:
Δx=x2max⁡+x1min⁡\Delta x = x_{2\max} + x_{1\min}

(1 punct)

Δx=4 mm+1 mm=5 mm\Delta x = 4\text{ mm} + 1\text{ mm} = 5\text{ mm}

(1 punct pentru rezultatul final Δx=5 mm\Delta x = 5\text{ mm})


b. Lungimea de undă a radiației utilizate (3 puncte)

  • Relația interfranjei pentru dispozitivul Young este:
i=λD2ℓ  ⟹  λ=2ℓ⋅iDi = \frac{\lambda D}{2\ell} \implies \lambda = \frac{2\ell \cdot i}{D}

(2 puncte)

  • Substituim datele numerice (2ℓ=1 mm=10−3 m2\ell = 1\text{ mm} = 10^{-3}\text{ m}, i=2 mm=2⋅10−3 mi = 2\text{ mm} = 2 \cdot 10^{-3}\text{ m}, D=4 mD = 4\text{ m}):
λ=10−3 m⋅2⋅10−3 m4 m=2⋅10−64 m=0,5⋅10−6 m=5⋅10−7 m=500 nm\lambda = \frac{10^{-3}\text{ m} \cdot 2 \cdot 10^{-3}\text{ m}}{4\text{ m}} = \frac{2 \cdot 10^{-6}}{4}\text{ m} = 0{,}5 \cdot 10^{-6}\text{ m} = 5 \cdot 10^{-7}\text{ m} = 500\text{ nm}

(1 punct pentru rezultatul final λ=5⋅10−7 m\lambda = 5 \cdot 10^{-7}\text{ m})


c. Deplasarea maximului central la introducerea lamei de sticlă (4 puncte)

  • Lama de sticlă de grosime ee și indice nn introduce pe traseul uneia dintre raze o diferență suplimentară de drum optic:
δ=(n−1)e\delta = (n - 1) e
  • Deplasarea pe ecran a întregului sistem de franje este dată de:
Δx0=D2ℓδ=(n−1)eD2ℓ=(n−1)eλ⋅i\Delta x_0 = \frac{D}{2\ell} \delta = \frac{(n - 1) e D}{2\ell} = \frac{(n - 1) e}{\lambda} \cdot i

(3 puncte)

  • Înlocuind numeric (n=1,5n = 1{,}5, e=60 μm=60⋅10−6 me = 60\ \mu\text{m} = 60 \cdot 10^{-6}\text{ m}):
(n−1)e=(1,5−1)⋅60⋅10−6 m=30⋅10−6 m(n - 1) e = (1{,}5 - 1) \cdot 60 \cdot 10^{-6}\text{ m} = 30 \cdot 10^{-6}\text{ m} Δx0=4 m10−3 m⋅30⋅10−6 m=4000⋅30⋅10−6 m=120⋅10−3 m=12 cm\Delta x_0 = \frac{4\text{ m}}{10^{-3}\text{ m}} \cdot 30 \cdot 10^{-6}\text{ m} = 4000 \cdot 30 \cdot 10^{-6}\text{ m} = 120 \cdot 10^{-3}\text{ m} = 12\text{ cm}

(1 punct pentru rezultatul final Δx0=12 cm\Delta x_0 = 12\text{ cm})


d. Distanța aa de deplasare a sursei pentru compensare (4 puncte)

  • Pentru a readuce maximul central pe axa optică, diferența suplimentară de drum optic introdusă prin deplasarea sursei trebuie să anuleze diferența de drum introdusă de lamă:
δsursa˘=δlama˘\delta_{\text{sursă}} = \delta_{\text{lamă}}

(1 punct)

  • Cu δlama˘=(n−1)e\delta_{\text{lamă}} = (n - 1)e:
δlama˘=(n−1)e\delta_{\text{lamă}} = (n - 1) e

(1 punct)

  • Deplasarea transversală a sursei cu distanța aa la distanța d=10 cm=0,1 md = 10\text{ cm} = 0{,}1\text{ m} în fața fantelor produce o diferență de drum:
δsursa˘=2ℓ⋅ad\delta_{\text{sursă}} = \frac{2\ell \cdot a}{d}

(1 punct)

  • Egalăm cele două expresii:
2ℓ⋅ad=(n−1)e  ⟹  a=d⋅(n−1)e2ℓ\frac{2\ell \cdot a}{d} = (n - 1) e \implies a = \frac{d \cdot (n - 1) e}{2\ell} a=0,1 m⋅30⋅10−6 m10−3 m=0,1⋅30⋅10−3 m=3⋅10−3 m=3 mma = \frac{0{,}1\text{ m} \cdot 30 \cdot 10^{-6}\text{ m}}{10^{-3}\text{ m}} = 0{,}1 \cdot 30 \cdot 10^{-3}\text{ m} = 3 \cdot 10^{-3}\text{ m} = 3\text{ mm}

(1 punct pentru rezultatul final a=3 mma = 3\text{ mm})