BACEduHub
fizicaTeoreticăAnul 2020Sesiunea August

Bacalaureat 2020 - Fizică Teoretic (Sesiunea August)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Dacă un corp este coborât pe verticală, de o macara, astfel încât modulul vitezei corpului rămâne constant în timp, atunci:

  • a. rezultanta tuturor forțelor care acționează asupra corpului este nenulă și orientată vertical în jos;
  • b. energia mecanică totală a corpului este constantă în timp;
  • c. energia cinetică a corpului este constantă în timp; (3p)
  • d. accelerația corpului este egală cu accelerația gravitațională.

2. Un corp are greutatea GG. Rezultanta tuturor forțelor care acționează asupra lui în intervalul de timp Δt\Delta t este constantă și egală cu FF. Variația impulsului corpului în acest interval de timp este:

  • a. Δp=(F+G)⋅Δt\Delta p = (F + G) \cdot \Delta t
  • b. Δp=G⋅Δt\Delta p = G \cdot \Delta t
  • c. Δp=(F−G)⋅Δt\Delta p = (F - G) \cdot \Delta t
  • d. Δp=F⋅Δt\Delta p = F \cdot \Delta t (3p)

3. Simbolurile mărimilor fizice și ale unităților de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură a mărimii exprimate prin produsul a⋅t2a \cdot t^2 este:

  • a. m\text{m} (3p)
  • b. J\text{J}
  • c. W\text{W}
  • d. m/s\text{m/s}

4. Un fir elastic are lungimea nedeformată ℓ0=80 cm\ell_0 = 80\text{ cm} și constanta elastică k=150 N/mk = 150\text{ N/m}. Se taie din acest fir o porțiune de lungime nedeformată ℓ0′=40 cm\ell_0' = 40\text{ cm}. Sub acțiunea unei forțe deformatoare F=6 NF = 6\text{ N}, porțiunea de lungime ℓ0′=40 cm\ell_0' = 40\text{ cm} se alungește cu:

  • a. 1 cm1\text{ cm}
  • b. 2 cm2\text{ cm} (3p)
  • c. 5 cm5\text{ cm}
  • d. 10 cm10\text{ cm}

5. Un corp se deplasează rectiliniu, în lungul axei OxOx, sub acțiunea unei forțe orientate pe direcția și în sensul mișcării. Modulul forței depinde de coordonata corpului conform graficului din figura alăturată. Lucrul mecanic efectuat de forță la deplasarea corpului între coordonatele 0 m0\text{ m} și 10 m10\text{ m} este:

Graficul forței în funcție de coordonată

  • a. 16 J16\text{ J}
  • b. 40 J40\text{ J}
  • c. 52 J52\text{ J} (3p)
  • d. 80 J80\text{ J}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Corpul se mișcă cu modulul vitezei constant în timp (v=const.v = \text{const.}).
  • Energia cinetică a corpului este dată de relația:
Ec=mv22E_c = \frac{m v^2}{2}
  • Masa mm și viteza vv fiind constante, energia cinetică a corpului rămâne constantă în timp (Ec=const.E_c = \text{const.}).
  • (Notă: accelerația este nulă deoarece viteza este constantă, rezultanta forțelor este nulă, iar energia mecanică totală scade deoarece scade înălțimea, deci scade energia potențială).
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns d (3 puncte)

  • Conform teoremei variației impulsului (forma generală a principiului al II-lea al mecanicii): variația impulsului unui corp este egală cu impulsul forței rezultante care acționează asupra lui:
Δp⃗=R⃗⋅Δt\Delta \vec{p} = \vec{R} \cdot \Delta t
  • În enunț se specifică faptul că rezultanta tuturor forțelor ce acționează asupra corpului este egală cu FF (greutatea GG fiind deja inclusă în această rezultantă).
  • În modul:
Δp=F⋅Δt\Delta p = F \cdot \Delta t
  • Răspuns corect: d.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Analizând unitățile de măsură în Sistemul Internațional:
[a⋅t2]=[a]⋅[t]2=ms2⋅s2=m[a \cdot t^2] = [a] \cdot [t]^2 = \frac{\text{m}}{\text{s}^2} \cdot \text{s}^2 = \text{m}
  • (Mărimea corespunde deplasării din legea mișcării rectilinii uniform variate d=at22d = \frac{a t^2}{2}).
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Constanta elastică a unui fir omogen este invers proporțională cu lungimea sa inițială (k⋅ℓ0=E⋅S=const.k \cdot \ell_0 = E \cdot S = \text{const.}):
k′⋅ℓ0′=k⋅ℓ0  ⟹  k′=k⋅ℓ0ℓ0′k' \cdot \ell_0' = k \cdot \ell_0 \implies k' = k \cdot \frac{\ell_0}{\ell_0'}
  • Înlocuind valorile numerice:
k′=150 N/m⋅80 cm40 cm=150⋅2=300 N/mk' = 150\text{ N/m} \cdot \frac{80\text{ cm}}{40\text{ cm}} = 150 \cdot 2 = 300\text{ N/m}
  • Conform legii lui Hooke, alungirea porțiunii tăiate sub acțiunea forței deformatoare F=6 NF = 6\text{ N} este:
Δℓ′=Fk′=6 N300 N/m=0,02 m=2 cm\Delta \ell' = \frac{F}{k'} = \frac{6\text{ N}}{300\text{ N/m}} = 0,02\text{ m} = 2\text{ cm}
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns c (3 puncte)

  • Lucrul mecanic efectuat de o forță unidimensională variabilă reprezintă aria suprafeței delimitate de graficul forței F(x)F(x), axa deplasării OxOx și coordonatele de capăt x1=0 mx_1 = 0\text{ m} și x2=10 mx_2 = 10\text{ m}:
L=Aria figuriiL = \text{Aria figurii}
  • Suprafața de sub grafic este alcătuită dintr-un dreptunghi pe intervalul [0 m,6 m][0\text{ m}, 6\text{ m}] (cu baza b1=6 mb_1 = 6\text{ m} și înălțimea F1=6 NF_1 = 6\text{ N}) și un trapez dreptunghic pe intervalul [6 m,10 m][6\text{ m}, 10\text{ m}] (baza mare B=6 NB = 6\text{ N}, baza mică b=2 Nb = 2\text{ N}, înălțimea h=4 mh = 4\text{ m}):
L1=6 m⋅6 N=36 JL_1 = 6\text{ m} \cdot 6\text{ N} = 36\text{ J} L2=6 N+2 N2⋅4 m=4⋅4 J=16 JL_2 = \frac{6\text{ N} + 2\text{ N}}{2} \cdot 4\text{ m} = 4 \cdot 4\text{ J} = 16\text{ J} L=L1+L2=36 J+16 J=52 JL = L_1 + L_2 = 36\text{ J} + 16\text{ J} = 52\text{ J}
  • Răspuns corect: c.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Sistemul mecanic din figura alăturată este alcătuit din două corpuri A și B, legate prin intermediul unui fir inextensibil și de masă neglijabilă. Scripetele este fără frecări și lipsit de inerție. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul B și suprafața orizontală este μ=0,2\mu = 0,2. La momentul inițial corpurile se află în repaus. Se constată că la Δt=0,25 s\Delta t = 0,25\text{ s} din momentul în care sistemul este lăsat liber, viteza corpului A are valoarea v=50 cm/sv = 50\text{ cm/s}. În intervalul de timp Δt\Delta t, corpul A nu atinge solul, iar corpul B nu atinge scripetele.

Sistemul mecanic format din corpurile A și B

a. Calculați valoarea accelerației corpurilor. (3p)

b. Reprezentați toate forțele care se exercită asupra corpului B. (4p)

c. Determinați valoarea raportului mAmB\frac{m_A}{m_B} dintre masa corpului A și masa corpului B. (4p)

d. Determinați valoarea forței de reacțiune din axul scripetelui, dacă mB=200 gm_B = 200\text{ g}. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea

a. Valoarea accelerației corpurilor (3 puncte)

  • Mișcarea sistemului pornind din repaus (v0=0v_0 = 0) este rectiliniu uniform accelerată:
Δv=a⋅Δt\Delta v = a \cdot \Delta t

(1 punct)

  • Deoarece viteza inițială este nulă, viteza atinsă la momentul Δt\Delta t este egală cu variația vitezei:
v=Δv=50 cm/s=0,5 m/sv = \Delta v = 50\text{ cm/s} = 0,5\text{ m/s}

(1 punct)

  • Accelerația corpurilor are valoarea:
a=vΔt=0,5 m/s0,25 s=2 m/s2a = \frac{v}{\Delta t} = \frac{0,5\text{ m/s}}{0,25\text{ s}} = 2\text{ m/s}^2

(Rezultat final: a=2 m/s2a = 2\text{ m/s}^2 - 1 punct)

b. Reprezentarea forțelor pe corpul B (4 puncte)

  • Asupra corpului B, aflat pe suprafața orizontală, acționează următoarele forțe:
    • Greutatea corpului B, G⃗B\vec{G}_B, orientată pe verticală în jos;
    • Reacțiunea normală a planului orizontal, N⃗B\vec{N}_B, orientată pe verticală în sus (cu ∣N⃗B∣=∣G⃗B∣|\vec{N}_B| = |\vec{G}_B| pe direcție normală);
    • Tensiunea din fir, T⃗\vec{T}, orientată pe orizontală spre dreapta (în sensul mișcării);
    • Forța de frecare la alunecare, F⃗f\vec{F}_{\text{f}}, orientată pe orizontală spre stânga (opusă sensului de mișcare).

Reprezentarea forțelor asupra corpului B

(Pentru reprezentarea corectă a tuturor forțelor ce acționează asupra corpului B - 4 puncte)

c. Raportul maselor mAmB\frac{m_A}{m_B} (4 puncte)

  • Firul fiind inextensibil și de masă neglijabilă, iar scripetele ideal, tensiunea din fir este aceeași în ambele ramuri, iar corpurile au aceeași accelerație aa.
  • Principiul al II-lea al mecanicii pentru cele două corpuri:
    • Pentru corpul A (care coboară pe verticală):
GA−T=mAa  ⟹  mAg−T=mAaG_A - T = m_A a \implies m_A g - T = m_A a

(1 punct pentru expresia GA=mAgG_A = m_A g)

  • Pentru corpul B (care înaintează pe orizontală cu frecare):
T−Ff=mBaT - F_{\text{f}} = m_B a
  • Forța de frecare la alunecare este proporțională cu reacțiunea normală:
Ff=μNB=μmBgF_{\text{f}} = \mu N_B = \mu m_B g

(1 punct)

  • Adunând membru cu membru cele două ecuații de mișcare:
(mA+mB)a=GA−Ff=mAg−μmBg(m_A + m_B) a = G_A - F_{\text{f}} = m_A g - \mu m_B g

(1 punct)

  • Grupând termenii:
mA(g−a)=mB(a+μg)  ⟹  mAmB=a+μgg−am_A(g - a) = m_B(a + \mu g) \implies \frac{m_A}{m_B} = \frac{a + \mu g}{g - a}
  • Înlocuind valorile numerice (g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2, a=2 m/s2a = 2\text{ m/s}^2, μ=0,2\mu = 0,2):
mAmB=2+0,2⋅1010−2=2+28=48=0,5\frac{m_A}{m_B} = \frac{2 + 0,2 \cdot 10}{10 - 2} = \frac{2 + 2}{8} = \frac{4}{8} = 0,5

(Rezultat final: mAmB=0,5\frac{m_A}{m_B} = 0,5 - 1 punct)

d. Forța de reacțiune din axul scripetelui (4 puncte)

  • Din ecuația de mișcare a corpului B, tensiunea din fir este:
T=mBa+μmBg=mB(a+μg)T = m_B a + \mu m_B g = m_B (a + \mu g)

(1 punct)

  • Cu mB=200 g=0,2 kgm_B = 200\text{ g} = 0,2\text{ kg}:
T=0,2 kg⋅(2+0,2⋅10) m/s2=0,2⋅4 N=0,8 NT = 0,2\text{ kg} \cdot (2 + 0,2 \cdot 10)\text{ m/s}^2 = 0,2 \cdot 4\text{ N} = 0,8\text{ N}
  • Cele două ramuri ale firului care trec peste scripete sunt perpendiculare (una orizontală către corpul B, cealaltă verticală către corpul A). Forța de apăsare pe axul scripetelui este rezultanta celor două forțe de tensiune egale, perpendiculare între ele:
Fa=T2+T2=T2F_a = \sqrt{T^2 + T^2} = T\sqrt{2}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
Fa=0,8⋅2 N≅0,8⋅1,414 N≅1,13 N≅1,1 NF_a = 0,8 \cdot \sqrt{2}\text{ N} \cong 0,8 \cdot 1,414\text{ N} \cong 1,13\text{ N} \cong 1,1\text{ N}

(Rezultat final: Fa≅1,1 NF_a \cong 1,1\text{ N} - 1 punct)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un corp având masa m=12 kgm = 12\text{ kg} este lăsat să alunece pe un plan înclinat cu unghiul α=30∘\alpha = 30^\circ față de orizontală, plecând din repaus. Înălțimea inițială la care se află corpul, măsurată față de baza planului, este H=1 mH = 1\text{ m}. După ce corpul parcurge pe planul înclinat distanța d=1,6 md = 1,6\text{ m}, asupra corpului începe să acționeze o forță constantă FF, paralelă cu planul înclinat și orientată în sens opus mișcării, astfel încât corpul se oprește la baza planului înclinat. Frecarea cu planul înclinat este neglijabilă. Energia potențială gravitațională se consideră nulă la baza planului înclinat. Determinați:

a. energia potențială gravitațională a corpului în momentul în care acesta se află la înălțimea H=1 mH = 1\text{ m}; (3p)

b. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului în timpul deplasării acestuia pe distanța d=1,6 md = 1,6\text{ m}; (4p)

c. valoarea impulsului corpului în momentul în care începe să acționeze forța constantă FF; (4p)

d. valoarea forței constante FF sub acțiunea căreia corpul se oprește la baza planului înclinat. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea

a. Energia potențială gravitațională inițială (3 puncte)

  • Energia potențială gravitațională la înălțimea HH față de baza planului (unde Ep=0E_p = 0) este:
Ep0=mgHE_{p0} = m g H

(2 puncte)

  • Înlocuind datele:
Ep0=12 kg⋅10 m/s2⋅1 m=120 JE_{p0} = 12\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 1\text{ m} = 120\text{ J}

(Rezultat final: Ep0=120 JE_{p0} = 120\text{ J} - 1 punct)

b. Lucrul mecanic efectuat de greutate pe distanța d=1,6 md = 1,6\text{ m} (4 puncte)

  • Diferența de nivel corespunzătoare coborârii pe planul înclinat pe o distanță dd este:
h=d⋅sin⁡αh = d \cdot \sin\alpha

(1 punct)

  • Cu α=30∘\alpha = 30^\circ (sin⁡30∘=0,5\sin 30^\circ = 0,5), înălțimea coborâtă este h=1,6 m⋅0,5=0,8 mh = 1,6\text{ m} \cdot 0,5 = 0,8\text{ m}.
  • Lucrul mecanic efectuat de greutate la coborâre depinde exclusiv de diferența de nivel:
LG=mgh=mgdsin⁡αL_G = m g h = m g d \sin\alpha

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
LG=12 kg⋅10 m/s2⋅1,6 m⋅0,5=120⋅0,8 J=96 JL_G = 12\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 1,6\text{ m} \cdot 0,5 = 120 \cdot 0,8\text{ J} = 96\text{ J}

(Rezultat final: LG=96 JL_G = 96\text{ J} - 1 punct)

c. Impulsul corpului în momentul aplicării forței FF (4 puncte)

  • Pe prima porțiune de lungime dd, frecările sunt nule, iar singura forță care efectuează lucru mecanic este greutatea.
  • Conform teoremei variației energiei cinetice:
Ec−0=LG  ⟹  Ec=96 JE_c - 0 = L_G \implies E_c = 96\text{ J}

(sau prin conservarea energiei: Ec=Ep0−Ep=mgH−mg(H−dsin⁡α)=mgdsin⁡αE_c = E_{p0} - E_p = m g H - m g (H - d\sin\alpha) = m g d \sin\alpha - 1 punct)

  • Energia cinetică se exprimă în funcție de viteză și impuls:
Ec=mv22E_c = \frac{m v^2}{2}

(1 punct)

p=mvp = m v

(1 punct)

  • Rezultă direct relația dintre impuls și energia cinetică:
Ec=p22m  ⟹  p=2mEcE_c = \frac{p^2}{2m} \implies p = \sqrt{2 m E_c}
  • Calcul numeric:
p=2⋅12 kg⋅96 J=2304=48 kg⋅m/sp = \sqrt{2 \cdot 12\text{ kg} \cdot 96\text{ J}} = \sqrt{2304} = 48\text{ kg}\cdot\text{m/s}

(Rezultat final: p=48 kg⋅m/sp = 48\text{ kg}\cdot\text{m/s} - 1 punct)

d. Valoarea forței constante FF (4 puncte)

  • Lungimea totală a planului înclinat de la vârf la bază este:
ℓ=Hsin⁡α=1 msin⁡30∘=10,5=2 m\ell = \frac{H}{\sin\alpha} = \frac{1\text{ m}}{\sin 30^\circ} = \frac{1}{0,5} = 2\text{ m}
  • Distanța pe care acționează forța rezistentă FF până la oprirea corpului la baza planului este:
d2=ℓ−d=Hsin⁡α−d=2 m−1,6 m=0,4 md_2 = \ell - d = \frac{H}{\sin\alpha} - d = 2\text{ m} - 1,6\text{ m} = 0,4\text{ m}
  • Aplicând teorema variației energiei cinetice între momentul plecării din repaus și momentul opririi la baza planului:
ΔEc,total=Ltotal\Delta E_{c,\text{total}} = L_{\text{total}}

(1 punct)

  • Corpul pleacă din repaus (v0=0v_0 = 0) și se oprește la baza planului (vfinal=0v_{\text{final}} = 0), deci:
ΔEc,total=0\Delta E_{c,\text{total}} = 0

(1 punct)

  • Lucrul mecanic total este suma lucrului mecanic al greutății pe toată înălțimea HH și lucrul mecanic rezistent al forței FF pe porțiunea d2d_2:
Ltotal=mgH−F⋅(Hsin⁡α−d)L_{\text{total}} = m g H - F \cdot \left(\frac{H}{\sin\alpha} - d\right)

(1 punct)

  • Condiția Ltotal=0L_{\text{total}} = 0 devine:
mgH=F⋅(Hsin⁡α−d)  ⟹  F=mgHHsin⁡α−dm g H = F \cdot \left(\frac{H}{\sin\alpha} - d\right) \implies F = \frac{m g H}{\frac{H}{\sin\alpha} - d}
  • Înlocuind valorile:
F=120 J0,4 m=300 NF = \frac{120\text{ J}}{0,4\text{ m}} = 300\text{ N}

(Rezultat final: F=300 NF = 300\text{ N} - 1 punct)


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J/(mol⋅K)R = 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația pV=νRTp V = \nu R T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Într-un proces de încălzire a unui gaz ideal la presiune constantă, lucrul mecanic efectuat de gaz este:

  • a. mai mare decât căldura primită de gaz
  • b. mai mic decât variația energiei interne a gazului (3p)
  • c. egal cu valoarea căldurii primite de gaz
  • d. egal cu variația energiei interne a gazului

2. O cantitate de gaz ideal aflat în condiții normale (presiunea p0p_0 și temperatura T0T_0) are densitatea ρ0\rho_0. Densitatea acestui gaz la presiunea pp și temperatura TT este:

  • a. ρ=ρ0p0TpT0\rho = \rho_0 \frac{p_0 T}{p T_0}
  • b. ρ=ρ0pT0p0T\rho = \rho_0 \frac{p T_0}{p_0 T} (3p)
  • c. ρ=ρ0p0T0pT\rho = \rho_0 \frac{p_0 T_0}{p T}
  • d. ρ=ρ0pTp0T0\rho = \rho_0 \frac{p T}{p_0 T_0}

3. Unitatea de măsură în S.I. a raportului dintre capacitatea calorică și căldura specifică este:

  • a. mol\text{mol}
  • b. mol−1\text{mol}^{-1}
  • c. kg\text{kg} (3p)
  • d. kg−1\text{kg}^{-1}

4. O cantitate de gaz ideal primește, într-un proces termodinamic, căldura Q=600 JQ = 600\text{ J}. Dacă variația energiei interne a gazului este ΔU=430 J\Delta U = 430\text{ J}, atunci lucrul mecanic efectuat de gaz este:

  • a. L=170 JL = 170\text{ J} (3p)
  • b. L=430 JL = 430\text{ J}
  • c. L=600 JL = 600\text{ J}
  • d. L=1030 JL = 1030\text{ J}

5. O cantitate constantă de gaz ideal descrie procesul termodinamic 1→2→31 \to 2 \to 3 reprezentat în coordonate p−Tp - T în graficul din figura alăturată. Între volumele gazului în stările 1, 2 și 3 există relația:

Graficul procesului 1-2-3 în coordonate p-T

  • a. V1>V2>V3V_1 > V_2 > V_3
  • b. V2>V1>V3V_2 > V_1 > V_3
  • c. V3>V2>V1V_3 > V_2 > V_1
  • d. V3>V1>V2V_3 > V_1 > V_2 (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • În transformarea izobară (p=const.p = \text{const.}):
L=pΔV=νRΔTL = p \Delta V = \nu R \Delta T ΔU=νCVΔT\Delta U = \nu C_V \Delta T
  • Căldura molară la volum constant satisface CV≥32R>RC_V \ge \frac{3}{2}R > R pentru orice gaz ideal (monoatomic, biatomic sau poliatomic).
  • Într-un proces de încălzire (ΔT>0\Delta T > 0):
L=νRΔT<νCVΔT=ΔUL = \nu R \Delta T < \nu C_V \Delta T = \Delta U
  • Deci lucrul mecanic este mai mic decât variația energiei interne a gazului.
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Din ecuația termică de stare a gazului ideal:
pV=mμRT  ⟹  ρ=mV=pμRTp V = \frac{m}{\mu} R T \implies \rho = \frac{m}{V} = \frac{p \mu}{R T}
  • În condiții inițiale: ρ0=p0μRT0\rho_0 = \frac{p_0 \mu}{R T_0}.
  • Făcând raportul densităților:
ρρ0=pμRTp0μRT0=pT0p0T  ⟹  ρ=ρ0pT0p0T\frac{\rho}{\rho_0} = \frac{\frac{p \mu}{R T}}{\frac{p_0 \mu}{R T_0}} = \frac{p T_0}{p_0 T} \implies \rho = \rho_0 \frac{p T_0}{p_0 T}
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns c (3 puncte)

  • Prin definiție, capacitatea calorică este C=m⋅cC = m \cdot c, unde mm este masa corpului și cc este căldura specifică.
  • Raportul este:
Cc=m\frac{C}{c} = m
  • În Sistemul Internațional, unitatea de măsură a masei este kilogramul: [Cc]=[m]=kg[\frac{C}{c}] = [m] = \text{kg}.
  • Răspuns corect: c.

Item 4: Răspuns a (3 puncte)

  • Conform principiului I al termodinamicii:
Q=ΔU+L  ⟹  L=Q−ΔUQ = \Delta U + L \implies L = Q - \Delta U
  • Calcul numeric:
L=600 J−430 J=170 JL = 600\text{ J} - 430\text{ J} = 170\text{ J}
  • Răspuns corect: a.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Din ecuația de stare p=(νRV)Tp = \left(\frac{\nu R}{V}\right) T, în coordonate p−Tp - T, o izocoră este o dreaptă ce trece prin origine, având panta m=νRVm = \frac{\nu R}{V}.
  • Cu cât panta dreptei este mai mică, cu atât volumul VV este mai mare.
  • Trasând semidreptele din originea (0,0)(0,0) către stările 1, 2 și 3:
    • Starea 2 are cea mai mare pantă   ⟹  \implies volumul cel mai mic: V2V_2;
    • Starea 1 are pantă intermediară   ⟹  \implies volumul intermediar: V1V_1;
    • Starea 3 are cea mai mică pantă   ⟹  \implies volumul cel mai mare: V3V_3.
  • Relația de ordine este V3>V1>V2V_3 > V_1 > V_2.
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

O butelie cu volumul V=83,1 LV = 83,1\text{ L} conține un amestec de heliu (μHe=4 g/mol\mu_{\text{He}} = 4\text{ g/mol}) și neon (μNe=20 g/mol\mu_{\text{Ne}} = 20\text{ g/mol}) la temperatura T=300 KT = 300\text{ K}. Ambele gaze au căldura molară la volum constant CV=1,5RC_V = 1,5 R. Cantitatea totală de gaz din butelie este ν=5 mol\nu = 5\text{ mol}, iar cantitatea de heliu este de patru ori mai mare decât cantitatea de neon.

a. Calculați presiunea amestecului de gaze din butelie. (3p)

b. Calculați raportul dintre masa de heliu și masa de neon din butelie. (4p)

c. Calculați masa molară a amestecului de gaze din butelie. (4p)

d. Se deschide robinetul buteliei, se elimină Δm=7,2 g\Delta m = 7,2\text{ g} din masa inițială de amestec. Robinetul se închide și amestecul rămas se încălzește cu 20∘C20^\circ\text{C}. Aflați căldura primită de amestecul de gaze în timpul încălzirii. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea

a. Presiunea amestecului de gaze (3 puncte)

  • Ecuația Clapeyron-Mendeleev pentru amestecul din butelie:
pV=νRT  ⟹  p=νRTVp V = \nu R T \implies p = \frac{\nu R T}{V}

(2 puncte)

  • Convertim volumul în unități S.I.: V=83,1 L=83,1⋅10−3 m3=0,0831 m3V = 83,1\text{ L} = 83,1 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 0,0831\text{ m}^3.
  • Calcul numeric:
p=5 mol⋅8,31 J/(mol⋅K)⋅300 K83,1⋅10−3 m3=124650,0831 Pa=150000 Pa=1,5⋅105 Pap = \frac{5\text{ mol} \cdot 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}) \cdot 300\text{ K}}{83,1 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3} = \frac{12465}{0,0831}\text{ Pa} = 150000\text{ Pa} = 1,5 \cdot 10^5\text{ Pa}

(Rezultat final: p=1,5⋅105 Pap = 1,5 \cdot 10^5\text{ Pa} - 1 punct)

b. Raportul dintre masa de heliu și masa de neon (4 puncte)

  • Din ipoteză, cantitatea totală de substanță este ν=νHe+νNe=5 mol\nu = \nu_{\text{He}} + \nu_{\text{Ne}} = 5\text{ mol}, iar νHe=4νNe\nu_{\text{He}} = 4 \nu_{\text{Ne}}:
4νNe+νNe=5νNe=5 mol  ⟹  νNe=1 mol,νHe=4 mol4 \nu_{\text{Ne}} + \nu_{\text{Ne}} = 5 \nu_{\text{Ne}} = 5\text{ mol} \implies \nu_{\text{Ne}} = 1\text{ mol}, \quad \nu_{\text{He}} = 4\text{ mol}

(2 puncte)

  • Masele celor două componente sunt date de relațiile mHe=νHeμHem_{\text{He}} = \nu_{\text{He}} \mu_{\text{He}} și mNe=νNeμNem_{\text{Ne}} = \nu_{\text{Ne}} \mu_{\text{Ne}}:
mHemNe=νHeμHeνNeμNe\frac{m_{\text{He}}}{m_{\text{Ne}}} = \frac{\nu_{\text{He}} \mu_{\text{He}}}{\nu_{\text{Ne}} \mu_{\text{Ne}}}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
mHemNe=4 mol⋅4 g/mol1 mol⋅20 g/mol=16 g20 g=45=0,8\frac{m_{\text{He}}}{m_{\text{Ne}}} = \frac{4\text{ mol} \cdot 4\text{ g/mol}}{1\text{ mol} \cdot 20\text{ g/mol}} = \frac{16\text{ g}}{20\text{ g}} = \frac{4}{5} = 0,8

(Rezultat final: mHemNe=45=0,8\frac{m_{\text{He}}}{m_{\text{Ne}}} = \frac{4}{5} = 0,8 - 1 punct)

c. Masa molară a amestecului (4 puncte)

  • Masa molară a amestecului este raportul dintre masa totală și numărul total de moli:
μamestec=mHe+mNeν=νHeμHe+νNeμNeν\mu_{\text{amestec}} = \frac{m_{\text{He}} + m_{\text{Ne}}}{\nu} = \frac{\nu_{\text{He}} \mu_{\text{He}} + \nu_{\text{Ne}} \mu_{\text{Ne}}}{\nu}

(1 punct)

  • Masele componentelor sunt mHe=16 gm_{\text{He}} = 16\text{ g} și mNe=20 gm_{\text{Ne}} = 20\text{ g}, deci masa totală inițială este:
mtotal=16 g+20 g=36 gm_{\text{total}} = 16\text{ g} + 20\text{ g} = 36\text{ g}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
μamestec=36 g5 mol=7,2 g/mol\mu_{\text{amestec}} = \frac{36\text{ g}}{5\text{ mol}} = 7,2\text{ g/mol}

(Rezultat final: μamestec=7,2 g/mol\mu_{\text{amestec}} = 7,2\text{ g/mol} - 1 punct)

d. Căldura primită la încălzirea gazului rămas (4 puncte)

  • Numărul de moli eliminați din butelie prin robinet este:
Δν=Δmμamestec=7,2 g7,2 g/mol=1 mol\Delta \nu = \frac{\Delta m}{\mu_{\text{amestec}}} = \frac{7,2\text{ g}}{7,2\text{ g/mol}} = 1\text{ mol}
  • Cantitatea de substanță rămasă în butelie este:
ν′=ν−Δν=5 mol−1 mol=4 mol\nu' = \nu - \Delta \nu = 5\text{ mol} - 1\text{ mol} = 4\text{ mol}

(1 punct)

  • Butelia fiind închisă, încălzirea are loc la volum constant (V=const.V = \text{const.}, izocoră):
Q=ν′CVΔTQ = \nu' C_V \Delta T

(2 puncte)

  • Variația de temperatură este ΔT=20∘C=20 K\Delta T = 20^\circ\text{C} = 20\text{ K}, iar CV=1,5RC_V = 1,5 R:
Q=4 mol⋅1,5⋅8,31 J/(mol⋅K)⋅20 K=6⋅8,31⋅20 J=997,2 J≅1 kJQ = 4\text{ mol} \cdot 1,5 \cdot 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}) \cdot 20\text{ K} = 6 \cdot 8,31 \cdot 20\text{ J} = 997,2\text{ J} \cong 1\text{ kJ}

(Rezultat final: Q≅1 kJQ \cong 1\text{ kJ} sau 997,2 J997,2\text{ J} - 1 punct)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

O cantitate ν=108,31 mol≅1,2 mol\nu = \frac{10}{8,31}\text{ mol} \cong 1,2\text{ mol} de gaz ideal poliatomic (CV=3RC_V = 3R) se află în starea 1 în care temperatura gazului este T1=200 KT_1 = 200\text{ K}. Gazul parcurge procesul ciclic reprezentat în coordonate p−Vp - V în figura alăturată. Presiunea gazului în starea 2 este p2=3p1p_2 = 3 p_1. Calculați:

Ciclul termodinamic în coordonate p-V

a. variația energiei interne a gazului în procesul 3→13 \to 1; (4p)

b. căldura primită de gaz în procesul ciclic; (4p)

c. lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior în timpul unui ciclu; (4p)

d. randamentul unui motor termic care funcționează după procesul ciclic reprezentat în graficul din figura alăturată. (3p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea

a. Variația energiei interne în procesul 3→13 \to 1 (4 puncte)

  • Din diagrama ciclului:
    • Procesul 1→21 \to 2 este o transformare izocoră (V2=V1V_2 = V_1) cu p2=3p1p_2 = 3p_1;
    • Procesul 2→32 \to 3 este o transformare izobară (p3=p2=3p1p_3 = p_2 = 3p_1);
    • Procesul 3→13 \to 1 este reprezentat printr-un segment de dreaptă a cărui prelungire trece prin originea axelor în planul (p,V)(p, V), adică p∝Vp \propto V.
  • Prin urmare, raportul volumelor este egal cu raportul presiunilor:
V3V1=p3p1=3  ⟹  V3=3V1\frac{V_3}{V_1} = \frac{p_3}{p_1} = 3 \implies V_3 = 3 V_1

(1 punct)

  • Temperatura în starea 3 se determină din ecuația Clapeyron-Mendeleev:
p3V3T3=p1V1T1  ⟹  T3=T1⋅p3p1⋅V3V1=T1⋅3⋅3=9T1\frac{p_3 V_3}{T_3} = \frac{p_1 V_1}{T_1} \implies T_3 = T_1 \cdot \frac{p_3}{p_1} \cdot \frac{V_3}{V_1} = T_1 \cdot 3 \cdot 3 = 9 T_1

(1 punct)

T3=9⋅200 K=1800 KT_3 = 9 \cdot 200\text{ K} = 1800\text{ K}
  • Variația energiei interne depinde exclusiv de temperaturile stărilor inițială și finală:
ΔU31=νCV(T1−T3)\Delta U_{31} = \nu C_V (T_1 - T_3)

(1 punct)

  • Cu CV=3RC_V = 3R și νR=108,31⋅8,31=10 J/K\nu R = \frac{10}{8,31} \cdot 8,31 = 10\text{ J/K}:
ΔU31=10 J/K⋅3⋅(200 K−1800 K)=30⋅(−1600) J=−48000 J=−48 kJ\Delta U_{31} = 10\text{ J/K} \cdot 3 \cdot (200\text{ K} - 1800\text{ K}) = 30 \cdot (-1600)\text{ J} = -48000\text{ J} = -48\text{ kJ}

(Rezultat final: ΔU31=−48 kJ\Delta U_{31} = -48\text{ kJ} - 1 punct)

b. Căldura primită de gaz în procesul ciclic (4 puncte)

  • Gazul primește căldură pe porțiunile în care temperatura crește și se efectuează eventual lucru mecanic pozitiv, adică pe etapele 1→21 \to 2 și 2→32 \to 3:
Qprimit=Q12+Q23Q_{\text{primit}} = Q_{12} + Q_{23}
  • În transformarea izocoră 1→21 \to 2 (V2=V1V_2 = V_1, p2=3p1  ⟹  T2=3T1=600 Kp_2 = 3p_1 \implies T_2 = 3T_1 = 600\text{ K}):
Q12=νCV(T2−T1)Q_{12} = \nu C_V (T_2 - T_1)

(1 punct pentru T2=3T1T_2 = 3T_1)

Q12=10 J/K⋅3⋅(600−200) K=30⋅400 J=12000 J=12 kJQ_{12} = 10\text{ J/K} \cdot 3 \cdot (600 - 200)\text{ K} = 30 \cdot 400\text{ J} = 12000\text{ J} = 12\text{ kJ}
  • În transformarea izobară 2→32 \to 3 (p3=p2p_3 = p_2, cu Cp=CV+R=4RC_p = C_V + R = 4R):
Q23=νCp(T3−T2)=ν(CV+R)(T3−T2)Q_{23} = \nu C_p (T_3 - T_2) = \nu (C_V + R)(T_3 - T_2)

(2 puncte pentru expresia completă a căldurii primite)

Q23=10 J/K⋅4⋅(1800−600) K=40⋅1200 J=48000 J=48 kJQ_{23} = 10\text{ J/K} \cdot 4 \cdot (1800 - 600)\text{ K} = 40 \cdot 1200\text{ J} = 48000\text{ J} = 48\text{ kJ}
  • Căldura totală primită este:
Qprimit=12 kJ+48 kJ=60 kJQ_{\text{primit}} = 12\text{ kJ} + 48\text{ kJ} = 60\text{ kJ}

(Rezultat final: Qprimit=60 kJQ_{\text{primit}} = 60\text{ kJ} - 1 punct)

c. Lucrul mecanic total schimbat în ciclu (4 puncte)

  • Lucrul mecanic total efectuat de gaz într-un ciclu complet este egal cu aria geometrică a ciclului în coordonate (p,V)(p, V), care este un triunghi dreptunghic cu catetele (p2−p1)(p_2 - p_1) și (V3−V1)(V_3 - V_1):
Ltotal=12(p2−p1)(V3−V1)L_{\text{total}} = \frac{1}{2} (p_2 - p_1)(V_3 - V_1)

(3 puncte)

  • Deoarece p2−p1=3p1−p1=2p1p_2 - p_1 = 3p_1 - p_1 = 2p_1 și V3−V1=3V1−V1=2V1V_3 - V_1 = 3V_1 - V_1 = 2V_1:
Ltotal=12(2p1)(2V1)=2p1V1=2νRT1L_{\text{total}} = \frac{1}{2} (2p_1)(2V_1) = 2 p_1 V_1 = 2 \nu R T_1
  • Calcul numeric:
Ltotal=2⋅10 J/K⋅200 K=4000 J=4 kJL_{\text{total}} = 2 \cdot 10\text{ J/K} \cdot 200\text{ K} = 4000\text{ J} = 4\text{ kJ}

(Rezultat final: Ltotal=4 kJL_{\text{total}} = 4\text{ kJ} - 1 punct)

d. Randamentul motorului termic (3 puncte)

  • Randamentul unui motor termic este raportul dintre lucrul mecanic util efectuat într-un ciclu și căldura totală primită de la sursa caldă:
η=LtotalQprimit\eta = \frac{L_{\text{total}}}{Q_{\text{primit}}}

(2 puncte)

  • Înlocuind valorile calculate:
η=4 kJ60 kJ=115≅0,0667≅6,7%\eta = \frac{4\text{ kJ}}{60\text{ kJ}} = \frac{1}{15} \cong 0,0667 \cong 6,7\%

(Rezultat final: η≅6,7%\eta \cong 6,7\% - 1 punct)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Sensul convențional al curentului electric într-un circuit electric simplu este:

  • a. de la borna „–” la borna „+” în circuitul exterior generatorului
  • b. de la borna „–” la borna „+” în circuitul interior generatorului (3p)
  • c. de la borna „+” la borna „–” în circuitul interior generatorului
  • d. același cu sensul deplasării electronilor în circuit

2. Unitatea de măsură pentru tensiunea electrică poate fi scrisă sub forma:

  • a. J/A\text{J/A}
  • b. J⋅A\text{J}\cdot\text{A}
  • c. W⋅A\text{W}\cdot\text{A}
  • d. W/A\text{W/A} (3p)

3. O baterie este formată prin legarea în paralel a NN generatoare identice. Un generator are t.e.m. EE și rezistența interioară rr. Bateria alimentează un rezistor de rezistență RR. Intensitatea curentului electric prin rezistor are expresia:

  • a. I=NENR+rI = \frac{N E}{N R + r} (3p)
  • b. I=NER+NrI = \frac{N E}{R + N r}
  • c. I=ER+rI = \frac{E}{R + r}
  • d. I=NER+rI = \frac{N E}{R + r}

4. Dependența de temperatură a rezistenței unui conductor este redată în graficul din figura alăturată. Rezistența conductorului la temperatura de 80∘C80^\circ\text{C} este:

Dependența rezistenței de temperatură

  • a. 120 Ω120\,\Omega
  • b. 130 Ω130\,\Omega
  • c. 140 Ω140\,\Omega (3p)
  • d. 145 Ω145\,\Omega

5. Două rezistoare având rezistențele electrice RR, respectiv 3R3R, se leagă în serie și se conectează la bornele unui generator cu t.e.m. EE și rezistența interioară rr. Se constată că randamentul circuitului este η=50%\eta = 50\%. Rezistența interioară a generatorului are expresia:

  • a. r=R2r = \frac{R}{2}
  • b. r=Rr = R
  • c. r=2Rr = 2R
  • d. r=4Rr = 4R (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Prin convenție, sensul curentului electric este sensul deplasării sarcinilor pozitive:
    • în circuitul exterior: de la borna pozitivă „+” spre borna negativă „–”;
    • în circuitul interior (prin generator): de la borna negativă „–” spre borna pozitivă „+”.
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns d (3 puncte)

  • Puterea electrică absorbită la o tensiune UU și intensitate II este P=U⋅IP = U \cdot I.
  • Rezultă U=PIU = \frac{P}{I}, iar unitatea de măsură este:
[U]=[P][I]=WA[U] = \frac{[P]}{[I]} = \frac{\text{W}}{\text{A}}
  • Răspuns corect: d.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Pentru NN generatoare identice conectate în paralel:
    • Tensiunea electromotoare echivalentă a grupării este egală cu t.e.m. a unei singure surse: Ep=EE_p = E;
    • Rezistența interioară echivalentă este: rp=rNr_p = \frac{r}{N}.
  • Conform legii lui Ohm pentru întregul circuit:
I=EpR+rp=ER+rN=NENR+rI = \frac{E_p}{R + r_p} = \frac{E}{R + \frac{r}{N}} = \frac{N E}{N R + r}
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Legea variației rezistenței cu temperatura este liniară: R(t)=R0(1+αt)R(t) = R_0(1 + \alpha t).
  • Din grafic se observă că la t=0∘Ct = 0^\circ\text{C} rezistența este R0=100 ΩR_0 = 100\,\Omega, iar graficul trece prin punctul (80∘C,140 Ω)(80^\circ\text{C}, 140\,\Omega) (panta este 140−10080=0,5 Ω/∘C\frac{140 - 100}{80} = 0,5\,\Omega/^\circ\text{C}).
  • La temperatura de 80∘C80^\circ\text{C}, valoarea rezistenței este 140 Ω140\,\Omega.
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Rezistența echivalentă a circuitului exterior serie este:
Rext=R+3R=4RR_{\text{ext}} = R + 3R = 4R
  • Randamentul transferului de energie în circuit este raportul dintre puterea utilă și puterea totală:
η=RextRext+r=4R4R+r\eta = \frac{R_{\text{ext}}}{R_{\text{ext}} + r} = \frac{4R}{4R + r}
  • Știind că η=50%=0,5\eta = 50\% = 0,5:
4R4R+r=12  ⟹  8R=4R+r  ⟹  r=4R\frac{4R}{4R + r} = \frac{1}{2} \implies 8R = 4R + r \implies r = 4R
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Se cunosc: E1=1,5 VE_1 = 1,5\text{ V}, E2=4,5 VE_2 = 4,5\text{ V}, r1=r2=2 Ωr_1 = r_2 = 2\,\Omega, R1=4 ΩR_1 = 4\,\Omega și R2=3 ΩR_2 = 3\,\Omega. Ampermetrul montat în circuit este considerat ideal (RA≅0 ΩR_A \cong 0\,\Omega).

Schema circuitului electric

a. Determinați valoarea intensității indicate de ampermetru dacă comutatorul K este deschis. (4p)

b. Rezistorul R2R_2 este construit dintr-un fir conductor cu rezistivitatea ρ=4,2⋅10−7 Ω⋅m\rho = 4,2 \cdot 10^{-7}\,\Omega\cdot\text{m} și lungime ℓ=1,5 m\ell = 1,5\text{ m}. Calculați aria secțiunii transversale a firului. (3p)

c. Determinați valoarea intensității indicate de ampermetru în cazul în care comutatorul K este închis. (4p)

d. Se înlocuiește bateria cu t.e.m. E1E_1 cu o altă baterie având aceeași rezistență interioară r1=2 Ωr_1 = 2\,\Omega, dar tensiunea electromotoare E1′E_1' și se constată că, atunci când întrerupătorul K este închis, prin bateria cu t.e.m. E2E_2 nu circulă curent. Determinați valoarea t.e.m. E1′E_1'. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea

a. Intensitatea curentului când K este deschis (4 puncte)

  • Când comutatorul K este deschis, ramura bateriei E2E_2 este decuplată. Circuitul funcționează ca un circuit simplu serie alimentat de bateria E1E_1.
  • Rezistența circuitului exterior este formată din înserierea rezistoarelor R1R_1 și R2R_2:
Re=R1+R2=4 Ω+3 Ω=7 ΩR_e = R_1 + R_2 = 4\,\Omega + 3\,\Omega = 7\,\Omega

(1 punct)

  • Aplicând legea lui Ohm pentru întregul circuit:
I=E1Re+r1=E1R1+R2+r1I = \frac{E_1}{R_e + r_1} = \frac{E_1}{R_1 + R_2 + r_1}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
I=1,5 V7 Ω+2 Ω=1,59 A=16 A≅0,17 AI = \frac{1,5\text{ V}}{7\,\Omega + 2\,\Omega} = \frac{1,5}{9}\text{ A} = \frac{1}{6}\text{ A} \cong 0,17\text{ A}

(Rezultat final: I=16 A≅0,17 AI = \frac{1}{6}\text{ A} \cong 0,17\text{ A} - 1 punct)

b. Aria secțiunii transversale a firului rezistorului R2R_2 (3 puncte)

  • Relația de calcul a rezistenței electrice în funcție de dimensiunile geometrice ale conductorului este:
R2=ρℓS  ⟹  S=ρℓR2R_2 = \rho \frac{\ell}{S} \implies S = \frac{\rho \ell}{R_2}

(2 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice:
S=4,2⋅10−7 Ω⋅m⋅1,5 m3 Ω=6,3⋅10−73 m2=2,1⋅10−7 m2=0,21 mm2S = \frac{4,2 \cdot 10^{-7}\,\Omega\cdot\text{m} \cdot 1,5\text{ m}}{3\,\Omega} = \frac{6,3 \cdot 10^{-7}}{3}\text{ m}^2 = 2,1 \cdot 10^{-7}\text{ m}^2 = 0,21\text{ mm}^2

(Rezultat final: S=2,1⋅10−7 m2S = 2,1 \cdot 10^{-7}\text{ m}^2 - 1 punct)

c. Intensitatea indicată de ampermetru când K este închis (4 puncte)

  • Când comutatorul K este închis, circuitul are două noduri și două ochiuri de rețea. Ampermetrul ideal se află pe ramura principală parcursă de rezistorul R2R_2.
  • Conform primei teoreme a lui Kirchhoff:
I′=I1+I2I' = I_1 + I_2

(1 punct)

  • Aplicând a doua teoremă a lui Kirchhoff pentru cele două ochiuri fundamentale:
    • Ochiul 1 (cu sursa E1E_1):
E1=I1(R1+r1)+I′R2E_1 = I_1 (R_1 + r_1) + I' R_2

(1 punct)

  • Ochiul 2 (cu sursa E2E_2):
E2=I2r2+I′R2E_2 = I_2 r_2 + I' R_2

(1 punct)

  • Înlocuind valorile numerice (R1+r1=6 ΩR_1 + r_1 = 6\,\Omega, R2=3 ΩR_2 = 3\,\Omega, r2=2 Ωr_2 = 2\,\Omega):
1,5=6I1+3I′  ⟹  2I1+I′=0,5  ⟹  I1=0,25−0,5I′1,5 = 6 I_1 + 3 I' \implies 2 I_1 + I' = 0,5 \implies I_1 = 0,25 - 0,5 I' 4,5=2I2+3I′  ⟹  I2=2,25−1,5I′4,5 = 2 I_2 + 3 I' \implies I_2 = 2,25 - 1,5 I'
  • Înlocuind în ecuația nodului:
I′=I1+I2=(0,25−0,5I′)+(2,25−1,5I′)=2,5−2I′I' = I_1 + I_2 = (0,25 - 0,5 I') + (2,25 - 1,5 I') = 2,5 - 2 I' 3I′=2,5  ⟹  I′=2,53=56 A≅0,83 A3 I' = 2,5 \implies I' = \frac{2,5}{3} = \frac{5}{6}\text{ A} \cong 0,83\text{ A}

(Rezultat final: I′=56 A≅0,83 AI' = \frac{5}{6}\text{ A} \cong 0,83\text{ A} - 1 punct)

d. Determinarea t.e.m. E1′E_1' când I2=0I_2 = 0 (4 puncte)

  • Condiția impusă este ca prin ramura bateriei E2E_2 să nu treacă curent:
I2=0  ⟹  I′′=I1I_2 = 0 \implies I'' = I_1

(1 punct)

  • Din ecuația ochiului care conține sursa E2E_2 și rezistorul R2R_2, având I2=0I_2 = 0:
E2=I2r2+I′′R2=I′′R2E_2 = I_2 r_2 + I'' R_2 = I'' R_2

(1 punct)

  • Rezultă curentul prin rezistorul R2R_2:
I′′=E2R2=4,5 V3 Ω=1,5 AI'' = \frac{E_2}{R_2} = \frac{4,5\text{ V}}{3\,\Omega} = 1,5\text{ A}
  • Pe ochiul ce conține noua sursă E1′E_1':
E1′=I′′(R1+r1+R2)E_1' = I'' (R_1 + r_1 + R_2)

(1 punct)

  • Calcul numeric:
E1′=1,5 A⋅(4+2+3) Ω=1,5⋅9 V=13,5 VE_1' = 1,5\text{ A} \cdot (4 + 2 + 3)\,\Omega = 1,5 \cdot 9\text{ V} = 13,5\text{ V}

(Rezultat final: E1′=13,5 VE_1' = 13,5\text{ V} - 1 punct)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

O baterie are rezistența interioară nulă și tensiunea electromotoare E=100 VE = 100\text{ V}. Un consumator este conectat la baterie prin intermediul a două fire conductoare a căror rezistență electrică nu poate fi neglijată. În aceste condiții, tensiunea la bornele consumatorului este U1=90 VU_1 = 90\text{ V}, iar puterea dezvoltată de consumator este P1=90 WP_1 = 90\text{ W}.

a. Calculați rezistența electrică a consumatorului. (3p)

b. Calculați puterea electrică disipată de firele conductoare. (4p)

c. În paralel cu primul consumator se conectează, prin intermediul unor fire cu rezistență neglijabilă, un al doilea consumator. Se constată că tensiunea la bornele grupării paralel devine U2=84 VU_2 = 84\text{ V}. Calculați rezistența electrică echivalentă a grupării celor două consumatoare. (4p)

d. Determinați puterea electrică dezvoltată de cel de-al doilea consumator în condițiile de la punctul c). (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea

a. Rezistența electrică a primului consumator (3 puncte)

  • Puterea dezvoltată de consumator este legată de tensiunea la bornele sale prin relația:
P1=U12R1  ⟹  R1=U12P1P_1 = \frac{U_1^2}{R_1} \implies R_1 = \frac{U_1^2}{P_1}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
R1=(90 V)290 W=810090 Ω=90 ΩR_1 = \frac{(90\text{ V})^2}{90\text{ W}} = \frac{8100}{90}\,\Omega = 90\,\Omega

(Rezultat final: R1=90 ΩR_1 = 90\,\Omega - 1 punct)

b. Puterea disipată de firele conductoare (4 puncte)

  • Curentul debitat prin circuit în primul regim de funcționare este:
P1=U1I1  ⟹  I1=P1U1=90 W90 V=1 AP_1 = U_1 I_1 \implies I_1 = \frac{P_1}{U_1} = \frac{90\text{ W}}{90\text{ V}} = 1\text{ A}

(1 punct)

  • Căderea de tensiune pe firele conductoare este diferența dintre t.e.m. a bateriei și tensiunea la bornele consumatorului:
Ufir=E−U1=RfirI1U_{\text{fir}} = E - U_1 = R_{\text{fir}} I_1

(1 punct)

Rfir=E−U1I1=100 V−90 V1 A=10 ΩR_{\text{fir}} = \frac{E - U_1}{I_1} = \frac{100\text{ V} - 90\text{ V}}{1\text{ A}} = 10\,\Omega
  • Puterea electrică disipată pe firele de legătură:
Pfir=RfirI12=(E−U1)I1P_{\text{fir}} = R_{\text{fir}} I_1^2 = (E - U_1) I_1

(1 punct)

  • Calcul numeric:
Pfir=10 Ω⋅(1 A)2=10 WP_{\text{fir}} = 10\,\Omega \cdot (1\text{ A})^2 = 10\text{ W}

(Rezultat final: Pfir=10 WP_{\text{fir}} = 10\text{ W} - 1 punct)

c. Rezistența echivalentă a grupării paralele (4 puncte)

  • Când se conectează al doilea consumator în paralel, tensiunea la bornele grupării devine U2=84 VU_2 = 84\text{ V}.
  • Căderea de tensiune pe firele de alimentare devine E−U2E - U_2:
E−U2=RfirI′  ⟹  I′=E−U2RfirE - U_2 = R_{\text{fir}} I' \implies I' = \frac{E - U_2}{R_{\text{fir}}}

(2 puncte)

I′=100 V−84 V10 Ω=1610 A=1,6 AI' = \frac{100\text{ V} - 84\text{ V}}{10\,\Omega} = \frac{16}{10}\text{ A} = 1,6\text{ A}
  • Rezistența echivalentă a grupării paralel RepR_{ep} se obține din legea lui Ohm:
Rep=U2I′R_{ep} = \frac{U_2}{I'}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
Rep=84 V1,6 A=52,5 ΩR_{ep} = \frac{84\text{ V}}{1,6\text{ A}} = 52,5\,\Omega

(Rezultat final: Rep=52,5 ΩR_{ep} = 52,5\,\Omega - 1 punct)

d. Puterea dezvoltată de al doilea consumator (4 puncte)

  • Rezistența echivalentă a două rezistoare legate în paralel satisface:
1Rep=1R1+1R2  ⟹  Rep=R1R2R1+R2\frac{1}{R_{ep}} = \frac{1}{R_1} + \frac{1}{R_2} \implies R_{ep} = \frac{R_1 R_2}{R_1 + R_2}

(2 puncte)

  • Înlocuind R1=90 ΩR_1 = 90\,\Omega și Rep=52,5 ΩR_{ep} = 52,5\,\Omega:
1R2=152,5−190=90−52,552,5⋅90=37,54725=1126 Ω−1  ⟹  R2=126 Ω\frac{1}{R_2} = \frac{1}{52,5} - \frac{1}{90} = \frac{90 - 52,5}{52,5 \cdot 90} = \frac{37,5}{4725} = \frac{1}{126}\,\Omega^{-1} \implies R_2 = 126\,\Omega
  • Puterea dezvoltată de cel de-al doilea consumator la tensiunea U2=84 VU_2 = 84\text{ V}:
P2=U22R2P_2 = \frac{U_2^2}{R_2}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
P2=(84 V)2126 Ω=7056126 W=56 WP_2 = \frac{(84\text{ V})^2}{126\,\Omega} = \frac{7056}{126}\text{ W} = 56\text{ W}

(Rezultat final: P2=56 WP_2 = 56\text{ W} - 1 punct)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. O sursă de lumină punctiformă este situată la 20 cm20\text{ cm} în fața unei oglinzi plane. Distanța dintre sursa de lumină și imaginea ei formată în oglinda plană este:

  • a. 0 cm0\text{ cm}
  • b. 10 cm10\text{ cm}
  • c. 20 cm20\text{ cm}
  • d. 40 cm40\text{ cm} (3p)

2. Unitatea de măsură în Sistemul Internațional a raportului dintre viteza luminii în vid și frecvența radiației este:

  • a. Hz\text{Hz}
  • b. J\text{J}
  • c. m\text{m} (3p)
  • d. s\text{s}

3. O rază de lumină (r) ajunge la o lentilă subțire convergentă trecând prin focarul principal obiect F1F_1, ca în figura alăturată. După trecerea prin lentilă, traseul razei de lumină este cel notat cu:

Raza incidentă pe lentila convergentă

  • a. (1)
  • b. (2) (3p)
  • c. (3)
  • d. (4)

4. O radiație având frecvența ν=6,5⋅1014 Hz\nu = 6,5 \cdot 10^{14}\text{ Hz} este incidentă pe suprafața unui catod caracterizat de lucrul mecanic de extracție Lext=3,80⋅10−19 JL_{\text{ext}} = 3,80 \cdot 10^{-19}\text{ J}. Energia cinetică maximă a electronilor emiși prin efect fotoelectric extern este de:

  • a. 2,4⋅10−19 J2,4 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • b. 4,9⋅10−21 J4,9 \cdot 10^{-21}\text{ J}
  • c. 2,4⋅10−20 J2,4 \cdot 10^{-20}\text{ J}
  • d. 4,9⋅10−20 J4,9 \cdot 10^{-20}\text{ J} (3p)

5. O rază de lumină întâlnește suprafața de separare dintre două medii transparente având indicii de refracție nan_a și nbn_b, venind din mediul cu indice de refracție nan_a. Relația corectă între unghiul de incidență ii și unghiul de refracție rr este:

  • a. nb⋅i=na⋅rn_b \cdot i = n_a \cdot r
  • b. na⋅sin⁡r=nb⋅sin⁡in_a \cdot \sin r = n_b \cdot \sin i
  • c. sin⁡isin⁡r=nanb\frac{\sin i}{\sin r} = \frac{n_a}{n_b}
  • d. sin⁡isin⁡r=nbna\frac{\sin i}{\sin r} = \frac{n_b}{n_a} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns d (3 puncte)

  • În oglinda plană, imaginea unui obiect este virtuală și simetrică față de planul oglinzii.
  • Dacă sursa se află la distanța d=20 cmd = 20\text{ cm} în fața oglinzii, imaginea se formează la 20 cm20\text{ cm} în spatele oglinzii.
  • Distanța totală dintre obiect și imagine este:
D=d+d=20 cm+20 cm=40 cmD = d + d = 20\text{ cm} + 20\text{ cm} = 40\text{ cm}
  • Răspuns corect: d.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • Raportul dintre viteza luminii cc și frecvența ν\nu definește lungimea de undă în vid:
λ=cν\lambda = \frac{c}{\nu}
  • Unitatea de măsură în S.I. este:
[λ]=[c][ν]=m/ss−1=m[\lambda] = \frac{[c]}{[\nu]} = \frac{\text{m/s}}{\text{s}^{-1}} = \text{m}
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • O proprietate fundamentală a lentilelor convergente este aceea că orice rază de lumină incidentă care trece prin focarul principal obiect F1F_1 iese din lentilă refractată paralel cu axa optică principală.
  • Pe desen, raza paralelă cu axa optică principală este notată cu (2).
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Ecuația lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern este:
hν=Lext+Ec,max⁡  ⟹  Ec,max⁡=hν−Lexth \nu = L_{\text{ext}} + E_{c,\max} \implies E_{c,\max} = h \nu - L_{\text{ext}}
  • Energia fotonului incident:
hν=6,6⋅10−34 J⋅s⋅6,5⋅1014 s−1=42,9⋅10−20 J=4,29⋅10−19 Jh \nu = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s} \cdot 6,5 \cdot 10^{14}\text{ s}^{-1} = 42,9 \cdot 10^{-20}\text{ J} = 4,29 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • Energia cinetică maximă este:
Ec,max⁡=4,29⋅10−19 J−3,80⋅10−19 J=0,49⋅10−19 J=4,9⋅10−20 JE_{c,\max} = 4,29 \cdot 10^{-19}\text{ J} - 3,80 \cdot 10^{-19}\text{ J} = 0,49 \cdot 10^{-19}\text{ J} = 4,9 \cdot 10^{-20}\text{ J}
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Conform legii a II-a a refracției luminii (legea Snell-Descartes):
na⋅sin⁡i=nb⋅sin⁡r  ⟹  sin⁡isin⁡r=nbnan_a \cdot \sin i = n_b \cdot \sin r \implies \frac{\sin i}{\sin r} = \frac{n_b}{n_a}
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

O lentilă divergentă subțire, având modulul distanței focale ∣f1∣=10 cm|f_1| = 10\text{ cm}, formează imaginea virtuală a unui obiect liniar așezat perpendicular pe axa optică principală. Imaginea este de două ori mai mică decât obiectul.

a. Calculați convergența lentilei. (3p)

b. Calculați distanța dintre lentilă și obiect. (4p)

c. Realizați un desen în care să evidențiați construcția grafică a imaginii prin lentilă, pentru obiectul considerat, în situația descrisă de problemă. (4p)

d. Folosind lentila cu distanța focală f1f_1 și o altă lentilă subțire, convergentă, cu distanța focală f2=25 cmf_2 = 25\text{ cm}, se formează un sistem optic centrat. Se observă că orice rază de lumină care intră în sistem paralel cu axa optică principală, iese din sistemul optic tot paralel cu axa optică principală. Calculați distanța dintre cele două lentile. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea

a. Convergența lentilei (3 puncte)

  • Prin convenție de semne, distanța focală a unei lentile divergente este negativă:
f1=−10 cm=−0,1 mf_1 = -10\text{ cm} = -0,1\text{ m}

(1 punct)

  • Convergența lentilei este definită ca inversul distanței focale exprimate în metri:
C1=1f1C_1 = \frac{1}{f_1}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
C1=1−0,1 m=−10 m−1=−10 δC_1 = \frac{1}{-0,1\text{ m}} = -10\text{ m}^{-1} = -10\,\delta

(Rezultat final: C1=−10 m−1C_1 = -10\text{ m}^{-1} - 1 punct)

b. Distanța dintre lentilă și obiect (4 puncte)

  • Formula punctelor conjugate (legea lentilelor subțiri) este:
1x2−1x1=1f1\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f_1}

(1 punct)

  • Mărirea liniară transversală β\beta este definită prin raportul:
β=x2x1\beta = \frac{x_2}{x_1}

(1 punct)

  • Lentila fiind divergentă, imaginea este virtuală, dreaptă și micșorată, deci β>0\beta > 0. Fiind de două ori mai mică decât obiectul:
β=+12=0,5  ⟹  x2=x12\beta = +\frac{1}{2} = 0,5 \implies x_2 = \frac{x_1}{2}

(1 punct)

  • Înlocuind în formula lentilei:
1x1/2−1x1=1f1  ⟹  2x1−1x1=1x1=1f1  ⟹  x1=f1=−10 cm\frac{1}{x_1/2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f_1} \implies \frac{2}{x_1} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f_1} \implies x_1 = f_1 = -10\text{ cm}
  • Distanța geometrică dintre lentilă și obiect este modulul coordonatei obiect:
d=∣x1∣=10 cmd = |x_1| = 10\text{ cm}

(Rezultat final: x1=−10 cmx_1 = -10\text{ cm}, distanța este 10 cm10\text{ cm} - 1 punct)

c. Construcția grafică a imaginii prin lentilă (4 puncte)

  • Pentru a construi geometric imaginea A′B′A'B' a obiectului real ABAB așezat la x1=−10 cmx_1 = -10\text{ cm}:
    1. O rază paralelă cu axa optică principală refractată prin lentila divergentă astfel încât prelungirea ei înapoi trece prin focarul principal imagine F2F_2 (aflat în fața lentilei, la −10 cm-10\text{ cm});
    2. O rază care trece prin centrul optic OO traversează lentila nedeviată;
    3. Punctul de intersecție al prelungirilor razelor refractate determină vârful imaginii virtuale B′B', la coordonata x2=−5 cmx_2 = -5\text{ cm}, de înălțime y2=y12y_2 = \frac{y_1}{2}.

Construcția geometrică a imaginii prin lentila divergentă

(Pentru desenul complet și corect al mersului razelor de lumină - 4 puncte)

d. Distanța dintre cele două lentile (4 puncte)

  • Sistemul optic este afocal (telescopic), deoarece un fascicul paralel incident la intrare iese din sistem tot sub formă de fascicul paralel.
  • Această condiție impune ca focarul imagine al primei lentile să coincidă cu focarul obiect al celei de-a doua lentile (F1′≡F2F_1' \equiv F_2).
  • Distanța dintre centrele optice ale celor două lentile este suma algebrică a distanțelor focale:
d=f1+f2d = f_1 + f_2

(3 puncte)

  • Cu f1=−10 cmf_1 = -10\text{ cm} și f2=25 cmf_2 = 25\text{ cm}:
d=−10 cm+25 cm=15 cmd = -10\text{ cm} + 25\text{ cm} = 15\text{ cm}

(Rezultat final: d=15 cmd = 15\text{ cm} - 1 punct)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un dispozitiv Young, situat în aer, are distanța dintre fante 2ℓ=1,2 mm2\ell = 1,2\text{ mm}, iar distanța dintre planul fantelor și ecran este DD. Se iluminează dispozitivul cu o sursă coerentă de lumină monocromatică, situată pe axa de simetrie a sistemului. Lungimea de undă a radiației emise de sursă este λ=600 nm\lambda = 600\text{ nm}. Pe ecran se observă că pe o lungime L=2,4 cmL = 2,4\text{ cm} (măsurată perpendicular pe franjele de interferență) se află N=12N = 12 interfranje.

a. Calculați valoarea interfranjei. (3p)

b. Calculați valoarea frecvenței radiației utilizate. (4p)

c. Determinați distanța DD dintre planul fantelor și ecran. (4p)

d. Se umple cu apă spațiul dintre planul fantelor și ecran. Indicele de refracție al apei este n=43n = \frac{4}{3}. Calculați noua valoare a interfranjei observate pe ecran. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea

a. Valoarea interfranjei (3 puncte)

  • Pe lungimea LL se află NN interfranje, deci mărimea unei interfranje este:
i=LNi = \frac{L}{N}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
i=2,4 cm12=0,2 cm=2 mm=2⋅10−3 mi = \frac{2,4\text{ cm}}{12} = 0,2\text{ cm} = 2\text{ mm} = 2 \cdot 10^{-3}\text{ m}

(Rezultat final: i=2 mmi = 2\text{ mm} - 1 punct)

b. Valoarea frecvenței radiației utilizate (4 puncte)

  • Relația dintre viteza luminii în vid cc, lungimea de undă λ\lambda și frecvența ν\nu este:
c=λ⋅ν  ⟹  ν=cλc = \lambda \cdot \nu \implies \nu = \frac{c}{\lambda}

(3 puncte)

  • Înlocuind c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s} și λ=600 nm=600⋅10−9 m=6⋅10−7 m\lambda = 600\text{ nm} = 600 \cdot 10^{-9}\text{ m} = 6 \cdot 10^{-7}\text{ m}:
ν=3⋅108 m/s6⋅10−7 m=0,5⋅1015 Hz=5⋅1014 Hz\nu = \frac{3 \cdot 10^8\text{ m/s}}{6 \cdot 10^{-7}\text{ m}} = 0,5 \cdot 10^{15}\text{ Hz} = 5 \cdot 10^{14}\text{ Hz}

(Rezultat final: ν=5⋅1014 Hz\nu = 5 \cdot 10^{14}\text{ Hz} - 1 punct)

c. Distanța DD dintre planul fantelor și ecran (4 puncte)

  • Expresia interfranjei în dispozitivul Young este:
i=λD2ℓ  ⟹  D=i⋅2ℓλi = \frac{\lambda D}{2\ell} \implies D = \frac{i \cdot 2\ell}{\lambda}

(3 puncte)

  • Cu i=2⋅10−3 mi = 2 \cdot 10^{-3}\text{ m}, 2ℓ=1,2 mm=1,2⋅10−3 m2\ell = 1,2\text{ mm} = 1,2 \cdot 10^{-3}\text{ m} și λ=6⋅10−7 m\lambda = 6 \cdot 10^{-7}\text{ m}:
D=2⋅10−3 m⋅1,2⋅10−3 m6⋅10−7 m=2,4⋅10−66⋅10−7 m=4 mD = \frac{2 \cdot 10^{-3}\text{ m} \cdot 1,2 \cdot 10^{-3}\text{ m}}{6 \cdot 10^{-7}\text{ m}} = \frac{2,4 \cdot 10^{-6}}{6 \cdot 10^{-7}}\text{ m} = 4\text{ m}

(Rezultat final: D=4 mD = 4\text{ m} - 1 punct)

d. Noua valoare a interfranjei în apă (4 puncte)

  • Prin introducerea mediului cu indicele de refracție n=43n = \frac{4}{3}, viteza luminii și lungimea de undă se micșorează de nn ori (λ′=λn\lambda' = \frac{\lambda}{n}), în timp ce frecvența rămâne neschimbată.
  • Noua interfranjă devine:
i′=λ′D2ℓ=λD2ℓ⋅n=ini' = \frac{\lambda' D}{2\ell} = \frac{\lambda D}{2\ell \cdot n} = \frac{i}{n}

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
i′=2 mm4/3=2⋅34 mm=1,5 mmi' = \frac{2\text{ mm}}{4/3} = 2 \cdot \frac{3}{4}\text{ mm} = 1,5\text{ mm}

(Rezultat final: i′=1,5 mmi' = 1,5\text{ mm} - 1 punct)