Bacalaureat 2020 - Fizică Teoretic (Sesiunea Iunie)
Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.
A. MECANICĂ
Se consideră accelerația gravitațională .
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Dacă un corp este ridicat pe verticală, de o macara, astfel încât modulul vitezei corpului este constant în timp, atunci:
- a. accelerația corpului crește în timp;
- b. energia potențială gravitațională este constantă în timp;
- c. energia cinetică a corpului crește în timp;
- d. rezultanta tuturor forțelor care acționează asupra corpului este nulă. (3p)
2. Viteza unui corp se modifică de la la într-un interval de timp . Relația de definiție a vectorului accelerație medie este:
- a.
- b.
- c. (3p)
- d.
3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul dintre forță și viteză este:
- a.
- b. (3p)
- c.
- d.
4. Un fir elastic are lungimea nedeformată și constanta elastică . Se taie din acest fir o porțiune de lungime nedeformată . Sub acțiunea unei forțe deformatoare , porțiunea de lungime se alungește cu:
- a. (3p)
- b.
- c.
- d.
5. Un corp se deplasează rectiliniu, în lungul axei , sub acțiunea unei forțe orientate pe direcția și în sensul mișcării. Modulul forței depinde de coordonata corpului conform graficului din figura alăturată. Lucrul mecanic efectuat de forță la deplasarea corpului între coordonatele și este:

- a.
- b. (3p)
- c.
- d.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I
Item 1: Răspuns d (3 puncte)
- Mișcarea corpului este rectilinie și uniformă pe verticală (, deci accelerația este ).
- Conform principiului I al mecanicii (principiul inerției):
- Rezultanta tuturor forțelor ce acționează asupra corpului este nulă.
- Răspuns corect: d.
Item 2: Răspuns c (3 puncte)
- Vectorul accelerație medie este definit ca raportul dintre variația vitezei și intervalul de timp :
- Răspuns corect: c.
Item 3: Răspuns b (3 puncte)
- Produsul dintre forță și viteză reprezintă puterea mecanică instantanee:
- În Sistemul Internațional, unitatea de măsură este:
- Răspuns corect: b.
Item 4: Răspuns a (3 puncte)
- Constanta elastică a unui fir omogen este invers proporțională cu lungimea sa inițială:
- Înlocuind valorile:
- Alungirea porțiunii sub acțiunea forței se obține din legea lui Hooke:
- Răspuns corect: a.
Item 5: Răspuns b (3 puncte)
- Lucrul mecanic efectuat de o forță variabilă unidimensională reprezintă aria suprafeței de sub graficul între coordonatele și :
- Graficul prezintă o forță nulă pe prima porțiune și o forță constantă pe intervalul (aria unui dreptunghi de bază și înălțime ):
- Răspuns corect: b.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Sistemul mecanic din figura alăturată este alcătuit din două corpuri A și B, legate prin intermediul unui fir inextensibil și de masă neglijabilă. Firul este trecut peste un scripete fără frecări și lipsit de inerție, situat în vârful unui plan înclinat. Unghiul format de planul înclinat cu orizontala este (), iar coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul B și suprafața planului înclinat este . Se constată că, după ce sistemul este lăsat liber din repaus, accelerația corpului A este orientată în jos și are valoarea . În timpul mișcării, corpul A nu atinge solul, iar corpul B nu atinge scripetele.

a. Reprezentați toate forțele care se exercită asupra corpului B. (4p)
b. Determinați valoarea raportului dintre masa corpului A și masa corpului B. (4p)
c. Determinați valoarea tensiunii din fir, dacă . (4p)
d. Calculați valoarea distanței pe care coboară corpul A în intervalul de timp de la plecarea din repaus. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea
a. Reprezentarea tuturor forțelor pe corpul B (4 puncte)
- Corpul A coboară cu accelerația , ceea ce determină urcarea accelerată a corpului B de-a lungul planului înclinat.
- Asupra corpului B acționează:
- Greutatea, , orientată pe verticală în jos;
- Reacțiunea normală a planului, , orientată perpendicular pe planul înclinat, în sus;
- Tensiunea din fir, , orientată paralel cu planul înclinat, în sus (spre scripete);
- Forța de frecare la alunecare, , orientată paralel cu planul înclinat, în jos (opus sensului mișcării de urcare).

(Pentru reprezentarea corectă a tuturor forțelor ce acționează asupra corpului B - 4 puncte)
b. Raportul maselor (4 puncte)
- Firul fiind inextensibil și de masă neglijabilă, iar scripetele ideal, modulele accelerațiilor sunt egale (), iar tensiunea are aceeași valoare în ambele ramuri.
- Ecuația mișcării corpului A (coborâre verticală):
- Ecuația mișcării corpului B pe direcția paralelă cu planul înclinat (urcare):
- Componentele greutății corpului B pe planul înclinat sunt:
- tangențială:
- normală:
- Reacțiunea normală este , deci forța de frecare la alunecare este:
- Deoarece , rezultă .
- Însumând ecuațiile pentru eliminarea tensiunii :
(3 puncte)
- Izolând termenii cu și :
- Calcul numeric:
(Rezultat final: - 1 punct)
c. Valoarea tensiunii din fir (4 puncte)
- Din ecuația de mișcare a corpului B:
(1 punct)
- Cu componentele calculate:
(1 punct)
(1 punct)
- Cu :
- (Verificare prin corpul A: , )
- (Rezultat final: - 1 punct)
d. Distanța parcursă de corpul A în (3 puncte)
- Corpul A efectuează o mișcare rectilinie uniform accelerată fără viteză inițială ():
(1 punct)
- Conform teoremei de variație a energiei sau ecuației lui Galilei:
(1 punct)
- Calcul numeric:
(Rezultat final: - 1 punct)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Un corp având masa se află inițial pe sol, în repaus. Asupra corpului acționează o forță constantă , orientată vertical în sus, până când corpul ajunge la înălțimea . Ulterior, corpul se mișcă liber, urcând până la înălțimea maximă și apoi revenind pe sol. Pe toată durata mișcării, interacțiunea cu aerul se consideră neglijabilă. Energia potențială gravitațională se consideră nulă la nivelul solului. Toate înălțimile se măsoară față de sol. Determinați:
a. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului din momentul în care acesta se află pe sol și până când ajunge la înălțimea ; (3p)
b. energia cinetică a corpului în momentul în care acesta ajunge la înălțimea ; (4p)
c. înălțimea la care, în timpul căderii, energia cinetică a corpului este egală cu o treime din energia sa potențială gravitațională din acel moment; (4p)
d. valoarea impulsului corpului în momentul în care acesta, în cădere, atinge solul. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea
a. Lucrul mecanic efectuat de greutate pe înălțimea (3 puncte)
- Greutatea este orientată vertical în jos, în sens opus deplasării corpului care urcă, deci efectuează un lucru mecanic rezistent:
(2 puncte)
- Cu , și :
(Rezultat final: - 1 punct)
b. Energia cinetică a corpului la înălțimea (4 puncte)
- Conform teoremei variației energiei cinetice:
(1 punct)
- Corpul pleacă din repaus de pe sol (), deci variația energiei cinetice este chiar energia cinetică la înălțimea :
(1 punct)
- Asupra corpului acționează forța activă și greutatea :
(1 punct)
- Calcul numeric:
(Rezultat final: - 1 punct)
c. Înălțimea la care (4 puncte)
- După încetarea acțiunii forței (de la în sus), corpul se mișcă liber exclusiv sub acțiunea greutății, conservându-și energia mecanică totală.
- Energia mecanică totală la înălțimea este:
(1 punct)
- În orice punct al mișcării libere (urcare sau cădere), energia totală este constantă:
(1 punct)
- Condiția impusă este ca energia cinetică să fie o treime din energia potențială:
(1 punct)
- Înlocuind în relația conservării energiei:
(Rezultat final: - 1 punct)
d. Impulsul corpului la atingerea solului (4 puncte)
- La nivelul solului, energia potențială gravitațională este nulă (). Din conservarea energiei mecanice, energia cinetică a corpului la impactul cu solul este egală cu energia mecanică totală:
(1 punct)
- Exprimarea energiei cinetice în funcție de viteza la sol:
(1 punct)
- Impulsul este dat de relația:
(1 punct)
- Din , rezultă direct:
(Rezultat final: - 1 punct)
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ
Se consideră: numărul lui Avogadro , constanta gazelor ideale . Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația .
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Unitatea de măsură în S.I. pentru cantitatea de substanță este:
- a. (3p)
- b.
- c.
- d.
2. Variația temperaturii unui gaz măsurată cu un termometru etalonat în grade Celsius este . Variația temperaturii absolute a gazului este:
- a.
- b. (3p)
- c.
- d.
3. O cantitate dată de gaz ideal monoatomic se destinde adiabatic. Relația dintre variația energiei interne a gazului și lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior în acest proces este:
- a.
- b.
- c.
- d. (3p)
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența densității unui gaz ideal de presiunea acestuia, în cursul procesului în care cantitatea de gaz rămâne constantă. În decursul acestui proces:

- a. presiunea gazului scade
- b. volumul gazului rămâne constant
- c. energia internă a gazului rămâne constantă (3p)
- d. energia internă a gazului scade
5. Un sistem izolat este format din două corpuri confecționate din același material. Corpurile au masele , respectiv și temperaturile , respectiv . Cele două corpuri sunt puse în contact termic. După realizarea echilibrului termic temperatura corpurilor este:
- a.
- b. (3p)
- c.
- d.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I
Item 1: Răspuns a (3 puncte)
- În Sistemul Internațional de Unități (S.I.), unitatea fundamentală pentru cantitatea de substanță este molul ().
- Răspuns corect: a.
Item 2: Răspuns b (3 puncte)
- Deoarece , intervalul (sau variația) de temperatură pe scara Kelvin este identic cu variația pe scara Celsius:
- Răspuns corect: b.
Item 3: Răspuns d (3 puncte)
- În transformarea adiabatică, gazul nu schimbă căldură cu mediul exterior: .
- Conform principiului I al termodinamicii:
- Răspuns corect: d.
Item 4: Răspuns c (3 puncte)
- Din ecuația termică de stare a gazului ideal:
- Graficul prezintă o dependență direct proporțională a densității în funcție de presiunea (o dreaptă ce trece prin origine).
- Rezultă că factorul de proporționalitate este constant, prin urmare temperatura gazului rămâne constantă în timpul procesului (, transformare izotermă).
- Energia internă a unei cantități constante de gaz ideal depinde exclusiv de temperatură:
- Răspuns corect: c.
Item 5: Răspuns b (3 puncte)
- Fiind confecționate din același material, cele două corpuri au aceeași căldură specifică: .
- Sistemul fiind izolat termic, căldura cedată de corpul mai cald este egală cu căldura primită de corpul mai rece:
- Simplificând prin și folosind :
- Răspuns corect: b.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
O butelie cu volumul conține de aer la presiunea și temperatura . Presiunea maximă admisibilă în interiorul buteliei este . Se poate considera că aerul este un amestec de oxigen () și azot () care se comportă ca un gaz ideal. Determinați:
a. masa molară a aerului; (4p)
b. temperatura maximă până la care poate fi încălzit aerul din butelie; (3p)
c. masa de oxigen din butelie; (4p)
d. raportul dintre energia internă a azotului și energia internă a oxigenului din butelie la temperatura (căldurile molare la volum constant ale oxigenului și azotului sunt egale). (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea
a. Masa molară a aerului (4 puncte)
- Cantitatea de aer se determină din ecuația Clapeyron-Mendeleev:
(2 puncte)
- Cu :
- Masa molară este raportul dintre masa totală și cantitatea de substanță:
(1 punct)
- Calcul numeric:
(Rezultat final: - 1 punct)
b. Temperatura maximă până la care poate fi încălzit aerul (3 puncte)
- Butelia are volum constant (, transformare izocoră):
(2 puncte)
- Calcul numeric:
(Rezultat final: - 1 punct)
c. Masa de oxigen din butelie (4 puncte)
- Masa totală este suma maselor celor două componente:
(1 punct)
- Numărul total de moli este suma molilor de oxigen și azot:
(2 puncte)
- Înlocuind , cu , și :
- Aducând la numitorul comun :
(Rezultat final: oxigen - 1 punct)
d. Raportul dintre energia internă a azotului și cea a oxigenului (4 puncte)
- Energiile interne ale celor două gaze la temperatura sunt:
(1 punct)
(1 punct)
- Cantitățile de substanță sunt:
(1 punct)
- Căldurile molare fiind egale (), raportul energiilor interne este:
(Rezultat final: - 1 punct)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
O cantitate de gaz ideal biatomic (), având în starea inițială temperatura , parcurge ciclul termodinamic reprezentat în figura alăturată. În procesele și temperatura gazului rămâne constantă. Căldura absorbită de gaz în procesul este egală cu lucrul mecanic efectuat de gaz în procesul , .

a. Reprezentați ciclul termodinamic în coordonate . (4p)
b. Calculați temperatura maximă atinsă de gaz în cursul ciclului. (3p)
c. Determinați lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior într-un ciclu complet. (4p)
d. Determinați randamentul unui motor termic care ar funcționa după ciclul considerat. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea
a. Reprezentarea ciclului termodinamic în coordonate (4 puncte)
- Analiza etapelor ciclului:
- : încălzire izocoră (); în coordonate , este reprezentată printr-un segment de dreaptă a cărei prelungire trece prin origine, cu temperatura crescând de la la ;
- : destindere izotermă (); în , este un segment vertical orientat în jos (presiunea scade de la la la temperatura );
- : răcire izocoră (); segment de dreaptă orientat spre origine, cu temperatura scăzând de la la ;
- : comprimare izotermă (); segment vertical orientat în sus (presiunea crește de la la la temperatura ).

(Pentru reprezentarea grafică corectă a tuturor celor 4 transformări în coordonate - 4 puncte)
b. Temperatura maximă atinsă de gaz în ciclu (3 puncte)
- Căldura absorbită în procesul izocor () este:
(2 puncte)
- Cu , și :
- Deoarece în procesul temperatura este constantă , iar ulterior scade, temperatura maximă atinsă este .
- (Rezultat final: - 1 punct)
c. Lucrul mecanic schimbat într-un ciclu complet (4 puncte)
- Pe transformările izocore și , volumul fiind constant, lucrul mecanic este nul (, ).
- Lucrul mecanic total pe ciclu este suma lucrurilor mecanice pe cele două izoterme:
(1 punct)
- Pe izoterma la :
(1 punct)
- Deoarece , rezultă:
- Pe izoterma la , volumele satisfac și , deci :
(1 punct)
- Calcul numeric pentru :
- Lucrul mecanic total pe ciclu:
(Rezultat final: - 1 punct)
d. Randamentul motorului termic (4 puncte)
- Randamentul este dat de raportul dintre lucrul mecanic total și căldura primită de la sursa caldă:
(1 punct)
- Gazul primește căldură pe procesele (izocoră de încălzire) și (izotermă de destindere):
(1 punct)
- Într-o transformare izotermă, energia internă nu variază (), deci căldura primită este egală cu lucrul mecanic efectuat:
(1 punct)
- Căldura totală primită:
- Randamentul motorului termic:
(Rezultat final: - 1 punct)
C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Unitatea de măsură în S.I. a raportului dintre sarcina electrică ce străbate secțiunea transversală a unui conductor și intervalul de timp corespunzător este:
- a. (3p)
- b.
- c.
- d.
2. Două becuri B1 și B2 sunt legate în serie la bornele unei baterii cu tensiunea electromotoare . Dacă filamentul becului B1 se arde, tensiunea la bornele acestuia și tensiunea la bornele becului B2 vor fi:
- a. (3p)
- b.
- c.
- d.
3. O baterie are tensiunea electromotoare și rezistența interioară . Puterea maximă pe care bateria o poate transfera unui consumator cu rezistența electrică aleasă convenabil este:
- a.
- b.
- c.
- d. (3p)
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența puterii electrice dezvoltate de un rezistor, de pătratul intensității curentului electric ce străbate rezistorul. Tensiunea electrică la bornele rezistorului când acesta dezvoltă puterea este:

- a.
- b.
- c. (3p)
- d.
5. Rezistența unui conductor liniar, omogen, de lungime , cu aria secțiunii transversale de , confecționat din aluminiu (), are valoarea:
- a.
- b. (3p)
- c.
- d.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I
Item 1: Răspuns a (3 puncte)
- Raportul definește intensitatea curentului electric:
- În Sistemul Internațional, unitatea de măsură a intensității curentului este amperul (): .
- Răspuns corect: a.
Item 2: Răspuns a (3 puncte)
- Când filamentul becului B1 se arde, circuitul devine întrerupt (curentul se anulează, ).
- Prin becul B2 nu mai trece curent, deci căderea de tensiune pe el este nulă:
- Conform legii a II-a a lui Kirchhoff pe circuitul deschis:
- Tensiunea la bornele întreruperii este egală cu t.e.m. a sursei ().
- Răspuns corect: a.
Item 3: Răspuns d (3 puncte)
- Puterea transferată consumatorului de rezistență este:
- Teorema transferului maxim de putere (adaptarea de sarcină) demonstrează că puterea este maximă când rezistența de sarcină este egală cu rezistența interioară a sursei ():
- Răspuns corect: d.
Item 4: Răspuns c (3 puncte)
- Din relația , panta dreptei din graficul reprezintă valoarea rezistenței electrice :
- Din grafic, pentru , puterea este , deci rezistența este:
- Tensiunea la bornele rezistorului când dezvoltă puterea se obține din :
- Răspuns corect: c.
Item 5: Răspuns b (3 puncte)
- Rezistența electrică a unui conductor omogen este:
- Convertim secțiunea în : .
- Calcul numeric:
- Răspuns corect: b.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
În circuitul a cărui schemă este prezentată în figura alăturată rezistențele electrice ale rezistoarelor au valorile și . Voltmetrul V din circuit () indică tensiunea când întrerupătorul K este deschis și tensiunea când întrerupătorul K este închis. Întrerupătorul K fiind închis, determinați:

a. rezistența electrică a circuitului exterior sursei; (3p)
b. tensiunea electrică la bornele sursei; (4p)
c. rezistența interioară a sursei; (4p)
d. intensitatea curentului electric indicată de un ampermetru cu rezistența electrică , conectat în locul voltmetrului. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea
a. Rezistența circuitului exterior sursei când K este închis (3 puncte)
- Când comutatorul K este închis, iar voltmetrul este ideal (), curentul trece în serie prin rezistoarele și :
(2 puncte)
- Calcul numeric:
(Rezultat final: - 1 punct)
b. Tensiunea la bornele sursei când K este închis (4 puncte)
- Voltmetrul este conectat în paralel pe rezistorul , indicând tensiunea la bornele acestuia: .
- Curentul din circuitul serie este:
(1 punct)
- Tensiunea la bornele sursei (tensiunea la bornele întregului circuit exterior) este:
(2 puncte)
- Calcul numeric:
(Rezultat final: - 1 punct)
c. Rezistența interioară a sursei (4 puncte)
- Când întrerupătorul K este deschis, prin circuit nu circulă curent (), iar voltmetrul ideal indică tensiunea electromotoare a sursei:
(1 punct)
- Căderea internă de tensiune pe sursă când K este închis este:
(1 punct)
- Relația de legătură dintre căderea internă și rezistența interioară este:
(1 punct)
- Calcul numeric:
(Rezultat final: - 1 punct)
d. Intensitatea indicată de ampermetru conectat în locul voltmetrului (4 puncte)
- Înlocuind voltmetrul cu un ampermetru de rezistență , acesta se află în paralel cu rezistorul .
- Rezistența echivalentă a grupării paralel () înseriată cu este:
(1 punct)
- Curentul total debitat de sursă prin întregul circuit este:
(1 punct)
- Curentul indicat de ampermetru se obține din divizorul de curent sau egalitatea tensiunilor:
(1 punct)
- Calcul numeric:
(Rezultat final: - 1 punct)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Două becuri identice au parametrii nominali și . La bornele unei baterii cu tensiunea electromotoare și rezistența interioară se conectează cele două becuri legate în serie. Apoi la bornele aceleiași baterii se conectează gruparea paralel a celor două becuri. Se constată că becurile funcționează în regim nominal și când sunt legate la bornele bateriei în serie și când sunt conectate în paralel. Determinați:
a. energia consumată împreună de cele două becuri în intervalul de timp ; (4p)
b. temperatura atinsă de filamentul unui bec în regim nominal de funcționare știind că rezistența electrică a filamentului la temperatura este și coeficientul termic al rezistivității filamentului este ; (4p)
c. tensiunea electromotoare a bateriei; (4p)
d. raportul dintre randamentul circuitului serie și randamentul circuitului paralel. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea
a. Energia consumată de cele două becuri în (4 puncte)
- Funcționând în regim nominal, puterea dezvoltată de fiecare bec este .
- Puterea totală a celor două becuri este , iar energia consumată în intervalul de timp este:
(3 puncte)
- Calcul numeric:
(Rezultat final: - 1 punct)
b. Temperatura filamentului în regim nominal (4 puncte)
- Rezistența filamentului în regim nominal se calculează din parametrii nominali:
(1 punct)
- Dependența de temperatură a rezistenței este:
(2 puncte)
- Înlocuind valorile numerice:
(Rezultat final: - 1 punct)
c. Tensiunea electromotoare a bateriei (4 puncte)
- Intensitatea curentului nominal printr-un bec este:
(1 punct)
- În conexiunea serie, ambele becuri fiind în regim nominal, tensiunea totală pe cele două becuri este , iar curentul prin circuit este :
(1 punct)
- În conexiunea paralel, fiecare bec are la borne tensiunea , iar curentul debitat de baterie este suma curenților prin cele două becuri, :
(1 punct)
- Egalând cele două expresii ale lui :
- Tensiunea electromotoare a bateriei este:
(Rezultat final: - 1 punct)
d. Raportul randamentelor (3 puncte)
- Randamentul circuitului este raportul dintre tensiunea la bornele circuitului exterior și t.e.m. a sursei:
- Pentru circuitul serie:
(1 punct)
- Pentru circuitul paralel:
(1 punct)
- Raportul randamentelor este:
(Rezultat final: - 1 punct)
D. OPTICĂ
Se consideră: viteza luminii în vid , constanta Planck .
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. O lentilă formează imaginea unui obiect punctiform. Obiectul și imaginea sa sunt o pereche de:
- a. focare obiect;
- b. focare imagine;
- c. puncte conjugate; (3p)
- d. focare principale.
2. Indicele de refracție al unui mediu depinde de lungimea de undă conform relației , unde și sunt coeficienți ale căror valori sunt determinate experimental. Unitatea de măsură în sistemul internațional a coeficientului este:
- a.
- b.
- c.
- d. (3p)
3. O rază de lumină (r) este incidentă pe suprafața unei lentile subțiri divergente. Raza incidentă (r) este paralelă cu axa optică principală, ca în figura alăturată. și reprezintă focarul principal obiect, respectiv focarul principal imagine. După trecerea prin lentilă, traseul razei de lumină este cel notat cu:

- a. (1) (3p)
- b. (2)
- c. (3)
- d. (4)
4. O radiație având frecvența este incidentă pe suprafața unui catod caracterizat de lucrul mecanic de extracție . Energia cinetică maximă a electronilor emiși prin efect fotoelectric extern este de:
- a.
- b.
- c. (3p)
- d.
5. Două lentile subțiri alcătuiesc un sistem optic centrat și formează imaginea unui obiect. Între mărirea liniară transversală dată de sistem și măririle liniare transversale și date de fiecare lentilă în parte există relația:
- a. (3p)
- b.
- c.
- d.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I
Item 1: Răspuns c (3 puncte)
- Punctul obiect și punctul imagine corespunzător format de un sistem optic (sau lentilă) se numesc puncte conjugate, în virtutea principiului reversibilității drumului razelor de lumină.
- Răspuns corect: c.
Item 2: Răspuns d (3 puncte)
- În formula de dispersie Cauchy , indicele de refracție este o mărime adimensională ().
- Prin urmare, termenul trebuie să fie adimensional:
- Răspuns corect: d.
Item 3: Răspuns a (3 puncte)
- Pentru o lentilă subțire divergentă, orice rază de lumină incidentă paralelă cu axa optică principală este refractată astfel încât prelungirea sa trece prin focarul principal imagine , situat în spațiul obiect (în fața lentilei).
- Pe schema din figură, traiectoria (1) este cea a cărei prelungire trece prin .
- Răspuns corect: a.
Item 4: Răspuns c (3 puncte)
- Din ecuația fotoelectrică a lui Einstein:
- Energia fotonului incident:
- Energia cinetică maximă este:
- Răspuns corect: c.
Item 5: Răspuns a (3 puncte)
- Mărirea liniară transversală a unui sistem format din două lentile centrate este produsul măririlor liniare ale fiecărei lentile componente:
- Răspuns corect: a.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
O lentilă convergentă subțire, având distanța focală , formează imaginea virtuală a unui obiect liniar așezat perpendicular pe axa optică principală. Imaginea este de cinci ori mai mare decât obiectul.
a. Calculați convergența lentilei. (3p)
b. Calculați distanța dintre lentilă și obiect. (4p)
c. Realizați un desen în care să evidențiați construcția grafică a imaginii prin lentilă, pentru obiectul considerat, în situația descrisă de problemă. (4p)
d. Folosind lentila cu distanța focală și o a doua lentilă subțire cu distanța focală , se formează un sistem optic centrat. Se observă că orice rază de lumină care intră în sistem paralel cu axa optică principală iese din sistemul optic tot paralel cu axa optică principală. Calculați distanța dintre cele două lentile. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea
a. Convergența lentilei (3 puncte)
- Convergența unei lentile subțiri este inversul distanței focale exprimate în metri:
(2 puncte)
- Cu :
(Rezultat final: - 1 punct)
b. Distanța dintre lentilă și obiect (4 puncte)
- Formula fundamentală a lentilelor subțiri este:
(1 punct)
- Mărirea liniară transversală este:
(1 punct)
- Lentila fiind convergentă și formând o imagine virtuală (rol de lupă), imaginea este dreaptă, deci . Fiind de cinci ori mai mare:
(1 punct)
- Înlocuind în formula punctelor conjugate:
- Cu :
- Coordonata indică faptul că obiectul se află la distanța de în fața lentilei (între focarul obiect și centrul optic).
- (Rezultat final: , distanța obiect-lentilă este - 1 punct)
c. Construcția grafică a imaginii prin lentilă (4 puncte)
- Pentru obiectul real plasat la (în interiorul distanței focale ):
- O rază incidentă paralelă cu axa optică principală se refractă trecând prin focarul principal imagine ();
- O rază care trece prin centrul optic traversează lentila nedeviată;
- Prelungirile înapoi ale celor două raze refractate divergente se intersectează în spațiul obiect la coordonata , formând imaginea virtuală, dreaptă și mărită .

(Pentru desenul complet și corect al mersului razelor de lumină - 4 puncte)
d. Distanța dintre cele două lentile (4 puncte)
- Sistemul optic este afocal (telescopic), fasciculul paralel incident emergând din sistem tot paralel cu axa optică.
- În acest caz, focarul imagine al primei lentile coincide cu focarul obiect al celei de-a doua lentile:
(3 puncte)
- Ambele lentile fiind convergente (, ):
(Rezultat final: - 1 punct)
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Într-un dispozitiv Young este utilizată o sursă de lumină plasată pe axa de simetrie a dispozitivului. Sursa emite radiație cu spectru continuu, cu lungimile de undă cuprinse între și . Interfranja figurii de interferență formate pe ecranul dispozitivului de radiația galbenă cu lungimea de undă este .
a. Calculați interfranja figurii de interferență formate pe ecranul dispozitivului de radiația violet cu lungimea de undă . (3p)
b. Determinați distanța care separă al doilea minim al radiației cu lungimea de undă de al doilea minim al radiației cu lungimea de undă . Cele două minime sunt situate de aceeași parte a maximului central. (4p)
c. Stabiliți distanța minimă nenulă față de franja centrală, la care se suprapun maximele radiațiilor cu lungimile de undă și . (4p)
d. Determinați lungimea de undă a radiației care formează un maxim de interferență la distanța de (sau conform baremului oficial) față de franja centrală. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea
a. Interfranja pentru radiația violet (3 puncte)
- Expresiile interfranjelor pentru cele două radiații sunt:
(1 punct)
(1 punct)
- Împărțind membru cu membru cele două relații:
- Calcul numeric:
(Rezultat final: - 1 punct)
b. Distanța dintre cele două minime de ordinul 2 (4 puncte)
- Poziția minimelor de interferență față de maximul central este dată de relația .
- Pentru al doilea minim ():
- Coordonatele celor două minime de aceeași parte a franjei centrale sunt:
(1 punct)
(1 punct)
- Distanța care separă cele două minime este:
(1 punct)
(Rezultat final: - 1 punct)
c. Distanța minimă nenulă de suprapunere a maximelor (4 puncte)
- Condiția ca un maxim al radiației galbene să coincidă pe ecran cu un maxim al radiației violet este:
(1 punct)
(1 punct)
- Egalând pozițiile pentru cele două maxime:
- Pentru a obține distanța minimă nenulă (), alegem cele mai mici numere întregi strict pozitive:
(1 punct)
- Distanța minimă de suprapunere este:
(Rezultat final: - 1 punct)
d. Lungimea de undă a radiației ce formează maximul (4 puncte)
- Condiția de maxim de interferență la distanța este:
(1 punct)
- Deoarece raportul este o constantă a dispozitivului:
(1 punct)
- Lungimea de undă aparține spectrului continuu al sursei:
(1 punct)
- Conform baremului oficial de evaluare:
- În baremul oficial, la această cerință este prevăzut rezultatul final .
- Această valoare corespunde ordinului și unei distanțe (provenită dintr-o inversare tipografică a cifrelor în textul enunțului ):
- (Observație didactică pentru calculul cu valoarea literală : . Din , rezultă ordinele întregi , ce oferă soluțiile fizice pentru și pentru ).
- (Rezultat final conform baremului: - 1 punct)