Bacalaureat 2020 - Fizică Teoretic (Model Oficial)
Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.
A. MECANICĂ
Se consideră accelerația gravitațională .
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Un corp este lansat vertical în sus, de la nivelul solului. Interacțiunea cu aerul fiind neglijabilă, în timpul urcării corpului:
- a. energia cinetică scade
- b. lucrul mecanic efectuat de greutate este nul
- c. energia potențială gravitațională scade
- d. viteza corpului rămâne nemodificată
(3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relația de definiție a vectorului accelerație medie este:
- a.
- b.
- c.
- d.
(3p)
3. Unitatea de măsură în S.I. a raportului dintre puterea dezvoltată de motorul unei mașini și viteza sa este:
- a.
- b.
- c.
- d.
(3p)
4. La capătul unui resort având constanta elastică este suspendat un corp de masă . La echilibru, alungirea resortului are valoarea:
- a.
- b.
- c.
- d.
(3p)
5. Un corp se deplasează rectiliniu, astfel încât viteza acestuia variază în funcție de timp conform graficului din figura alăturată. Distanța parcursă de corp pe durata celor ale mișcării are valoarea:

- a.
- b.
- c.
- d.
(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I
Item 1: Răspuns a (3 puncte)
- În timpul urcării, accelerația gravitațională este orientată vertical în jos, în sens opus mișcării. Viteza corpului scade conform legii vitezei:
- În consecință, energia cinetică a corpului scade continuu pe durata urcării, transformându-se în energie potențială gravitațională (care crește).
- Lucrul mecanic efectuat de greutate este negativ (), deoarece forța de greutate se opune deplasării.
- Răspuns corect: a.
Item 2: Răspuns b (3 puncte)
- Prin definiție, vectorul accelerație medie reprezintă raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp în care a avut loc această variație:
- Răspuns corect: b.
Item 3: Răspuns c (3 puncte)
- Puterea mecanică instantanee este dată de relația (pentru mișcare rectilinie în direcția forței).
- Raportul dintre putere și viteză este:
- În Sistemul Internațional, unitatea de măsură a forței este newtonul ():
- Răspuns corect: c.
Item 4: Răspuns b (3 puncte)
- Masa corpului transformată în unități fundamentale S.I. este:
- La echilibru, forța elastică din resort egalează în modul greutatea corpului suspendat:
- Alungirea resortului este:
- Răspuns corect: b.
Item 5: Răspuns c (3 puncte)
- Din graficul , la viteza este , iar la viteza devine .
- Mișcarea fiind rectilinie uniform accelerată, distanța parcursă este numeric egală cu aria trapezului delimitat de graficul vitezei și axa timpului:
- Răspuns corect: c.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
În sistemul din figura alăturată, masa corpului A are valoarea . Unghiul format de suprafața planului înclinat cu orizontala este , firul este inextensibil, de masă neglijabilă, iar scripetele este ideal. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul A și suprafața planului orizontal este , iar cel dintre corpul B și suprafața planului înclinat este . Sistemul lăsat liber se deplasează cu accelerația .

a. Reprezentați toate forțele care acționează asupra corpului B. (4p)
b. Calculați valoarea tensiunii din firul de legătură. (4p)
c. Determinați valoarea masei corpului B. (4p)
d. Determinați valoarea forței de reacțiune din axul scripetelui. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea
Cerința a: Reprezentarea forțelor pe corpul B (4 puncte)
- Asupra corpului B aflat pe planul înclinat acționează patru forțe:
- Greutatea , orientată vertical în jos.
- Reacțiunea normală a planului , perpendiculară pe suprafața planului înclinat, orientată în sus.
- Tensiunea din fir , orientată de-a lungul planului înclinat, în sus, spre scripete.
- Forța de frecare la alunecare , orientată de-a lungul planului înclinat, în sus (opus sensului de coborâre a corpului B).

(Se acordă 4 puncte pentru reprezentarea corectă a tuturor forțelor).
Cerința b: Calculul tensiunii din firul de legătură (4 puncte)
- Pe corpul A, aflat pe plan orizontal, acționează pe orizontală tensiunea din fir și forța de frecare , iar pe verticală greutatea și reacțiunea normală :
- Forța de frecare pe corpul A este:
(1 punct)
- Ecuația fundamentală a dinamicii pentru corpul A pe direcția orizontală de mișcare este:
(2 puncte)
- Exprimăm și calculăm tensiunea :
(1 punct - rezultat final: )
Cerința c: Determinarea masei corpului B (4 puncte)
- Pentru corpul B, descompunem greutatea pe direcțiile paralelă și perpendiculară pe planul înclinat:
(1 punct)
- Reacțiunea normală a planului este . Forța de frecare pe corpul B este:
(1 punct)
- Corpul B coboară pe planul înclinat cu accelerația . Ecuația mișcării pe direcția planului este:
(1 punct)
- Înlocuind expresiile forțelor:
- Calculăm termenul din paranteză, utilizând , și :
- Masa corpului B rezultă:
(1 punct - rezultat final: )
Cerința d: Forța de reacțiune din axul scripetelui (3 puncte)
- Scripetele ideal este solicitat de tensiunile din cele două ramuri ale firului, ambele având modulul .
- Ramura spre corpul A este orizontală, iar ramura spre corpul B coboară pe planul înclinat la unghiul sub orizontală. Unghiul dintre cele două forțe de tensiune ce acționează asupra scripetelui este:
- Forța de reacțiune din axul scripetelui este egală și de sens opus cu rezultanta celor două tensiuni egale:
(2 puncte)
- Calculăm numeric, știind că :
(1 punct - rezultat final: )
Subiectul al III-lea (15 puncte)
Un corp de masă , considerat punctiform, este lăsat liber să alunece, fără frecări, de-a lungul unei suprafețe curbate, după care corpul își continuă mișcarea, cu frecare, pe o suprafață orizontală, până la oprire. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și suprafața orizontală este . Corpul a fost lăsat liber de la înălțimea față de nivelul suprafeței orizontale.

Determinați:
a. lucrul mecanic efectuat de greutate din momentul în care corpul a fost lăsat liber până în momentul în care acesta se oprește; (3p)
b. valoarea vitezei corpului în momentul în care acesta, trecând prin punctul A, intră pe suprafața orizontală; (4p)
c. valoarea vitezei corpului într-un punct B aflat la distanța de punctul A pe suprafața orizontală; (4p)
d. valoarea impulsului mecanic al corpului la după intrarea pe suprafața orizontală. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea
Cerința a: Lucrul mecanic efectuat de greutate (3 puncte)
- Masa corpului este .
- Mișcarea se compune din coborârea pe suprafața curbă și deplasarea pe plan orizontal până la oprire:
- Pe suprafața curbă, corpul coboară pe verticală cu denivelarea , deci forța de greutate efectuează un lucru mecanic motor: .
- Pe suprafața orizontală, forța de greutate este perpendiculară pe direcția deplasării (), deci lucrul mecanic al greutății este nul: .
- Lucrul mecanic total efectuat de greutate este:
(2 puncte)
- Calcul numeric:
(1 punct - rezultat final: )
Cerința b: Viteza la intrarea pe suprafața orizontală în punctul A (4 puncte)
- Pe suprafața curbată nu există frecare, singura forță care efectuează lucru mecanic fiind greutatea (forță conservativă). Energia mecanică a sistemului se conservă:
(1 punct)
- Alegând nivelul de referință al energiei potențiale pe suprafața orizontală () și știind că inițial corpul este lăsat liber din repaus ():
(2 puncte)
- Exprimăm și calculăm viteza :
(1 punct - rezultat final: )
Cerința c: Viteza corpului în punctul B aflat la distanța (4 puncte)
- Conform teoremei variației energiei cinetice între punctul A și punctul B:
(1 punct)
- Deoarece și , singura forță care efectuează lucru mecanic este forța de frecare :
(1 punct)
- Variația energiei cinetice este:
(1 punct)
- Egalând:
(1 punct - rezultat final: )
Cerința d: Impulsul mecanic la pe suprafața orizontală (4 puncte)
- Pe suprafața orizontală acționează forța de frecare , imprimând corpului accelerația:
(1 punct)
- Timpul până la oprirea completă a corpului este:
- La momentul , corpul este încă în mișcare. Relația dintre forță și variația impulsului (teorema variației impulsului) se scrie:
(1 punct)
- Viteza corpului la este:
(1 punct)
- Impulsul mecanic al corpului este:
(1 punct - rezultat final: )
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ
Se consideră: numărul lui Avogadro , constanta gazelor ideale . Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația .
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii descrise prin raportul este:
- a.
- b.
- c.
- d.
(3p)
2. Volumul unei cantități date de gaz ideal este micșorat de trei ori printr-un proces descris de legea ( este o constantă pozitivă). Raportul dintre temperatura atinsă de gaz în starea finală și temperatura în starea inițială este:
- a.
- b.
- c.
- d.
(3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia randamentului unui motor termic care ar funcționa după un ciclu Carnot este:
- a.
- b.
- c.
- d.
(3p)
4. O cantitate de gaz ideal se află la temperatura . Expresia energiei interne a gazului este:
- a.
- b.
- c.
- d.
(3p)
5. Trei cantități egale din același gaz ideal efectuează transformări izoterme la temperaturi diferite. În graficul din figura alăturată sunt reprezentate, în coordonate , aceste transformări. Relația corectă dintre temperaturi este:

- a.
- b.
- c.
- d.
(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I
Item 1: Răspuns c (3 puncte)
- În Sistemul Internațional, căldura se măsoară în jouli (), iar temperatura absolută în kelvini ().
- Unitatea de măsură a raportului (care definește variația de entropie) este:
- Răspuns corect: c.
Item 2: Răspuns a (3 puncte)
- Din ecuația termică de stare , exprimăm temperatura:
- Înlocuind legea procesului :
- Deoarece volumul este micșorat de 3 ori ():
- Răspuns corect: a.
Item 3: Răspuns d (3 puncte)
- Ciclul Carnot este un ciclu ideal reversibil format din două izoterme și două adiabate, iar randamentul său depinde exclusiv de temperaturile absolute ale sursei calde și sursei reci :
- Răspuns corect: d.
Item 4: Răspuns b (3 puncte)
- Energia internă a unui gaz ideal depinde exclusiv de temperatură și se exprimă prin relația:
unde este căldura molară la volum constant.
- Răspuns corect: b.
Item 5: Răspuns b (3 puncte)
- Pentru o transformare izotermă, ecuația de stare este .
- La un volum fix , presiunea este direct proporțională cu temperatura: .
- Examinând graficul pe verticală la un volum oarecare, curba corespunzătoare lui este situată deasupra curbei lui , care la rândul ei este deasupra curbei lui :
- Răspuns corect: b.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Un recipient cu pereți rigizi, izolat adiabatic de exterior, este împărțit în două compartimente de volume și printr-un piston mobil, termoconductor, care se poate deplasa fără frecare, ca în figura alăturată. În cele două compartimente se află cantități egale din două gaze considerate ideale. În compartimentul 1 se află heliu (, ), iar în compartimentul 2 se află oxigen (, ). Inițial heliul se află la temperatura și presiunea , iar oxigenul la temperatura și presiunea .

Determinați:
a. raportul dintre densitatea oxigenului și cea a heliului în starea inițială; (3p)
b. raportul dintre volumul ocupat de heliu în starea finală (după ce gazele ajung la echilibru termic și pistonul este în echilibru mecanic) și volumul ocupat de heliu în starea inițială; (4p)
c. temperatura de echilibru la care ajung gazele; (4p)
d. presiunea finală a oxigenului. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea
Cerința a: Raportul densităților în starea inițială (3 puncte)
- Temperaturile inițiale în kelvini sunt:
- Din ecuația de stare Clapeyron-Mendeleev, densitatea unui gaz ideal este:
(2 puncte)
- Raportul densităților oxigenului () și heliului () este:
(1 punct - rezultat final: )
Cerința b: Raportul volumelor heliului (4 puncte)
- În ambele compartimente se află cantități egale de substanță: .
- Scriem ecuațiile de stare inițiale pentru fiecare compartiment:
(1 punct)
(1 punct)
- Volumul total al cilindrului este constant: .
- Raportul volumelor inițiale este:
- În starea finală, pistonul fiind mobil și termoconductor, cele două gaze ajung la aceeași temperatură și aceeași presiune :
(1 punct)
- Înlocuind :
(1 punct - rezultat final: )
Cerința c: Temperatura de echilibru termic (4 puncte)
- Întregul recipient este izolat adiabatic de exterior și are pereți rigizi, deci nu schimbă căldură () și nici lucru mecanic cu exteriorul ().
- Conform primului principiu al termodinamicii, energia internă a sistemului total se conservă:
(1 punct)
- Energia internă inițială este suma energiilor interne ale celor două gaze:
(1 punct)
- Energia internă finală la temperatura de echilibru este:
(1 punct)
- Egalând:
(1 punct - rezultat final: )
Cerința d: Presiunea finală a gazelor (4 puncte)
- Raportând ecuația de stare finală a heliului la cea inițială:
(3 puncte)
- Știind că :
(1 punct - rezultat final: )
Subiectul al III-lea (15 puncte)
O cantitate de gaz ideal biatomic () efectuează transformarea ciclică reprezentată grafic în coordonate în figura alăturată. Temperatura gazului în starea inițială este , iar volumul ocupat de gaz în starea 1 este de trei ori mai mare față de volumul ocupat de gaz în starea 2 (). Se cunoaște .

a. Reprezentați grafic procesul ciclic în coordonate . (3p)
b. Calculați lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea . (4p)
c. Determinați căldura cedată de gaz mediului exterior în decursul unui ciclu. (4p)
d. Calculați randamentul unui motor termic care ar funcționa după transformarea ciclică descrisă. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea
Cerința a: Reprezentarea grafică a ciclului în coordonate (3 puncte)
- Analizăm transformările ciclului din diagrama :
- Transformarea : (izotermă). Volumul scade de la la . Presiunea crește de 3 ori: . În coordonate , graficul este un arc de hiperbolă orientat spre stânga-sus.
- Transformarea : În diagrama , segmentul este situat pe o dreaptă ce trece prin origine (, izobară). Volumul crește de la la . Temperatura crește la . În coordonate , graficul este un segment orizontal spre dreapta.
- Transformarea : (izocoră). Presiunea scade de la la , iar temperatura scade de la la . În coordonate , graficul este un segment vertical în jos.

(Se acordă 3 puncte pentru reprezentarea corectă a celor trei ramuri și orientarea sensului de parcurgere a ciclului).
Cerința b: Lucrul mecanic în transformarea (4 puncte)
- Transformarea este o dilatare izobară la presiunea :
(2 puncte)
- Deoarece , conform legii Gay-Lussac raportul temperaturilor este:
(1 punct)
- Observăm că . Calculăm numeric:
(1 punct - rezultat final: )
Cerința c: Căldura cedată de gaz mediului exterior (4 puncte)
- Analizăm schimbul de căldură pe fiecare etapă:
- Transformarea (izotermă): Deoarece , căldura este egală cu lucrul mecanic:
(1 punct)
- Transformarea (izobară): Temperatura crește (), gazul primește căldură ():
- Transformarea (izocoră): Lucrul mecanic este nul (), iar căldura este:
(1 punct)
- Gazul cedează căldură în transformările și :
(1 punct)
- Valoarea căldurii cedate este:
(1 punct - rezultat final: )
Cerința d: Randamentul motorului termic (4 puncte)
- Randamentul unui motor termic se exprimă prin relația:
(1 punct)
- Căldura primită de gaz provine exclusiv din transformarea izobară :
(1 punct)
- Căldura molară la presiune constantă este:
(1 punct)
- Calculăm randamentul:
(1 punct - rezultat final: )
C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură a produsului este aceeași cu cea a mărimii descrise prin:
- a.
- b.
- c.
- d.
(3p)
2. La bornele unei surse de tensiune cu rezistența interioară și tensiune electromotoare se conectează un consumator cu rezistența electrică . Randamentul circuitului este egal cu:
- a.
- b.
- c.
- d.
(3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relația care exprimă dependența de temperatură a rezistivității electrice a unui conductor metalic este:
- a.
- b.
- c.
- d.
(3p)
4. Un conductor este parcurs de un curent electric cu intensitatea . Sarcina electrică totală transportată prin secțiunea transversală a conductorului în este:
- a.
- b.
- c.
- d.
(3p)
5. În figura alăturată este reprezentată tensiunea la bornele unei baterii în funcție de intensitatea curentului electric care trece prin aceasta. Tensiunea electromotoare a bateriei are valoarea:

- a.
- b.
- c.
- d.
(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I
Item 1: Răspuns b (3 puncte)
- Produsul definește puterea electrică , a cărei unitate de măsură în S.I. este wattul ().
- Raportul reprezintă de asemenea puterea electrică consumată în intervalul de timp :
- Răspuns corect: b.
Item 2: Răspuns d (3 puncte)
- Randamentul transferului de energie într-un circuit electric simplu este dat de raportul dintre puterea utilă debitată pe consumatorul și puterea totală debitată de sursă:
- Înlocuind :
- Răspuns corect: d.
Item 3: Răspuns b (3 puncte)
- Variația rezistivității electrice a metalelor în funcție de temperatura exprimată în grade Celsius este dată de legea liniară:
unde este rezistivitatea la , iar este coeficientul de temperatură al rezistivității.
- Răspuns corect: b.
Item 4: Răspuns d (3 puncte)
- Transformăm mărimile în unități S.I.:
- Sarcina electrică totală transportată este:
- Răspuns corect: d.
Item 5: Răspuns a (3 puncte)
- Ecuația caracteristicii curent-tensiune a sursei este:
- La funcționarea în gol (fără curent prin sursă, ), tensiunea la borne egalează tensiunea electromotoare: .
- Din graficul , intersecția dreptei cu axa ordonatei () are loc la valoarea .
- Deci tensiunea electromotoare este .
- Răspuns corect: a.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Trei rezistoare, având rezistențele electrice , și sunt conectate la bornele unei surse de tensiune având și , ca în schema din figura alăturată. Instrumentele de măsură conectate în circuit sunt considerate ideale (, ).

a. Calculați valoarea rezistenței electrice echivalente a circuitului exterior sursei. (4p)
b. Determinați valoarea intensității curentului electric indicat de ampermetru. (4p)
c. Calculați valoarea tensiunii electrice indicate de voltmetru. (4p)
d. Se conectează voltmetrul în locul ampermetrului. Precizați noua valoare a tensiunii indicate de voltmetru. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea
Cerința a: Rezistența electrică echivalentă exterioară (4 puncte)
- Rezistoarele și sunt conectate în serie pe aceeași latură a triunghiului:
(1 punct)
- Gruparea serie este conectată în paralel cu rezistorul :
(2 puncte)
- Calculăm rezistența echivalentă:
(1 punct - rezultat final: )
Cerința b: Intensitatea curentului indicat de ampermetru (4 puncte)
- Ampermetrul ideal () este conectat pe ramura principală, în serie cu sursa, indicând intensitatea curentului total .
- Aplicăm legea lui Ohm pentru întregul circuit:
(3 puncte)
- Înlocuind valorile numerice:
(1 punct - rezultat final: )
Cerința c: Tensiunea electrică indicată de voltmetru (4 puncte)
- Tensiunea la bornele circuitului exterior (la bornele grupării paralele) este:
- Curentul total se împarte pe cele două ramuri paralele:
(1 punct)
- Pe ramura serie formată din și :
(1 punct)
- Voltmetrul ideal () este legat în paralel pe rezistorul , indicând căderea de tensiune de pe acesta:
(1 punct)
- Calcul numeric:
(1 punct - rezultat final: )
Cerința d: Tensiunea indicată de voltmetru conectat în locul ampermetrului (3 puncte)
- Dacă voltmetrul ideal () este conectat pe ramura principală în locul ampermetrului, rezistența sa extrem de mare blochează trecerea curentului prin circuit ().
- Căderea de tensiune pe rezistența internă este nulă (), astfel că voltmetrul măsoară direct tensiunea electromotoare a sursei:
(2 puncte)
- Valoarea indicată este:
(1 punct - rezultat final: )
Subiectul al III-lea (15 puncte)
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Cele două becuri au valorile nominale și , respectiv și . Tensiunea electromotoare a bateriei este , iar rezistența interioară este necunoscută. Se constată că ambele becuri funcționează la parametrii nominali.

Determinați:
a. valoarea rezistenței becului 1 în regim nominal de funcționare; (3p)
b. căldura degajată în rezistorul R în intervalul de timp ; (4p)
c. raportul dintre energia consumată împreună de cele două becuri și energia totală dezvoltată de baterie în același interval de timp; (4p)
d. rezistența interioară a bateriei. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea
Cerința a: Rezistența becului 1 în regim nominal (3 puncte)
- Din relația puterii nominale , exprimăm rezistența becului:
(2 puncte)
- Calculăm rezistența electrică a becului 1:
(1 punct - rezultat final: )
Cerința b: Căldura degajată în rezistorul R în (4 puncte)
- Becul se află pe ramura principală în serie cu sursa, deci curentul total din circuit este curentul nominal al becului :
- Curentul nominal prin becul este:
- Deoarece rezistorul este legat în paralel cu becul , tensiunea pe acesta este , iar curentul prin el rezultă din prima teoremă a lui Kirchhoff:
(2 puncte)
- Intervalul de timp în unități S.I. este . Căldura degajată în rezistorul este:
(1 punct)
- Calcul numeric:
(1 punct - rezultat final: )
Cerința c: Raportul dintre energia becurilor și energia totală a bateriei (4 puncte)
- Puterea totală consumată de ambele becuri este:
- Energia consumată de cele două becuri în intervalul este .
- Energia totală dezvoltată de sursă în același interval este , unde :
(1 punct)
- Raportul energiilor este:
(2 puncte)
- Calculăm valoarea raportului:
(1 punct - rezultat final: )
Cerința d: Rezistența interioară a bateriei (4 puncte)
- Tensiunea la bornele exterioare ale bateriei este suma căderilor de tensiune de pe gruparea paralelă și de pe becul :
- Căderea de tensiune interioară pe baterie este:
(2 puncte)
- Rezistența interioară se calculează din legea lui Ohm pe rezistența internă:
(1 punct)
- Înlocuind valorile:
(1 punct - rezultat final: )
D. OPTICĂ
Se consideră: viteza luminii în vid , constanta Planck .
Subiectul I (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Un obiect luminos este așezat în fața unei lentile subțiri. Imaginea formată de lentilă este reală, mai mare decât obiectul. Convergența lentilei este:
- a. nulă
- b. pozitivă
- c. negativă
- d. nu se poate preciza
(3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale de fizică, relația corectă pentru mărirea liniară transversală dată de o lentilă subțire este:
- a.
- b.
- c.
- d.
(3p)
3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii exprimate prin raportul dintre viteza luminii în vid și frecvența radiației este:
- a.
- b.
- c.
- d.
(3p)
4. O rază de lumină, care provine dintr-un mediu de indice de refracție , cade, sub unghiul de incidență , pe suprafața plană de separație dintre acest mediu și aer (). După refracție, raza de lumină se propagă de-a lungul suprafeței de separație. Valoarea indicelui de refracție este aproximativ:
- a.
- b.
- c.
- d.
(3p)
5. Energia cinetică maximă a electronilor extrași prin efect fotoelectric extern depinde de frecvența radiației incidente conform graficului din figura alăturată. În aceste condiții, frecvența a radiației incidente are valoarea:

- a.
- b.
- c.
- d.
(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I
Item 1: Răspuns b (3 puncte)
- Lentilele divergente formează întotdeauna imagini virtuale, drepte și micșorate pentru orice obiect real.
- O imagine reală poate fi obținută exclusiv cu o lentilă convergentă (pentru poziții ale obiectului situate dincolo de focarul obiect, ).
- Lentila convergentă are distanța focală , deci convergența sa este strict pozitivă:
- Răspuns corect: b.
Item 2: Răspuns a (3 puncte)
- Din formula fundamentală a lentilelor subțiri:
- Exprimăm mărirea liniară transversală :
- Răspuns corect: a.
Item 3: Răspuns c (3 puncte)
- Relația de legătură dintre viteza undei, frecvență și lungimea de undă este .
- Raportul reprezintă lungimea de undă în vid a radiației:
- Unitatea de măsură în S.I. este metrul ():
- Răspuns corect: c.
Item 4: Răspuns d (3 puncte)
- Raza se refractă de-a lungul suprafeței de separație, ceea ce înseamnă că unghiul de refracție este , iar unghiul de incidență este unghiul limită de reflexie totală ().
- Aplicând legea a doua a refracției:
- Calculăm indicele de refracție :
- Răspuns corect: d.
Item 5: Răspuns d (3 puncte)
- Conform ecuației lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern:
- Din grafic, frecvența de prag la care este .
- La frecvența , energia cinetică maximă este :
- Frecvența este:
- Răspuns corect: d.
Subiectul al II-lea (15 puncte)
Două lentile subțiri A și B, cu distanțele focale și , alipite, sunt centrate pe aceeași axă optică principală. Un obiect luminos liniar cu înălțimea se află la în fața lentilei A, perpendicular pe axa optică principală a sistemului.
a. Calculați convergența sistemului de lentile alipite. (3p)
b. Calculați distanța la care se formează imaginea obiectului luminos față de sistemul optic format de lentilele alipite. (4p)
c. Calculați înălțimea imaginii date de sistemul celor două lentile alipite. (4p)
d. Realizați un desen prin care să evidențiați construcția imaginii, pentru obiectul luminos considerat, în situația descrisă în problemă. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea
Cerința a: Convergența sistemului de lentile alipite (3 puncte)
- Distanțele focale ale celor două lentile exprimate în metri sunt:
- Convergența unui sistem format din lentile subțiri alipite este suma convergențelor lentilelor componente:
(2 puncte)
- Calculăm convergența sistemului:
(1 punct - rezultat final: )
Cerința b: Distanța la care se formează imaginea (4 puncte)
- Obiectul luminos se află în fața sistemului la distanța de , deci coordonata sa pe axa optică este .
- Aplicăm formula fundamentală a lentilelor subțiri pentru sistemul echivalent:
(3 puncte)
- Exprimăm :
(1 punct - rezultat final: )
Imaginea este virtuală și se formează la distanța de în fața sistemului de lentile.
Cerința c: Înălțimea imaginii (4 puncte)
- Formula măririi liniare transversale pentru o lentilă subțire este:
(3 puncte)
- Înlocuind valorile coordonatelor:
- Înălțimea imaginii este:
(1 punct - rezultat final: )
Imaginea este dreaptă () și micșorată la jumătatea înălțimii obiectului.
Cerința d: Construcția grafică a imaginii (4 puncte)
- Sistemul echivalent se comportă ca o lentilă divergentă cu distanța focală .
- Pentru construirea imaginii obiectului luminos ( pe axa optică la , deasupra axei la ):
- O rază care pornește din paralelă cu axa optică principală se refractă divergent, astfel încât prelungirea sa trece prin focarul obiect-imagine ().
- O rază care pornește din și trece prin centrul optic traversează sistemul nedeviată.
- Intersecția razei centrale cu prelungirea razei refractate determină vârful al imaginii la și .

(Se acordă 4 puncte pentru realizarea completă și corectă a construcției grafice a imaginii).
Subiectul al III-lea (15 puncte)
O sursă de lumină monocromatică și coerentă este așezată pe axa de simetrie a unui dispozitiv Young. Figura de interferență se observă pe un ecran așezat paralel cu planul fantelor, la distanța de acesta. Distanța dintre cele două fante este . Distanța dintre maximul de ordinul doi aflat de o parte a franjei centrale și maximul de ordinul patru aflat de cealaltă parte a franjei centrale este .
a. Calculați valoarea interfranjei. (4p)
b. Determinați lungimea de undă a radiației luminoase utilizate. (4p)
c. Sursa de lumină este înlocuită cu altă sursă de lumină monocromatică, . Se observă că maximul de ordinul trei obținut folosind sursa se formează exact în același loc în care se forma, utilizând sursa , a treia franjă întunecoasă. Determinați lungimea de undă a radiației emise de sursa . (4p)
d. Determinați deplasarea figurii de interferență dacă una dintre fante se acoperă cu o lamă cu fețe plane și paralele, cu grosimea , confecționată din sticlă cu indicele de refracție . (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea
Cerința a: Calculul interfranjei (4 puncte)
- Poziția maximului de ordinul față de maximul central este dată de relația:
(1 punct)
- Maximul de ordinul doi se află la , iar maximul de ordinul patru de cealaltă parte se află la :
(1 punct)
- Distanța dintre cele două maxime este:
(1 punct)
- Calculăm interfranja :
(1 punct - rezultat final: )
Cerința b: Lungimea de undă a radiației luminoase (4 puncte)
- Formula interfranjei în dispozitivul Young este:
(3 puncte)
- Exprimăm lungimea de undă :
- Înlocuim valorile numerice exprimate în metri (, ):
(1 punct - rezultat final: )
Cerința c: Lungimea de undă a sursei (4 puncte)
- Poziția franjelor întunecoase (minime de interferență) pentru sursa este dată de formula . A treia franjă întunecoasă (corespunzătoare indicelui , adică franjele la , și ) se află la coordonata:
- Maximul de ordinul trei pentru sursa se formează la:
- Condiția de coincidență spațială este:
(2 puncte)
- Exprimăm interfranja în funcție de lungimea de undă :
(1 punct)
- Deoarece și sunt constante, relația devine:
(1 punct - rezultat final: )
Cerința d: Deplasarea figurii de interferență la acoperirea unei fante (3 puncte)
- Introducerea lamei cu fețe plane paralele de grosime și indice pe drumul optic al uneia dintre fante determină o diferență suplimentară de drum optic:
- Deplasarea a întregii figuri de interferență pe ecran este:
(2 puncte)
- Calculăm numeric cu , , și :
(1 punct - rezultat final: )