BACEduHub
fizicaTeoreticăAnul 2020Model Oficial

Bacalaureat 2020 - Fizică Teoretic (Model Oficial)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Un corp este lansat vertical în sus, de la nivelul solului. Interacțiunea cu aerul fiind neglijabilă, în timpul urcării corpului:

  • a. energia cinetică scade
  • b. lucrul mecanic efectuat de greutate este nul
  • c. energia potențială gravitațională scade
  • d. viteza corpului rămâne nemodificată

(3p)

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relația de definiție a vectorului accelerație medie este:

  • a. a⃗med=Δp⃗Δt\vec{a}_{\text{med}} = \frac{\Delta\vec{p}}{\Delta t}
  • b. a⃗med=Δv⃗Δt\vec{a}_{\text{med}} = \frac{\Delta\vec{v}}{\Delta t}
  • c. a⃗med=F⃗Δt\vec{a}_{\text{med}} = \vec{F}\Delta t
  • d. a⃗med=d⃗Δt\vec{a}_{\text{med}} = \frac{\vec{d}}{\Delta t}

(3p)

3. Unitatea de măsură în S.I. a raportului dintre puterea dezvoltată de motorul unei mașini și viteza sa este:

  • a. J\text{J}
  • b. W\text{W}
  • c. N\text{N}
  • d. m⋅s−2\text{m}\cdot\text{s}^{-2}

(3p)

4. La capătul unui resort având constanta elastică k=25 N/mk = 25\text{ N/m} este suspendat un corp de masă m=50 gm = 50\text{ g}. La echilibru, alungirea resortului are valoarea:

  • a. 5 cm5\text{ cm}
  • b. 2 cm2\text{ cm}
  • c. 0,5 cm0,5\text{ cm}
  • d. 0,2 cm0,2\text{ cm}

(3p)

5. Un corp se deplasează rectiliniu, astfel încât viteza acestuia variază în funcție de timp conform graficului din figura alăturată. Distanța parcursă de corp pe durata celor 5 secunde5\text{ secunde} ale mișcării are valoarea:

Graficul vitezei în funcție de timp

  • a. 15 m15\text{ m}
  • b. 20 m20\text{ m}
  • c. 25 m25\text{ m}
  • d. 30 m30\text{ m}

(3p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns a (3 puncte)

  • În timpul urcării, accelerația gravitațională g⃗\vec{g} este orientată vertical în jos, în sens opus mișcării. Viteza corpului scade conform legii vitezei:
v(t)=v0−gtv(t) = v_0 - gt
  • În consecință, energia cinetică a corpului Ec=mv22E_c = \frac{mv^2}{2} scade continuu pe durata urcării, transformându-se în energie potențială gravitațională Ep=mghE_p = mgh (care crește).
  • Lucrul mecanic efectuat de greutate este negativ (LG=−mgh<0L_G = -mgh < 0), deoarece forța de greutate se opune deplasării.
  • Răspuns corect: a.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Prin definiție, vectorul accelerație medie a⃗med\vec{a}_{\text{med}} reprezintă raportul dintre variația vectorului viteză Δv⃗\Delta\vec{v} și intervalul de timp Δt\Delta t în care a avut loc această variație:
a⃗med=Δv⃗Δt\vec{a}_{\text{med}} = \frac{\Delta\vec{v}}{\Delta t}
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns c (3 puncte)

  • Puterea mecanică instantanee este dată de relația P=F⃗⋅v⃗=F⋅vP = \vec{F}\cdot\vec{v} = F \cdot v (pentru mișcare rectilinie în direcția forței).
  • Raportul dintre putere și viteză este:
Pv=F\frac{P}{v} = F
  • În Sistemul Internațional, unitatea de măsură a forței este newtonul (N\text{N}):
[Pv]=Wm/s=J/sm/s=N⋅mm=N\left[\frac{P}{v}\right] = \frac{\text{W}}{\text{m/s}} = \frac{\text{J/s}}{\text{m/s}} = \frac{\text{N}\cdot\text{m}}{\text{m}} = \text{N}
  • Răspuns corect: c.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Masa corpului transformată în unități fundamentale S.I. este:
m=50 g=0,05 kgm = 50\text{ g} = 0,05\text{ kg}
  • La echilibru, forța elastică din resort egalează în modul greutatea corpului suspendat:
Fe=G  ⟹  kΔℓ=mgF_e = G \implies k \Delta\ell = mg
  • Alungirea resortului este:
Δℓ=mgk=0,05 kg⋅10 m/s225 N/m=0,525 m=0,02 m=2 cm\Delta\ell = \frac{mg}{k} = \frac{0,05\text{ kg}\cdot 10\text{ m/s}^2}{25\text{ N/m}} = \frac{0,5}{25}\text{ m} = 0,02\text{ m} = 2\text{ cm}
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns c (3 puncte)

  • Din graficul v(t)v(t), la t=0t = 0 viteza este v1=4 m/sv_1 = 4\text{ m/s}, iar la t=5 st = 5\text{ s} viteza devine v2=6 m/sv_2 = 6\text{ m/s}.
  • Mișcarea fiind rectilinie uniform accelerată, distanța parcursă este numeric egală cu aria trapezului delimitat de graficul vitezei și axa timpului:
d=v1+v22⋅Δt=4 m/s+6 m/s2⋅5 s=5⋅5=25 md = \frac{v_1 + v_2}{2}\cdot \Delta t = \frac{4\text{ m/s} + 6\text{ m/s}}{2}\cdot 5\text{ s} = 5\cdot 5 = 25\text{ m}
  • Răspuns corect: c.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

În sistemul din figura alăturată, masa corpului A are valoarea mA=2 kgm_A = 2\text{ kg}. Unghiul format de suprafața planului înclinat cu orizontala este α=30∘\alpha = 30^\circ, firul este inextensibil, de masă neglijabilă, iar scripetele este ideal. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul A și suprafața planului orizontal este μA=0,2\mu_A = 0,2, iar cel dintre corpul B și suprafața planului înclinat este μB=0,29≅123\mu_B = 0,29 \cong \frac{1}{2\sqrt{3}}. Sistemul lăsat liber se deplasează cu accelerația a=0,5 m/s2a = 0,5\text{ m/s}^2.

Sistem mecanic cu două corpuri legate peste scripete

a. Reprezentați toate forțele care acționează asupra corpului B. (4p)

b. Calculați valoarea tensiunii din firul de legătură. (4p)

c. Determinați valoarea masei corpului B. (4p)

d. Determinați valoarea forței de reacțiune din axul scripetelui. (3p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea

Cerința a: Reprezentarea forțelor pe corpul B (4 puncte)

  • Asupra corpului B aflat pe planul înclinat acționează patru forțe:
    1. Greutatea G⃗B=mBg⃗\vec{G}_B = m_B \vec{g}, orientată vertical în jos.
    2. Reacțiunea normală a planului N⃗B\vec{N}_B, perpendiculară pe suprafața planului înclinat, orientată în sus.
    3. Tensiunea din fir T⃗\vec{T}, orientată de-a lungul planului înclinat, în sus, spre scripete.
    4. Forța de frecare la alunecare F⃗fB\vec{F}_{\text{fB}}, orientată de-a lungul planului înclinat, în sus (opus sensului de coborâre a corpului B).

Reprezentarea forțelor pe corpul B

(Se acordă 4 puncte pentru reprezentarea corectă a tuturor forțelor).

Cerința b: Calculul tensiunii din firul de legătură (4 puncte)

  • Pe corpul A, aflat pe plan orizontal, acționează pe orizontală tensiunea din fir T⃗\vec{T} și forța de frecare F⃗fA\vec{F}_{\text{fA}}, iar pe verticală greutatea G⃗A\vec{G}_A și reacțiunea normală N⃗A\vec{N}_A:
NA=GA=mAgN_A = G_A = m_A g
  • Forța de frecare pe corpul A este:
FfA=μANA=μAmAg=0,2⋅2 kg⋅10 m/s2=4 NF_{\text{fA}} = \mu_A N_A = \mu_A m_A g = 0,2 \cdot 2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 = 4\text{ N}

(1 punct)

  • Ecuația fundamentală a dinamicii pentru corpul A pe direcția orizontală de mișcare este:
T−FfA=mAaT - F_{\text{fA}} = m_A a

(2 puncte)

  • Exprimăm și calculăm tensiunea TT:
T=mAa+FfA=2 kg⋅0,5 m/s2+4 N=1 N+4 N=5 NT = m_A a + F_{\text{fA}} = 2\text{ kg}\cdot 0,5\text{ m/s}^2 + 4\text{ N} = 1\text{ N} + 4\text{ N} = 5\text{ N}

(1 punct - rezultat final: T=5 NT = 5\text{ N})

Cerința c: Determinarea masei corpului B (4 puncte)

  • Pentru corpul B, descompunem greutatea G⃗B\vec{G}_B pe direcțiile paralelă și perpendiculară pe planul înclinat:
GBt=mBgsin⁡αG_{Bt} = m_B g \sin\alpha GBn=mBgcos⁡αG_{Bn} = m_B g \cos\alpha

(1 punct)

  • Reacțiunea normală a planului este NB=GBn=mBgcos⁡αN_B = G_{Bn} = m_B g \cos\alpha. Forța de frecare pe corpul B este:
FfB=μBNB=μBmBgcos⁡αF_{\text{fB}} = \mu_B N_B = \mu_B m_B g \cos\alpha

(1 punct)

  • Corpul B coboară pe planul înclinat cu accelerația aa. Ecuația mișcării pe direcția planului este:
GBt−T−FfB=mBaG_{Bt} - T - F_{\text{fB}} = m_B a

(1 punct)

  • Înlocuind expresiile forțelor:
mBgsin⁡α−T−μBmBgcos⁡α=mBam_B g \sin\alpha - T - \mu_B m_B g \cos\alpha = m_B a mB[g(sin⁡α−μBcos⁡α)−a]=Tm_B [g(\sin\alpha - \mu_B \cos\alpha) - a] = T
  • Calculăm termenul din paranteză, utilizând sin⁡30∘=0,5\sin 30^\circ = 0,5, cos⁡30∘=32\cos 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2} și μB≅123\mu_B \cong \frac{1}{2\sqrt{3}}:
μBcos⁡30∘=123⋅32=14=0,25\mu_B \cos 30^\circ = \frac{1}{2\sqrt{3}}\cdot\frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{1}{4} = 0,25 g(sin⁡30∘−μBcos⁡30∘)=10⋅(0,5−0,25)=2,5 m/s2g(\sin 30^\circ - \mu_B \cos 30^\circ) = 10 \cdot (0,5 - 0,25) = 2,5\text{ m/s}^2
  • Masa corpului B rezultă:
mB(2,5−0,5)=5  ⟹  2⋅mB=5  ⟹  mB=2,5 kgm_B (2,5 - 0,5) = 5 \implies 2 \cdot m_B = 5 \implies m_B = 2,5\text{ kg}

(1 punct - rezultat final: mB=2,5 kgm_B = 2,5\text{ kg})

Cerința d: Forța de reacțiune din axul scripetelui (3 puncte)

  • Scripetele ideal este solicitat de tensiunile din cele două ramuri ale firului, ambele având modulul T=5 NT = 5\text{ N}.
  • Ramura spre corpul A este orizontală, iar ramura spre corpul B coboară pe planul înclinat la unghiul α=30∘\alpha = 30^\circ sub orizontală. Unghiul dintre cele două forțe de tensiune ce acționează asupra scripetelui este:
θ=180∘−α=180∘−30∘=150∘\theta = 180^\circ - \alpha = 180^\circ - 30^\circ = 150^\circ
  • Forța de reacțiune din axul scripetelui FsF_s este egală și de sens opus cu rezultanta celor două tensiuni egale:
Fs=T2+T2+2T2cos⁡(180∘−α)=T2[1+cos⁡(180∘−α)]F_s = \sqrt{T^2 + T^2 + 2T^2 \cos(180^\circ - \alpha)} = T\sqrt{2[1 + \cos(180^\circ - \alpha)]}

(2 puncte)

  • Calculăm numeric, știind că cos⁡150∘=−cos⁡30∘=−32≅−0,866\cos 150^\circ = -\cos 30^\circ = -\frac{\sqrt{3}}{2} \cong -0,866:
Fs=5⋅2(1−0,866)=5⋅0,268≅5⋅0,5176≅2,59 N≅2,6 NF_s = 5 \cdot \sqrt{2(1 - 0,866)} = 5 \cdot \sqrt{0,268} \cong 5 \cdot 0,5176 \cong 2,59\text{ N} \cong 2,6\text{ N}

(1 punct - rezultat final: Fs≅2,6 NF_s \cong 2,6\text{ N})

Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un corp de masă m=200 gm = 200\text{ g}, considerat punctiform, este lăsat liber să alunece, fără frecări, de-a lungul unei suprafețe curbate, după care corpul își continuă mișcarea, cu frecare, pe o suprafață orizontală, până la oprire. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și suprafața orizontală este μ=0,2\mu = 0,2. Corpul a fost lăsat liber de la înălțimea h=0,8 mh = 0,8\text{ m} față de nivelul suprafeței orizontale.

Corp care coboară pe o suprafață curbată și ajunge pe o suprafață orizontală

Determinați:

a. lucrul mecanic efectuat de greutate din momentul în care corpul a fost lăsat liber până în momentul în care acesta se oprește; (3p)

b. valoarea vitezei corpului în momentul în care acesta, trecând prin punctul A, intră pe suprafața orizontală; (4p)

c. valoarea vitezei corpului într-un punct B aflat la distanța d=3 md = 3\text{ m} de punctul A pe suprafața orizontală; (4p)

d. valoarea impulsului mecanic al corpului la t=1,5 st = 1,5\text{ s} după intrarea pe suprafața orizontală. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea

Cerința a: Lucrul mecanic efectuat de greutate (3 puncte)

  • Masa corpului este m=200 g=0,2 kgm = 200\text{ g} = 0,2\text{ kg}.
  • Mișcarea se compune din coborârea pe suprafața curbă și deplasarea pe plan orizontal până la oprire:
    • Pe suprafața curbă, corpul coboară pe verticală cu denivelarea hh, deci forța de greutate efectuează un lucru mecanic motor: LG1=mghL_{G1} = mgh.
    • Pe suprafața orizontală, forța de greutate este perpendiculară pe direcția deplasării (G⃗⊥d⃗\vec{G} \perp \vec{d}), deci lucrul mecanic al greutății este nul: LG2=0L_{G2} = 0.
  • Lucrul mecanic total efectuat de greutate este:
LG=mghL_G = mgh

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
LG=0,2 kg⋅10 m/s2⋅0,8 m=1,6 JL_G = 0,2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0,8\text{ m} = 1,6\text{ J}

(1 punct - rezultat final: LG=1,6 JL_G = 1,6\text{ J})

Cerința b: Viteza la intrarea pe suprafața orizontală în punctul A (4 puncte)

  • Pe suprafața curbată nu există frecare, singura forță care efectuează lucru mecanic fiind greutatea (forță conservativă). Energia mecanică a sistemului se conservă:
Eci+Epi=EcA+EpAE_{ci} + E_{pi} = E_{cA} + E_{pA}

(1 punct)

  • Alegând nivelul de referință al energiei potențiale pe suprafața orizontală (EpA=0E_{pA} = 0) și știind că inițial corpul este lăsat liber din repaus (v0=0  ⟹  Eci=0v_0 = 0 \implies E_{ci} = 0):
mgh=mvA22mgh = \frac{mv_A^2}{2}

(2 puncte)

  • Exprimăm și calculăm viteza vAv_A:
vA=2gh=2⋅10 m/s2⋅0,8 m=16=4 m/sv_A = \sqrt{2gh} = \sqrt{2 \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0,8\text{ m}} = \sqrt{16} = 4\text{ m/s}

(1 punct - rezultat final: vA=4 m/sv_A = 4\text{ m/s})

Cerința c: Viteza corpului în punctul B aflat la distanța d=3 md = 3\text{ m} (4 puncte)

  • Conform teoremei variației energiei cinetice între punctul A și punctul B:
ΔEc=Lrez=LFf+LN+LG\Delta E_c = L_{\text{rez}} = L_{F_f} + L_N + L_G

(1 punct)

  • Deoarece LN=0L_N = 0 și LG=0L_G = 0, singura forță care efectuează lucru mecanic este forța de frecare Ff=μmgF_f = \mu mg:
LFf=−μmgdL_{F_f} = -\mu mg d

(1 punct)

  • Variația energiei cinetice este:
ΔEc=mvB22−mvA22\Delta E_c = \frac{mv_B^2}{2} - \frac{mv_A^2}{2}

(1 punct)

  • Egalând:
mvB22−mvA22=−μmgd  ⟹  vB2=vA2−2μgd\frac{mv_B^2}{2} - \frac{mv_A^2}{2} = -\mu mg d \implies v_B^2 = v_A^2 - 2\mu gd vB=42−2⋅0,2⋅10⋅3=16−12=4=2 m/sv_B = \sqrt{4^2 - 2 \cdot 0,2 \cdot 10 \cdot 3} = \sqrt{16 - 12} = \sqrt{4} = 2\text{ m/s}

(1 punct - rezultat final: vB=2 m/sv_B = 2\text{ m/s})

Cerința d: Impulsul mecanic la t=1,5 st = 1,5\text{ s} pe suprafața orizontală (4 puncte)

  • Pe suprafața orizontală acționează forța de frecare Ff=−μmgF_f = -\mu mg, imprimând corpului accelerația:
a=Ffm=−μg=−0,2⋅10 m/s2=−2 m/s2a = \frac{F_f}{m} = -\mu g = -0,2 \cdot 10\text{ m/s}^2 = -2\text{ m/s}^2

(1 punct)

  • Timpul până la oprirea completă a corpului este:
toprire=vAμg=4 m/s2 m/s2=2 st_{\text{oprire}} = \frac{v_A}{\mu g} = \frac{4\text{ m/s}}{2\text{ m/s}^2} = 2\text{ s}
  • La momentul t=1,5 s<2 st = 1,5\text{ s} < 2\text{ s}, corpul este încă în mișcare. Relația dintre forță și variația impulsului (teorema variației impulsului) se scrie:
Δp=F⋅Δt\Delta p = F \cdot \Delta t

(1 punct)

  • Viteza corpului la t=1,5 st = 1,5\text{ s} este:
v(t)=vA−μgt=4 m/s−2 m/s2⋅1,5 s=4−3=1 m/sv(t) = v_A - \mu gt = 4\text{ m/s} - 2\text{ m/s}^2 \cdot 1,5\text{ s} = 4 - 3 = 1\text{ m/s}

(1 punct)

  • Impulsul mecanic al corpului este:
p=mv(t)=0,2 kg⋅1 m/s=0,2 N⋅sp = mv(t) = 0,2\text{ kg} \cdot 1\text{ m/s} = 0,2\text{ N}\cdot\text{s}

(1 punct - rezultat final: p=0,2 N⋅sp = 0,2\text{ N}\cdot\text{s})


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J⋅mol−1⋅K−1R = 8,31\text{ J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația pV=νRTp V = \nu R T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii descrise prin raportul ΔQ/T\Delta Q / T este:

  • a. J\text{J}
  • b. kg/mol\text{kg/mol}
  • c. J/K\text{J/K}
  • d. J/mol\text{J/mol}

(3p)

2. Volumul unei cantități date de gaz ideal este micșorat de trei ori printr-un proces descris de legea p=aVp = a V (aa este o constantă pozitivă). Raportul dintre temperatura atinsă de gaz în starea finală și temperatura în starea inițială este:

  • a. 1/91/9
  • b. 1/31/3
  • c. 33
  • d. 99

(3p)

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia randamentului unui motor termic care ar funcționa după un ciclu Carnot este:

  • a. η=QcedQprimit\eta = \frac{Q_{\text{ced}}}{Q_{\text{primit}}}
  • b. η=1−QcedQprimit\eta = 1 - \frac{Q_{\text{ced}}}{Q_{\text{primit}}}
  • c. η=TreceTcald\eta = \frac{T_{\text{rece}}}{T_{\text{cald}}}
  • d. η=1−TreceTcald\eta = 1 - \frac{T_{\text{rece}}}{T_{\text{cald}}}

(3p)

4. O cantitate ν\nu de gaz ideal se află la temperatura TT. Expresia energiei interne a gazului este:

  • a. U=νRTU = \nu R T
  • b. U=νCVTU = \nu C_V T
  • c. U=ν(Cp+R)TU = \nu (C_p + R) T
  • d. U=νCpTU = \nu C_p T

(3p)

5. Trei cantități egale din același gaz ideal efectuează transformări izoterme la temperaturi diferite. În graficul din figura alăturată sunt reprezentate, în coordonate p−Vp-V, aceste transformări. Relația corectă dintre temperaturi este:

Trei izoterme în coordonate p - V

  • a. T1>T2>T3T_1 > T_2 > T_3
  • b. T1<T2<T3T_1 < T_2 < T_3
  • c. T1>T2<T3T_1 > T_2 < T_3
  • d. T1>T3>T2T_1 > T_3 > T_2

(3p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • În Sistemul Internațional, căldura ΔQ\Delta Q se măsoară în jouli (J\text{J}), iar temperatura absolută TT în kelvini (K\text{K}).
  • Unitatea de măsură a raportului ΔQ/T\Delta Q / T (care definește variația de entropie) este:
[ΔQT]=JK\left[\frac{\Delta Q}{T}\right] = \frac{\text{J}}{\text{K}}
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Din ecuația termică de stare pV=νRTp V = \nu R T, exprimăm temperatura:
T=pVνRT = \frac{p V}{\nu R}
  • Înlocuind legea procesului p=aVp = a V:
T=aV2νR  ⟹  T∼V2T = \frac{a V^2}{\nu R} \implies T \sim V^2
  • Deoarece volumul este micșorat de 3 ori (Vf=Vi/3V_f = V_i / 3):
TfTi=(VfVi)2=(13)2=19\frac{T_f}{T_i} = \left(\frac{V_f}{V_i}\right)^2 = \left(\frac{1}{3}\right)^2 = \frac{1}{9}
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Ciclul Carnot este un ciclu ideal reversibil format din două izoterme și două adiabate, iar randamentul său depinde exclusiv de temperaturile absolute ale sursei calde TcaldT_{\text{cald}} și sursei reci TreceT_{\text{rece}}:
η=1−TreceTcald\eta = 1 - \frac{T_{\text{rece}}}{T_{\text{cald}}}
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Energia internă a unui gaz ideal depinde exclusiv de temperatură și se exprimă prin relația:
U=νCVTU = \nu C_V T

unde CVC_V este căldura molară la volum constant.

  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns b (3 puncte)

  • Pentru o transformare izotermă, ecuația de stare este p=νRTVp = \frac{\nu R T}{V}.
  • La un volum fix V0V_0, presiunea este direct proporțională cu temperatura: p∼Tp \sim T.
  • Examinând graficul pe verticală la un volum oarecare, curba corespunzătoare lui T3T_3 este situată deasupra curbei lui T2T_2, care la rândul ei este deasupra curbei lui T1T_1:
p3>p2>p1  ⟹  T3>T2>T1  ⟺  T1<T2<T3p_3 > p_2 > p_1 \implies T_3 > T_2 > T_1 \iff T_1 < T_2 < T_3
  • Răspuns corect: b.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un recipient cu pereți rigizi, izolat adiabatic de exterior, este împărțit în două compartimente de volume V1V_1 și V2V_2 printr-un piston mobil, termoconductor, care se poate deplasa fără frecare, ca în figura alăturată. În cele două compartimente se află cantități egale din două gaze considerate ideale. În compartimentul 1 se află heliu (μ1=4 g/mol\mu_1 = 4\text{ g/mol}, CV1=1,5RC_{V1} = 1,5 R), iar în compartimentul 2 se află oxigen (μ2=32 g/mol\mu_2 = 32\text{ g/mol}, CV2=2,5RC_{V2} = 2,5 R). Inițial heliul se află la temperatura t1=127∘Ct_1 = 127^\circ\text{C} și presiunea p=1,8⋅105 Pap = 1,8 \cdot 10^5\text{ Pa}, iar oxigenul la temperatura t2=47∘Ct_2 = 47^\circ\text{C} și presiunea p=1,8⋅105 Pap = 1,8 \cdot 10^5\text{ Pa}.

Recipient adiabatic cu două compartimente despărțite de un piston mobil

Determinați:

a. raportul dintre densitatea oxigenului și cea a heliului în starea inițială; (3p)

b. raportul dintre volumul V1′V_1' ocupat de heliu în starea finală (după ce gazele ajung la echilibru termic și pistonul este în echilibru mecanic) și volumul ocupat de heliu în starea inițială; (4p)

c. temperatura de echilibru la care ajung gazele; (4p)

d. presiunea finală a oxigenului. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea

Cerința a: Raportul densităților în starea inițială (3 puncte)

  • Temperaturile inițiale în kelvini sunt:
T1=127+273=400 KT_1 = 127 + 273 = 400\text{ K} T2=47+273=320 KT_2 = 47 + 273 = 320\text{ K}
  • Din ecuația de stare Clapeyron-Mendeleev, densitatea unui gaz ideal este:
ρ=pμRT\rho = \frac{p \mu}{R T}

(2 puncte)

  • Raportul densităților oxigenului (ρ2\rho_2) și heliului (ρ1\rho_1) este:
ρ2ρ1=pμ2RT2pμ1RT1=μ2T1μ1T2=32 g/mol⋅400 K4 g/mol⋅320 K=8⋅400320=10\frac{\rho_2}{\rho_1} = \frac{\frac{p \mu_2}{R T_2}}{\frac{p \mu_1}{R T_1}} = \frac{\mu_2 T_1}{\mu_1 T_2} = \frac{32\text{ g/mol}\cdot 400\text{ K}}{4\text{ g/mol}\cdot 320\text{ K}} = \frac{8 \cdot 400}{320} = 10

(1 punct - rezultat final: ρ2ρ1=10\frac{\rho_2}{\rho_1} = 10)

Cerința b: Raportul volumelor heliului V1′/V1V_1' / V_1 (4 puncte)

  • În ambele compartimente se află cantități egale de substanță: ν1=ν2=ν\nu_1 = \nu_2 = \nu.
  • Scriem ecuațiile de stare inițiale pentru fiecare compartiment:
pV1=νRT1p V_1 = \nu R T_1

(1 punct)

pV2=νRT2p V_2 = \nu R T_2

(1 punct)

  • Volumul total al cilindrului este constant: Vtot=V1+V2=V1′+V2′V_{\text{tot}} = V_1 + V_2 = V_1' + V_2'.
  • Raportul volumelor inițiale este:
V1V2=T1T2=400320=54  ⟹  V2=45V1  ⟹  Vtot=V1+45V1=95V1\frac{V_1}{V_2} = \frac{T_1}{T_2} = \frac{400}{320} = \frac{5}{4} \implies V_2 = \frac{4}{5}V_1 \implies V_{\text{tot}} = V_1 + \frac{4}{5}V_1 = \frac{9}{5}V_1
  • În starea finală, pistonul fiind mobil și termoconductor, cele două gaze ajung la aceeași temperatură TT și aceeași presiune p′p':
p′V1′=νRTșip′V2′=νRT  ⟹  V1′=V2′=Vtot2p' V_1' = \nu R T \quad \text{și} \quad p' V_2' = \nu R T \implies V_1' = V_2' = \frac{V_{\text{tot}}}{2}

(1 punct)

  • Înlocuind VtotV_{\text{tot}}:
V1′=12⋅95V1=910V1  ⟹  V1′V1=910=0,9V_1' = \frac{1}{2} \cdot \frac{9}{5} V_1 = \frac{9}{10} V_1 \implies \frac{V_1'}{V_1} = \frac{9}{10} = 0,9

(1 punct - rezultat final: V1′V1=910\frac{V_1'}{V_1} = \frac{9}{10})

Cerința c: Temperatura de echilibru termic (4 puncte)

  • Întregul recipient este izolat adiabatic de exterior și are pereți rigizi, deci nu schimbă căldură (Q=0Q = 0) și nici lucru mecanic cu exteriorul (Lext=0L_{\text{ext}} = 0).
  • Conform primului principiu al termodinamicii, energia internă a sistemului total se conservă:
Ui=UfU_i = U_f

(1 punct)

  • Energia internă inițială este suma energiilor interne ale celor două gaze:
Ui=νCV1T1+νCV2T2U_i = \nu C_{V1} T_1 + \nu C_{V2} T_2

(1 punct)

  • Energia internă finală la temperatura de echilibru TT este:
Uf=νCV1T+νCV2T=ν(CV1+CV2)TU_f = \nu C_{V1} T + \nu C_{V2} T = \nu (C_{V1} + C_{V2}) T

(1 punct)

  • Egalând:
ν(CV1+CV2)T=νCV1T1+νCV2T2\nu (C_{V1} + C_{V2}) T = \nu C_{V1} T_1 + \nu C_{V2} T_2 T=CV1T1+CV2T2CV1+CV2=1,5R⋅400+2,5R⋅3201,5R+2,5R=600+8004=14004=350 KT = \frac{C_{V1} T_1 + C_{V2} T_2}{C_{V1} + C_{V2}} = \frac{1,5 R \cdot 400 + 2,5 R \cdot 320}{1,5 R + 2,5 R} = \frac{600 + 800}{4} = \frac{1400}{4} = 350\text{ K}

(1 punct - rezultat final: T=350 KT = 350\text{ K})

Cerința d: Presiunea finală a gazelor (4 puncte)

  • Raportând ecuația de stare finală a heliului la cea inițială:
p′V1′pV1=νRTνRT1  ⟹  p′=p⋅TT1⋅V1V1′\frac{p' V_1'}{p V_1} = \frac{\nu R T}{\nu R T_1} \implies p' = p \cdot \frac{T}{T_1} \cdot \frac{V_1}{V_1'}

(3 puncte)

  • Știind că V1V1′=109\frac{V_1}{V_1'} = \frac{10}{9}:
p′=1,8⋅105 Pa⋅350 K400 K⋅109=1,8⋅105⋅78⋅109=(1,8⋅109)⋅105⋅78=2⋅105⋅0,875=1,75⋅105 Pap' = 1,8 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot \frac{350\text{ K}}{400\text{ K}} \cdot \frac{10}{9} = 1,8 \cdot 10^5 \cdot \frac{7}{8} \cdot \frac{10}{9} = \left(\frac{1,8 \cdot 10}{9}\right) \cdot 10^5 \cdot \frac{7}{8} = 2 \cdot 10^5 \cdot 0,875 = 1,75 \cdot 10^5\text{ Pa}

(1 punct - rezultat final: p′=1,75⋅105 Pap' = 1,75 \cdot 10^5\text{ Pa})

Subiectul al III-lea (15 puncte)

O cantitate ν=0,12 mol≅18,31 mol\nu = 0,12\text{ mol} \cong \frac{1}{8,31}\text{ mol} de gaz ideal biatomic (CV=2,5RC_V = 2,5 R) efectuează transformarea ciclică 1−2−3−11-2-3-1 reprezentată grafic în coordonate V−TV-T în figura alăturată. Temperatura gazului în starea inițială este T1=300 KT_1 = 300\text{ K}, iar volumul ocupat de gaz în starea 1 este de trei ori mai mare față de volumul ocupat de gaz în starea 2 (V1=3V2V_1 = 3 V_2). Se cunoaște ln⁡3≅1,1\ln 3 \cong 1,1.

Ciclul termodinamic în coordonate V - T

a. Reprezentați grafic procesul ciclic în coordonate p−Vp-V. (3p)

b. Calculați lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 2−32-3. (4p)

c. Determinați căldura cedată de gaz mediului exterior în decursul unui ciclu. (4p)

d. Calculați randamentul unui motor termic care ar funcționa după transformarea ciclică descrisă. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea

Cerința a: Reprezentarea grafică a ciclului în coordonate p−Vp-V (3 puncte)

  • Analizăm transformările ciclului din diagrama V−TV-T:
    • Transformarea 1→21 \to 2: T=T1=constT = T_1 = \text{const} (izotermă). Volumul scade de la V1V_1 la V2=V1/3V_2 = V_1 / 3. Presiunea crește de 3 ori: p2=3p1p_2 = 3 p_1. În coordonate p−Vp-V, graficul este un arc de hiperbolă orientat spre stânga-sus.
    • Transformarea 2→32 \to 3: În diagrama V−TV-T, segmentul este situat pe o dreaptă ce trece prin origine (V∼T  ⟹  p=const=p2=3p1V \sim T \implies p = \text{const} = p_2 = 3 p_1, izobară). Volumul crește de la V2V_2 la V3=V1V_3 = V_1. Temperatura crește la T3=3T1=900 KT_3 = 3 T_1 = 900\text{ K}. În coordonate p−Vp-V, graficul este un segment orizontal spre dreapta.
    • Transformarea 3→13 \to 1: V=V1=constV = V_1 = \text{const} (izocoră). Presiunea scade de la p3=3p1p_3 = 3 p_1 la p1p_1, iar temperatura scade de la T3T_3 la T1T_1. În coordonate p−Vp-V, graficul este un segment vertical în jos.

Ciclul termodinamic în coordonate p - V

(Se acordă 3 puncte pentru reprezentarea corectă a celor trei ramuri și orientarea sensului de parcurgere a ciclului).

Cerința b: Lucrul mecanic în transformarea 2−32-3 (4 puncte)

  • Transformarea 2→32 \to 3 este o dilatare izobară la presiunea p2=p3=3p1p_2 = p_3 = 3 p_1:
L23=p2(V3−V2)=νR(T3−T2)=νR(T3−T1)L_{23} = p_2 (V_3 - V_2) = \nu R (T_3 - T_2) = \nu R (T_3 - T_1)

(2 puncte)

  • Deoarece V3=V1=3V2V_3 = V_1 = 3 V_2, conform legii Gay-Lussac raportul temperaturilor este:
T3T2=V3V2=3  ⟹  T3=3T2=3T1=900 K\frac{T_3}{T_2} = \frac{V_3}{V_2} = 3 \implies T_3 = 3 T_2 = 3 T_1 = 900\text{ K}

(1 punct)

  • Observăm că νR≅18,31 mol⋅8,31 J/(mol⋅K)=1 J/K\nu R \cong \frac{1}{8,31}\text{ mol} \cdot 8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} = 1\text{ J/K}. Calculăm numeric:
L23=1 J/K⋅(900 K−300 K)=600 JL_{23} = 1\text{ J/K} \cdot (900\text{ K} - 300\text{ K}) = 600\text{ J}

(1 punct - rezultat final: L23=600 JL_{23} = 600\text{ J})

Cerința c: Căldura cedată de gaz mediului exterior (4 puncte)

  • Analizăm schimbul de căldură pe fiecare etapă:
    1. Transformarea 1→21 \to 2 (izotermă): Deoarece ΔU12=0\Delta U_{12} = 0, căldura este egală cu lucrul mecanic:
Q12=L12=νRT1ln⁡V2V1=1 J/K⋅300 K⋅ln⁡(13)=−300ln⁡3≅−300⋅1,1=−330 JQ_{12} = L_{12} = \nu R T_1 \ln\frac{V_2}{V_1} = 1\text{ J/K} \cdot 300\text{ K} \cdot \ln\left(\frac{1}{3}\right) = -300 \ln 3 \cong -300 \cdot 1,1 = -330\text{ J}

(1 punct)

  1. Transformarea 2→32 \to 3 (izobară): Temperatura crește (T3>T2T_3 > T_2), gazul primește căldură (Q23>0Q_{23} > 0):
Q23=νCp(T3−T2)=ν(CV+R)(T3−T1)=3,5⋅1⋅600=2100 JQ_{23} = \nu C_p (T_3 - T_2) = \nu (C_V + R)(T_3 - T_1) = 3,5 \cdot 1 \cdot 600 = 2100\text{ J}
  1. Transformarea 3→13 \to 1 (izocoră): Lucrul mecanic este nul (L31=0L_{31} = 0), iar căldura este:
Q31=νCV(T1−T3)=2,5⋅1 J/K⋅(300 K−900 K)=2,5⋅(−600)=−1500 JQ_{31} = \nu C_V (T_1 - T_3) = 2,5 \cdot 1\text{ J/K} \cdot (300\text{ K} - 900\text{ K}) = 2,5 \cdot (-600) = -1500\text{ J}

(1 punct)

  • Gazul cedează căldură în transformările 1→21 \to 2 și 3→13 \to 1:
Qcedat=Q12+Q31Q_{\text{cedat}} = Q_{12} + Q_{31}

(1 punct)

  • Valoarea căldurii cedate este:
Qcedat=−330 J−1500 J=−1830 J  ⟹  ∣Qcedat∣=1830 JQ_{\text{cedat}} = -330\text{ J} - 1500\text{ J} = -1830\text{ J} \implies |Q_{\text{cedat}}| = 1830\text{ J}

(1 punct - rezultat final: Qcedat=−1830 JQ_{\text{cedat}} = -1830\text{ J})

Cerința d: Randamentul motorului termic (4 puncte)

  • Randamentul unui motor termic se exprimă prin relația:
η=1−∣Qcedat∣Qprimit\eta = 1 - \frac{|Q_{\text{cedat}}|}{Q_{\text{primit}}}

(1 punct)

  • Căldura primită de gaz provine exclusiv din transformarea izobară 2→32 \to 3:
Qprimit=Q23=νCp(T3−T1)Q_{\text{primit}} = Q_{23} = \nu C_p (T_3 - T_1)

(1 punct)

  • Căldura molară la presiune constantă este:
Cp=CV+R=2,5R+R=3,5RC_p = C_V + R = 2,5 R + R = 3,5 R

(1 punct)

Qprimit=1 J/K⋅3,5⋅(900−300)=2100 JQ_{\text{primit}} = 1\text{ J/K} \cdot 3,5 \cdot (900 - 300) = 2100\text{ J}
  • Calculăm randamentul:
η=1−1830 J2100 J=1−6170=970≅0,12857≅13%\eta = 1 - \frac{1830\text{ J}}{2100\text{ J}} = 1 - \frac{61}{70} = \frac{9}{70} \cong 0,12857 \cong 13\%

(1 punct - rezultat final: η≅13%\eta \cong 13\%)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură a produsului U⋅IU \cdot I este aceeași cu cea a mărimii descrise prin:

  • a. U2R⋅Δt\frac{U^2}{R} \cdot \Delta t
  • b. WelΔt\frac{W_{\text{el}}}{\Delta t}
  • c. P⋅ΔtP \cdot \Delta t
  • d. U2⋅ΔtR\frac{U^2 \cdot \Delta t}{R}

(3p)

2. La bornele unei surse de tensiune cu rezistența interioară rr și tensiune electromotoare EE se conectează un consumator cu rezistența electrică R=3rR = 3r. Randamentul circuitului este egal cu:

  • a. η=25%\eta = 25\%
  • b. η=33%\eta = 33\%
  • c. η=50%\eta = 50\%
  • d. η=75%\eta = 75\%

(3p)

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relația care exprimă dependența de temperatură a rezistivității electrice a unui conductor metalic este:

  • a. ρ=ρ0αt\rho = \rho_0 \alpha t
  • b. ρ=ρ0(1+αt)\rho = \rho_0 (1 + \alpha t)
  • c. ρ=ρ0+αt\rho = \rho_0 + \alpha t
  • d. ρ=ρ0(1−αt)\rho = \rho_0 (1 - \alpha t)

(3p)

4. Un conductor este parcurs de un curent electric cu intensitatea I=20 mAI = 20\text{ mA}. Sarcina electrică totală transportată prin secțiunea transversală a conductorului în Δt=5 min\Delta t = 5\text{ min} este:

  • a. 100 C100\text{ C}
  • b. 72 C72\text{ C}
  • c. 12 C12\text{ C}
  • d. 6 C6\text{ C}

(3p)

5. În figura alăturată este reprezentată tensiunea la bornele unei baterii în funcție de intensitatea curentului electric care trece prin aceasta. Tensiunea electromotoare a bateriei are valoarea:

Graficul U(I) pentru o baterie

  • a. 24 V24\text{ V}
  • b. 16 V16\text{ V}
  • c. 1,5 V1,5\text{ V}
  • d. 0,6 V0,6\text{ V}

(3p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Produsul U⋅IU \cdot I definește puterea electrică PP, a cărei unitate de măsură în S.I. este wattul (W\text{W}).
  • Raportul WelΔt\frac{W_{\text{el}}}{\Delta t} reprezintă de asemenea puterea electrică consumată în intervalul de timp Δt\Delta t:
[WelΔt]=Js=W=[U⋅I]\left[\frac{W_{\text{el}}}{\Delta t}\right] = \frac{\text{J}}{\text{s}} = \text{W} = [U \cdot I]
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns d (3 puncte)

  • Randamentul transferului de energie într-un circuit electric simplu este dat de raportul dintre puterea utilă debitată pe consumatorul RR și puterea totală debitată de sursă:
η=RR+r\eta = \frac{R}{R + r}
  • Înlocuind R=3rR = 3r:
η=3r3r+r=3r4r=34=0,75=75%\eta = \frac{3r}{3r + r} = \frac{3r}{4r} = \frac{3}{4} = 0,75 = 75\%
  • Răspuns corect: d.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • Variația rezistivității electrice a metalelor în funcție de temperatura exprimată în grade Celsius tt este dată de legea liniară:
ρ=ρ0(1+αt)\rho = \rho_0(1 + \alpha t)

unde ρ0\rho_0 este rezistivitatea la 0∘C0^\circ\text{C}, iar α\alpha este coeficientul de temperatură al rezistivității.

  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Transformăm mărimile în unități S.I.:
I=20 mA=20⋅10−3 A=0,02 AI = 20\text{ mA} = 20 \cdot 10^{-3}\text{ A} = 0,02\text{ A} Δt=5 min=5⋅60 s=300 s\Delta t = 5\text{ min} = 5 \cdot 60\text{ s} = 300\text{ s}
  • Sarcina electrică totală transportată este:
q=I⋅Δt=0,02 A⋅300 s=6 Cq = I \cdot \Delta t = 0,02\text{ A} \cdot 300\text{ s} = 6\text{ C}
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Ecuația caracteristicii curent-tensiune a sursei este:
U=E−IrU = E - Ir
  • La funcționarea în gol (fără curent prin sursă, I=0I = 0), tensiunea la borne egalează tensiunea electromotoare: U(0)=EU(0) = E.
  • Din graficul U(I)U(I), intersecția dreptei cu axa ordonatei (I=0I = 0) are loc la valoarea U=24 VU = 24\text{ V}.
  • Deci tensiunea electromotoare este E=24 VE = 24\text{ V}.
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Trei rezistoare, având rezistențele electrice R1=10 ΩR_1 = 10\ \Omega, R2=12 ΩR_2 = 12\ \Omega și R3=18 ΩR_3 = 18\ \Omega sunt conectate la bornele unei surse de tensiune având E=24 VE = 24\text{ V} și r=0,5 Ωr = 0,5\ \Omega, ca în schema din figura alăturată. Instrumentele de măsură conectate în circuit sunt considerate ideale (RA=0R_A = 0, RV→∞R_V \to \infty).

Schema circuitului electric cu trei rezistoare, sursă, ampermetru și voltmetru

a. Calculați valoarea rezistenței electrice echivalente a circuitului exterior sursei. (4p)

b. Determinați valoarea intensității curentului electric indicat de ampermetru. (4p)

c. Calculați valoarea tensiunii electrice indicate de voltmetru. (4p)

d. Se conectează voltmetrul în locul ampermetrului. Precizați noua valoare a tensiunii indicate de voltmetru. (3p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea

Cerința a: Rezistența electrică echivalentă exterioară (4 puncte)

  • Rezistoarele R2R_2 și R3R_3 sunt conectate în serie pe aceeași latură a triunghiului:
R23=R2+R3=12 Ω+18 Ω=30 ΩR_{23} = R_2 + R_3 = 12\ \Omega + 18\ \Omega = 30\ \Omega

(1 punct)

  • Gruparea serie (R2+R3)(R_2 + R_3) este conectată în paralel cu rezistorul R1R_1:
Re=R1⋅R23R1+R23R_e = \frac{R_1 \cdot R_{23}}{R_1 + R_{23}}

(2 puncte)

  • Calculăm rezistența echivalentă:
Re=10 Ω⋅30 Ω10 Ω+30 Ω=30040=7,5 ΩR_e = \frac{10\ \Omega \cdot 30\ \Omega}{10\ \Omega + 30\ \Omega} = \frac{300}{40} = 7,5\ \Omega

(1 punct - rezultat final: Re=7,5 ΩR_e = 7,5\ \Omega)

Cerința b: Intensitatea curentului indicat de ampermetru (4 puncte)

  • Ampermetrul ideal (RA=0R_A = 0) este conectat pe ramura principală, în serie cu sursa, indicând intensitatea curentului total II.
  • Aplicăm legea lui Ohm pentru întregul circuit:
I=ERe+rI = \frac{E}{R_e + r}

(3 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice:
I=24 V7,5 Ω+0,5 Ω=248=3 AI = \frac{24\text{ V}}{7,5\ \Omega + 0,5\ \Omega} = \frac{24}{8} = 3\text{ A}

(1 punct - rezultat final: I=3 AI = 3\text{ A})

Cerința c: Tensiunea electrică indicată de voltmetru (4 puncte)

  • Tensiunea la bornele circuitului exterior (la bornele grupării paralele) este:
U=I⋅Re=3 A⋅7,5 Ω=22,5 VU = I \cdot R_e = 3\text{ A} \cdot 7,5\ \Omega = 22,5\text{ V}
  • Curentul total se împarte pe cele două ramuri paralele:
I=I1+I2I = I_1 + I_2

(1 punct)

  • Pe ramura serie formată din R2R_2 și R3R_3:
I1R1=I2R23  ⟹  I2=UR23=22,5 V30 Ω=0,75 AI_1 R_1 = I_2 R_{23} \implies I_2 = \frac{U}{R_{23}} = \frac{22,5\text{ V}}{30\ \Omega} = 0,75\text{ A}

(1 punct)

  • Voltmetrul ideal (RV→∞R_V \to \infty) este legat în paralel pe rezistorul R2R_2, indicând căderea de tensiune de pe acesta:
UV=UR2=I2R2U_V = U_{R2} = I_2 R_2

(1 punct)

  • Calcul numeric:
UR2=0,75 A⋅12 Ω=9 VU_{R2} = 0,75\text{ A} \cdot 12\ \Omega = 9\text{ V}

(1 punct - rezultat final: UV=9 VU_V = 9\text{ V})

Cerința d: Tensiunea indicată de voltmetru conectat în locul ampermetrului (3 puncte)

  • Dacă voltmetrul ideal (RV→∞R_V \to \infty) este conectat pe ramura principală în locul ampermetrului, rezistența sa extrem de mare blochează trecerea curentului prin circuit (I≈0I \approx 0).
  • Căderea de tensiune pe rezistența internă este nulă (Ir=0I r = 0), astfel că voltmetrul măsoară direct tensiunea electromotoare EE a sursei:
UV=EU_V = E

(2 puncte)

  • Valoarea indicată este:
UV=24 VU_V = 24\text{ V}

(1 punct - rezultat final: UV=24 VU_V = 24\text{ V})

Subiectul al III-lea (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Cele două becuri au valorile nominale P1=20 WP_1 = 20\text{ W} și U=10 VU = 10\text{ V}, respectiv P2=25 WP_2 = 25\text{ W} și U=10 VU = 10\text{ V}. Tensiunea electromotoare a bateriei este E=25 VE = 25\text{ V}, iar rezistența interioară este necunoscută. Se constată că ambele becuri funcționează la parametrii nominali.

Schema circuitului cu două becuri și un rezistor conectate la o baterie

Determinați:

a. valoarea rezistenței becului 1 în regim nominal de funcționare; (3p)

b. căldura degajată în rezistorul R în intervalul de timp Δt=5 min\Delta t = 5\text{ min}; (4p)

c. raportul dintre energia consumată împreună de cele două becuri și energia totală dezvoltată de baterie în același interval de timp; (4p)

d. rezistența interioară a bateriei. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea

Cerința a: Rezistența becului 1 în regim nominal (3 puncte)

  • Din relația puterii nominale P1=U12R1P_1 = \frac{U_1^2}{R_1}, exprimăm rezistența becului:
R1=U12P1R_1 = \frac{U_1^2}{P_1}

(2 puncte)

  • Calculăm rezistența electrică a becului 1:
R1=(10 V)220 W=10020=5 ΩR_1 = \frac{(10\text{ V})^2}{20\text{ W}} = \frac{100}{20} = 5\ \Omega

(1 punct - rezultat final: R1=5 ΩR_1 = 5\ \Omega)

Cerința b: Căldura degajată în rezistorul R în Δt=5 min\Delta t = 5\text{ min} (4 puncte)

  • Becul B2B_2 se află pe ramura principală în serie cu sursa, deci curentul total din circuit este curentul nominal al becului B2B_2:
I=I2=P2U2=25 W10 V=2,5 AI = I_2 = \frac{P_2}{U_2} = \frac{25\text{ W}}{10\text{ V}} = 2,5\text{ A}
  • Curentul nominal prin becul B1B_1 este:
I1=P1U1=20 W10 V=2,0 AI_1 = \frac{P_1}{U_1} = \frac{20\text{ W}}{10\text{ V}} = 2,0\text{ A}
  • Deoarece rezistorul RR este legat în paralel cu becul B1B_1, tensiunea pe acesta este UR=U1=10 VU_R = U_1 = 10\text{ V}, iar curentul prin el rezultă din prima teoremă a lui Kirchhoff:
IR=I−I1=P2U−P1U=2,5 A−2,0 A=0,5 AI_R = I - I_1 = \frac{P_2}{U} - \frac{P_1}{U} = 2,5\text{ A} - 2,0\text{ A} = 0,5\text{ A}

(2 puncte)

  • Intervalul de timp în unități S.I. este Δt=5 min=300 s\Delta t = 5\text{ min} = 300\text{ s}. Căldura degajată în rezistorul RR este:
QR=UR⋅IR⋅ΔtQ_R = U_R \cdot I_R \cdot \Delta t

(1 punct)

  • Calcul numeric:
QR=10 V⋅0,5 A⋅300 s=1500 J=1,5 kJQ_R = 10\text{ V} \cdot 0,5\text{ A} \cdot 300\text{ s} = 1500\text{ J} = 1,5\text{ kJ}

(1 punct - rezultat final: QR=1,5 kJQ_R = 1,5\text{ kJ})

Cerința c: Raportul dintre energia becurilor și energia totală a bateriei (4 puncte)

  • Puterea totală consumată de ambele becuri este:
Pbecuri=P1+P2=20 W+25 W=45 WP_{\text{becuri}} = P_1 + P_2 = 20\text{ W} + 25\text{ W} = 45\text{ W}
  • Energia consumată de cele două becuri în intervalul Δt\Delta t este Wbecuri=(P1+P2)ΔtW_{\text{becuri}} = (P_1 + P_2)\Delta t.
  • Energia totală dezvoltată de sursă în același interval este Wtotal=E⋅I⋅Δt=E⋅I2⋅ΔtW_{\text{total}} = E \cdot I \cdot \Delta t = E \cdot I_2 \cdot \Delta t, unde I2=P2UI_2 = \frac{P_2}{U}:
I2=P2U=2,5 AI_2 = \frac{P_2}{U} = 2,5\text{ A}

(1 punct)

  • Raportul energiilor este:
k=WbecuriWtotal=P1+P2E⋅I2k = \frac{W_{\text{becuri}}}{W_{\text{total}}} = \frac{P_1 + P_2}{E \cdot I_2}

(2 puncte)

  • Calculăm valoarea raportului:
k=20 W+25 W25 V⋅2,5 A=45 W62,5 W=0,72k = \frac{20\text{ W} + 25\text{ W}}{25\text{ V} \cdot 2,5\text{ A}} = \frac{45\text{ W}}{62,5\text{ W}} = 0,72

(1 punct - rezultat final: k=0,72k = 0,72)

Cerința d: Rezistența interioară a bateriei (4 puncte)

  • Tensiunea la bornele exterioare ale bateriei este suma căderilor de tensiune de pe gruparea paralelă și de pe becul B2B_2:
Uext=U1+U2=10 V+10 V=20 VU_{\text{ext}} = U_1 + U_2 = 10\text{ V} + 10\text{ V} = 20\text{ V}
  • Căderea de tensiune interioară pe baterie este:
u=E−Uext=25 V−20 V=5 Vu = E - U_{\text{ext}} = 25\text{ V} - 20\text{ V} = 5\text{ V}

(2 puncte)

  • Rezistența interioară se calculează din legea lui Ohm pe rezistența internă:
u=I2⋅r  ⟹  r=uI2u = I_2 \cdot r \implies r = \frac{u}{I_2}

(1 punct)

  • Înlocuind valorile:
r=5 V2,5 A=2 Ωr = \frac{5\text{ V}}{2,5\text{ A}} = 2\ \Omega

(1 punct - rezultat final: r=2 Ωr = 2\ \Omega)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Un obiect luminos este așezat în fața unei lentile subțiri. Imaginea formată de lentilă este reală, mai mare decât obiectul. Convergența lentilei este:

  • a. nulă
  • b. pozitivă
  • c. negativă
  • d. nu se poate preciza

(3p)

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale de fizică, relația corectă pentru mărirea liniară transversală dată de o lentilă subțire este:

  • a. β=f−x2f\beta = \frac{f - x_2}{f}
  • b. β=f+x2fx2\beta = \frac{f + x_2}{f x_2}
  • c. β=x2−fx2\beta = \frac{x_2 - f}{x_2}
  • d. β=fx2x2−f\beta = \frac{f x_2}{x_2 - f}

(3p)

3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii exprimate prin raportul c/νc / \nu dintre viteza luminii în vid și frecvența radiației este:

  • a. s\text{s}
  • b. s−1\text{s}^{-1}
  • c. m\text{m}
  • d. m⋅s−1\text{m}\cdot\text{s}^{-1}

(3p)

4. O rază de lumină, care provine dintr-un mediu de indice de refracție nn, cade, sub unghiul de incidență i=45∘i = 45^\circ, pe suprafața plană de separație dintre acest mediu și aer (naer≅1n_{\text{aer}} \cong 1). După refracție, raza de lumină se propagă de-a lungul suprafeței de separație. Valoarea indicelui de refracție nn este aproximativ:

  • a. 22
  • b. 1,731,73
  • c. 1,51,5
  • d. 1,411,41

(3p)

5. Energia cinetică maximă a electronilor extrași prin efect fotoelectric extern depinde de frecvența radiației incidente conform graficului din figura alăturată. În aceste condiții, frecvența ν1\nu_1 a radiației incidente are valoarea:

Graficul energiei cinetice maxime în funcție de frecvență

  • a. 0,5⋅1015 Hz0,5 \cdot 10^{15}\text{ Hz}
  • b. 0,6⋅1015 Hz0,6 \cdot 10^{15}\text{ Hz}
  • c. 0,8⋅1015 Hz0,8 \cdot 10^{15}\text{ Hz}
  • d. 1,1⋅1015 Hz1,1 \cdot 10^{15}\text{ Hz}

(3p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Lentilele divergente formează întotdeauna imagini virtuale, drepte și micșorate pentru orice obiect real.
  • O imagine reală poate fi obținută exclusiv cu o lentilă convergentă (pentru poziții ale obiectului situate dincolo de focarul obiect, ∣x1∣>f|x_1| > f).
  • Lentila convergentă are distanța focală f>0f > 0, deci convergența sa este strict pozitivă:
C=1f>0C = \frac{1}{f} > 0
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Din formula fundamentală a lentilelor subțiri:
1x2−1x1=1f  ⟹  1x1=1x2−1f=f−x2fx2\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f} \implies \frac{1}{x_1} = \frac{1}{x_2} - \frac{1}{f} = \frac{f - x_2}{f x_2}
  • Exprimăm mărirea liniară transversală β=x2x1\beta = \frac{x_2}{x_1}:
β=x2⋅1x1=x2⋅f−x2fx2=f−x2f\beta = x_2 \cdot \frac{1}{x_1} = x_2 \cdot \frac{f - x_2}{f x_2} = \frac{f - x_2}{f}
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns c (3 puncte)

  • Relația de legătură dintre viteza undei, frecvență și lungimea de undă este c=λ⋅νc = \lambda \cdot \nu.
  • Raportul c/νc / \nu reprezintă lungimea de undă în vid a radiației:
λ=cν\lambda = \frac{c}{\nu}
  • Unitatea de măsură în S.I. este metrul (m\text{m}):
[cν]=m/ss−1=m\left[\frac{c}{\nu}\right] = \frac{\text{m/s}}{\text{s}^{-1}} = \text{m}
  • Răspuns corect: c.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Raza se refractă de-a lungul suprafeței de separație, ceea ce înseamnă că unghiul de refracție este r=90∘r = 90^\circ, iar unghiul de incidență i=45∘i = 45^\circ este unghiul limită de reflexie totală (i=ℓi = \ell).
  • Aplicând legea a doua a refracției:
nsin⁡i=naersin⁡90∘  ⟹  nsin⁡45∘=1n \sin i = n_{\text{aer}} \sin 90^\circ \implies n \sin 45^\circ = 1
  • Calculăm indicele de refracție nn:
n=1sin⁡45∘=122=2≅1,41n = \frac{1}{\sin 45^\circ} = \frac{1}{\frac{\sqrt{2}}{2}} = \sqrt{2} \cong 1,41
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Conform ecuației lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern:
hν=Lext+Ec max⁡=hν0+Ec max⁡h\nu = L_{\text{ext}} + E_{c\,\max} = h\nu_0 + E_{c\,\max}
  • Din grafic, frecvența de prag la care Ec max⁡=0E_{c\,\max} = 0 este ν0=5⋅1014 Hz\nu_0 = 5 \cdot 10^{14}\text{ Hz}.
  • La frecvența ν1\nu_1, energia cinetică maximă este Ec max⁡=3,96⋅10−19 JE_{c\,\max} = 3,96 \cdot 10^{-19}\text{ J}:
h(ν1−ν0)=Ec max⁡  ⟹  ν1−ν0=Ec max⁡hh(\nu_1 - \nu_0) = E_{c\,\max} \implies \nu_1 - \nu_0 = \frac{E_{c\,\max}}{h} ν1−ν0=3,96⋅10−19 J6,6⋅10−34 J⋅s=0,6⋅1015 Hz=6⋅1014 Hz\nu_1 - \nu_0 = \frac{3,96 \cdot 10^{-19}\text{ J}}{6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}} = 0,6 \cdot 10^{15}\text{ Hz} = 6 \cdot 10^{14}\text{ Hz}
  • Frecvența ν1\nu_1 este:
ν1=5⋅1014 Hz+6⋅1014 Hz=11⋅1014 Hz=1,1⋅1015 Hz\nu_1 = 5 \cdot 10^{14}\text{ Hz} + 6 \cdot 10^{14}\text{ Hz} = 11 \cdot 10^{14}\text{ Hz} = 1,1 \cdot 10^{15}\text{ Hz}
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Două lentile subțiri A și B, cu distanțele focale fA=20 cmf_A = 20\text{ cm} și fBfA=−0,5\frac{f_B}{f_A} = -0,5, alipite, sunt centrate pe aceeași axă optică principală. Un obiect luminos liniar cu înălțimea y1=2 cmy_1 = 2\text{ cm} se află la 20 cm20\text{ cm} în fața lentilei A, perpendicular pe axa optică principală a sistemului.

a. Calculați convergența sistemului de lentile alipite. (3p)

b. Calculați distanța la care se formează imaginea obiectului luminos față de sistemul optic format de lentilele alipite. (4p)

c. Calculați înălțimea imaginii date de sistemul celor două lentile alipite. (4p)

d. Realizați un desen prin care să evidențiați construcția imaginii, pentru obiectul luminos considerat, în situația descrisă în problemă. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea

Cerința a: Convergența sistemului de lentile alipite (3 puncte)

  • Distanțele focale ale celor două lentile exprimate în metri sunt:
fA=20 cm=0,2 mf_A = 20\text{ cm} = 0,2\text{ m} fB=−0,5⋅fA=−0,5⋅20 cm=−10 cm=−0,1 mf_B = -0,5 \cdot f_A = -0,5 \cdot 20\text{ cm} = -10\text{ cm} = -0,1\text{ m}
  • Convergența unui sistem format din lentile subțiri alipite este suma convergențelor lentilelor componente:
Csistem=1fA+1fBC_{\text{sistem}} = \frac{1}{f_A} + \frac{1}{f_B}

(2 puncte)

  • Calculăm convergența sistemului:
Csistem=10,2 m+1−0,1 m=5 m−1−10 m−1=−5 m−1C_{\text{sistem}} = \frac{1}{0,2\text{ m}} + \frac{1}{-0,1\text{ m}} = 5\text{ m}^{-1} - 10\text{ m}^{-1} = -5\text{ m}^{-1}

(1 punct - rezultat final: Csistem=−5 m−1C_{\text{sistem}} = -5\text{ m}^{-1})

Cerința b: Distanța la care se formează imaginea (4 puncte)

  • Obiectul luminos se află în fața sistemului la distanța de 20 cm20\text{ cm}, deci coordonata sa pe axa optică este x1=−20 cm=−0,2 mx_1 = -20\text{ cm} = -0,2\text{ m}.
  • Aplicăm formula fundamentală a lentilelor subțiri pentru sistemul echivalent:
1x2−1x1=Csistem\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = C_{\text{sistem}}

(3 puncte)

  • Exprimăm 1x2\frac{1}{x_2}:
1x2=Csistem+1x1=−5 m−1+1−0,2 m=−5−5=−10 m−1\frac{1}{x_2} = C_{\text{sistem}} + \frac{1}{x_1} = -5\text{ m}^{-1} + \frac{1}{-0,2\text{ m}} = -5 - 5 = -10\text{ m}^{-1} x2=−110 m=−0,1 m=−10 cmx_2 = -\frac{1}{10}\text{ m} = -0,1\text{ m} = -10\text{ cm}

(1 punct - rezultat final: x2=−10 cmx_2 = -10\text{ cm})

Imaginea este virtuală și se formează la distanța de 10 cm10\text{ cm} în fața sistemului de lentile.

Cerința c: Înălțimea imaginii (4 puncte)

  • Formula măririi liniare transversale pentru o lentilă subțire este:
β=y2y1=x2x1\beta = \frac{y_2}{y_1} = \frac{x_2}{x_1}

(3 puncte)

  • Înlocuind valorile coordonatelor:
y2y1=−10 cm−20 cm=0,5\frac{y_2}{y_1} = \frac{-10\text{ cm}}{-20\text{ cm}} = 0,5
  • Înălțimea imaginii este:
y2=0,5⋅y1=0,5⋅2 cm=1 cmy_2 = 0,5 \cdot y_1 = 0,5 \cdot 2\text{ cm} = 1\text{ cm}

(1 punct - rezultat final: y2=1 cmy_2 = 1\text{ cm})

Imaginea este dreaptă (y2>0y_2 > 0) și micșorată la jumătatea înălțimii obiectului.

Cerința d: Construcția grafică a imaginii (4 puncte)

  • Sistemul echivalent se comportă ca o lentilă divergentă cu distanța focală f=1Csistem=−0,2 m=−20 cmf = \frac{1}{C_{\text{sistem}}} = -0,2\text{ m} = -20\text{ cm}.
  • Pentru construirea imaginii obiectului luminos ABAB (AA pe axa optică la x1=−20 cmx_1 = -20\text{ cm}, BB deasupra axei la y1=2 cmy_1 = 2\text{ cm}):
    1. O rază care pornește din BB paralelă cu axa optică principală se refractă divergent, astfel încât prelungirea sa trece prin focarul obiect-imagine F2F_2 (x=−20 cmx = -20\text{ cm}).
    2. O rază care pornește din BB și trece prin centrul optic OO traversează sistemul nedeviată.
    3. Intersecția razei centrale cu prelungirea razei refractate determină vârful B′B' al imaginii la x2=−10 cmx_2 = -10\text{ cm} și y2=1 cmy_2 = 1\text{ cm}.

Construcția geometrică a imaginii prin sistemul divergent

(Se acordă 4 puncte pentru realizarea completă și corectă a construcției grafice a imaginii).

Subiectul al III-lea (15 puncte)

O sursă de lumină monocromatică și coerentă S1S_1 este așezată pe axa de simetrie a unui dispozitiv Young. Figura de interferență se observă pe un ecran așezat paralel cu planul fantelor, la distanța D=3 mD = 3\text{ m} de acesta. Distanța dintre cele două fante este 2ℓ=1,2 mm2\ell = 1,2\text{ mm}. Distanța dintre maximul de ordinul doi aflat de o parte a franjei centrale și maximul de ordinul patru aflat de cealaltă parte a franjei centrale este d=9 mmd = 9\text{ mm}.

a. Calculați valoarea interfranjei. (4p)

b. Determinați lungimea de undă a radiației luminoase utilizate. (4p)

c. Sursa de lumină S1S_1 este înlocuită cu altă sursă de lumină monocromatică, S2S_2. Se observă că maximul de ordinul trei obținut folosind sursa S2S_2 se formează exact în același loc în care se forma, utilizând sursa S1S_1, a treia franjă întunecoasă. Determinați lungimea de undă a radiației emise de sursa S2S_2. (4p)

d. Determinați deplasarea figurii de interferență dacă una dintre fante se acoperă cu o lamă cu fețe plane și paralele, cu grosimea e=0,04 mme = 0,04\text{ mm}, confecționată din sticlă cu indicele de refracție n=1,5n = 1,5. (3p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea

Cerința a: Calculul interfranjei (4 puncte)

  • Poziția maximului de ordinul kk față de maximul central este dată de relația:
xk=k⋅ix_k = k \cdot i

(1 punct)

  • Maximul de ordinul doi se află la xk1=2ix_{k1} = 2i, iar maximul de ordinul patru de cealaltă parte se află la xk2=−4ix_{k2} = -4i:
k1=2,k2=4k_1 = 2, \quad k_2 = 4

(1 punct)

  • Distanța dintre cele două maxime este:
d=xk1+∣xk2∣=(k1+k2)⋅i=(2+4)⋅i=6id = x_{k1} + |x_{k2}| = (k_1 + k_2) \cdot i = (2 + 4) \cdot i = 6i

(1 punct)

  • Calculăm interfranja ii:
i=d6=9 mm6=1,5 mm=1,5⋅10−3 mi = \frac{d}{6} = \frac{9\text{ mm}}{6} = 1,5\text{ mm} = 1,5 \cdot 10^{-3}\text{ m}

(1 punct - rezultat final: i=1,5 mmi = 1,5\text{ mm})

Cerința b: Lungimea de undă a radiației luminoase (4 puncte)

  • Formula interfranjei în dispozitivul Young este:
i=λD2ℓi = \frac{\lambda D}{2\ell}

(3 puncte)

  • Exprimăm lungimea de undă λ\lambda:
λ=i⋅2ℓD\lambda = \frac{i \cdot 2\ell}{D}
  • Înlocuim valorile numerice exprimate în metri (2ℓ=1,2⋅10−3 m2\ell = 1,2 \cdot 10^{-3}\text{ m}, D=3 mD = 3\text{ m}):
λ=1,5⋅10−3 m⋅1,2⋅10−3 m3 m=1,8⋅10−63=0,6⋅10−6 m=600 nm\lambda = \frac{1,5 \cdot 10^{-3}\text{ m} \cdot 1,2 \cdot 10^{-3}\text{ m}}{3\text{ m}} = \frac{1,8 \cdot 10^{-6}}{3} = 0,6 \cdot 10^{-6}\text{ m} = 600\text{ nm}

(1 punct - rezultat final: λ=600 nm\lambda = 600\text{ nm})

Cerința c: Lungimea de undă a sursei S2S_2 (4 puncte)

  • Poziția franjelor întunecoase (minime de interferență) pentru sursa S1S_1 este dată de formula xmin=(2k+1)i2x_{\text{min}} = (2k + 1)\frac{i}{2}. A treia franjă întunecoasă (corespunzătoare indicelui k=2k = 2, adică franjele la 0,5i0,5i, 1,5i1,5i și 2,5i2,5i) se află la coordonata:
xmin,3=2,5⋅ix_{\text{min},3} = 2,5 \cdot i
  • Maximul de ordinul trei pentru sursa S2S_2 se formează la:
x3′=3⋅i′x'_{3} = 3 \cdot i'
  • Condiția de coincidență spațială este:
3⋅i′=2,5⋅i3 \cdot i' = 2,5 \cdot i

(2 puncte)

  • Exprimăm interfranja i′i' în funcție de lungimea de undă λ′\lambda':
i′=λ′D2ℓi' = \frac{\lambda' D}{2\ell}

(1 punct)

  • Deoarece DD și 2ℓ2\ell sunt constante, relația devine:
3λ′=2,5λ  ⟹  λ′=2,53λ=56λ3 \lambda' = 2,5 \lambda \implies \lambda' = \frac{2,5}{3}\lambda = \frac{5}{6}\lambda λ′=56⋅600 nm=500 nm\lambda' = \frac{5}{6} \cdot 600\text{ nm} = 500\text{ nm}

(1 punct - rezultat final: λ′=500 nm\lambda' = 500\text{ nm})

Cerința d: Deplasarea figurii de interferență la acoperirea unei fante (3 puncte)

  • Introducerea lamei cu fețe plane paralele de grosime ee și indice nn pe drumul optic al uneia dintre fante determină o diferență suplimentară de drum optic:
Δδ=(n−1)e\Delta\delta = (n - 1)e
  • Deplasarea Δx\Delta x a întregii figuri de interferență pe ecran este:
Δx=D2ℓ(n−1)e\Delta x = \frac{D}{2\ell}(n - 1)e

(2 puncte)

  • Calculăm numeric cu e=0,04 mm=4⋅10−5 me = 0,04\text{ mm} = 4 \cdot 10^{-5}\text{ m}, n=1,5n = 1,5, 2ℓ=1,2⋅10−3 m2\ell = 1,2 \cdot 10^{-3}\text{ m} și D=3 mD = 3\text{ m}:
Δx=3 m1,2⋅10−3 m⋅(1,5−1)⋅4⋅10−5 m=2500⋅0,5⋅4⋅10−5 m=5⋅10−2 m\Delta x = \frac{3\text{ m}}{1,2 \cdot 10^{-3}\text{ m}} \cdot (1,5 - 1) \cdot 4 \cdot 10^{-5}\text{ m} = 2500 \cdot 0,5 \cdot 4 \cdot 10^{-5}\text{ m} = 5 \cdot 10^{-2}\text{ m} Δx=5 cm=50 mm\Delta x = 5\text{ cm} = 50\text{ mm}

(1 punct - rezultat final: Δx=5⋅10−2 m\Delta x = 5 \cdot 10^{-2}\text{ m})