BACEduHub
fizicaTehnologicăAnul 2026Sesiunea August (Toamnă)

Bacalaureat 2026 - Fizică Tehnologică - Sesiunea August (Toamnă)

Spațiu Publicitar (Google AdSense)Reclamele vor fi încărcate aici

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Dacă modulul vitezei unui corp care se mișcă rectiliniu scade, atunci:

  • a. lucrul mecanic efectuat de forța rezultantă care acționează asupra corpului este negativ
  • b. lucrul mecanic efectuat de forța rezultantă care acționează asupra corpului este nul
  • c. energia cinetică a corpului crește
  • d. energia cinetică a corpului rămâne constantă (3p)

2. Asupra unui corp având masa mm, care se deplasează cu viteza vv, acționează o forță de tracțiune FF, care efectuează lucrul mecanic LL în intervalul de timp Δt\Delta t. Relația de definiție a puterii mecanice medii este:

  • a. P=mvP = m \cdot v
  • b. P=LΔtP = L \cdot \Delta t
  • c. P=LΔtP = \frac{L}{\Delta t}
  • d. P=FΔtP = F \cdot \Delta t (3p)

3. Dacă aa este accelerația unui corp, iar dd este distanța parcursă, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin 2ad\sqrt{2 \cdot a \cdot d} este:

  • a. N\text{N}
  • b. W\text{W}
  • c. J\text{J}
  • d. ms1\text{m}\cdot\text{s}^{-1} (3p)

4. Constanta elastică a unui resort are valoarea k=27,5 N/cmk = 27{,}5\text{ N/cm}. Valoarea constantee elastice, exprimată în unități de măsură din S.I., este:

  • a. 2750 N/m2750\text{ N/m}
  • b. 275 N/m275\text{ N/m}
  • c. 2,75 N/m2{,}75\text{ N/m}
  • d. 0,275 N/m0{,}275\text{ N/m} (3p)

5. Un corp se deplasează rectiliniu astfel încât viteza acestuia variază în funcție de timp conform graficului din figura alăturată.

Grafic variație viteză funcție de timp v(t)

Modulul accelerației corpului are valoarea:

  • a. 2,4 m/s22{,}4\text{ m/s}^2
  • b. 1,4 m/s21{,}4\text{ m/s}^2
  • c. 1,0 m/s21{,}0\text{ m/s}^2
  • d. 0,7 m/s20{,}7\text{ m/s}^2 (3p)
Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Justificare Itemii 1-5:

  1. Răspuns corect: a (3 puncte)

    • Teorema variației energiei cinetice precizează că ΔEc=Lrez\Delta E_{\text{c}} = L_{\text{rez}}.
    • Dacă viteza scade (v<v0v < v_0), atunci energia cinetică scade (ΔEc<0\Delta E_{\text{c}} < 0), ceea ce înseamnă că lucrul mecanic al forței rezultante este negativ (Lrez<0L_{\text{rez}} < 0, forță rezistentă).
  2. Răspuns corect: c (3 puncte)

    • Puterea mecanică medie reprezintă lucrul mecanic efectuat în unitatea de timp: P=LΔtP = \frac{L}{\Delta t}.
  3. Răspuns corect: d (3 puncte)

    • Din formula lui Galilei pentru mișcarea rectilinie uniform variată cu pornire din repaus, v2=2ad    v=2adv^2 = 2 \cdot a \cdot d \implies v = \sqrt{2 \cdot a \cdot d}. Mărimea reprezintă o viteză, având ca unitate de măsură în S.I. m/s=ms1\text{m/s} = \text{m}\cdot\text{s}^{-1}.
  4. Răspuns corect: a (3 puncte)

    • Transformăm din N/cm\text{N/cm} în unități fundamentale S.I. (N/m\text{N/m}):
    k=27,5 N/cm=27,5 N102 m=2750 N/mk = 27{,}5\text{ N/cm} = \frac{27{,}5\text{ N}}{10^{-2}\text{ m}} = 2750\text{ N/m}
  5. Răspuns corect: b (3 puncte)

    • Din graficul v(t)v(t), viteza corpului crește liniar de la v0=0v_0 = 0 la v=7 m/sv = 7\text{ m/s} în intervalul de timp de la t=0t = 0 la t=5 st = 5\text{ s}.
    • Modulul accelerației este panta dreptei:
    a=ΔvΔt=7 m/s05 s0=1,4 m/s2a = \frac{\Delta v}{\Delta t} = \frac{7\text{ m/s} - 0}{5\text{ s} - 0} = 1{,}4\text{ m/s}^2

Subiectul II (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentat un sistem mecanic format din două corpuri cu masele m=2 kgm = 2\text{ kg} și M=3 kgM = 3\text{ kg}, așezate pe un plan înclinat care formează cu orizontala unghiul α37\alpha \approx 37^\circ (sinα=0,6\sin\alpha = 0{,}6; cosα=0,8\cos\alpha = 0{,}8). Cele două corpuri sunt legate printr-un fir inextensibil, cu masa neglijabilă. Asupra corpului de masă MM acționează o forță FF, orientată orizontal, astfel încât corpurile urcă, cu accelerația a=2 m/s2a = 2\text{ m/s}^2, de-a lungul suprafeței planului înclinat. Forțele de frecare sunt neglijabile.

Sistem mecanic pe plan înclinat cu două corpuri

Cerințe:

  • a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului de masă mm. (3p)
  • b. Determinați valoarea reacțiunii normale exercitate de planul înclinat asupra corpului de masă mm. (4p)
  • c. Calculați valoarea tensiunii din fir. (4p)
  • d. Determinați valoarea forței FF. (4p)
Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul II Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (3 puncte):
    • Corpul mm urcă accelerat de-a lungul planului înclinat tras de fir. Frecările fiind neglijabile, forțele aplicate sunt:
      • Greutatea G\vec{G}, orientată vertical în jos (descompusă didactic în componenta tangențială Gt\vec{G}_{\text{t}} de-a lungul planului în jos și componenta normală Gn\vec{G}_{\text{n}} perpendiculară pe plan în jos);
      • Reacțiunea normală a planului N\vec{N}, perpendiculară pe plan în sus;
      • Tensiunea din fir T\vec{T}, orientată paralel cu planul înclinat în sus (în sensul mișcării).

Diagrama didactică a forțelor pe corpul m

(3 puncte)

  1. Rezolvare cerința b) (4 puncte):

    • Pe direcția perpendiculară pe suprafața planului înclinat, corpul mm se află în echilibru mecanic:
    N=Gn=mgcosαN = G_{\text{n}} = m \cdot g \cdot \cos\alpha
    • Calcul numeric cu m=2 kgm = 2\text{ kg}, g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2 și cosα=0,8\cos\alpha = 0{,}8:
    N=2 kg10 m/s20,8=16 NN = 2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0{,}8 = 16\text{ N}

    (4 puncte)

  2. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Scriem principiul al doilea al dinamicii pentru corpul mm de-a lungul axei paralele cu planul înclinat (orientată în sus, în sensul mișcării):
    TGt=ma    Tmgsinα=maT - G_{\text{t}} = m \cdot a \implies T - m \cdot g \cdot \sin\alpha = m \cdot a
    • Exprimăm tensiunea TT:
    T=m(gsinα+a)T = m \cdot (g \cdot \sin\alpha + a)
    • Calcul numeric cu sinα=0,6\sin\alpha = 0{,}6 și a=2 m/s2a = 2\text{ m/s}^2:
    T=2 kg(10 m/s20,6+2 m/s2)=2(6+2)=16 NT = 2\text{ kg} \cdot (10\text{ m/s}^2 \cdot 0{,}6 + 2\text{ m/s}^2) = 2 \cdot (6 + 2) = 16\text{ N}

    (4 puncte)

  3. Rezolvare cerința d) (4 puncte):

    • Forța orizontală F\vec{F} acționează asupra corpului MM. Proiecția acesteia de-a lungul planului înclinat în sensul urcării este Ft=FcosαF_{\text{t}} = F \cdot \cos\alpha.
    • Ecuația de mișcare pentru corpul MM pe direcția planului înclinat este:
    FcosαTMgsinα=MaF \cdot \cos\alpha - T - M \cdot g \cdot \sin\alpha = M \cdot a
    • Exprimăm forța FF:
    Fcosα=T+M(gsinα+a)F \cdot \cos\alpha = T + M \cdot (g \cdot \sin\alpha + a)
    • Înlocuim datele numerice (M=3 kgM = 3\text{ kg}):
    F0,8=16 N+3 kg(100,6+2) m/s2=16+38=16+24=40 NF \cdot 0{,}8 = 16\text{ N} + 3\text{ kg} \cdot (10 \cdot 0{,}6 + 2)\text{ m/s}^2 = 16 + 3 \cdot 8 = 16 + 24 = 40\text{ N} F=40 N0,8=50 NF = \frac{40\text{ N}}{0{,}8} = 50\text{ N}

    (4 puncte)


Subiectul III (15 puncte)

Un corp cu masa m=2 kgm = 2\text{ kg}, considerat punctiform, este lansat din vârful AA al unui plan înclinat, cu viteza v0=4 m/sv_0 = 4\text{ m/s} orientată spre punctul BB, ca în figura alăturată. Planul înclinat ABAB formează cu orizontala unghiul α=30\alpha = 30^\circ și are înălțimea h=1 mh = 1\text{ m}. Corpul ajunge în punctul BB, aflat la baza planului înclinat, cu viteza v1=5 m/sv_1 = 5\text{ m/s}. Energia potențială gravitațională se consideră nulă la baza planului înclinat.

Corp lansat pe plan înclinat de la vârful A la baza B

Determinați:

  • a. energia potențială gravitațională a corpului în punctul AA; (4p)
  • b. energia cinetică a corpului în punctul BB; (4p)
  • c. lucrul mecanic efectuat de greutate pe porțiunea ABAB a planului înclinat; (3p)
  • d. lucrul mecanic efectuat de forța de frecare pe porțiunea ABAB a planului înclinat. (4p)
Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul III Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (4 puncte):

    • În punctul AA, corpul se află la înălțimea h=1 mh = 1\text{ m} față de nivelul de referință.
    • Energia potențială gravitațională este:
    EpA=mghE_{\text{p}A} = m \cdot g \cdot h
    • Calcul numeric:
    EpA=2 kg10 m/s21 m=20 JE_{\text{p}A} = 2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 1\text{ m} = 20\text{ J}

    (4 puncte)

  2. Rezolvare cerința b) (4 puncte):

    • În punctul BB, la baza planului, viteza corpului este v1=5 m/sv_1 = 5\text{ m/s}.
    • Energia cinetică a corpului este:
    EcB=mv122E_{\text{c}B} = \frac{m \cdot v_1^2}{2}
    • Calcul numeric:
    EcB=2 kg(5 m/s)22=25 JE_{\text{c}B} = \frac{2\text{ kg} \cdot (5\text{ m/s})^2}{2} = 25\text{ J}

    (4 puncte)

  3. Rezolvare cerința c) (3 puncte):

    • Lucrul mecanic al greutății depinde exclusiv de diferența de nivel între poziția inițială și cea finală. La coborâre, greutatea este o forță motoare:
    LG=mghL_G = m \cdot g \cdot h
    • Calcul numeric:
    LG=2 kg10 m/s21 m=20 JL_G = 2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 1\text{ m} = 20\text{ J}

    (3 puncte)

  4. Rezolvare cerința d) (4 puncte):

    • Aplicăm teorema variației energiei cinetice între punctele AA și BB:
    ΔEc=Ltot=LG+LFf\Delta E_{\text{c}} = L_{\text{tot}} = L_G + L_{F_{\text{f}}}
    • Energia cinetică inițială în punctul AA este:
    EcA=mv022=2 kg(4 m/s)22=16 JE_{\text{c}A} = \frac{m \cdot v_0^2}{2} = \frac{2\text{ kg} \cdot (4\text{ m/s})^2}{2} = 16\text{ J}
    • Variația energiei cinetice este:
    ΔEc=EcBEcA=25 J16 J=9 J\Delta E_{\text{c}} = E_{\text{c}B} - E_{\text{c}A} = 25\text{ J} - 16\text{ J} = 9\text{ J}
    • Deducem lucrul mecanic al forței de frecare:
    LFf=ΔEcLG=9 J20 J=11 JL_{F_{\text{f}}} = \Delta E_{\text{c}} - L_G = 9\text{ J} - 20\text{ J} = -11\text{ J}

    (4 puncte)


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,021023 mol1N_{\text{A}} = 6{,}02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 Jmol1K1R = 8{,}31\text{ J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: pV=νRTp \cdot V = \nu \cdot R \cdot T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. O cantitate constantă de gaz ideal se destinde lent într-un proces adiabatic. În acest proces:

  • a. lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior este nul
  • b. căldura schimbată de gaz cu mediul exterior este nulă
  • c. presiunea gazului rămâne constantă
  • d. temperatura gazului rămâne constantă (3p)

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia lucrului mecanic schimbat de o cantitate de gaz ideal cu mediul exterior în cursul unei transformări izobare este:

  • a. pΔVp \cdot \Delta V
  • b. VΔpV \cdot \Delta p
  • c. νCVΔT\nu \cdot C_V \cdot \Delta T
  • d. νCpΔT\nu \cdot C_p \cdot \Delta T (3p)

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin raportul Qmc\frac{Q}{m \cdot c} este:

  • a. Nm2\text{N}\cdot\text{m}^{-2}
  • b. JK1\text{J}\cdot\text{K}^{-1}
  • c. K\text{K}
  • d. mol\text{mol} (3p)

4. O cantitate ν=4 mol\nu = 4\text{ mol} de gaz ideal monoatomic (Cp=2,5RC_p = 2{,}5 R) este supusă unei transformări izobare, în cursul căreia temperatura gazului se modifică de la valoarea T1=280 KT_1 = 280\text{ K} la valoarea T2=290 KT_2 = 290\text{ K}. Căldura schimbată de gaz cu mediul exterior în cursul transformării este:

  • a. 831 J-831\text{ J}
  • b. 498 J-498\text{ J}
  • c. 498 J498\text{ J}
  • d. 831 J831\text{ J} (3p)

5. O cantitate dată de gaz ideal parcurge procesul 1231-2-3 reprezentat în coordonate VTV-T în figura alăturată.

Transformare gaz ideal 1-2-3 în coordonate V-T

Relația corectă dintre temperaturile gazului în stările 1, 2 și 3 este:

  • a. T1>T3>T2T_1 > T_3 > T_2
  • b. T1<T2<T3T_1 < T_2 < T_3
  • c. T1=T2<T3T_1 = T_2 < T_3
  • d. T1>T2=T3T_1 > T_2 = T_3 (3p)
Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Justificare Itemii 1-5:

  1. Răspuns corect: b (3 puncte)

    • O transformare adiabatică este, prin definiție, un proces care se desfășoară într-un sistem izolat termic de mediul exterior, fără schimb de căldură: Q=0Q = 0.
  2. Răspuns corect: a (3 puncte)

    • Într-o transformare la presiune constantă (p=ct.p = \text{ct.}), lucrul mecanic efectuat este L=p(V2V1)=pΔVL = p \cdot (V_2 - V_1) = p \cdot \Delta V.
  3. Răspuns corect: c (3 puncte)

    • Căldura absorbită este Q=mcΔT    Qmc=ΔTQ = m \cdot c \cdot \Delta T \implies \frac{Q}{m \cdot c} = \Delta T.
    • Unitatea de măsură a variației de temperatură în S.I. este Kelvinul (K\text{K}).
  4. Răspuns corect: d (3 puncte)

    • Căldura schimbată la presiune constantă este:
    Q=νCpΔT=ν(2,5R)(T2T1)Q = \nu \cdot C_p \cdot \Delta T = \nu \cdot (2{,}5 R) \cdot (T_2 - T_1)
    • Calcul numeric cu ν=4 mol\nu = 4\text{ mol}, ΔT=290 K280 K=10 K\Delta T = 290\text{ K} - 280\text{ K} = 10\text{ K}:
    Q=4 mol(2,58,31 J/(molK))10 K=108,3110=831 JQ = 4\text{ mol} \cdot (2{,}5 \cdot 8{,}31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)}) \cdot 10\text{ K} = 10 \cdot 8{,}31 \cdot 10 = 831\text{ J}
  5. Răspuns corect: a (3 puncte)

    • Pe axa orizontală a temperaturilor din graficul VTV-T, coordonatele termice ale stărilor respectă inegalitatea strictă: T1>T3>T2T_1 > T_3 > T_2.

Subiectul II (15 puncte)

Un vas cilindric orizontal, închis la ambele capete, este împărțit în două compartimente, separate prin intermediul unui piston subțire, termoizolant, etanș, care se poate mișca fără frecări. Inițial, pistonul este în echilibru mecanic. Primul compartiment are volumul V1=21 LV_1 = 21\text{ L} și conține o masă m1=84 gm_1 = 84\text{ g} de azot (μ1=28 g/mol\mu_1 = 28\text{ g/mol}), la temperatura T1=400 KT_1 = 400\text{ K}. În cel de-al doilea compartiment, având volumul V2=7 LV_2 = 7\text{ L}, se află argon (μ2=40 g/mol\mu_2 = 40\text{ g/mol}), la temperatura T2=320 KT_2 = 320\text{ K}. Ambele gaze sunt considerate ideale.

  • a. Calculați densitatea azotului. (3p)
  • b. Determinați numărul de molecule de azot. (4p)
  • c. Calculați cantitatea de argon. (4p)
  • d. Se aduce lent pistonul la mijlocul cilindrului și se blochează în această poziție. Apoi, azotul este răcit până la temperatura t3=7Ct_3 = 7^\circ\text{C}. Determinați presiunea azotului în această stare. (4p)
Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul II Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (3 puncte):

    • Masa și volumul azotului exprimate în unități S.I. sunt m1=84 g=0,084 kgm_1 = 84\text{ g} = 0{,}084\text{ kg} și V1=21 L=21103 m3=0,021 m3V_1 = 21\text{ L} = 21 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 0{,}021\text{ m}^3.
    • Densitatea azotului este:
    ρ1=m1V1\rho_1 = \frac{m_1}{V_1}
    • Calcul numeric:
    ρ1=0,084 kg0,021 m3=4 kg/m3\rho_1 = \frac{0{,}084\text{ kg}}{0{,}021\text{ m}^3} = 4\text{ kg/m}^3

    (3 puncte)

  2. Rezolvare cerința b) (4 puncte):

    • Cantitatea de substanță a azotului este:
    ν1=m1μ1=84 g28 g/mol=3 mol\nu_1 = \frac{m_1}{\mu_1} = \frac{84\text{ g}}{28\text{ g/mol}} = 3\text{ mol}
    • Numărul total de molecule este dat de formula:
    N1=ν1NAN_1 = \nu_1 \cdot N_{\text{A}}
    • Calcul numeric:
    N1=3 mol6,021023 molecule/mol181023 moleculeN_1 = 3\text{ mol} \cdot 6{,}02 \cdot 10^{23}\text{ molecule/mol} \approx 18 \cdot 10^{23}\text{ molecule}

    (4 puncte)

  3. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Pistonul fiind inițial în echilibru mecanic, presiunile din cele două compartimente sunt egale: p1=p2p_1 = p_2.
    • Scriem ecuațiile Clapeyron-Mendeleev pentru ambele compartimente:
    p1=ν1RT1V1șip2=ν2RT2V2p_1 = \frac{\nu_1 \cdot R \cdot T_1}{V_1} \quad \text{și} \quad p_2 = \frac{\nu_2 \cdot R \cdot T_2}{V_2}
    • Egalând presiunile:
    ν1RT1V1=ν2RT2V2    ν2=ν1T1T2V2V1\frac{\nu_1 \cdot R \cdot T_1}{V_1} = \frac{\nu_2 \cdot R \cdot T_2}{V_2} \implies \nu_2 = \nu_1 \cdot \frac{T_1}{T_2} \cdot \frac{V_2}{V_1}
    • Calcul numeric:
    ν2=3 mol400 K320 K7 L21 L=35413=1,25 mol\nu_2 = 3\text{ mol} \cdot \frac{400\text{ K}}{320\text{ K}} \cdot \frac{7\text{ L}}{21\text{ L}} = 3 \cdot \frac{5}{4} \cdot \frac{1}{3} = 1{,}25\text{ mol}

    (4 puncte)

  4. Rezolvare cerința d) (4 puncte):

    • Volumul total al cilindrului este:
    Vtot=V1+V2=21 L+7 L=28 LV_{\text{tot}} = V_1 + V_2 = 21\text{ L} + 7\text{ L} = 28\text{ L}
    • Când pistonul este blocat la mijloc, noul volum al compartimentului cu azot este:
    V1=Vtot2=28 L2=14 L=14103 m3V'_1 = \frac{V_{\text{tot}}}{2} = \frac{28\text{ L}}{2} = 14\text{ L} = 14 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3
    • Temperatura finală a azotului este T3=7+273=280 KT_3 = 7 + 273 = 280\text{ K}.
    • Presiunea finală a azotului devine:
    p1=ν1RT3V1p'_1 = \frac{\nu_1 \cdot R \cdot T_3}{V'_1}
    • Calcul numeric:
    p1=3 mol8,31 J/(molK)280 K14103 m3=6980,40,0145105 Pap'_1 = \frac{3\text{ mol} \cdot 8{,}31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 280\text{ K}}{14 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3} = \frac{6980{,}4}{0{,}014} \approx 5 \cdot 10^5\text{ Pa}

    (4 puncte)


Subiectul III (15 puncte)

O cantitate constantă de gaz ideal, având căldura molară izocoră CV=3RC_V = 3 R, suferă transformarea 1231-2-3, reprezentată în coordonate pVp-V în figura alăturată. În procesul 232-3 temperatura gazului este constantă. Parametrii gazului în starea 1 sunt p1=105 Pap_1 = 10^5\text{ Pa} și V1=2 LV_1 = 2\text{ L}. Presiunea gazului în starea 2 este p2=3p1p_2 = 3 p_1, iar volumul ocupat de gaz în starea 3 este V3=2V1V_3 = 2 V_1. Se consideră ln20,7\ln 2 \approx 0{,}7.

Proces 1-2-3 în coordonate p-V

Determinați:

  • a. Reprezentați transformarea 232-3 în coordonate VTV-T. (3p)
  • b. Calculați valoarea energiei interne a gazului în starea 2. (4p)
  • c. Determinați lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior în transformarea 1231-2-3. (4p)
  • d. Calculați căldura schimbată de gaz cu mediul exterior în transformarea 1231-2-3. (4p)
Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul III Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (3 puncte):
    • Procesul 232 \to 3 este o destindere izotermă la temperatura constantă T2=T3T_2 = T_3.
    • În coordonate (V,T)(V, T) (cu volumul pe axa verticală și temperatura pe axa orizontală), transformarea este reprezentată printr-un segment de dreaptă vertical, pornind de la starea 2 (V2=2 LV_2 = 2\text{ L}) până la starea 3 (V3=4 LV_3 = 4\text{ L}), la temperatura constantă T2T_2.

Reprezentarea destinderii izoterme în coordonate V-T

(3 puncte)

  1. Rezolvare cerința b) (4 puncte):

    • Energia internă a gazului ideal este U=νCVTU = \nu \cdot C_V \cdot T.
    • Din ecuația Clapeyron-Mendeleev, νRT2=p2V2\nu R T_2 = p_2 \cdot V_2:
    U2=νCVT2=CVR(p2V2)=3p2V2U_2 = \nu \cdot C_V \cdot T_2 = \frac{C_V}{R} \cdot (p_2 \cdot V_2) = 3 \cdot p_2 \cdot V_2
    • Știind că p2=3p1=3105 Pap_2 = 3 p_1 = 3 \cdot 10^5\text{ Pa} și V2=V1=2103 m3V_2 = V_1 = 2 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3:
    U2=3(3105 Pa)(2103 m3)=1800 J=1,8 kJU_2 = 3 \cdot (3 \cdot 10^5\text{ Pa}) \cdot (2 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3) = 1800\text{ J} = 1{,}8\text{ kJ}

    (4 puncte)

  2. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Lucrul mecanic total este suma lucrului mecanic pe fiecare etapă:
    L123=L12+L23L_{123} = L_{12} + L_{23}
    • Procesul 121 \to 2 fiind izocor (V=ct.V = \text{ct.}), lucrul mecanic este nul: L12=0L_{12} = 0.
    • Procesul 232 \to 3 fiind izoterm, lucrul mecanic este:
    L23=νRT2ln(V3V2)=p2V2ln(V3V2)L_{23} = \nu \cdot R \cdot T_2 \cdot \ln\left(\frac{V_3}{V_2}\right) = p_2 \cdot V_2 \cdot \ln\left(\frac{V_3}{V_2}\right)
    • Calcul numeric cu V3/V2=2V_3 / V_2 = 2 și ln20,7\ln 2 \approx 0{,}7:
    L23=(3105 Pa)(2103 m3)0,7=6000,7=420 JL_{23} = (3 \cdot 10^5\text{ Pa}) \cdot (2 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3) \cdot 0{,}7 = 600 \cdot 0{,}7 = 420\text{ J}
    • Rezultă lucrul mecanic total:
    L123=0+420 J=420 JL_{123} = 0 + 420\text{ J} = 420\text{ J}

    (4 puncte)

  3. Rezolvare cerința d) (4 puncte):

    • Căldura totală schimbată pe transformarea 1231 \to 2 \to 3 este:
    Q123=Q12+Q23Q_{123} = Q_{12} + Q_{23}
    • În procesul izocor 121 \to 2, căldura este egală cu variația energiei interne:
    Q12=νCV(T2T1)=3(p2V1p1V1)=3V1(3p1p1)=6p1V1Q_{12} = \nu \cdot C_V \cdot (T_2 - T_1) = 3 \cdot (p_2 \cdot V_1 - p_1 \cdot V_1) = 3 \cdot V_1 \cdot (3p_1 - p_1) = 6 \cdot p_1 \cdot V_1 Q12=6(105 Pa)(2103 m3)=1200 JQ_{12} = 6 \cdot (10^5\text{ Pa}) \cdot (2 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3) = 1200\text{ J}
    • În procesul izoterm 232 \to 3, variația energiei interne fiind nulă (ΔU23=0\Delta U_{23} = 0), căldura este egală cu lucrul mecanic:
    Q23=L23=420 JQ_{23} = L_{23} = 420\text{ J}
    • Căldura totală schimbată este:
    Q123=1200 J+420 J=1620 JQ_{123} = 1200\text{ J} + 420\text{ J} = 1620\text{ J}

    (4 puncte)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. O grupare serie formată din rezistoare identice este conectată la bornele unei baterii cu tensiunea electromotoare constantă. Dacă acestei grupări i se adaugă în serie un alt rezistor identic, atunci:

  • a. intensitatea curentului electric care străbate bateria crește;
  • b. intensitatea curentului electric care străbate bateria scade;
  • c. puterea electrică totală dezvoltată de baterie crește;
  • d. puterea electrică totală dezvoltată de baterie rămâne nemodificată. (3p)

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia dependenței de temperatură a rezistenței electrice a unui fir metalic conductor este:

  • a. R=R0αtR = R_0 \cdot \alpha \cdot t
  • b. R=R0(1+αt)R = R_0 \cdot (1 + \alpha \cdot t)
  • c. R=R0(1αt)R = R_0 \cdot (1 - \alpha \cdot t)
  • d. R=R0(1αt)2R = R_0 \cdot (1 - \alpha \cdot t)^2 (3p)

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii exprimate prin produsul EIΔtE \cdot I \cdot \Delta t este:

  • a. Ωm\Omega\cdot\text{m}
  • b. C\text{C}
  • c. J\text{J}
  • d. W\text{W} (3p)

4. Un generator cu tensiunea electromotoare constantă alimentează un consumator a cărui rezistență electrică poate fi modificată. În graficul din figura alăturată este reprezentată variația puterii electrice disipate de consumator în funcție de valoarea rezistenței electrice a acestuia.

Grafic putere disipată în funcție de rezistență

Valoarea rezistenței interioare a generatorului este:

  • a. 36 Ω36\ \Omega
  • b. 24 Ω24\ \Omega
  • c. 1,6 Ω1{,}6\ \Omega
  • d. 1,5 Ω1{,}5\ \Omega (3p)

5. Un fir metalic conductor, confecționat dintr-un material cu rezistivitatea ρ=1,2107 Ωm\rho = 1{,}2 \cdot 10^{-7}\ \Omega\cdot\text{m}, are lungimea L=5 mL = 5\text{ m} și aria secțiunii transversale S=2 mm2S = 2\text{ mm}^2. Rezistența electrică a firului are valoarea:

  • a. 0,3 Ω0{,}3\ \Omega
  • b. 0,6 Ω0{,}6\ \Omega
  • c. 3,0 Ω3{,}0\ \Omega
  • d. 6,0 Ω6{,}0\ \Omega (3p)
Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Justificare Itemii 1-5:

  1. Răspuns corect: b (3 puncte)

    • Adăugarea unui rezistor în serie mărește rezistența totală a circuitului (Rext=Rext+RR_{\text{ext}}' = R_{\text{ext}} + R). Conform legii lui Ohm pe întreg circuitul, I=ERext+rI = \frac{E}{R_{\text{ext}} + r}, curentul scade.
  2. Răspuns corect: b (3 puncte)

    • Variația liniară a rezistenței metalelor cu temperatura este descrisă de formula R=R0(1+αt)R = R_0 \cdot (1 + \alpha \cdot t), unde α\alpha este coeficientul termic al rezistivității.
  3. Răspuns corect: c (3 puncte)

    • Produsul EIΔtE \cdot I \cdot \Delta t reprezintă energia totală (lucrul mecanic total) produsă de sursa electrică în intervalul Δt\Delta t, având ca unitate de măsură în S.I. Joule-ul (J\text{J}).
  4. Răspuns corect: d (3 puncte)

    • Puterea debitată pe circuitul exterior este maximă la adaptare, când rezistența exterioară este egală cu rezistența interioară a sursei: R=rR = r. Pe grafic, vârful parabolei P(R)P(R) este la valoarea R=1,5 ΩR = 1{,}5\ \Omega, deci r=1,5 Ωr = 1{,}5\ \Omega.
  5. Răspuns corect: a (3 puncte)

    • Convertim secțiunea în unități S.I.: S=2 mm2=2106 m2S = 2\text{ mm}^2 = 2 \cdot 10^{-6}\text{ m}^2.
    • Rezistența conductorului este:
    R=ρLS=(1,2107 Ωm)5 m2106 m2=61072106=0,3 ΩR = \rho \cdot \frac{L}{S} = (1{,}2 \cdot 10^{-7}\ \Omega\cdot\text{m}) \cdot \frac{5\text{ m}}{2 \cdot 10^{-6}\text{ m}^2} = \frac{6 \cdot 10^{-7}}{2 \cdot 10^{-6}} = 0{,}3\ \Omega

Subiectul II (15 puncte)

Se consideră circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată. Se cunosc: R1=22 ΩR_1 = 22\ \Omega, R2=8 ΩR_2 = 8\ \Omega, R3=20 ΩR_3 = 20\ \Omega. Ampermetrul are rezistența electrică RA=2 ΩR_{\text{A}} = 2\ \Omega. Generatorul are tensiunea electromotoare E=12 VE = 12\text{ V}, iar rezistența interioară a acestuia este necunoscută. Intensitatea curentului electric măsurată de ampermetru are valoarea IA=0,1 AI_{\text{A}} = 0{,}1\text{ A}.

Schema circuitului electric cu 3 rezistori și ampermetru

Determinați:

  • a. sarcina electrică ce trece prin ampermetru în timpul Δt=30 minute\Delta t = 30\text{ minute}; (3p)
  • b. rezistența electrică echivalentă a grupării formate din ampermetru și rezistorul R1R_1; (4p)
  • c. intensitatea curentului care trece prin rezistorul R3R_3; (4p)
  • d. rezistența interioară a generatorului. (4p)
Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul II Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (3 puncte):

    • Intervalul de timp exprimat în secunde este Δt=30 min=3060 s=1800 s\Delta t = 30\text{ min} = 30 \cdot 60\text{ s} = 1800\text{ s}.
    • Sarcina electrică ce traversează ampermetrul este:
    q=IAΔtq = I_{\text{A}} \cdot \Delta t
    • Calcul numeric:
    q=0,1 A1800 s=180 Cq = 0{,}1\text{ A} \cdot 1800\text{ s} = 180\text{ C}

    (3 puncte)

  2. Rezolvare cerința b) (4 puncte):

    • Rezistorul R1R_1 și ampermetrul sunt legate în serie pe aceeași ramură a circuitului.
    • Rezistența echivalentă a acestei ramuri este:
    R1A=R1+RAR_{1\text{A}} = R_1 + R_{\text{A}}
    • Calcul numeric:
    R1A=22 Ω+2 Ω=24 ΩR_{1\text{A}} = 22\ \Omega + 2\ \Omega = 24\ \Omega

    (4 puncte)

  3. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Ramura cu ampermetrul și rezistorul R1R_1 este legată în paralel cu rezistorul R2R_2. Căderea de tensiune pe cele două ramuri este egală:
    Up=IAR1A=I2R2U_{\text{p}} = I_{\text{A}} \cdot R_{1\text{A}} = I_2 \cdot R_2
    • Curentul prin rezistorul R2R_2 este:
    I2=IAR1AR2=0,1 A24 Ω8 Ω=0,3 AI_2 = \frac{I_{\text{A}} \cdot R_{1\text{A}}}{R_2} = \frac{0{,}1\text{ A} \cdot 24\ \Omega}{8\ \Omega} = 0{,}3\text{ A}
    • Rezistorul R3R_3 fiind plasat pe ramura principală înseriat cu gruparea paralelă, curentul prin el este suma curenților de pe ramurile paralele (prima lege a lui Kirchhoff):
    I3=IA+I2=0,1 A+0,3 A=0,4 AI_3 = I_{\text{A}} + I_2 = 0{,}1\text{ A} + 0{,}3\text{ A} = 0{,}4\text{ A}

    (4 puncte)

  4. Rezolvare cerința d) (4 puncte):

    • Rezistența echivalentă a grupării paralele este:
    Rp=R1AR2R1A+R2=24824+8=19232=6 ΩR_{\text{p}} = \frac{R_{1\text{A}} \cdot R_2}{R_{1\text{A}} + R_2} = \frac{24 \cdot 8}{24 + 8} = \frac{192}{32} = 6\ \Omega
    • Rezistența totală a circuitului exterior este:
    Rext=Rp+R3=6 Ω+20 Ω=26 ΩR_{\text{ext}} = R_{\text{p}} + R_3 = 6\ \Omega + 20\ \Omega = 26\ \Omega
    • Din legea lui Ohm pentru întregul circuit, E=I3(Rext+r)E = I_3 \cdot (R_{\text{ext}} + r):
    r=EI3Rextr = \frac{E}{I_3} - R_{\text{ext}}
    • Calcul numeric:
    r=12 V0,4 A26 Ω=3026=4 Ωr = \frac{12\text{ V}}{0{,}4\text{ A}} - 26\ \Omega = 30 - 26 = 4\ \Omega

    (4 puncte)


Subiectul III (15 puncte)

În circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată, ambele becuri funcționează la valori nominale. Generatorul are tensiunea electromotoare E=30 VE = 30\text{ V} și rezistența interioară r=2 Ωr = 2\ \Omega. Becul B1B_1 este caracterizat de valorile nominale P1=5 WP_1 = 5\text{ W} și U1=10 VU_1 = 10\text{ V}. Se cunoaște R=8 ΩR = 8\ \Omega.

Schema circuitului electric cu două becuri B1, B2

Determinați:

  • a. rezistența electrică a becului B1B_1; (4p)
  • b. energia electrică consumată de becul B1B_1 în intervalul de timp Δt=1 ora˘\Delta t = 1\text{ oră}; (4p)
  • c. puterea totală dezvoltată de generator; (4p)
  • d. puterea electrică a becului B2B_2. (3p)
Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul III Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (4 puncte):

    • Din relația puterii electrice P1=U12R1P_1 = \frac{U_1^2}{R_1}, rezistența electrică a becului B1B_1 este:
    R1=U12P1R_1 = \frac{U_1^2}{P_1}
    • Calcul numeric:
    R1=(10 V)25 W=1005=20 ΩR_1 = \frac{(10\text{ V})^2}{5\text{ W}} = \frac{100}{5} = 20\ \Omega

    (4 puncte)

  2. Rezolvare cerința b) (4 puncte):

    • Intervalul de timp în secunde este Δt=1 h=3600 s\Delta t = 1\text{ h} = 3600\text{ s}.
    • Energia electrică consumată de becul B1B_1 este:
    W1=P1ΔtW_1 = P_1 \cdot \Delta t
    • Calcul numeric:
    W1=5 W3600 s=18000 J=18 kJW_1 = 5\text{ W} \cdot 3600\text{ s} = 18\,000\text{ J} = 18\text{ kJ}

    (4 puncte)

  3. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Becul B1B_1 fiind înseriat în circuitul principal, intensitatea curentului debitat de sursă este egală cu curentul nominal al becului B1B_1:
    I=I1=P1U1=5 W10 V=0,5 AI = I_1 = \frac{P_1}{U_1} = \frac{5\text{ W}}{10\text{ V}} = 0{,}5\text{ A}
    • Puterea totală generată de baterie este:
    Ptot=EIP_{\text{tot}} = E \cdot I
    • Calcul numeric:
    Ptot=30 V0,5 A=15 WP_{\text{tot}} = 30\text{ V} \cdot 0{,}5\text{ A} = 15\text{ W}

    (4 puncte)

  4. Rezolvare cerința d) (3 puncte):

    • Bilanțul tensiunilor pe întregul circuit serie este:
    E=Ir+U1+U2+IRE = I \cdot r + U_1 + U_2 + I \cdot R
    • Exprimăm căderea de tensiune la bornele becului B2B_2:
    U2=EU1I(R+r)=30 V10 V0,5 A(8 Ω+2 Ω)=205=15 VU_2 = E - U_1 - I \cdot (R + r) = 30\text{ V} - 10\text{ V} - 0{,}5\text{ A} \cdot (8\ \Omega + 2\ \Omega) = 20 - 5 = 15\text{ V}
    • Puterea electrică a becului B2B_2 este:
    P2=U2I=15 V0,5 A=7,5 WP_2 = U_2 \cdot I = 15\text{ V} \cdot 0{,}5\text{ A} = 7{,}5\text{ W}

    (3 puncte)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,61034 Jsh = 6{,}6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Un obiect liniar este așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile convergente, având distanța focală ff. Distanța dintre obiect și lentilă este d>2fd > 2f. Imaginea obiectului este:

  • a. virtuală, micșorată
  • b. reală, răsturnată
  • c. reală, mărită
  • d. virtuală, dreaptă (3p)

2. O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracție n1n_1 într-un mediu cu indice de refracție n2n_2. Între unghiul de incidență ii și unghiul de refracție rr există relația:

  • a. sinisinr=n2n1\frac{\sin i}{\sin r} = \frac{n_2}{n_1}
  • b. sinisinr=n1n2\frac{\sin i}{\sin r} = \frac{n_1}{n_2}
  • c. sinisinr=n2\frac{\sin i}{\sin r} = n_2
  • d. sinisinr=n1\frac{\sin i}{\sin r} = n_1 (3p)

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii exprimate prin produsul hνh \cdot \nu este:

  • a. m/s\text{m/s}
  • b. s1\text{s}^{-1}
  • c. J\text{J}
  • d. m\text{m} (3p)

4. Două lentile convergente identice formează un sistem optic centrat, astfel încât orice fascicul paralel de lumină care intră în sistem iese tot paralel din sistem. Distanța dintre lentile este de 50 cm50\text{ cm}. Valoarea convergenței unei lentile este:

  • a. 2 m12\text{ m}^{-1}
  • b. 4 m14\text{ m}^{-1}
  • c. 5 m15\text{ m}^{-1}
  • d. 10 m110\text{ m}^{-1} (3p)

5. Energia cinetică maximă a electronilor extrași prin efect fotoelectric extern depinde de frecvența radiației incidente conform graficului din figura alăturată.

Grafic energie cinetică maximă funcție de frecvență

Frecvența minimă la care se produce efectul fotoelectric este:

  • a. 7,261014 Hz7{,}26 \cdot 10^{14}\text{ Hz}
  • b. 3,631014 Hz3{,}63 \cdot 10^{14}\text{ Hz}
  • c. 6,51014 Hz6{,}5 \cdot 10^{14}\text{ Hz}
  • d. 3,251014 Hz3{,}25 \cdot 10^{14}\text{ Hz} (3p)
Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Justificare Itemii 1-5:

  1. Răspuns corect: b (3 puncte)

    • Când un obiect real este situat dincolo de dublul distanței focale a unei lentile convergente (x1>2f|x_1| > 2f), imaginea formată este reală, răsturnată și mai mică decât obiectul.
  2. Răspuns corect: a (3 puncte)

    • Conform legii refracției (Snell), n1sini=n2sinr    sinisinr=n2n1n_1 \cdot \sin i = n_2 \cdot \sin r \implies \frac{\sin i}{\sin r} = \frac{n_2}{n_1}.
  3. Răspuns corect: c (3 puncte)

    • Produsul hνh \cdot \nu reprezintă energia cuantei de lumină (fotonului), a cărei unitate de măsură în S.I. este Joule-ul (J\text{J}).
  4. Răspuns corect: b (3 puncte)

    • Un fascicul paralel intră în prima lentilă și converge în focarul său imagine F1F'_1. Pentru ca a doua lentilă să transforme fasciculul din nou într-unul paralel, focarul obiect al celei de-a doua lentile F2F_2 trebuie să coincidă cu F1F'_1.
    • Prin urmare, distanța dintre lentile este d=f1+f2=2f=50 cm    f=25 cm=0,25 md = f_1 + f_2 = 2f = 50\text{ cm} \implies f = 25\text{ cm} = 0{,}25\text{ m}.
    • Convergența fiecărei lentile este:
    C=1f=10,25 m=4 m1C = \frac{1}{f} = \frac{1}{0{,}25\text{ m}} = 4\text{ m}^{-1}
  5. Răspuns corect: c (3 puncte)

    • Frecvența minimă de prag ν0\nu_0 corespunde punctului de pe axa orizontală pentru care Ec=0E_{\text{c}} = 0. Din grafic, valoarea este ν0=6,51014 Hz\nu_0 = 6{,}5 \cdot 10^{14}\text{ Hz}.

Subiectul II (15 puncte)

Un obiect liniar cu înălțimea y1=4 cmy_1 = 4\text{ cm} este așezat perpendicular pe axa optică a unei lentile subțiri. Distanța dintre obiect și lentilă este D=24 cmD = 24\text{ cm}. Imaginea obiectului formată de lentilă se obține pe un ecran situat la distanța x2=12 cmx_2 = 12\text{ cm} de aceasta.

  • a. Determinați convergența lentilei. (4p)
  • b. Calculați înălțimea imaginii de pe ecran. (3p)
  • c. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii obiectului prin lentilă. (4p)
  • d. Se aduce în contact cu lentila o a doua lentilă subțire, având convergența C=2,5 m1C' = -2{,}5\text{ m}^{-1}. Cele două lentile formează un sistem optic centrat. Determinați distanța focală a sistemului optic. (4p)
Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul II Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (4 puncte):

    • În convenția de semne carteziană, poziția obiectului este x1=D=24 cm=0,24 mx_1 = -D = -24\text{ cm} = -0{,}24\text{ m}.
    • Imaginea formându-se pe un ecran, este reală, deci x2=+12 cm=+0,12 mx_2 = +12\text{ cm} = +0{,}12\text{ m}.
    • Convergența lentilei este:
    C=1x21x1C = \frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1}
    • Calcul numeric:
    C=10,12 m10,24 m=10,12+10,24=30,24=12,5 m1C = \frac{1}{0{,}12\text{ m}} - \frac{1}{-0{,}24\text{ m}} = \frac{1}{0{,}12} + \frac{1}{0{,}24} = \frac{3}{0{,}24} = 12{,}5\text{ m}^{-1}

    (4 puncte)

  2. Rezolvare cerința b) (3 puncte):

    • Relația pentru mărirea liniară transversală este:
    β=y2y1=x2x1\beta = \frac{y_2}{y_1} = \frac{x_2}{x_1}
    • Înălțimea imaginii y2y_2 este:
    y2=y1x2x1=4 cm12 cm24 cm=2 cmy_2 = y_1 \cdot \frac{x_2}{x_1} = 4\text{ cm} \cdot \frac{12\text{ cm}}{-24\text{ cm}} = -2\text{ cm}
    • Imaginea este răsturnată, având înălțimea y2=2 cm|y_2| = 2\text{ cm}.

    (3 puncte)

  3. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Se trasează axa optică principală, lentila convergentă și focarele (f=112,5 m1=0,08 m=8 cmf = \frac{1}{12{,}5\text{ m}^{-1}} = 0{,}08\text{ m} = 8\text{ cm}).
    • Raza paralelă cu axa optică principală se refractă prin focarul imagine F2F_2.
    • Raza care trece prin centrul optic OO traversează lentila nedeviată.
    • Intersecția razelor refractate pe ecran dă imaginea reală și răsturnată ABA'B'.

Construcția geometrică a imaginii prin lentilă

(4 puncte)

  1. Rezolvare cerința d) (4 puncte):

    • Convergența sistemului format din cele două lentile alipite este:
    Csistem=C+C=12,5 m1+(2,5 m1)=10 m1C_{\text{sistem}} = C + C' = 12{,}5\text{ m}^{-1} + (-2{,}5\text{ m}^{-1}) = 10\text{ m}^{-1}
    • Distanța focală a sistemului optic echivalent este:
    fsistem=1Csistem=110 m1=0,1 m=10 cmf_{\text{sistem}} = \frac{1}{C_{\text{sistem}}} = \frac{1}{10\text{ m}^{-1}} = 0{,}1\text{ m} = 10\text{ cm}

    (4 puncte)


Subiectul III (15 puncte)

Trei lame transparente cu fețe plane și paralele, L1L_1, L2L_2 și L3L_3, sunt așezate ca în figura alăturată. Lama L1L_1 este confecționată dintr-un material cu indicele de refracție n1=2,1n_1 = 2{,}1, iar lama L2L_2 este confecționată dintr-un material cu indicele de refracție n2=1,75n_2 = 1{,}75. În punctul SS al lamei L1L_1 se află o sursă punctiformă de lumină monocromatică. O rază de lumină SASA, emisă de sursă, ajunge în punctul AA sub unghiul de incidență i=30i = 30^\circ, se propagă prin L2L_2, ajunge în punctul BB, după care se propagă de-a lungul suprafeței de separare dintre L2L_2 și L3L_3, ca în figură. Se cunoaște distanța AC=1,5 cmAC = 1{,}5\text{ cm}.

Trei lame transparente suprapuse cu reflexie totală la interfață

Determinați:

  • a. distanța SASA; (3p)
  • b. cosinusul unghiului de refracție rr, format de raza ABAB cu normala la suprafața de separare dintre L1L_1 și L2L_2; (4p)
  • c. indicele de refracție al materialului din care este confecționată lama L3L_3; (4p)
  • d. intervalul de timp necesar luminii pentru a ajunge din punctul SS în punctul AA. (4p)
Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul III Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (3 puncte):

    • În triunghiul dreptunghic SCASCA, unghiul de incidență i=30i = 30^\circ este unghiul format de direcția razei SASA cu normala SCSC.
    • Funcția trigonometrică sinus este:
    sini=ACSA    SA=ACsini\sin i = \frac{AC}{SA} \implies SA = \frac{AC}{\sin i}
    • Calcul numeric cu AC=1,5 cmAC = 1{,}5\text{ cm}:
    SA=1,5 cmsin30=1,5 cm0,5=3 cmSA = \frac{1{,}5\text{ cm}}{\sin 30^\circ} = \frac{1{,}5\text{ cm}}{0{,}5} = 3\text{ cm}

    (3 puncte)

  2. Rezolvare cerința b) (4 puncte):

    • Legea refracției la interfața dintre lamele L1L_1 și L2L_2 se scrie:
    n1sini=n2sinrn_1 \cdot \sin i = n_2 \cdot \sin r
    • Înlocuim valorile:
    2,1sin30=1,75sinr    2,10,5=1,75sinr    sinr=1,051,75=0,62{,}1 \cdot \sin 30^\circ = 1{,}75 \cdot \sin r \implies 2{,}1 \cdot 0{,}5 = 1{,}75 \cdot \sin r \implies \sin r = \frac{1{,}05}{1{,}75} = 0{,}6
    • Cosinusul unghiului de refracție este:
    cosr=1sin2r=1(0,6)2=0,64=0,8\cos r = \sqrt{1 - \sin^2 r} = \sqrt{1 - (0{,}6)^2} = \sqrt{0{,}64} = 0{,}8

    (4 puncte)

  3. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Fețele lamelor fiind plane și paralele, unghiul de incidență al razei ABAB pe suprafața de separare dintre L2L_2 și L3L_3 este unghiul format cu normala, adică i=ri' = r.
    • Deoarece raza se propagă razant de-a lungul suprafeței de separare, unghiul de refracție în mediul 3 este de 9090^\circ (condiție de unghi limită):
    n2sini=n3sin90n_2 \cdot \sin i' = n_3 \cdot \sin 90^\circ
    • Deoarece fețele sunt perpendiculare sau paralele conform figurii geometrice din problemă, unghiul de incidență este complementul unghiului de refracție anterior: sini=cosr=0,8\sin i' = \cos r = 0{,}8.
    • Indicele de refracție al lamei L3L_3 devine:
    n3=n2cosr=1,750,8=1,4n_3 = n_2 \cdot \cos r = 1{,}75 \cdot 0{,}8 = 1{,}4

    (4 puncte)

  4. Rezolvare cerința d) (4 puncte):

    • Viteza de propagare a luminii în prima lamă transparentă este:
    v1=cn1v_1 = \frac{c}{n_1}
    • Timpul necesar pentru parcurgerea distanței SA=3 cm=0,03 mSA = 3\text{ cm} = 0{,}03\text{ m} este:
    Δt=SAv1=SAn1c\Delta t = \frac{SA}{v_1} = \frac{SA \cdot n_1}{c}
    • Calcul numeric:
    Δt=0,03 m2,13108 m/s=0,0633108=2,11010 s\Delta t = \frac{0{,}03\text{ m} \cdot 2{,}1}{3 \cdot 10^8\text{ m/s}} = \frac{0{,}063}{3 \cdot 10^8} = 2{,}1 \cdot 10^{-10}\text{ s}

    (4 puncte)