BACEduHub
fizicaTehnologicăAnul 2025Sesiunea August

Bacalaureat 2025 - Fizică Tehnologică - Sesiunea August Varianta 4

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Capătul superior al unui resort vertical de masă neglijabilă și constantă elastică kk este fixat. De celălalt capăt al resortului se suspendă un corp de masă mm. În momentul în care corpul este în poziția de echilibru, alungirea resortului este:

  • a. mg2k\dfrac{mg}{2k}
  • b. mgk\dfrac{mg}{k}
  • c. 2mgk\dfrac{2mg}{k}
  • d. 4mgk\dfrac{4mg}{k} (3p)

2. Un corp este tractat, cu viteza constantă v=0,5 m/sv = 0{,}5\text{ m/s}, folosind un motor care acționează asupra corpului cu o forță F=900 NF = 900\text{ N} orientată pe direcția și în sensul mișcării. Puterea mecanică dezvoltată de motor este de:

  • a. 100 W100\text{ W}
  • b. 450 W450\text{ W}
  • c. 900 W900\text{ W}
  • d. 1800 W1800\text{ W} (3p)

3. Viteza unui corp variază, în funcție de timp, după legea v=A⋅t+Bv = A \cdot t + B. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii AA este:

  • a. m⋅s\text{m} \cdot \text{s}
  • b. m⋅s−1\text{m} \cdot \text{s}^{-1}
  • c. m⋅s−2\text{m} \cdot \text{s}^{-2}
  • d. m⋅s−3\text{m} \cdot \text{s}^{-3} (3p)

4. Mărimea fizică ce caracterizează inerția unui corp este:

  • a. masa
  • b. puterea
  • c. forța
  • d. viteza (3p)

5. Un corp punctiform se mișcă rectiliniu uniform accelerat în sensul pozitiv al axei Ox, la momentul inițial fiind în originea axei. Viteza sa variază, în funcție de coordonată, după graficul alăturat. Viteza inițială are valoarea:

Grafic dependență v(x)

  • a. 1 m⋅s−11\text{ m} \cdot \text{s}^{-1}
  • b. 2 m⋅s−12\text{ m} \cdot \text{s}^{-1}
  • c. 3 m⋅s−13\text{ m} \cdot \text{s}^{-1}
  • d. 4 m⋅s−14\text{ m} \cdot \text{s}^{-1} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Itemul 1 — Răspuns b (3 puncte):

    • La echilibru, forța elastică a resortului compensează greutatea corpului suspendat:
    Fel=G  ⟺  k⋅Δℓ=m⋅gF_{\text{el}} = G \iff k \cdot \Delta \ell = m \cdot g
    • Alungirea resortului este:
    Δℓ=m⋅gk\Delta \ell = \frac{m \cdot g}{k}
  2. Itemul 2 — Răspuns b (3 puncte):

    • Puterea mecanică instantanee dezvoltată de o forță coliniară cu viteza este:
    P=F⋅vP = F \cdot v
    • Înlocuind valorile numerice:
    P=900 N⋅0,5 m/s=450 WP = 900\text{ N} \cdot 0{,}5\text{ m/s} = 450\text{ W}
  3. Itemul 3 — Răspuns c (3 puncte):

    • Din legea vitezei v=A⋅t+Bv = A \cdot t + B, termenul A⋅tA \cdot t are aceeași dimensiune fizică ca viteza:
    [A]=[v][t]=m⋅s−1s=m⋅s−2[A] = \frac{[v]}{[t]} = \frac{\text{m} \cdot \text{s}^{-1}}{\text{s}} = \text{m} \cdot \text{s}^{-2}
    • Constanta AA reprezintă accelerația mișcării rectilinii uniform variate.
  4. Itemul 4 — Răspuns a (3 puncte):

    • Masa este mărimea fizică fundamentală scalară ce măsoară inerția corpurilor în mișcarea de translație.
  5. Itemul 5 — Răspuns a (3 puncte):

    • Corpul se află la momentul inițial în originea axei, prin urmare x=0 mx = 0\text{ m}.
    • Citind pe axa verticală valoarea vitezei corespunzătoare coordonatei x=0x = 0, curba pornește de la nivelul diviziunii v0=1 m/s=1 m⋅s−1v_0 = 1\text{ m/s} = 1\text{ m} \cdot \text{s}^{-1}.

Subiectul II (15 puncte)

Scândura din figura alăturată este fixată în poziția în care formează cu orizontala unghiul α\alpha (sin⁡α=0,6\sin \alpha = 0{,}6; cos⁡α=0,8\cos \alpha = 0{,}8). Scripetele S este fără frecări și de masă neglijabilă. Corpurile de mase m1=2 kgm_1 = 2\text{ kg} și m2=1,6 kgm_2 = 1{,}6\text{ kg} sunt legate între ele printr-un fir inextensibil și de masă neglijabilă, trecut peste scripete. Când sistemul de corpuri este lăsat liber, corpul cu masa m1m_1 urcă uniform pe scândură.

Schema mecanică cu plan înclinat și scripete

Cerințe:

  • a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului de masă m1m_1. (4p)
  • b. Calculați tensiunea în firul de legătură. (4p)
  • c. Calculați coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul m1m_1 și scândură. (4p)
  • d. Se desprinde corpul de masă m2m_2. Calculați accelerația corpului cu masa m1m_1 lăsat să alunece pe scândură. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul II Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (4 puncte):
    • Forțele care acționează asupra corpului de masă m1m_1 aflat pe planul înclinat sunt:
      • Greutatea G⃗1\vec{G}_1, verticală în jos, descompusă în:
        • componenta tangențială G⃗1t\vec{G}_{1t}, orientată în josul planului: G1t=m1gsin⁡αG_{1t} = m_1 g \sin \alpha
        • componenta normală G⃗1n\vec{G}_{1n}, orientată perpendicular pe plan în jos: G1n=m1gcos⁡αG_{1n} = m_1 g \cos \alpha
      • Reacțiunea normală a planului N⃗1\vec{N}_1, orientată perpendicular pe plan în sus (N1=G1nN_1 = G_{1n})
      • Tensiunea din fir T⃗\vec{T}, orientată de-a lungul planului înclinat în sus (spre scripete)
      • Forța de frecare la alunecare F⃗f\vec{F}_f, orientată de-a lungul planului înclinat în jos (opunându-se urcării corpului m1m_1)

Diagrama didactică a forțelor pe corpul m1

(4 puncte pentru reprezentarea corectă a tuturor forțelor)

  1. Rezolvare cerința b) (4 puncte):

    • Corpul de masă m2m_2 coboară pe verticală cu viteză constantă (a=0a = 0):
    m2g−T=m2am_2 g - T = m_2 a

    (2 puncte)

    • Deoarece mișcarea este uniformă, accelerația este nulă:
    a=0a = 0

    (1 punct)

    • Tensiunea din firul inextensibil este:
    T=m2g=1,6 kg⋅10 m/s2=16 NT = m_2 g = 1{,}6\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 = 16\text{ N}

    (1 punct)

  2. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Pe direcția perpendiculară pe planul înclinat există echilibru:
    N1=m1gcos⁡αN_1 = m_1 g \cos \alpha

    (1 punct)

    • Pentru corpul m1m_1 care urcă uniform de-a lungul planului (a=0a = 0):
    T−m1gsin⁡α−μN1=0T - m_1 g \sin \alpha - \mu N_1 = 0

    (2 puncte)

    • Înlocuind expresia reacțiunii normale și mărimile cunoscute:
    16−2⋅10⋅0,6−μ⋅(2⋅10⋅0,8)=016 - 2 \cdot 10 \cdot 0{,}6 - \mu \cdot (2 \cdot 10 \cdot 0{,}8) = 0 16−12−16μ=0  ⟹  16μ=4  ⟹  μ=416=0,2516 - 12 - 16 \mu = 0 \implies 16 \mu = 4 \implies \mu = \frac{4}{16} = 0{,}25

    (1 punct)

  3. Rezolvare cerința d) (3 puncte):

    • După desprinderea corpului m2m_2, corpul m1m_1 alunecă liber spre baza planului înclinat sub acțiunea componentei tangențiale a greutății, forța de frecare orientându-se acum în susul planului.
    • Ecuația principiului al doilea al dinamicii pe direcția mișcării devine:
    m1gsin⁡α−μm1gcos⁡α=m1a′m_1 g \sin \alpha - \mu m_1 g \cos \alpha = m_1 a'

    (2 puncte)

    • Simplificând masa m1m_1, accelerația de alunecare este:
    a′=g(sin⁡α−μcos⁡α)=10⋅(0,6−0,25⋅0,8)=10⋅(0,6−0,2)=4 m/s2a' = g (\sin \alpha - \mu \cos \alpha) = 10 \cdot (0{,}6 - 0{,}25 \cdot 0{,}8) = 10 \cdot (0{,}6 - 0{,}2) = 4\text{ m/s}^2

    (1 punct)


Subiectul III (15 puncte)

Un corp de masă m=2,0 kgm = 2{,}0\text{ kg}, considerat punctiform, este lăsat să alunece liber, pornind din repaus, din punctul A aflat la înălțimea h=3,2 mh = 3{,}2\text{ m}, ca în figura alăturată. Când trece prin punctul B, viteza sa este vB=7,0 m/sv_B = 7{,}0\text{ m/s}.

Schema corpului lăsat să alunece liber din A până în B

Calculați:

  • a. energia cinetică a corpului la trecerea prin punctul B; (3p)
  • b. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului pe porțiunea de la A la B; (4p)
  • c. lucrul mecanic efectuat de forțele de frecare asupra corpului de masă mm pe porțiunea de la A la B; (4p)
  • d. viteza cu care corpul ar trece prin punctul B dacă, pe tot parcursul mișcării, s-ar neglija forțele de frecare, corpul fiind eliberat din punctul A. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul III Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (3 puncte):

    • Expresia energiei cinetice la trecerea prin punctul B este:
    EcB=mvB22E_{cB} = \frac{m v_B^2}{2}

    (2 puncte)

    • Înlocuind valorile numerice:
    EcB=2,0 kg⋅(7,0 m/s)22=49 JE_{cB} = \frac{2{,}0\text{ kg} \cdot (7{,}0\text{ m/s})^2}{2} = 49\text{ J}

    (1 punct)

  2. Rezolvare cerința b) (4 puncte):

    • Greutatea este o forță conservativă, iar lucrul mecanic efectuat depinde doar de denivelarea hh dintre poziția inițială și cea finală:
    LG=mghL_G = mgh

    (3 puncte)

    • Calcul numeric:
    LG=2,0 kg⋅10 m/s2⋅3,2 m=64 JL_G = 2{,}0\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 3{,}2\text{ m} = 64\text{ J}

    (1 punct)

  3. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Conform teoremei variației energiei cinetice:
    ΔEc=Ltot\Delta E_c = L_{\text{tot}}

    (1 punct)

    • Lucrul mecanic total este suma lucrului mecanic al greutății și al forței de frecare:
    Ltot=LG+LFfL_{\text{tot}} = L_G + L_{F_f}

    (1 punct)

    • Corpul pornind din repaus din punctul A (vA=0  ⟹  EcA=0v_A = 0 \implies E_{cA} = 0), variația energiei cinetice este:
    ΔEc=EcB−EcA=EcB=49 J\Delta E_c = E_{cB} - E_{cA} = E_{cB} = 49\text{ J}

    (1 punct)

    • Rezultă lucrul mecanic rezistent al forțelor de frecare:
    LFf=EcB−LG=49 J−64 J=−15 JL_{F_f} = E_{cB} - L_G = 49\text{ J} - 64\text{ J} = -15\text{ J}

    (1 punct)

  4. Rezolvare cerința d) (4 puncte):

    • În absența frecărilor, energia mecanică a sistemului se conservă între punctele A și B:
    EB′=EAE_B' = E_A

    (1 punct)

    • Alegând originea energiei potențiale gravitaționale la nivelul punctului B (EpB=0E_{pB} = 0):
    EA=mghE_A = mgh

    (1 punct)

    • În punctul B toată energia mecanică este sub formă cinetică:
    EB′=mvB′22E_B' = \frac{m v_B'^2}{2}

    (1 punct)

    • Egalând cele două expresii:
    mvB′22=mgh  ⟹  vB′=2gh=2⋅10⋅3,2=64=8 m/s\frac{m v_B'^2}{2} = mgh \implies v_B' = \sqrt{2gh} = \sqrt{2 \cdot 10 \cdot 3{,}2} = \sqrt{64} = 8\text{ m/s}

    (1 punct)


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6{,}02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J/(mol⋅K)R = 8{,}31\text{ J}/(\text{mol} \cdot \text{K}). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p⋅V=νRTp \cdot V = \nu R T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. În cursul unei răciri la volum constant a unei cantități date de gaz ideal:

  • a. gazul nu schimbă căldură cu exteriorul;
  • b. energia internă a gazului scade;
  • c. gazul primește lucru mecanic din exterior;
  • d. densitatea gazului scade. (3p)

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale de fizică, expresia lucrului mecanic schimbat de o cantitate dată de gaz ideal cu mediul exterior în cursul unei transformări adiabatice este:

  • a. −νCVΔT-\nu C_V \Delta T
  • b. −νCpΔT-\nu C_p \Delta T
  • c. νCVΔT\nu C_V \Delta T
  • d. ν(Cp−R)ΔT\nu (C_p - R)\Delta T (3p)

3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul dintre masa unui corp și căldura lui specifică este:

  • a. J⋅mol−1⋅K−1\text{J} \cdot \text{mol}^{-1} \cdot \text{K}^{-1}
  • b. J⋅K−1\text{J} \cdot \text{K}^{-1}
  • c. J\text{J}
  • d. J⋅kg−1\text{J} \cdot \text{kg}^{-1} (3p)

4. O cantitate de gaz ideal, aflată inițial în starea 1 în care temperatura sa absolută este T1=300 KT_1 = 300\text{ K}, participă la o transformare 1-2. Temperatura gazului în starea finală 2 este t2=−13∘Ct_2 = -13^\circ\text{C}. Variația temperaturii în transformarea descrisă este:

  • a. 313∘C313^\circ\text{C}
  • b. 40∘C40^\circ\text{C}
  • c. −40∘C-40^\circ\text{C}
  • d. −313∘C-313^\circ\text{C} (3p)

5. O cantitate dată de gaz ideal parcurge procesul ciclic 1-2-3-4-1, reprezentat, în coordonate V-T, în figura alăturată. Relația corectă dintre densitățile gazului în stările 1,2,3,4 este:

Grafic ciclu V-T

  • a. ρ2<ρ1=ρ3<ρ4\rho_2 < \rho_1 = \rho_3 < \rho_4
  • b. ρ4<ρ1=ρ3<ρ2\rho_4 < \rho_1 = \rho_3 < \rho_2
  • c. ρ2=ρ3>ρ1=ρ4\rho_2 = \rho_3 > \rho_1 = \rho_4
  • d. ρ2=ρ3<ρ1=ρ4\rho_2 = \rho_3 < \rho_1 = \rho_4 (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Itemul 1 — Răspuns b (3 puncte):

    • Răcirea înseamnă scăderea temperaturii: ΔT<0\Delta T < 0.
    • Energia internă a gazului ideal depinde exclusiv de temperatură: ΔU=νCVΔT<0\Delta U = \nu C_V \Delta T < 0, deci energia internă scade. La volum constant, densitatea ρ=m/V\rho = m/V este constantă, iar lucrul mecanic este nul (L=0L = 0).
  2. Itemul 2 — Răspuns a (3 puncte):

    • În transformarea adiabatică nu are loc schimb de căldură cu exteriorul (Q=0Q = 0).
    • Conform principiului I al termodinamicii: ΔU=Q−L=−L  ⟹  L=−ΔU=−νCVΔT\Delta U = Q - L = -L \implies L = -\Delta U = -\nu C_V \Delta T.
  3. Itemul 3 — Răspuns b (3 puncte):

    • Produsul dintre masa unui corp și căldura specifică reprezintă capacitatea calorică a corpului: C=m⋅cC = m \cdot c.
    • Unitatea de măsură în SI este:
    [C]=[m]⋅[c]=kg⋅Jkg⋅K=J⋅K−1[C] = [m] \cdot [c] = \text{kg} \cdot \frac{\text{J}}{\text{kg} \cdot \text{K}} = \text{J} \cdot \text{K}^{-1}
  4. Itemul 4 — Răspuns c (3 puncte):

    • Temperatura absolută corespunzătoare stării finale 2 este:
    T2=t2+273=−13+273=260 KT_2 = t_2 + 273 = -13 + 273 = 260\text{ K}
    • Variația temperaturii este:
    ΔT=T2−T1=260 K−300 K=−40 K=−40∘C\Delta T = T_2 - T_1 = 260\text{ K} - 300\text{ K} = -40\text{ K} = -40^\circ\text{C}
  5. Itemul 5 — Răspuns d (3 puncte):

    • Densitatea gazului este dată de raportul dintre masa constantă și volum: ρ=mV\rho = \dfrac{m}{V}.
    • Din graficul V−TV-T:
      • Stările 2 și 3 au același volum mare: V2=V3  ⟹  ρ2=ρ3=mV2V_2 = V_3 \implies \rho_2 = \rho_3 = \dfrac{m}{V_2}.
      • Stările 1 și 4 au același volum mic: V1=V4  ⟹  ρ1=ρ4=mV1V_1 = V_4 \implies \rho_1 = \rho_4 = \dfrac{m}{V_1}.
    • Deoarece V2>V1V_2 > V_1, densitatea este invers proporțională cu volumul: ρ2=ρ3<ρ1=ρ4\rho_2 = \rho_3 < \rho_1 = \rho_4.

Subiectul II (15 puncte)

Două vase cu pereți rigizi comunică între ele printr-un tub de dimensiuni neglijabile, ca în figură. Tubul este prevăzut cu un robinet R, inițial închis. În primul vas, de volum V1=16,62 LV_1 = 16{,}62\text{ L}, se găsește o masă m1=3 gm_1 = 3\text{ g} de hidrogen (μ1=2 g/mol\mu_1 = 2\text{ g/mol}). În al doilea vas, de volum V2=8,31 LV_2 = 8{,}31\text{ L}, se află o cantitate ν2=0,5 mol\nu_2 = 0{,}5\text{ mol} de azot (μ2=28 g/mol\mu_2 = 28\text{ g/mol}). Temperatura ambelor gaze este t=27∘Ct = 27^\circ\text{C}.

Schema celor două vase comunicante cu robinet

Cerințe:

  • a. Determinați densitatea hidrogenului. (3p)
  • b. Calculați numărul de molecule de hidrogen. (4p)
  • c. Se deschide robinetul. Determinați presiunea în starea finală care se stabilește în cele două vase. (4p)
  • d. Determinați masa molară a amestecului de gaze obținut în urma deschiderii robinetului. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul II Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (3 puncte):

    • Densitatea hidrogenului din primul vas este:
    ρ1=m1V1\rho_1 = \frac{m_1}{V_1}

    (2 puncte)

    • Cu m1=3 g=3⋅10−3 kgm_1 = 3\text{ g} = 3 \cdot 10^{-3}\text{ kg} și V1=16,62 L=16,62⋅10−3 m3V_1 = 16{,}62\text{ L} = 16{,}62 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3:
    ρ1=3⋅10−3 kg16,62⋅10−3 m3=316,62 kg/m3≅0,18 kg/m3\rho_1 = \frac{3 \cdot 10^{-3}\text{ kg}}{16{,}62 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3} = \frac{3}{16{,}62}\text{ kg/m}^3 \cong 0{,}18\text{ kg/m}^3

    (1 punct)

  2. Rezolvare cerința b) (4 puncte):

    • Cantitatea de substanță de hidrogen este:
    ν1=m1μ1=3 g2 g/mol=1,5 mol\nu_1 = \frac{m_1}{\mu_1} = \frac{3\text{ g}}{2\text{ g/mol}} = 1{,}5\text{ mol}

    (2 puncte)

    • Numărul de molecule se calculează folosind numărul lui Avogadro:
    N1=ν1⋅NAN_1 = \nu_1 \cdot N_A

    (1 punct)

    • Înlocuind valorile:
    N1=1,5 mol⋅6,02⋅1023 mol−1≅9⋅1023 moleculeN_1 = 1{,}5\text{ mol} \cdot 6{,}02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1} \cong 9 \cdot 10^{23}\text{ molecule}

    (1 punct)

  3. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Temperatura amestecului rămâne constantă: T=t+273=300 KT = t + 273 = 300\text{ K}.
    • După deschiderea robinetului, gazele ocupă volumul combinat V1+V2V_1 + V_2, iar numărul total de moli este ν1+ν2\nu_1 + \nu_2:
    pf(V1+V2)=(ν1+ν2)RTp_f (V_1 + V_2) = (\nu_1 + \nu_2) R T

    (3 puncte)

    • Calculăm presiunea finală:
    pf=(ν1+ν2)RTV1+V2=(1,5+0,5)⋅8,31⋅300(16,62+8,31)⋅10−3=2,0⋅249324,93⋅10−3=498624,93⋅10−3=2⋅105 Pap_f = \frac{(\nu_1 + \nu_2) R T}{V_1 + V_2} = \frac{(1{,}5 + 0{,}5) \cdot 8{,}31 \cdot 300}{(16{,}62 + 8{,}31) \cdot 10^{-3}} = \frac{2{,}0 \cdot 2493}{24{,}93 \cdot 10^{-3}} = \frac{4986}{24{,}93 \cdot 10^{-3}} = 2 \cdot 10^5\text{ Pa}

    (1 punct)

  4. Rezolvare cerința d) (4 puncte):

    • Masa molară a amestecului este definită de raportul:
    μam=mtotνtot\mu_{\text{am}} = \frac{m_{\text{tot}}}{\nu_{\text{tot}}}

    (1 punct)

    • Masa totală a gazelor este:
    mtot=m1+ν2μ2=3 g+0,5 mol⋅28 g/mol=3 g+14 g=17 gm_{\text{tot}} = m_1 + \nu_2 \mu_2 = 3\text{ g} + 0{,}5\text{ mol} \cdot 28\text{ g/mol} = 3\text{ g} + 14\text{ g} = 17\text{ g}

    (1 punct)

    • Numărul total de moli este:
    νtot=ν1+ν2=1,5+0,5=2,0 mol\nu_{\text{tot}} = \nu_1 + \nu_2 = 1{,}5 + 0{,}5 = 2{,}0\text{ mol}

    (1 punct)

    • Rezultă masa molară a amestecului:
    μam=17 g2,0 mol=8,5 g/mol\mu_{\text{am}} = \frac{17\text{ g}}{2{,}0\text{ mol}} = 8{,}5\text{ g/mol}

    (1 punct)


Subiectul III (15 puncte)

O cantitate dată de gaz ideal poliatomic (CV=3RC_V = 3R) suferă o transformare 1-2-3, reprezentată în coordonate p-V în figura alăturată. În procesul 1-2 temperatura este constantă. Se cunosc: p1=4,0⋅105 Pap_1 = 4{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa}, V1=0,20 LV_1 = 0{,}20\text{ L}, V2=2V1V_2 = 2V_1, T3=T14T_3 = \dfrac{T_1}{4}. Se consideră ln⁡2=0,7\ln 2 = 0{,}7.

Grafic transformare 1-2-3 în coordonate p-V

Determinați:

  • a. căldura schimbată de gaz cu mediul exterior în timpul transformării 1-2; (4p)
  • b. volumul gazului în starea 3; (3p)
  • c. variația energiei interne a gazului în procesul 1-2-3; (4p)
  • d. căldura cedată de gaz mediului exterior în procesul 2-3. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul III Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (4 puncte):

    • În transformarea izotermă 1-2 (T1=const  ⟹  ΔU12=0T_1 = \text{const} \implies \Delta U_{12} = 0), conform principiului I:
    Q12=L12=νRT1ln⁡(V2V1)Q_{12} = L_{12} = \nu R T_1 \ln\left(\frac{V_2}{V_1}\right)

    (2 puncte)

    • Din ecuația de stare în starea 1:
    νRT1=p1V1\nu R T_1 = p_1 V_1

    (1 punct)

    • Înlocuind valorile numerice:
    p1V1=4,0⋅105 Pa⋅0,20⋅10−3 m3=80 Jp_1 V_1 = 4{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 0{,}20 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 80\text{ J} Q12=80 J⋅ln⁡2=80⋅0,7=56 JQ_{12} = 80\text{ J} \cdot \ln 2 = 80 \cdot 0{,}7 = 56\text{ J}

    (1 punct)

  2. Rezolvare cerința b) (3 puncte):

    • Pe izoterma 1-2:
    p1V1=p2V2  ⟹  p2=p1V12V1=p12p_1 V_1 = p_2 V_2 \implies p_2 = \frac{p_1 V_1}{2V_1} = \frac{p_1}{2}

    (1 punct)

    • Din diagrama p−Vp-V, procesul 2-3 este izobar la presiunea p2=p3p_2 = p_3, deci conform legii Gay-Lussac:
    V3T3=V2T2  ⟺  V3V2=T3T1\frac{V_3}{T_3} = \frac{V_2}{T_2} \iff \frac{V_3}{V_2} = \frac{T_3}{T_1}

    (1 punct)

    • Cu V2=2V1V_2 = 2V_1 și T3=T14T_3 = \dfrac{T_1}{4}:
    V3=V2⋅T3T1=2V1⋅14=V12=0,20 L2=0,10 L=0,1 LV_3 = V_2 \cdot \frac{T_3}{T_1} = 2V_1 \cdot \frac{1}{4} = \frac{V_1}{2} = \frac{0{,}20\text{ L}}{2} = 0{,}10\text{ L} = 0{,}1\text{ L}

    (1 punct)

  3. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Variația energiei interne depinde doar de starea inițială 1 și finală 3:
    ΔU13=νCV(T3−T1)\Delta U_{13} = \nu C_V (T_3 - T_1)

    (3 puncte)

    • Deoarece CV=3RC_V = 3R, T3=T14T_3 = \dfrac{T_1}{4} și νRT1=p1V1\nu R T_1 = p_1 V_1:
    ΔU13=3νR(T14−T1)=3νRT1⋅(−34)=−94p1V1\Delta U_{13} = 3 \nu R \left(\frac{T_1}{4} - T_1\right) = 3 \nu R T_1 \cdot \left(-\frac{3}{4}\right) = -\frac{9}{4} p_1 V_1 ΔU13=−94⋅80 J=−180 J\Delta U_{13} = -\frac{9}{4} \cdot 80\text{ J} = -180\text{ J}

    (1 punct)

  4. Rezolvare cerința d) (4 puncte):

    • În transformarea izobară 2-3 (unde T2=T1T_2 = T_1):
    Q23=νCp(T3−T2)=νCp(T3−T1)Q_{23} = \nu C_p (T_3 - T_2) = \nu C_p (T_3 - T_1)

    (2 puncte)

    • Căldura molară la presiune constantă este dată de relația lui Robert Mayer:
    Cp=CV+R=3R+R=4RC_p = C_V + R = 3R + R = 4R

    (1 punct)

    • Calculăm căldura cedată:
    Q23=4νR(T14−T1)=4νRT1⋅(−34)=−3p1V1=−3⋅80 J=−240 JQ_{23} = 4 \nu R \left(\frac{T_1}{4} - T_1\right) = 4 \nu R T_1 \cdot \left(-\frac{3}{4}\right) = -3 p_1 V_1 = -3 \cdot 80\text{ J} = -240\text{ J}
    • Semnul minus indică faptul că această căldură este cedată mediului exterior, valoarea căldurii cedate fiind ∣Qced∣=240 J|Q_{\text{ced}}| = 240\text{ J}.

    (1 punct)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. La bornele unei baterii, cu tensiunea electromotoare constantă și rezistența interioară nenulă, se conectează un reostat. Dacă rezistența reostatului crește, atunci:

  • a. intensitatea curentului electric care străbate bateria crește;
  • b. puterea electrică disipată pe rezistența interioară a bateriei crește;
  • c. puterea electrică totală dezvoltată de baterie crește;
  • d. tensiunea la bornele bateriei crește. (3p)

2. Un rezistor conectat la bornele unei surse de tensiune este parcurs de un curent electric cu intensitatea II și preia puterea PP. Mărimea fizică exprimată prin raportul PI2\dfrac{P}{I^2} reprezintă:

  • a. energia electrică
  • b. sarcina electrică
  • c. rezistența electrică
  • d. tensiunea electrică (3p)

3. Unitatea de măsură în S.I. a rezistivității electrice este:

  • a. Ω⋅m\Omega \cdot \text{m}
  • b. Ω⋅m−1\Omega \cdot \text{m}^{-1}
  • c. m\text{m}
  • d. m−1\text{m}^{-1} (3p)

4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența rezistenței electrice RR a unui conductor de temperatura tt a acestuia. Rezistența electrică a conductorului la temperatura t1=250∘Ct_1 = 250^\circ\text{C} are valoarea:

Grafic dependență rezistență de temperatură

  • a. 4,4 Ω4{,}4\,\Omega
  • b. 4,6 Ω4{,}6\,\Omega
  • c. 5,0 Ω5{,}0\,\Omega
  • d. 5,6 Ω5{,}6\,\Omega (3p)

5. Două surse electrice identice sunt grupate în paralel. O sursă este caracterizată de tensiunea electromotoare E=6 VE = 6\text{ V} și de rezistența interioară r=3 Ωr = 3\,\Omega. La bornele grupării se conectează un conductor cu rezistența electrică neglijabilă. Intensitatea curentului electric prin conductor are valoarea:

  • a. 6 A6\text{ A}
  • b. 4 A4\text{ A}
  • c. 2 A2\text{ A}
  • d. 1 A1\text{ A} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Itemul 1 — Răspuns d (3 puncte):

    • Legea lui Ohm pentru întregul circuit este I=ER+rI = \dfrac{E}{R + r}. Dacă rezistența reostatului RR crește, intensitatea curentului II scade.
    • Tensiunea la bornele bateriei este U=E−I⋅rU = E - I \cdot r. Căderea internă de tensiune I⋅rI \cdot r scade, drept urmare tensiunea la borne UU crește.
  2. Itemul 2 — Răspuns c (3 puncte):

    • Puterea disipată pe un rezistor este P=R⋅I2P = R \cdot I^2. Raportul PI2=R\dfrac{P}{I^2} = R exprimă rezistența electrică a conductorului.
  3. Itemul 3 — Răspuns a (3 puncte):

    • Din relația rezistenței unui conductor omogen R=ρℓSR = \rho \dfrac{\ell}{S}, deducem ρ=R⋅Sℓ\rho = \dfrac{R \cdot S}{\ell}.
    • Unitatea de măsură în SI este:
    [ρ]=Ω⋅m2m=Ω⋅m[\rho] = \frac{\Omega \cdot \text{m}^2}{\text{m}} = \Omega \cdot \text{m}
  4. Itemul 4 — Răspuns c (3 puncte):

    • Dependența de temperatură este liniară: R(t)=R0(1+αt)R(t) = R_0 (1 + \alpha t).
    • Din grafic citim: la t0=0∘Ct_0 = 0^\circ\text{C}, R0=2,0 ΩR_0 = 2{,}0\,\Omega; la t=300∘Ct = 300^\circ\text{C}, R=5,6 ΩR = 5{,}6\,\Omega.
    • Panta dreptei este:
    ΔRΔt=5,6−2,0300=3,6300=0,012 Ω/∘C\frac{\Delta R}{\Delta t} = \frac{5{,}6 - 2{,}0}{300} = \frac{3{,}6}{300} = 0{,}012\,\Omega/^\circ\text{C}
    • La temperatura t1=250∘Ct_1 = 250^\circ\text{C}:
    R(t1)=2,0+0,012⋅250=2,0+3,0=5,0 ΩR(t_1) = 2{,}0 + 0{,}012 \cdot 250 = 2{,}0 + 3{,}0 = 5{,}0\,\Omega
  5. Itemul 5 — Răspuns b (3 puncte):

    • Pentru două surse identice în paralel: Ep=E=6 VE_p = E = 6\text{ V} și rp=r2=3 Ω2=1,5 Ωr_p = \dfrac{r}{2} = \dfrac{3\,\Omega}{2} = 1{,}5\,\Omega.
    • La scurtcircuitarea bornelor cu un conductor ideal (R=0R = 0):
    Isc=Eprp=6 V1,5 Ω=4 AI_{\text{sc}} = \frac{E_p}{r_p} = \frac{6\text{ V}}{1{,}5\,\Omega} = 4\text{ A}

Subiectul II (15 puncte)

Se consideră circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figură. Se cunosc: E=12 VE = 12\text{ V}, r=1 Ωr = 1\,\Omega, R2=4 ΩR_2 = 4\,\Omega. Rezistența electrică a ampermetrului este RA=1 ΩR_A = 1\,\Omega. Intensitatea curentului electric măsurată de ampermetru este IA=2 AI_A = 2\text{ A}.

Schema circuitului electric cu rezistoare și ampermetru

Cerințe:

  • a. Determinați valoarea sarcinii electrice ce străbate ampermetrul în timpul Δt=1 h\Delta t = 1\text{ h}. (4p)
  • b. Calculați intensitatea curentului electric care trece prin rezistorul R1R_1. (4p)
  • c. Determinați valoarea rezistenței electrice R1R_1. (4p)
  • d. Ampermetrul din circuit se înlocuiește cu un voltmetru ideal (RV→∞R_V \to \infty). Determinați tensiunea indicată de voltmetru. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul II Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (4 puncte):

    • Sarcina electrică transportată este produsul dintre intensitatea curentului și durata de timp:
    q=IA⋅Δtq = I_A \cdot \Delta t

    (3 puncte)

    • Transformând timpul în secunde (Δt=1 h=3600 s\Delta t = 1\text{ h} = 3600\text{ s}):
    q=2 A⋅3600 s=7200 Cq = 2\text{ A} \cdot 3600\text{ s} = 7200\text{ C}

    (1 punct)

  2. Rezolvare cerința b) (4 puncte):

    • Ampermetrul și rezistorul R2R_2 sunt conectate în paralel, deci tensiunea pe cele două ramuri este aceeași:
    IA⋅RA=I2⋅R2  ⟹  I2=IA⋅RAR2I_A \cdot R_A = I_2 \cdot R_2 \implies I_2 = I_A \cdot \frac{R_A}{R_2}

    (2 puncte)

    I2=2 A⋅1 Ω4 Ω=0,5 AI_2 = 2\text{ A} \cdot \frac{1\,\Omega}{4\,\Omega} = 0{,}5\text{ A}
    • Rezistorul R1R_1 este plasat pe ramura principală nesuspendată a circuitului, astfel încât curentul prin R1R_1 este suma curenților de pe ramurile paralele (prima teoremă a lui Kirchhoff):
    I1=IA+I2I_1 = I_A + I_2

    (1 punct)

    I1=2 A+0,5 A=2,5 AI_1 = 2\text{ A} + 0{,}5\text{ A} = 2{,}5\text{ A}

    (1 punct)

  3. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Rezistența echivalentă a grupării paralele este:
    Rp=RAR2RA+R2=1⋅41+4=0,8 ΩR_p = \frac{R_A R_2}{R_A + R_2} = \frac{1 \cdot 4}{1 + 4} = 0{,}8\,\Omega
    • Conform teoremei a doua a lui Kirchhoff pe circuit:
    E=I1(R1+r)+IARA  ⟺  E=I1(R1+Rp+r)E = I_1 (R_1 + r) + I_A R_A \iff E = I_1 (R_1 + R_p + r)

    (3 puncte)

    • Înlocuind valorile numerice:
    12=2,5⋅(R1+1)+2⋅1  ⟹  2,5(R1+1)=10  ⟹  R1+1=4  ⟹  R1=3 Ω12 = 2{,}5 \cdot (R_1 + 1) + 2 \cdot 1 \implies 2{,}5 (R_1 + 1) = 10 \implies R_1 + 1 = 4 \implies R_1 = 3\,\Omega

    (1 punct)

  4. Rezolvare cerința d) (3 puncte):

    • Înlocuind ampermetrul cu un voltmetru ideal (RV→∞R_V \to \infty), curentul prin ramura voltmetrului devine neglijabil (IV=0I_V = 0).
    • Circuitul devine un circuit simplu serie cu rezistoarele R1R_1 și R2R_2:
    I′=ER1+R2+rI' = \frac{E}{R_1 + R_2 + r}

    (1 punct)

    I′=12 V3 Ω+4 Ω+1 Ω=128=1,5 AI' = \frac{12\text{ V}}{3\,\Omega + 4\,\Omega + 1\,\Omega} = \frac{12}{8} = 1{,}5\text{ A}
    • Voltmetrul măsoară tensiunea la bornele rezistorului R2R_2:
    UV=I′⋅R2U_V = I' \cdot R_2

    (1 punct)

    UV=1,5 A⋅4 Ω=6 VU_V = 1{,}5\text{ A} \cdot 4\,\Omega = 6\text{ V}

    (1 punct)


Subiectul III (15 puncte)

La bornele unei baterii cu rezistența interioară r=2 Ωr = 2\,\Omega se conectează, în serie, un bec și un rezistor. Becul este caracterizat de valorile nominale Pb=5 WP_b = 5\text{ W} și Ib=0,5 AI_b = 0{,}5\text{ A}. Rezistența electrică a rezistorului este R=28 ΩR = 28\,\Omega. Becul funcționează la valori nominale.

Calculați:

  • a. energia electrică consumată de bec în Δt=5 min\Delta t = 5\text{ min} de funcționare; (4p)
  • b. rezistența electrică a becului; (4p)
  • c. tensiunea electromotoare a bateriei; (4p)
  • d. randamentul transferului de energie de la baterie la circuitul exterior. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul III Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (4 puncte):

    • Energia electrică consumată de bec este dată de:
    Wb=Pb⋅ΔtW_b = P_b \cdot \Delta t

    (3 puncte)

    • Convertind durata în secunde (Δt=5 min=300 s\Delta t = 5\text{ min} = 300\text{ s}):
    Wb=5 W⋅300 s=1500 J=1,5 kJW_b = 5\text{ W} \cdot 300\text{ s} = 1500\text{ J} = 1{,}5\text{ kJ}

    (1 punct)

  2. Rezolvare cerința b) (4 puncte):

    • Din formula puterii nominale Pb=Rb⋅Ib2P_b = R_b \cdot I_b^2:
    Rb=PbIb2R_b = \frac{P_b}{I_b^2}

    (3 puncte)

    • Înlocuind valorile:
    Rb=5 W(0,5 A)2=50,25=20 ΩR_b = \frac{5\text{ W}}{(0{,}5\text{ A})^2} = \frac{5}{0{,}25} = 20\,\Omega

    (1 punct)

  3. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Circuitul fiind legat în serie și becul funcționând la regim nominal, intensitatea curentului din întregul circuit este I=Ib=0,5 AI = I_b = 0{,}5\text{ A}.
    • Legea lui Ohm pentru circuitul complet dă:
    E=Ib⋅Rb+Ib⋅R+Ib⋅r=Ib(Rb+R+r)E = I_b \cdot R_b + I_b \cdot R + I_b \cdot r = I_b (R_b + R + r)

    (3 puncte)

    • Calcul numeric:
    E=0,5 A⋅(20 Ω+28 Ω+2 Ω)=0,5⋅50=25 VE = 0{,}5\text{ A} \cdot (20\,\Omega + 28\,\Omega + 2\,\Omega) = 0{,}5 \cdot 50 = 25\text{ V}

    (1 punct)

  4. Rezolvare cerința d) (3 puncte):

    • Rezistența circuitului exterior este:
    Rext=Rb+R=20 Ω+28 Ω=48 ΩR_{\text{ext}} = R_b + R = 20\,\Omega + 28\,\Omega = 48\,\Omega

    (1 punct)

    • Randamentul transferului de energie de la sursă la circuitul exterior este:
    η=RextRext+r\eta = \frac{R_{\text{ext}}}{R_{\text{ext}} + r}

    (1 punct)

    • Calcul numeric:
    η=4848+2=4850=0,96=96%\eta = \frac{48}{48 + 2} = \frac{48}{50} = 0{,}96 = 96\%

    (1 punct)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6{,}6 \cdot 10^{-34}\text{ J} \cdot \text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Unitatea de măsură din SI pentru raportul dintre viteza luminii și frecvența unei radiații luminoase este:

  • a. s\text{s}
  • b. s−1\text{s}^{-1}
  • c. m−1\text{m}^{-1}
  • d. m\text{m} (3p)

2. O lentilă având convergența de +5 dioptrii+5\text{ dioptrii} este plasată între o sursă punctiformă de lumină și un ecran. Imaginea clară a sursei se formează pe ecran când lentila se află la mijlocul distanței dintre ele. Distanța dintre lentilă și ecran este:

  • a. 80 cm80\text{ cm}
  • b. 60 cm60\text{ cm}
  • c. 40 cm40\text{ cm}
  • d. 20 cm20\text{ cm} (3p)

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale, mărirea liniară transversală dată de o lentilă sferică subțire are expresia:

  • a. β=f\beta = f
  • b. β=x2x1\beta = \dfrac{x_2}{x_1}
  • c. β=y1y2\beta = \dfrac{y_1}{y_2}
  • d. β=1f\beta = \dfrac{1}{f} (3p)

4. O rază de lumină este incidentă pe o oglindă plană. Raza formează un unghi de 36∘36^\circ cu suprafața oglinzii. Unghiul de incidență are valoarea:

  • a. 36∘36^\circ
  • b. 54∘54^\circ
  • c. 72∘72^\circ
  • d. 108∘108^\circ (3p)

5. Energia cinetică maximă a electronilor extrași prin efect fotoelectric extern dintr-un catod variază, în funcție de frecvența radiației incidente, conform graficului din figură. Pentru materialul catodului, frecvența de prag este:

Grafic variație energie cinetică maximă funcție de frecvență

  • a. 3⋅1014 Hz3 \cdot 10^{14}\text{ Hz}
  • b. 5⋅1014 Hz5 \cdot 10^{14}\text{ Hz}
  • c. 6⋅1014 Hz6 \cdot 10^{14}\text{ Hz}
  • d. 8⋅1014 Hz8 \cdot 10^{14}\text{ Hz} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Itemul 1 — Răspuns d (3 puncte):

    • Raportul dintre viteza luminii cc și frecvența ν\nu reprezintă lungimea de undă λ=cν\lambda = \dfrac{c}{\nu}. Unitatea sa de măsură în Sistemul Internațional este metrul (m\text{m}).
  2. Itemul 2 — Răspuns c (3 puncte):

    • Distanța focală a lentilei este f=1C=15 m−1=0,20 m=20 cmf = \dfrac{1}{C} = \dfrac{1}{5\text{ m}^{-1}} = 0{,}20\text{ m} = 20\text{ cm}.
    • Deoarece lentila este la mijlocul distanței dintre sursă și ecran, avem −x1=x2=d-x_1 = x_2 = d.
    • Conform formulei fundamentale a lentilelor subțiri:
    1x2−1x1=1f  ⟺  1d−(−1d)=2d=1f  ⟹  d=2f=2⋅20 cm=40 cm\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f} \iff \frac{1}{d} - \left(-\frac{1}{d}\right) = \frac{2}{d} = \frac{1}{f} \implies d = 2f = 2 \cdot 20\text{ cm} = 40\text{ cm}
  3. Itemul 3 — Răspuns b (3 puncte):

    • Prin definiție didactică, mărirea liniară transversală a unei lentile sferice subțiri este β=y2y1=x2x1\beta = \dfrac{y_2}{y_1} = \dfrac{x_2}{x_1}.
  4. Itemul 4 — Răspuns b (3 puncte):

    • Unghiul de incidență ii este unghiul dintre raza de lumină incidentă și normala la suprafața oglinzii.
    • Normala formează un unghi de 90∘90^\circ cu suprafața, prin urmare:
    i=90∘−36∘=54∘i = 90^\circ - 36^\circ = 54^\circ
  5. Itemul 5 — Răspuns c (3 puncte):

    • Ecuația lui Einstein pentru efectul fotoelectric este Ecmax⁡=h(ν−ν0)E_{c\max} = h(\nu - \nu_0).
    • Frecvența de prag ν0\nu_0 reprezintă frecvența pentru care energia cinetică maximă este nulă (Ecmax⁡=0E_{c\max} = 0), adică punctul în care dreapta intersectează axa orizontală a frecvențelor.
    • Din grafic, dreapta pornește de la jumătatea intervalului dintre 44 și 88, adică de la ν0=6⋅1014 Hz\nu_0 = 6 \cdot 10^{14}\text{ Hz}.

Subiectul II (15 puncte)

În figura alăturată sunt reprezentate două lentile subțiri convergente, L1 și L2, care formează un sistem optic centrat. O rază de lumină rr, paralelă cu axa optică principală și aflată la distanța H=3 cmH = 3\text{ cm} față de aceasta, se refractă prin cele două lentile și iese din sistem paralelă cu axa, la distanța h=2 cmh = 2\text{ cm} față de ea. Distanța focală a lentilei L2 este f2=20 cmf_2 = 20\text{ cm}, iar distanța dintre cele două lentile este dd.

Sistem optic centrat cu două lentile convergente

Cerințe:

  • a. Calculați convergența lentilei L2. (4p)
  • b. Calculați raportul dintre distanța focală a lentilei L1 și distanța focală a lentilei L2. (3p)
  • c. Se elimină lentila L1, iar în fața lentilei L2 se așază, la distanța −x1=30 cm-x_1 = 30\text{ cm} de aceasta, un obiect liniar. Obiectul este așezat perpendicular pe axa optică principală. Calculați distanța x2x_2 dintre lentilă și imaginea obiectului. (4p)
  • d. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă în situația descrisă la punctul c. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul II Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (4 puncte):

    • Convergența unei lentile este inversul distanței sale focale exprimate în metri:
    C2=1f2C_2 = \frac{1}{f_2}

    (3 puncte)

    • Deoarece f2=20 cm=0,20 mf_2 = 20\text{ cm} = 0{,}20\text{ m}:
    C2=10,20 m=5 m−1=5 \deltaC_2 = \frac{1}{0{,}20\text{ m}} = 5\text{ m}^{-1} = 5\text{ \delta}

    (1 punct)

  2. Rezolvare cerința b) (3 puncte):

    • Raza rr, fiind paralelă cu axa optică, trece prin focarul imagine F1′F_1' al primei lentile după refracție.
    • Ieșind paralelă cu axa optică din lentila L2L_2, raza a trebuit să treacă anterior prin focarul obiect F2F_2 al celei de-a doua lentile. Așadar, F1′≡F2F_1' \equiv F_2.
    • Din asemănarea triunghiurilor dreptunghice formate de raza refractată cu axa optică:
    Hf1=hf2  ⟹  f1f2=Hh\frac{H}{f_1} = \frac{h}{f_2} \implies \frac{f_1}{f_2} = \frac{H}{h}

    (2 puncte)

    • Înlocuind valorile numerice:
    f1f2=3 cm2 cm=1,5\frac{f_1}{f_2} = \frac{3\text{ cm}}{2\text{ cm}} = 1{,}5

    (1 punct)

  3. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Formula punctelor conjugate pentru lentila subțire L2L_2 este:
    1x2−1x1=1f2\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f_2}

    (3 puncte)

    • Având x1=−30 cmx_1 = -30\text{ cm} și f2=20 cmf_2 = 20\text{ cm}:
    1x2−1−30=120  ⟺  1x2+130=120\frac{1}{x_2} - \frac{1}{-30} = \frac{1}{20} \iff \frac{1}{x_2} + \frac{1}{30} = \frac{1}{20} 1x2=120−130=3−260=160 cm  ⟹  x2=60 cm\frac{1}{x_2} = \frac{1}{20} - \frac{1}{30} = \frac{3 - 2}{60} = \frac{1}{60\text{ cm}} \implies x_2 = 60\text{ cm}

    (1 punct)

  4. Rezolvare cerința d) (4 puncte):

    • Pentru situația de la punctul c (x1=−30 cmx_1 = -30\text{ cm}, x2=60 cmx_2 = 60\text{ cm}, f2=20 cmf_2 = 20\text{ cm}), imaginea este reală, răsturnată și mărită (β=x2x1=−2\beta = \dfrac{x_2}{x_1} = -2).
    • Desenul construcției geometrice conține:
      • axa optică principală și lentila convergentă cu centrul optic OO;
      • focarele F1F_1 și F2F_2 la distanța f=20 cmf = 20\text{ cm};
      • obiectul ABAB la −30 cm-30\text{ cm};
      • raza paralelă cu axa refractată prin focarul imagine F2F_2;
      • raza care trece nedeviată prin centrul optic OO;
      • imaginea reală și răsturnată A′B′A'B' formată la intersecția razelor la x2=60 cmx_2 = 60\text{ cm}.

Construcția geometrică a imaginii prin lentila convergentă

(4 puncte pentru reprezentarea corectă a construcției grafice)


Subiectul III (15 puncte)

În figura alăturată S este o sursă punctiformă de lumină, aflată pe un zid, pe malul A al unei ape cu lățimea AB=L=15 mAB = L = 15\text{ m}. Sub apă se află un scafandru cu ochii la nivelul punctului O, aflat la adâncimea BO=h=4 mBO = h = 4\text{ m}, pe verticala malului B. Scafandrul vede sursa prin refracție, pe direcția OC. Cunoscând indicele de refracție al apei, n=43n = \dfrac{4}{3}, și distanța AC=d=12 mAC = d = 12\text{ m}, calculați:

Schema propagării și refracției luminii apă-aer

Cerințe:

  • a. viteza de propagare a luminii în apă; (4p)
  • b. sinusul unghiului de refracție pentru raza de lumină care ajunge în punctul O; (4p)
  • c. sinusul unghiului de incidență pentru raza de lumină SC; (4p)
  • d. înălțimea reală AS=HAS = H la care se află sursa față de apă. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul III Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Rezolvare cerința a) (4 puncte):

    • Viteza de propagare a luminii în mediu transparent depinde de indicele de refracție conform relației:
    v=cnv = \frac{c}{n}

    (3 puncte)

    • Calcul numeric:
    v=3⋅108 m/s43=94⋅108 m/s=2,25⋅108 m/sv = \frac{3 \cdot 10^8\text{ m/s}}{\dfrac{4}{3}} = \frac{9}{4} \cdot 10^8\text{ m/s} = 2{,}25 \cdot 10^8\text{ m/s}

    (1 punct)

  2. Rezolvare cerința b) (4 puncte):

    • Distanța orizontală pe suprafața apei de la punctul de incidență C până la malul B este:
    BC=AB−AC=L−d=15 m−12 m=3 mBC = AB - AC = L - d = 15\text{ m} - 12\text{ m} = 3\text{ m}

    (1 punct)

    • Lungimea drumului optic subacvatic OCOC în triunghiul dreptunghic de catete BC=3 mBC = 3\text{ m} și BO=h=4 mBO = h = 4\text{ m} este:
    OC=BC2+BO2=32+42=25=5 mOC = \sqrt{BC^2 + BO^2} = \sqrt{3^2 + 4^2} = \sqrt{25} = 5\text{ m}

    (1 punct)

    • Unghiul de refracție rr este format de raza refractată OCOC cu normala la suprafața apei:
    sin⁡r=BCOC\sin r = \frac{BC}{OC}

    (1 punct)

    sin⁡r=3 m5 m=0,6\sin r = \frac{3\text{ m}}{5\text{ m}} = 0{,}6

    (1 punct)

  3. Rezolvare cerința c) (4 puncte):

    • Conform legii refracției a luminii la interfața aer-apă (naer=1n_{\text{aer}} = 1):
    sin⁡i=n⋅sin⁡r\sin i = n \cdot \sin r

    (3 puncte)

    • Înlocuind valorile cunoscute:
    sin⁡i=43⋅0,6=43⋅35=45=0,8\sin i = \frac{4}{3} \cdot 0{,}6 = \frac{4}{3} \cdot \frac{3}{5} = \frac{4}{5} = 0{,}8

    (1 punct)

  4. Rezolvare cerința d) (3 puncte):

    • În triunghiul dreptunghic format de punctul sursă S, punctul A și punctul de incidență C, ipotenuza este:
    SC=AC2+AS2=d2+H2SC = \sqrt{AC^2 + AS^2} = \sqrt{d^2 + H^2}

    (1 punct)

    • Deoarece unghiul de incidență ii este unghiul format de raza incidentă cu normala, unghiul opus catetei ACAC este unghiul ii:
    sin⁡i=ACSC=dSC\sin i = \frac{AC}{SC} = \frac{d}{SC}

    (1 punct)

    • Rezultă lungimea SCSC:
    SC=dsin⁡i=12 m0,8=15 mSC = \frac{d}{\sin i} = \frac{12\text{ m}}{0{,}8} = 15\text{ m}
    • Înălțimea HH este:
    H=SC2−d2=152−122=225−144=81=9 mH = \sqrt{SC^2 - d^2} = \sqrt{15^2 - 12^2} = \sqrt{225 - 144} = \sqrt{81} = 9\text{ m}

    (1 punct)