BACEduHub
fizicaTehnologicăAnul 2025Simulare Națională

Bacalaureat 2025 - Fizică Tehnologică - Simulare Națională

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Unitatea de măsură a forței poate fi scrisă, în funcție de alte unități de măsură din S.I., în forma:

  • a. Jm\dfrac{\text{J}}{\text{m}}
  • b. Jm⋅kg\dfrac{\text{J}}{\text{m}\cdot\text{kg}}
  • c. Jkg\dfrac{\text{J}}{\text{kg}}
  • d. J⋅kgm\dfrac{\text{J}\cdot\text{kg}}{\text{m}} (3p)

2. Un corp A acționează asupra unui corp B cu forța F⃗AB\vec{F}_{AB}. Corpul A are masa mm, iar corpul B are masa 2m2m. Forța F⃗BA\vec{F}_{BA} cu care corpul B acționează asupra corpului A este:

  • a. F⃗BA=F⃗AB\vec{F}_{BA} = \vec{F}_{AB}
  • b. F⃗BA=−F⃗AB\vec{F}_{BA} = -\vec{F}_{AB}
  • c. F⃗BA=2F⃗AB\vec{F}_{BA} = 2\vec{F}_{AB}
  • d. F⃗BA=−2F⃗AB\vec{F}_{BA} = -2\vec{F}_{AB} (3p)

3. Conform legii Hooke, alungirea unui fir deformat elastic este:

  • a. direct proporțională cu forța deformatoare și invers proporțională cu aria secțiunii transversale a firului
  • b. invers proporțională cu forța deformatoare și direct proporțională cu aria secțiunii transversale a firului
  • c. direct proporțională atât cu forța deformatoare cât și cu aria secțiunii transversale a firului
  • d. invers proporțională atât cu forța deformatoare cât și cu aria secțiunii transversale a firului (3p)

4. Un corp având masa mm se află în apropierea suprafeței Pământului. În graficul alăturat este reprezentată dependența energiei potențiale gravitaționale de înălțimea la care se află corpul.

Grafic dependență energie potențială gravitațională

Masa corpului este egală cu:

  • a. 20 kg20\text{ kg}
  • b. 5 kg5\text{ kg}
  • c. 4 kg4\text{ kg}
  • d. 0,5 kg0{,}5\text{ kg} (3p)

5. Un mobil pornește din repaus și se deplasează rectiliniu cu accelerația constantă a=2 m/s2a = 2\text{ m/s}^2. Viteza mobilului după Δt=5 s\Delta t = 5\text{ s} este:

  • a. 0,4 m/s0{,}4\text{ m/s}
  • b. 2,5 m/s2{,}5\text{ m/s}
  • c. 7 m/s7\text{ m/s}
  • d. 10 m/s10\text{ m/s} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Itemul 1 — Răspuns a (3 puncte):

    • Lucrul mecanic este definit prin L=F⋅dL = F \cdot d, deci forța se exprimă ca:
    F=Ld  ⟹  [F]SI=[L]SI[d]SI=JmF = \frac{L}{d} \implies [F]_{\text{SI}} = \frac{[L]_{\text{SI}}}{[d]_{\text{SI}}} = \frac{\text{J}}{\text{m}}

    (3p)

  2. Itemul 2 — Răspuns b (3 puncte):

    • Conform principiului al III-lea al mecanicii newtoniene (principiul acțiunii și reacțiunii), dacă un corp A acționează asupra unui corp B cu o forță (acțiunea F⃗AB\vec{F}_{AB}), atunci și corpul B acționează simultan asupra corpului A cu o forță egală în modul și de sens contrar (reacțiunea F⃗BA\vec{F}_{BA}):
    F⃗BA=−F⃗AB\vec{F}_{BA} = -\vec{F}_{AB}
    • Această egalitate vectorială este valabilă indiferent de masele celor două corpuri interactante. (3p)
  3. Itemul 3 — Răspuns a (3 puncte):

    • Legea lui Hooke exprimată calitativ este:
    Δℓ=F⋅ℓ0E⋅S\Delta \ell = \frac{F \cdot \ell_0}{E \cdot S}
    • Alungirea Δℓ\Delta \ell este direct proporțională cu forța deformatoare FF și invers proporțională cu aria secțiunii transversale SS. (3p)
  4. Itemul 4 — Răspuns d (3 puncte):

    • Formula energiei potențiale gravitaționale în apropierea Pământului este:
    Ep=mghE_{\text{p}} = m g h
    • Citind din grafic la înălțimea h=4 mh = 4\text{ m}, energia potențială corespunzătoare este Ep=20 JE_{\text{p}} = 20\text{ J}:
    m=Epgh=20 J10 m/s2⋅4 m=2040=0,5 kgm = \frac{E_{\text{p}}}{g h} = \frac{20\text{ J}}{10\text{ m/s}^2 \cdot 4\text{ m}} = \frac{20}{40} = 0{,}5\text{ kg}

    (3p)

  5. Itemul 5 — Răspuns d (3 puncte):

    • Pentru o mișcare rectilinie uniform variată pornind din repaus (v0=0v_0 = 0):
    v=v0+aΔt=0+2 m/s2⋅5 s=10 m/sv = v_0 + a \Delta t = 0 + 2\text{ m/s}^2 \cdot 5\text{ s} = 10\text{ m/s}

    (3p)


Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un corp cu masa m=0,5 kgm = 0{,}5\text{ kg} este împins cu o forță F⃗\vec{F}, astfel încât se deplasează cu viteză constantă pe plafonul (tavanul) orizontal al unei încăperi, ca în figura alăturată. Direcția forței F⃗\vec{F} formează cu orizontala unghiul α≈53∘\alpha \approx 53^\circ (sin⁡α=0,8\sin \alpha = 0{,}8, cos⁡α=0,6\cos \alpha = 0{,}6), iar modulul forței are valoarea F=100 NF = 100\text{ N}.

Corp împins pe tavan orizontal

  • a. Reprezentați pe foaia de examen toate forțele care acționează asupra corpului. (3p)
  • b. Calculați valoarea reacțiunii normale care acționează asupra corpului din partea plafonului. (4p)
  • c. Determinați valoarea forței de frecare la alunecare dintre corp și plafon. (4p)
  • d. Calculați coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și plafon. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

a. Reprezentarea corectă a tuturor forțelor (3 puncte):

  • Asupra corpului acționează următoarele forțe:
    1. Forța aplicată F⃗\vec{F}, orientată oblic în sus și înainte (la unghiul α\alpha față de orizontală).
    2. Greutatea corpului G⃗\vec{G}, orientată vertical în jos.
    3. Reacțiunea normală N⃗\vec{N} exercitată de plafon, orientată vertical în jos (deoarece componenta verticală a forței active Fy=Fsin⁡α=80 NF_y = F\sin\alpha = 80\text{ N} depășește greutatea G=5 NG = 5\text{ N}, plafonul apasă corpul spre interiorul încăperii).
    4. Forța de frecare la alunecare F⃗f\vec{F}_{\text{f}}, orientată orizontal în sens opus deplasării (spre stânga).

Diagrama forțelor ce acționează asupra corpului

(3p)

b. Calculul reacțiunii normale NN (4 puncte):

  • Deoarece mișcarea se realizează exclusiv pe direcție orizontală, pe axa verticală Oy (orientată în sus) corpul se află în echilibru:
Fy−G−N=0F_y - G - N = 0

(1p)

  • Greutatea corpului:
G=mg=0,5 kg⋅10 m/s2=5 NG = m g = 0{,}5\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 = 5\text{ N}

(1p)

  • Componenta verticală a forței F⃗\vec{F}:
Fy=Fsin⁡α=100 N⋅0,8=80 NF_y = F \sin \alpha = 100\text{ N} \cdot 0{,}8 = 80\text{ N}

(1p)

  • Rezultă modulul reacțiunii normale a plafonului:
N=Fy−G=80 N−5 N=75 NN = F_y - G = 80\text{ N} - 5\text{ N} = 75\text{ N}

(1p)

c. Determinarea forței de frecare FfF_{\text{f}} (4 puncte):

  • Corpul se deplasează rectiliniu și uniform cu viteză constantă (v=const.v = \text{const.} pe direcție orizontală), astfel încât rezultanta forțelor pe axa Ox (orientată în sensul mișcării) este nulă:
Fx−Ff=0  ⟹  Ff=FxF_x - F_{\text{f}} = 0 \implies F_{\text{f}} = F_x

(2p)

  • Componenta orizontală a forței F⃗\vec{F}:
Fx=Fcos⁡α=100 N⋅0,6=60 NF_x = F \cos \alpha = 100\text{ N} \cdot 0{,}6 = 60\text{ N}

(1p)

  • Forța de frecare la alunecare are valoarea:
Ff=60 NF_{\text{f}} = 60\text{ N}

(1p)

d. Calculul coeficientului de frecare la alunecare μ\mu (4 puncte):

  • Conform legii frecării la alunecare:
Ff=μN  ⟹  μ=FfNF_{\text{f}} = \mu N \implies \mu = \frac{F_{\text{f}}}{N}

(3p)

  • Înlocuind valorile numerice obținute anterior:
μ=60 N75 N=0,8\mu = \frac{60\text{ N}}{75\text{ N}} = 0{,}8

(1p)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un automobil cu masa m=1,6 tm = 1{,}6\text{ t} coboară uniform accelerat pe o pantă, între două puncte A și B situate la o diferență de nivel h=5,0 mh = 5{,}0\text{ m}, într-un interval de timp Δt=5 s\Delta t = 5\text{ s}. Puterea medie a motorului în acest interval de timp este Pm=54 kWP_{\text{m}} = 54\text{ kW}. Viteza automobilului în punctul A are valoarea v1=18 km/hv_1 = 18\text{ km/h}, iar în punctul B are valoarea v2=72 km/hv_2 = 72\text{ km/h}. Determinați:

  • a. lucrul mecanic efectuat de forța de tracțiune a motorului în intervalul de timp Δt\Delta t; (4p)
  • b. variația energiei cinetice a automobilului în intervalul de timp Δt\Delta t; (4p)
  • c. lucrul mecanic efectuat de greutate în intervalul de timp Δt\Delta t; (4p)
  • d. lucrul mecanic efectuat de forța de rezistență la înaintare în intervalul de timp Δt\Delta t. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

Transpunerea datelor în unități S.I.:

  • Masa automobilului: m=1,6 t=1600 kgm = 1{,}6\text{ t} = 1600\text{ kg}
  • Viteza inițială în A: v1=18 km/h=183,6 m/s=5 m/sv_1 = 18\text{ km/h} = \frac{18}{3{,}6}\text{ m/s} = 5\text{ m/s}
  • Viteza finală în B: v2=72 km/h=723,6 m/s=20 m/sv_2 = 72\text{ km/h} = \frac{72}{3{,}6}\text{ m/s} = 20\text{ m/s}
  • Puterea medie a motorului: Pm=54 kW=54000 WP_{\text{m}} = 54\text{ kW} = 54000\text{ W}

a. Lucrul mecanic al forței de tracțiune LtrL_{\text{tr}} (4 puncte):

  • Din definiția puterii mecanice medii Pm=LtrΔtP_{\text{m}} = \frac{L_{\text{tr}}}{\Delta t}:
Ltr=Pm⋅ΔtL_{\text{tr}} = P_{\text{m}} \cdot \Delta t

(3p)

  • Calcul numeric:
Ltr=54000 W⋅5 s=270000 J=270 kJL_{\text{tr}} = 54000\text{ W} \cdot 5\text{ s} = 270000\text{ J} = 270\text{ kJ}

(1p)

b. Variația energiei cinetice ΔEc\Delta E_{\text{c}} (4 puncte):

  • Relația de calcul a variației energiei cinetice:
ΔEc=Ec2−Ec1=mv222−mv122=m2(v22−v12)\Delta E_{\text{c}} = E_{\text{c2}} - E_{\text{c1}} = \frac{m v_2^2}{2} - \frac{m v_1^2}{2} = \frac{m}{2} \left(v_2^2 - v_1^2\right)

(3p)

  • Calcul numeric:
ΔEc=1600 kg2⋅(202−52) m2/s2=800⋅(400−25)=800⋅375=300000 J=300 kJ\Delta E_{\text{c}} = \frac{1600\text{ kg}}{2} \cdot \left(20^2 - 5^2\right)\text{ m}^2/\text{s}^2 = 800 \cdot (400 - 25) = 800 \cdot 375 = 300000\text{ J} = 300\text{ kJ}

(1p)

c. Lucrul mecanic efectuat de greutate LGL_G (4 puncte):

  • La coborâre, greutatea efectuează un lucru mecanic motor, dependent strict de diferența de nivel hh:
LG=mghL_G = m g h

(3p)

  • Calcul numeric:
LG=1600 kg⋅10 m/s2⋅5,0 m=80000 J=80 kJL_G = 1600\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 5{,}0\text{ m} = 80000\text{ J} = 80\text{ kJ}

(1p)

d. Lucrul mecanic efectuat de forța de rezistență LrL_{\text{r}} (3 puncte):

  • Conform teoremei variației energiei cinetice:
ΔEc=Ltotal\Delta E_{\text{c}} = L_{\text{total}}

(1p)

  • Lucrul mecanic total este suma lucrurilor mecanice ale tuturor forțelor ce acționează pe parcursul coborârii (forța de tracțiune, greutatea și forțele de rezistență; reacțiunea normală a pantei fiind perpendiculară pe deplasare, nu efectuează lucru mecanic):
Ltotal=Ltr+LG+LrL_{\text{total}} = L_{\text{tr}} + L_G + L_{\text{r}}

(1p)

  • Rezultă lucrul mecanic rezistent:
Lr=ΔEc−Ltr−LG=300 kJ−270 kJ−80 kJ=−50 kJL_{\text{r}} = \Delta E_{\text{c}} - L_{\text{tr}} - L_G = 300\text{ kJ} - 270\text{ kJ} - 80\text{ kJ} = -50\text{ kJ}

(1p)


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_{\text{A}} = 6{,}02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J/(mol⋅K)R = 8{,}31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: pV=νRTp V = \nu R T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. O cantitate dată de gaz ideal suferă o transformare în care presiunea crește direct proporțional cu volumul, p=a⋅Vp = a \cdot V. Unitatea de măsură în S.I. a constantei aa este:

  • a. N⋅m−2\text{N}\cdot\text{m}^{-2}
  • b. N⋅m−3\text{N}\cdot\text{m}^{-3}
  • c. N⋅m−4\text{N}\cdot\text{m}^{-4}
  • d. N⋅m−5\text{N}\cdot\text{m}^{-5} (3p)

2. Un sistem izolat adiabatic este format din două corpuri cu mase egale. Căldurile specifice sunt c1c_1, respectiv c2=0,5c1c_2 = 0{,}5 c_1. Cele două corpuri se află inițial la temperaturile T1T_1, respectiv T2=4T1T_2 = 4 T_1. Corpurile sunt puse în contact termic. După atingerea stării de echilibru termic temperatura sistemului este egală cu:

  • a. T=1,5T1T = 1{,}5 T_1
  • b. T=2T1T = 2 T_1
  • c. T=2,5T1T = 2{,}5 T_1
  • d. T=3,5T1T = 3{,}5 T_1 (3p)

3. Un gaz ideal este încălzit cu Δt=50∘C\Delta t = 50^\circ\text{C} până la temperatura de 450 K450\text{ K}. Temperatura inițială este egală cu:

  • a. 400 K400\text{ K}
  • b. 327 K327\text{ K}
  • c. 227 K227\text{ K}
  • d. 127 K127\text{ K} (3p)

4. O cantitate de gaz ideal se destinde la temperatură constantă astfel încât volumul ocupat de gaz devine de 4 ori mai mare. În acest caz, presiunea gazului devine:

  • a. de 2 ori mai mare
  • b. de 2 ori mai mică
  • c. de 4 ori mai mare
  • d. de 4 ori mai mică (3p)

5. Un gaz ideal parcurge succesiunea de procese reprezentate în figura alăturată în coordonate p−Tp-T.

Proces în coordonate p-T

Starea în care volumul gazului are valoarea minimă este:

  • a. 1
  • b. 2
  • c. 3
  • d. 4 (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Itemul 1 — Răspuns d (3 puncte):

    • Din relația p=a⋅Vp = a \cdot V, obținem a=pVa = \frac{p}{V}.
    • În Sistemul Internațional:
    [a]SI=[p]SI[V]SI=N/m2m3=N⋅m−5[a]_{\text{SI}} = \frac{[p]_{\text{SI}}}{[V]_{\text{SI}}} = \frac{\text{N}/\text{m}^2}{\text{m}^3} = \text{N}\cdot\text{m}^{-5}

    (3p)

  2. Itemul 2 — Răspuns b (3 puncte):

    • Sistemul fiind izolat adiabatic, ecuația calorimetrică este:
    Q1+Q2=0  ⟹  mc1(T−T1)+mc2(T−T2)=0Q_1 + Q_2 = 0 \implies m c_1 (T - T_1) + m c_2 (T - T_2) = 0
    • Împărțind prin masa mm și folosind c2=0,5c1c_2 = 0{,}5 c_1 și T2=4T1T_2 = 4 T_1:
    c1(T−T1)+0,5c1(T−4T1)=0  ⟹  T−T1+0,5T−2T1=0c_1 (T - T_1) + 0{,}5 c_1 (T - 4 T_1) = 0 \implies T - T_1 + 0{,}5 T - 2 T_1 = 0 1,5T=3T1  ⟹  T=31,5T1=2T11{,}5 T = 3 T_1 \implies T = \frac{3}{1{,}5} T_1 = 2 T_1

    (3p)

  3. Itemul 3 — Răspuns a (3 puncte):

    • Variația de temperatură pe scara Celsius este egală numeric cu variația pe scara Kelvin:
    ΔT=Δt=50 K\Delta T = \Delta t = 50\text{ K}
    • Astfel, temperatura inițială este:
    T1=T2−ΔT=450 K−50 K=400 KT_1 = T_2 - \Delta T = 450\text{ K} - 50\text{ K} = 400\text{ K}

    (3p)

  4. Itemul 4 — Răspuns d (3 puncte):

    • La temperatură constantă (T=const.T = \text{const.}, transformare izotermă), legea Boyle-Mariotte stabilește că produsul pV=const.p V = \text{const.}:
    p1V1=p2V2  ⟹  p2=p1⋅V1V2=p14p_1 V_1 = p_2 V_2 \implies p_2 = p_1 \cdot \frac{V_1}{V_2} = \frac{p_1}{4}
    • Presiunea gazului devine de 4 ori mai mică. (3p)
  5. Itemul 5 — Răspuns c (3 puncte):

    • Din ecuația termică de stare a gazului ideal:
    p=(νRV)Tp = \left(\frac{\nu R}{V}\right) T
    • Panta semidreptei care unește originea axelor (0,0)(0,0) cu un punct oarecare din planul (p,T)(p, T) este pT=νRV\frac{p}{T} = \frac{\nu R}{V}, fiind invers proporțională cu volumul VV.
    • Volumul minim corespunde pantei maxime pT\frac{p}{T}. Dintre cele 4 stări ale graficului, starea 3 are cel mai mare raport pT\frac{p}{T}, deci volumul gazului este minim în starea 3. (3p)

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Cilindrul vertical din figură are lungimea L=60 cmL = 60\text{ cm}. Pistonul mobil, de grosime neglijabilă, delimitează două compartimente și se poate deplasa fără frecări. Pistonul se află în echilibru la mijlocul cilindrului. Un compartiment conține heliu (μ1=4 g/mol\mu_1 = 4\text{ g/mol}) la presiunea p1p_1, iar celălalt conține azot (μ2=28 g/mol\mu_2 = 28\text{ g/mol}) la presiunea p2=2p1p_2 = 2 p_1. Tot ansamblul se află la temperatura TT.

Cilindru vertical cu piston la mijloc

Calculați:

  • a. raportul dintre cantitatea de azot și cea de heliu; (3p)
  • b. raportul dintre densitatea azotului și cea a heliului; (4p)
  • c. distanța, față de mijlocul cilindrului, la care se află noua poziție de echilibru a pistonului, dacă se aduce cilindrul în poziție orizontală; (4p)
  • d. masa molară medie a amestecului format din cele două gaze dacă se îndepărtează pistonul. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

a. Raportul cantităților de substanță ν2ν1\frac{\nu_2}{\nu_1} (3 puncte):

  • Pistonul fiind inițial la mijlocul cilindrului, volumele ocupate de cele două gaze sunt egale:
V1=V2=S⋅L2V_1 = V_2 = S \cdot \frac{L}{2}
  • Scriem ecuația termică de stare Clapeyron-Mendeleev pentru heliu:
p1(SL2)=ν1RTp_1 \left(S \frac{L}{2}\right) = \nu_1 R T

(1p)

  • și pentru azot:
p2(SL2)=ν2RTp_2 \left(S \frac{L}{2}\right) = \nu_2 R T

(1p)

  • Împărțind cele două ecuații:
ν2ν1=p2p1=2p1p1=2\frac{\nu_2}{\nu_1} = \frac{p_2}{p_1} = \frac{2 p_1}{p_1} = 2

(1p)

b. Raportul densităților ρ2ρ1\frac{\rho_2}{\rho_1} (4 puncte):

  • Densitatea gazului este definită prin ρ=mV\rho = \frac{m}{V}, iar volumele sunt egale (V1=V2V_1 = V_2):
ρ2ρ1=m2m1\frac{\rho_2}{\rho_1} = \frac{m_2}{m_1}

(1p)

  • Masele gazelor sunt:
m1=ν1μ1m_1 = \nu_1 \mu_1

(1p)

m2=ν2μ2m_2 = \nu_2 \mu_2

(1p)

  • Raportul densităților devine:
ρ2ρ1=ν2μ2ν1μ1=(ν2ν1)⋅(μ2μ1)=2⋅28 g/mol4 g/mol=2⋅7=14\frac{\rho_2}{\rho_1} = \frac{\nu_2 \mu_2}{\nu_1 \mu_1} = \left(\frac{\nu_2}{\nu_1}\right) \cdot \left(\frac{\mu_2}{\mu_1}\right) = 2 \cdot \frac{28\text{ g/mol}}{4\text{ g/mol}} = 2 \cdot 7 = 14

(1p)

c. Poziția de echilibru la orizontală (4 puncte):

  • Când cilindrul este adus în poziție orizontală, greutatea pistonului nu mai intervine de-a lungul axei cilindrului, deci condiția de echilibru mecanic devine egalitatea presiunilor finale:
p1′=p2′p'_1 = p'_2

(1p)

  • Fie xx deplasarea pistonului față de mijlocul cilindrului. Noile volume sunt:
    • pentru compartimentul 1: V1′=S(L2−x)V'_1 = S \left(\frac{L}{2} - x\right)
    • pentru compartimentul 2: V2′=S(L2+x)V'_2 = S \left(\frac{L}{2} + x\right)
  • Ecuațiile de stare la temperatura constantă TT:
p1′S(L2−x)=ν1RTp'_1 S \left(\frac{L}{2} - x\right) = \nu_1 R T

(1p)

p2′S(L2+x)=ν2RTp'_2 S \left(\frac{L}{2} + x\right) = \nu_2 R T

(1p)

  • Împărțind relațiile (folosind p1′=p2′p'_1 = p'_2 și ν2=2ν1\nu_2 = 2 \nu_1):
L2+xL2−x=ν2ν1=2  ⟹  L2+x=2(L2−x)=L−2x\frac{\frac{L}{2} + x}{\frac{L}{2} - x} = \frac{\nu_2}{\nu_1} = 2 \implies \frac{L}{2} + x = 2 \left(\frac{L}{2} - x\right) = L - 2x 3x=L2  ⟹  x=L6=60 cm6=10 cm3x = \frac{L}{2} \implies x = \frac{L}{6} = \frac{60\text{ cm}}{6} = 10\text{ cm}

(1p)

d. Masa molară medie a amestecului μamestec\mu_{\text{amestec}} (4 puncte):

  • Cantitatea totală de substanță a amestecului:
νamestec=ν1+ν2=ν1+2ν1=3ν1\nu_{\text{amestec}} = \nu_1 + \nu_2 = \nu_1 + 2 \nu_1 = 3 \nu_1

(1p)

  • Masa totală a amestecului:
mamestec=m1+m2=ν1μ1+ν2μ2m_{\text{amestec}} = m_1 + m_2 = \nu_1 \mu_1 + \nu_2 \mu_2

(1p)

  • Formula masei molare medii:
μamestec=mamestecνamestec=ν1μ1+ν2μ2ν1+ν2\mu_{\text{amestec}} = \frac{m_{\text{amestec}}}{\nu_{\text{amestec}}} = \frac{\nu_1 \mu_1 + \nu_2 \mu_2}{\nu_1 + \nu_2}

(1p)

  • Înlocuind numeric:
μamestec=ν1⋅4+2ν1⋅283ν1=4+563=603=20 g/mol\mu_{\text{amestec}} = \frac{\nu_1 \cdot 4 + 2 \nu_1 \cdot 28}{3 \nu_1} = \frac{4 + 56}{3} = \frac{60}{3} = 20\text{ g/mol}

(1p)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

O cantitate de gaz ideal poliatomic (CV=3RC_V = 3 R), aflată inițial la presiunea p1=1,0⋅105 Pap_1 = 1{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa} și volumul V1=1,0⋅10−3 m3V_1 = 1{,}0 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3, parcurge ciclul termodinamic 1231 reprezentat în coordonate p−Vp-V în figura alăturată.

Ciclu termodinamic 1231 în p-V

Calculați:

  • a. variația energiei interne a gazului în transformarea 1-2; (4p)
  • b. lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 2-3; (3p)
  • c. căldura cedată de gaz mediului exterior în transformarea 3-1; (4p)
  • d. lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior pe întregul ciclu. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

Parametrii stărilor din ciclu (conform diagramei):

  • Starea 1: p1=1,0⋅105 Pap_1 = 1{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa}, V1=1,0⋅10−3 m3V_1 = 1{,}0 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3
  • Starea 2: p2=2p1=2,0⋅105 Pap_2 = 2 p_1 = 2{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa}, V2=V1=1,0⋅10−3 m3V_2 = V_1 = 1{,}0 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3
  • Starea 3: p3=p1=1,0⋅105 Pap_3 = p_1 = 1{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa}, V3=2V1=2,0⋅10−3 m3V_3 = 2 V_1 = 2{,}0 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3

a. Variația energiei interne ΔU12\Delta U_{12} (4 puncte):

  • Din legea transformării izocore (sau ecuația de stare):
T2=2T1T_2 = 2 T_1

(1p)

  • Ecuația Clapeyron-Mendeleev pentru starea inițială:
νRT1=p1V1\nu R T_1 = p_1 V_1

(1p)

  • Relația de calcul a variației energiei interne:
ΔU12=νCV(T2−T1)=ν(3R)(2T1−T1)=3νRT1=3p1V1\Delta U_{12} = \nu C_V (T_2 - T_1) = \nu (3R) (2T_1 - T_1) = 3 \nu R T_1 = 3 p_1 V_1

(1p)

  • Calcul numeric:
ΔU12=3⋅1,0⋅105 Pa⋅1,0⋅10−3 m3=300 J\Delta U_{12} = 3 \cdot 1{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 1{,}0 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 300\text{ J}

(1p)

b. Lucrul mecanic efectuat în transformarea 2-3 (3 puncte):

  • Transformarea 2-3 este o dreaptă în coordonate p−Vp-V, iar lucrul mecanic corespunde ariei trapezului delimitat de grafic cu axa volumelor:
L23=p2+p32⋅(V3−V2)=2p1+p12⋅(2V1−V1)=32p1V1L_{23} = \frac{p_2 + p_3}{2} \cdot (V_3 - V_2) = \frac{2 p_1 + p_1}{2} \cdot (2 V_1 - V_1) = \frac{3}{2} p_1 V_1

(2p)

  • Calcul numeric:
L23=1,5⋅1,0⋅105 Pa⋅1,0⋅10−3 m3=150 JL_{23} = 1{,}5 \cdot 1{,}0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 1{,}0 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 150\text{ J}

(1p)

c. Căldura cedată în transformarea 3-1 (4 puncte):

  • Transformarea 3-1 este o comprimare izobară la presiunea constantă p1p_1:
Q31=νCp(T1−T3)Q_{31} = \nu C_p (T_1 - T_3)

(1p)

  • Din ecuațiile de stare: p3V3=p1(2V1)=2p1V1=2νRT1  ⟹  T3=2T1p_3 V_3 = p_1 (2V_1) = 2 p_1 V_1 = 2 \nu R T_1 \implies T_3 = 2 T_1:
T3=2T1T_3 = 2 T_1

(1p)

  • Relația Robert Mayer pentru căldura molară la presiune constantă:
Cp=CV+R=3R+R=4RC_p = C_V + R = 3R + R = 4R

(1p)

  • Calculul căldurii:
Q31=ν(4R)(T1−2T1)=−4νRT1=−4p1V1=−4⋅100 J=−400 JQ_{31} = \nu (4R) (T_1 - 2T_1) = -4 \nu R T_1 = -4 p_1 V_1 = -4 \cdot 100\text{ J} = -400\text{ J}
  • Căldura cedată mediului exterior este ∣Q31∣=400 J|Q_{31}| = 400\text{ J} (Q31=−400 JQ_{31} = -400\text{ J}). (1p)

d. Lucrul mecanic total pe ciclu LtotalL_{\text{total}} (4 puncte):

  • Lucrul mecanic pe întregul ciclu este suma pe cele trei etape:
Ltotal=L12+L23+L31L_{\text{total}} = L_{12} + L_{23} + L_{31}

(1p)

  • În transformarea izocoră 1-2:
L12=0L_{12} = 0

(1p)

  • În transformarea izobară 3-1:
L31=p1(V1−V3)=νR(T1−T3)=p1(V1−2V1)=−p1V1=−100 JL_{31} = p_1 (V_1 - V_3) = \nu R (T_1 - T_3) = p_1 (V_1 - 2 V_1) = -p_1 V_1 = -100\text{ J}

(1p)

  • Lucrul mecanic total (egal geometric cu aria triunghiului 123):
Ltotal=0+150 J−100 J=50 JL_{\text{total}} = 0 + 150\text{ J} - 100\text{ J} = 50\text{ J}

(1p)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Un conductor metalic este confecționat din cupru. Rezistivitatea electrică a cuprului:

  • a. crește dacă aria secțiunii transversale a conductorului crește
  • b. scade dacă temperatura la care se află conductorul scade
  • c. crește dacă lungimea conductorului crește
  • d. scade dacă temperatura la care se află conductorul crește (3p)

2. Produsul dintre lungimea unui conductor și rezistivitatea materialului din care este confecționat are ca unitate de măsură în S.I.:

  • a. Ω⋅m−2\Omega\cdot\text{m}^{-2}
  • b. Ω⋅m2\Omega\cdot\text{m}^2
  • c. Ω⋅m\Omega\cdot\text{m}
  • d. Ω⋅m−1\Omega\cdot\text{m}^{-1} (3p)

3. Două rezistoare au rezistențele R1=3 ΩR_1 = 3\ \Omega, respectiv R2=2R1R_2 = 2 R_1. Rezistența echivalentă a celor două rezistoare legate în serie are valoarea:

  • a. 9 Ω9\ \Omega
  • b. 6 Ω6\ \Omega
  • c. 4 Ω4\ \Omega
  • d. 2 Ω2\ \Omega (3p)

4. Un fir metalic de lungime LL are rezistența electrică R=10 ΩR = 10\ \Omega. Se taie din fir o porțiune cu lungimea L1=0,25⋅LL_1 = 0{,}25 \cdot L. Rezistența electrică a porțiunii cu lungimea L1L_1 este egală cu:

  • a. 10 Ω10\ \Omega
  • b. 7,5 Ω7{,}5\ \Omega
  • c. 2,5 Ω2{,}5\ \Omega
  • d. 2,0 Ω2{,}0\ \Omega (3p)

5. La bornele unei baterii cu tensiunea electromotoare EE și rezistența interioară rr se conectează un reostat. Modificând rezistența reostatului, se măsoară tensiunea la bornele acestuia și intensitatea curentului prin reostat. Se obține graficul din figura alăturată.

Grafic tensiune-curent la bornele reostatului

Intensitatea curentului prin baterie este egală cu 4 A4\text{ A} atunci când valoarea rezistenței reostatului este:

  • a. 4 Ω4\ \Omega
  • b. 1 Ω1\ \Omega
  • c. 0,5 Ω0{,}5\ \Omega
  • d. 0,25 Ω0{,}25\ \Omega (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Itemul 1 — Răspuns b (3 puncte):

    • Dependența rezistivității metalelor de temperatură este dată de relația ρ=ρ0(1+αt)\rho = \rho_0 (1 + \alpha t), cu coeficientul termic α>0\alpha > 0. Când temperatura scade, rezistivitatea electrică scade. (3p)
  2. Itemul 2 — Răspuns b (3 puncte):

    • Rezistivitatea are unitatea de măsură [ρ]SI=Ω⋅m[\rho]_{\text{SI}} = \Omega \cdot \text{m}, iar lungimea are [ℓ]SI=m[\ell]_{\text{SI}} = \text{m}.
    • Produsul lor are unitatea:
    [ℓ⋅ρ]SI=m⋅(Ω⋅m)=Ω⋅m2[\ell \cdot \rho]_{\text{SI}} = \text{m} \cdot (\Omega \cdot \text{m}) = \Omega \cdot \text{m}^2

    (3p)

  3. Itemul 3 — Răspuns a (3 puncte):

    • Rezistența celui de-al doilea rezistor este R2=2R1=2⋅3 Ω=6 ΩR_2 = 2 R_1 = 2 \cdot 3\ \Omega = 6\ \Omega.
    • Rezistența echivalentă serie:
    Rs=R1+R2=3 Ω+6 Ω=9 ΩR_{\text{s}} = R_1 + R_2 = 3\ \Omega + 6\ \Omega = 9\ \Omega

    (3p)

  4. Itemul 4 — Răspuns c (3 puncte):

    • Din formula rezistenței electrice R=ρLSR = \rho \frac{L}{S}, rezistența este direct proporțională cu lungimea conductorului:
    R1=ρL1S=ρ0,25LS=0,25⋅R=0,25⋅10 Ω=2,5 ΩR_1 = \rho \frac{L_1}{S} = \rho \frac{0{,}25 L}{S} = 0{,}25 \cdot R = 0{,}25 \cdot 10\ \Omega = 2{,}5\ \Omega

    (3p)

  5. Itemul 5 — Răspuns d (3 puncte):

    • Din graficul U(I)U(I), citim la intensitatea I=4 AI = 4\text{ A} tensiunea la bornele reostatului U=1 VU = 1\text{ V}.
    • Aplicând legea lui Ohm pentru un tronson pasiv de circuit:
    R=UI=1 V4 A=0,25 ΩR = \frac{U}{I} = \frac{1\text{ V}}{4\text{ A}} = 0{,}25\ \Omega

    (3p)


Subiectul al II-lea (15 puncte)

În circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată rezistorii au rezistențele electrice R1=6 ΩR_1 = 6\ \Omega și R2=7 ΩR_2 = 7\ \Omega, iar ampermetrul este ideal (RA=0 ΩR_A = 0\ \Omega). Primul generator are tensiunea electromotoare E1=42 VE_1 = 42\text{ V} și rezistența interioară r1=1 Ωr_1 = 1\ \Omega. Cel de-al doilea generator are rezistența interioară r2=2 Ωr_2 = 2\ \Omega. Voltmetrul conectat în circuit este considerat ideal (RV→∞R_V \to \infty). Când întrerupătorul (K) este deschis, curentul electric prin ampermetru are sensul indicat în figura alăturată și intensitatea I=2 AI = 2\text{ A}.

Circuit electric cu două generatoare și întrerupător K

Determinați:

  • a. tensiunea electrică la bornele rezistorului cu rezistența electrică R2R_2 când întrerupătorul (K) este deschis; (4p)
  • b. tensiunea indicată de voltmetru când întrerupătorul (K) este deschis; (3p)
  • c. valoarea tensiunii electromotoare E2E_2 a celui de-al doilea generator; (4p)
  • d. tensiunea electrică indicată de voltmetru după închiderea întrerupătorului K. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

a. Tensiunea la bornele rezistorului R2R_2 cu K deschis (4 puncte):

  • Când K este deschis, prin rezistorul R2R_2 trece curentul de intensitate I=2 AI = 2\text{ A} indicat de ampermetru:
U2=I⋅R2U_2 = I \cdot R_2

(3p)

  • Calcul numeric:
U2=2 A⋅7 Ω=14 VU_2 = 2\text{ A} \cdot 7\ \Omega = 14\text{ V}

(1p)

b. Tensiunea indicată de voltmetru cu K deschis (3 puncte):

  • Voltmetrul fiind ideal (RV→∞R_V \to \infty), măsoară tensiunea la bornele sursei 1:
U=E1−Ir1U = E_1 - I r_1

(2p)

  • Calcul numeric:
U=42 V−2 A⋅1 Ω=42 V−2 V=40 VU = 42\text{ V} - 2\text{ A} \cdot 1\ \Omega = 42\text{ V} - 2\text{ V} = 40\text{ V}

(1p)

c. Calculul tensiunii electromotoare E2E_2 (4 puncte):

  • Cu K deschis, circuitul este simplu, format dintr-o singură buclă închisă. Conform legii a II-a a lui Kirchhoff (cele două generatoare fiind montate în opoziție pe contur):
E1−E2=I(R1+R2+r1+r2)E_1 - E_2 = I (R_1 + R_2 + r_1 + r_2)

(3p)

  • Înlocuind valorile numerice:
42−E2=2⋅(6+7+1+2)=2⋅16=32 V42 - E_2 = 2 \cdot (6 + 7 + 1 + 2) = 2 \cdot 16 = 32\text{ V} E2=42 V−32 V=10 VE_2 = 42\text{ V} - 32\text{ V} = 10\text{ V}

(1p)

d. Tensiunea indicată de voltmetru după închiderea întrerupătorului K (4 puncte):

  • După închiderea lui K, latura cu întrerupătorul leagă nodurile, formând un circuit închis independent pentru ramura primului generator cu rezistorul R1R_1:
E1=I1′(R1+r1)  ⟹  I1′=E1R1+r1=42 V6 Ω+1 Ω=6 AE_1 = I'_1 (R_1 + r_1) \implies I'_1 = \frac{E_1}{R_1 + r_1} = \frac{42\text{ V}}{6\ \Omega + 1\ \Omega} = 6\text{ A}

(2p)

  • Tensiunea la bornele generatorului 1 (indicată de voltmetru):
U′=E1−I1′r1U' = E_1 - I'_1 r_1

(1p)

  • Calcul numeric:
U′=42 V−6 A⋅1 Ω=36 VU' = 42\text{ V} - 6\text{ A} \cdot 1\ \Omega = 36\text{ V}

(1p)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Circuitul electric din figura alăturată conține două rezistoare cu rezistențele electrice R1=16 ΩR_1 = 16\ \Omega și R2R_2, un bec (B) și un ampermetru ideal (RA=0 ΩR_A = 0\ \Omega). Becul (B) are intensitatea nominală In=0,5 AI_{\text{n}} = 0{,}5\text{ A} și puterea nominală Pn=8 WP_{\text{n}} = 8\text{ W}, iar rezistența interioară a generatorului este r=1 Ωr = 1\ \Omega. Becul funcționează la parametri nominali, iar curentul electric prin ampermetru are intensitatea IA=3 AI_A = 3\text{ A}.

Circuit electric cu bec B, rezistoare și ampermetru

Determinați:

  • a. rezistența electrică a becului; (3p)
  • b. energia electrică consumată de rezistorul R1R_1 în timp de 5 minute; (4p)
  • c. puterea electrică disipată pe rezistorul R2R_2; (4p)
  • d. puterea totală furnizată de generator întregului circuit. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

a. Rezistența electrică a becului RBR_B (3 puncte):

  • Din relația puterii nominale Pn=RBIn2P_{\text{n}} = R_B I_{\text{n}}^2:
RB=PnIn2R_B = \frac{P_{\text{n}}}{I_{\text{n}}^2}

(2p)

  • Calcul numeric:
RB=8 W(0,5 A)2=80,25=32 ΩR_B = \frac{8\text{ W}}{(0{,}5\text{ A})^2} = \frac{8}{0{,}25} = 32\ \Omega

(1p)

b. Energia consumată de R1R_1 în Δt=5 min\Delta t = 5\text{ min} (4 puncte):

  • Tensiunea nominală la bornele becului (care este conectat în paralel cu R1R_1):
Un=PnIn=8 W0,5 A=16 VU_{\text{n}} = \frac{P_{\text{n}}}{I_{\text{n}}} = \frac{8\text{ W}}{0{,}5\text{ A}} = 16\text{ V}

(1p)

  • Timpul în secunde este Δt=5⋅60 s=300 s\Delta t = 5 \cdot 60\text{ s} = 300\text{ s}. Energia electrică consumată de R1R_1:
W1=Un2R1⋅ΔtW_1 = \frac{U_{\text{n}}^2}{R_1} \cdot \Delta t

(2p)

  • Calcul numeric:
W1=(16 V)216 Ω⋅300 s=16 W⋅300 s=4800 J=4,8 kJW_1 = \frac{(16\text{ V})^2}{16\ \Omega} \cdot 300\text{ s} = 16\text{ W} \cdot 300\text{ s} = 4800\text{ J} = 4{,}8\text{ kJ}

(1p)

c. Puterea electrică disipată pe R2R_2 (4 puncte):

  • Curentul ce traversează rezistorul R1R_1:
I1=UnR1=16 V16 Ω=1 AI_1 = \frac{U_{\text{n}}}{R_1} = \frac{16\text{ V}}{16\ \Omega} = 1\text{ A}

(1p)

  • Conform primei legi a lui Kirchhoff aplicată nodului de ramificație:
I2=IA−I1−InI_2 = I_A - I_1 - I_{\text{n}}

(1p)

  • Curentul prin ramura cu R2R_2:
I2=3 A−1 A−0,5 A=1,5 AI_2 = 3\text{ A} - 1\text{ A} - 0{,}5\text{ A} = 1{,}5\text{ A}
  • Rezistorul R2R_2 fiind conectat tot la tensiunea paralelă Un=16 VU_{\text{n}} = 16\text{ V}, puterea disipată este:
P2=Un⋅I2P_2 = U_{\text{n}} \cdot I_2

(1p)

  • Calcul numeric:
P2=16 V⋅1,5 A=24 WP_2 = 16\text{ V} \cdot 1{,}5\text{ A} = 24\text{ W}

(1p)

d. Puterea totală debitată de generator PtotalP_{\text{total}} (4 puncte):

  • Curentul total debitat de generator prin circuitul exterior este indicat de ampermetru: IA=3 AI_A = 3\text{ A}.
  • Tensiunea electromotoare a generatorului:
E=Un+IAr=16 V+3 A⋅1 Ω=19 VE = U_{\text{n}} + I_A r = 16\text{ V} + 3\text{ A} \cdot 1\ \Omega = 19\text{ V}

(1p)

  • Puterea totală a generatorului:
Ptotal=E⋅IAP_{\text{total}} = E \cdot I_A

(2p)

  • Calcul numeric:
Ptotal=19 V⋅3 A=57 WP_{\text{total}} = 19\text{ V} \cdot 3\text{ A} = 57\text{ W}

(1p)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,63⋅10−34 J⋅sh = 6{,}63 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Unitatea de măsură în S.I. a raportului dintre viteza luminii cc și frecvența ν\nu este aceeași cu unitatea de măsură a:

  • a. distanței focale
  • b. vitezei luminii în vid
  • c. frecvenței luminii
  • d. indicelui de refracție (3p)

2. În graficul alăturat este reprezentată dependența sinusului unghiului de refracție de sinusul unghiului de incidență pentru o rază de lumină care trece din mediul 1 în mediul 2.

Grafic dependență sin(r) de sin(i)

Indicele de refracție relativ al mediului 2 față de mediul 1 este:

  • a. 2,52{,}5
  • b. 2,02{,}0
  • c. 1,251{,}25
  • d. 0,80{,}8 (3p)

3. În cazul fenomenului de refracție a luminii se poate afirma că:

  • a. raza incidentă și raza refractată sunt întotdeauna perpendiculare
  • b. raza incidentă, normala la suprafață și raza refractată sunt întotdeauna coliniare
  • c. raza incidentă și raza refractată se propagă în același mediu
  • d. raza incidentă, normala la suprafața de separare și raza refractată sunt coplanare (3p)

4. O lentilă formează imaginea unui obiect punctiform aflat pe axa optică principală. Coordonata obiectului este x1x_1, iar coordonata imaginii este x2x_2. Axa Ox are originea în centrul optic al lentilei și sensul pozitiv în sensul propagării luminii. Obiectul este real și imaginea este virtuală dacă:

  • a. x1>0x_1 > 0 și x2>0x_2 > 0
  • b. x1<0x_1 < 0 și x2>0x_2 > 0
  • c. x1<0x_1 < 0 și x2<0x_2 < 0
  • d. x1>0x_1 > 0 și x2<0x_2 < 0 (3p)

5. O radiație monocromatică alcătuită din fotoni având energia ε=2,50 eV\varepsilon = 2{,}50\text{ eV} este incidentă pe un catod caracterizat de lucrul mecanic de extracție L=2,10 eVL = 2{,}10\text{ eV}. Energia cinetică maximă a electronilor emiși prin efect fotoelectric extern este:

  • a. 0,40 eV0{,}40\text{ eV}
  • b. 2,10 eV2{,}10\text{ eV}
  • c. 2,50 eV2{,}50\text{ eV}
  • d. 4,60 eV4{,}60\text{ eV} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

  1. Itemul 1 — Răspuns a (3 puncte):

    • Raportul dintre viteza luminii cc și frecvența ν\nu definește lungimea de undă:
    λ=cν  ⟹  [λ]SI=m\lambda = \frac{c}{\nu} \implies [\lambda]_{\text{SI}} = \text{m}
    • Distanța focală ff a unei lentile are aceeași unitate de măsură în S.I., metrul (m\text{m}). (3p)
  2. Itemul 2 — Răspuns c (3 puncte):

    • Conform legii refracției n1sin⁡i=n2sin⁡rn_1 \sin i = n_2 \sin r, indicele de refracție relativ este:
    n21=n2n1=sin⁡isin⁡rn_{21} = \frac{n_2}{n_1} = \frac{\sin i}{\sin r}
    • Citind din graficul sin⁡r=f(sin⁡i)\sin r = f(\sin i) la valoarea sin⁡i=1,0\sin i = 1{,}0, avem sin⁡r=0,8\sin r = 0{,}8:
    n21=1,00,8=1,25n_{21} = \frac{1{,}0}{0{,}8} = 1{,}25

    (3p)

  3. Itemul 3 — Răspuns d (3 puncte):

    • Prima lege a refracției enunță că raza incidentă, normala la suprafața de separare în punctul de incidență și raza refractată sunt coplanare (se află în același plan). (3p)
  4. Itemul 4 — Răspuns c (3 puncte):

    • În convenția de semne din optica geometrică cu lumina propagându-se de la stânga la dreapta (originea axei în centrul optic OO):
      • un obiect real se află în fața lentilei: x1<0x_1 < 0;
      • o imagine virtuală se formează tot în spațiul din fața lentilei (nu pe ecran): x2<0x_2 < 0. (3p)
  5. Itemul 5 — Răspuns a (3 puncte):

    • Ecuația lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern este:
    ε=Lex+Ec,max  ⟹  Ec,max=ε−Lex\varepsilon = L_{\text{ex}} + E_{\text{c,max}} \implies E_{\text{c,max}} = \varepsilon - L_{\text{ex}}
    • Calcul numeric:
    Ec,max=2,50 eV−2,10 eV=0,40 eVE_{\text{c,max}} = 2{,}50\text{ eV} - 2{,}10\text{ eV} = 0{,}40\text{ eV}

    (3p)


Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un obiect liniar cu înălțimea y1=10 mmy_1 = 10\text{ mm} este așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subțiri. Imaginea clară a obiectului se formează pe un ecran situat la distanța D=90 cmD = 90\text{ cm} de obiect și are înălțimea y2=20 mmy_2 = 20\text{ mm}.

  • a. Calculați mărirea liniară transversală dată de lentilă în acest caz. (4p)
  • b. Determinați distanța dintre lentilă și ecran. (4p)
  • c. Calculați convergența lentilei. (4p)
  • d. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă în situația descrisă. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

a. Mărirea liniară transversală β\beta (4 puncte):

  • Imaginea formându-se pe un ecran, este o imagine reală și, prin urmare, este răsturnată față de obiect (y2=−20 mmy_2 = -20\text{ mm}):
β=y2y1\beta = \frac{y_2}{y_1}

(2p)

  • Înălțimea imaginii orientată în jos: y2=−20 mmy_2 = -20\text{ mm} (1p):
β=−20 mm10 mm=−2\beta = \frac{-20\text{ mm}}{10\text{ mm}} = -2

(1p)

b. Distanța dintre lentilă și ecran x2x_2 (4 puncte):

  • Formula măririi liniare transversale în funcție de coordonatele pe axa optică:
β=x2x1  ⟹  x2=−2x1\beta = \frac{x_2}{x_1} \implies x_2 = -2 x_1

(2p)

  • Distanța dintre obiect și ecran este:
D=x2−x1D = x_2 - x_1

(1p)

  • Înlocuind x1=−x22x_1 = -\frac{x_2}{2}:
D=x2−(−x22)=3x22  ⟹  x2=2D3=2⋅90 cm3=60 cmD = x_2 - \left(-\frac{x_2}{2}\right) = \frac{3 x_2}{2} \implies x_2 = \frac{2 D}{3} = \frac{2 \cdot 90\text{ cm}}{3} = 60\text{ cm}
  • (Iar poziția obiectului este x1=−30 cmx_1 = -30\text{ cm}). (1p)

c. Convergența lentilei CC (4 puncte):

  • Formula lentilelor subțiri:
1x2−1x1=1f\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f}

(2p)

  • Convergența CC este egală cu inversul distanței focale exprimate în metri:
C=1f=1x2−1x1C = \frac{1}{f} = \frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1}

(1p)

  • Cu x2=0,60 mx_2 = 0{,}60\text{ m} și x1=−0,30 mx_1 = -0{,}30\text{ m}:
C=10,60 m−1−0,30 m=10,60+20,60=30,60=5 m−1=5 δC = \frac{1}{0{,}60\text{ m}} - \frac{1}{-0{,}30\text{ m}} = \frac{1}{0{,}60} + \frac{2}{0{,}60} = \frac{3}{0{,}60} = 5\text{ m}^{-1} = 5\ \delta

(1p)

d. Construcția imaginii prin lentilă (3 puncte):

  • Trasarea corectă a axei optice principale, a lentilei convergente, a focarelor F1F_1 și F2F_2 la f=20 cmf = 20\text{ cm}, a obiectului ABAB la x1=−30 cmx_1 = -30\text{ cm} și a imaginii răsturnate A′B′A'B' la x2=60 cmx_2 = 60\text{ cm} folosind:
    1. O rază paralelă cu axa optică principală care, după refracție, trece prin focarul imagine F2F_2.
    2. O rază care trece nedeviată prin centrul optic OO al lentilei.

Construcția imaginii prin lentilă convergentă

(3p)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

O rază de lumină care se propagă prin aer (naer=1n_{\text{aer}} = 1) întâlnește suprafața plană a unui mediu optic transparent cu indicele de refracție n=2≈1,41n = \sqrt{2} \approx 1{,}41. La întâlnirea suprafeței, raza de lumină suferă atât fenomenul de reflexie, cât și fenomenul de refracție. Raza reflectată este perpendiculară pe raza incidentă.

  • a. Reprezentați într-un desen raza de lumină incidentă, raza reflectată și raza refractată. (3p)
  • b. Calculați raportul dintre viteza luminii în mediul optic transparent cu indicele de refracție nn și viteza luminii în aer. (4p)
  • c. Determinați valoarea unghiului de refracție. (4p)
  • d. Calculați unghiul format de raza refractată cu raza reflectată. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Rezolvare:

a. Reprezentarea razelor de lumină (3 puncte):

  • Desenul evidențiază suprafața de separare plană dintre aer și mediul optic transparent, normala la suprafață în punctul de incidență, raza incidentă formând unghiul i=45∘i = 45^\circ cu normala, raza reflectată formând unghiul i′=45∘i' = 45^\circ (astfel încât unghiul dintre raza incidentă și cea reflectată să fie i+i′=90∘i + i' = 90^\circ) și raza refractată apropiată de normală în mediul mai dens optic la unghiul r=30∘r = 30^\circ.

Reflexia și refracția la suprafața de separare aer-mediu

(3p)

b. Raportul vitezelor de propagare vvaer\frac{v}{v_{\text{aer}}} (4 puncte):

  • Din definiția indicelui absolut de refracție al unui mediu:
n=cvn = \frac{c}{v}

(2p)

  • Viteza luminii în aer fiind practic egală cu viteza luminii în vid:
vaer≈cv_{\text{aer}} \approx c

(1p)

  • Raportul vitezelor devine:
vvaer=1n=12=22≈0,7\frac{v}{v_{\text{aer}}} = \frac{1}{n} = \frac{1}{\sqrt{2}} = \frac{\sqrt{2}}{2} \approx 0{,}7

(1p)

c. Determinarea unghiului de refracție rr (4 puncte):

  • Deoarece raza reflectată este perpendiculară pe raza incidentă și unghiul de reflexie este egal cu unghiul de incidență (i′=ii' = i):
i+i′=90∘  ⟹  2i=90∘  ⟹  i=45∘i + i' = 90^\circ \implies 2 i = 90^\circ \implies i = 45^\circ

(1p)

  • Aplicând legea a doua a refracției (Snell-Descartes):
naersin⁡i=nsin⁡r  ⟹  1⋅sin⁡45∘=2sin⁡rn_{\text{aer}} \sin i = n \sin r \implies 1 \cdot \sin 45^\circ = \sqrt{2} \sin r

(2p)

  • Înlocuind sin⁡45∘=22\sin 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}:
22=2sin⁡r  ⟹  sin⁡r=12  ⟹  r=30∘\frac{\sqrt{2}}{2} = \sqrt{2} \sin r \implies \sin r = \frac{1}{2} \implies r = 30^\circ

(1p)

d. Unghiul format de raza refractată cu raza reflectată θ\theta (4 puncte):

  • În punctul de incidență, unghiul format de raza reflectată (aflată la unghiul ii față de normală în aer) și raza refractată (aflată la unghiul rr de cealaltă parte a normalei, în al doilea mediu) este:
θ=180∘−i−r\theta = 180^\circ - i - r

(3p)

  • Calcul numeric:
θ=180∘−45∘−30∘=105∘\theta = 180^\circ - 45^\circ - 30^\circ = 105^\circ

(1p)