BACEduHub
fizicaTehnologicăAnul 2024Sesiunea August

Bacalaureat 2024 - Fizică Tehnologic (Varianta 8)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. O piatră cu dimensiunile neglijabile este aruncată pe direcție orizontală dintr-un turn, în câmpul gravitațional terestru. Se consideră că interacțiunea cu aerul este neglijabilă. Din momentul aruncării până în momentul atingerii solului:

  • a. viteza pietrei are permanent direcția orizontală;
  • b. viteza pietrei are permanent direcția verticală;
  • c. accelerația pietrei are direcția orizontală;
  • d. accelerația pietrei are direcția verticală. (3p)

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, deformarea relativă a unui fir elastic alungit sub acțiunea forței deformatoare FF este dată de relația:

  • a. Δℓℓ0=E⋅FS0\frac{\Delta\ell}{\ell_0} = \frac{E \cdot F}{S_0}
  • b. Δℓℓ0=FE⋅S0\frac{\Delta\ell}{\ell_0} = \frac{F}{E \cdot S_0}
  • c. Δℓℓ0=E⋅S0F\frac{\Delta\ell}{\ell_0} = \frac{E \cdot S_0}{F}
  • d. Δℓℓ0=S0E⋅F\frac{\Delta\ell}{\ell_0} = \frac{S_0}{E \cdot F} (3p)

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură a mărimii fizice exprimate prin produsul F⋅vF \cdot v este:

  • a. J\text{J}
  • b. W\text{W}
  • c. W⋅s−1\text{W}\cdot\text{s}^{-1}
  • d. J⋅s\text{J}\cdot\text{s} (3p)

4. Un corp cu masa m=300 gm = 300\text{ g}, considerat punctiform, este lăsat să cadă de la înălțimea H=24 mH = 24\text{ m} față de nivelul solului. Se consideră că interacțiunea cu aerul este neglijabilă. Lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului din momentul eliberării până în momentul în care corpul atinge solul este:

  • a. 27 J27\text{ J}
  • b. 48 J48\text{ J}
  • c. 72 J72\text{ J}
  • d. 90 J90\text{ J} (3p)

5. O ladă cu masa m=12 kgm = 12\text{ kg} este deplasată pe o suprafață orizontală, sub acțiunea unei forțe orizontale constante. În graficul alăturat este reprezentată dependența de timp a accelerației lăzii. Modulul forței rezultante care acționează asupra lăzii este:

  • a. 24 N24\text{ N}
  • b. 15 N15\text{ N}
  • c. 12 N12\text{ N}
  • d. 2 N2\text{ N} (3p)

Dependența de timp a accelerației lăzii

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns d (3 puncte)

  • În timpul zborului, neglijând rezistența aerului, singura forță care acționează asupra pietrei este greutatea sa G⃗=mg⃗\vec{G} = m\vec{g}.
  • Conform principiului al doilea al mecanicii:
a⃗=G⃗m=g⃗\vec{a} = \frac{\vec{G}}{m} = \vec{g}
  • Accelerația gravitațională g⃗\vec{g} este permanent orientată pe direcție verticală, în jos.
  • Viteza are permanent o componentă orizontală constantă și o componentă verticală uniform accelerată, direcția vectorului viteză fiind tangentă la traiectoria parabolică și schimbându-se continuu.
  • Prin urmare, accelerația pietrei are permanent direcția verticală.
  • Răspuns corect: d.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Legea lui Hooke formulată în mărimi specifice este:
σ=E⋅ε\sigma = E \cdot \varepsilon
  • Unde σ=FS0\sigma = \frac{F}{S_0} este efortul unitar, iar ε=Δℓℓ0\varepsilon = \frac{\Delta\ell}{\ell_0} este deformarea relativă.
  • Înlocuind obținem:
FS0=E⋅Δℓℓ0  ⟹  Δℓℓ0=FE⋅S0\frac{F}{S_0} = E \cdot \frac{\Delta\ell}{\ell_0} \implies \frac{\Delta\ell}{\ell_0} = \frac{F}{E \cdot S_0}
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • Produsul scalar F⋅vF \cdot v (la deplasare pe direcția forței) exprimă puterea mecanică instantanee:
P=F⋅vP = F \cdot v
  • În Sistemul Internațional:
[F⋅v]=[F]⋅[v]=N⋅ms=N⋅ms=Js=W (watt)[F \cdot v] = [F] \cdot [v] = \text{N} \cdot \frac{\text{m}}{\text{s}} = \frac{\text{N}\cdot\text{m}}{\text{s}} = \frac{\text{J}}{\text{s}} = \text{W}\ (\text{watt})
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Lucrul mecanic efectuat de greutate pe o deplasare verticală pe distanța HH este:
LG=m⋅g⋅HL_G = m \cdot g \cdot H
  • Transformăm masa în unități S.I.: m=300 g=0,3 kgm = 300\text{ g} = 0,3\text{ kg}.
  • Calcul numeric:
LG=0,3 kg⋅10 m/s2⋅24 m=72 JL_G = 0,3\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 24\text{ m} = 72\text{ J}
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Din graficul a(t)a(t) citim valoarea constantă a accelerației: a=2 m/s2a = 2\text{ m/s}^2.
  • Conform principiului al doilea al dinamicii, modulul forței rezultante care acționează asupra lăzii este:
R=m⋅a=12 kg⋅2 m/s2=24 NR = m \cdot a = 12\text{ kg} \cdot 2\text{ m/s}^2 = 24\text{ N}
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Rezolvați următoarea problemă:

În sistemul din figura alăturată corpurile A și B, de mase mA=300 gm_A = 300\text{ g}, respectiv mB=200 gm_B = 200\text{ g}, sunt menținute inițial în repaus. Planul înclinat având unghiul α≅53∘\alpha \cong 53^\circ (sin⁡α=0,8; cos⁡α=0,6\sin\alpha = 0,8;\ \cos\alpha = 0,6) este imobil. Firul este inextensibil și de masă neglijabilă, iar scripetele este lipsit de inerție și fără frecări. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul B și planul înclinat este μ=0,5\mu = 0,5. Se eliberează sistemul de corpuri.

a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului B în timpul mișcării acestuia pe planul înclinat.

b. Calculați valoarea reacțiunii normale care acționează asupra corpului B din partea planului înclinat.

c. Calculați valoarea forței de frecare la alunecarea corpului B pe planul înclinat.

d. Calculați valoarea accelerației corpului A.

Sistemul de corpuri pe plan înclinat cu scripete

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea

a. Reprezentarea forțelor care acționează asupra corpului B (4 puncte)

  • Deoarece mAg=0,3⋅10=3 Nm_A g = 0,3 \cdot 10 = 3\text{ N} depășește suma componentei tangențiale și a frecării maxime pe corpul B (mBgsin⁡α+μmBgcos⁡α=1,6+0,6=2,2 Nm_B g\sin\alpha + \mu m_B g\cos\alpha = 1,6 + 0,6 = 2,2\text{ N}), sistemul se deplasează astfel încât corpul A coboară, iar corpul B urcă pe planul înclinat.
  • Asupra corpului B acționează următoarele forțe:
    1. Greutatea G⃗B=mBg⃗\vec{G}_B = m_B \vec{g} (vertical în jos), descompusă în componenta tangențială G⃗Bt\vec{G}_{Bt} (în jos de-a lungul planului) și normală G⃗Bn\vec{G}_{Bn} (perpendiculară pe plan);
    2. Reacțiunea normală a planului N⃗\vec{N} (perpendiculară pe suprafața planului, orientată în sus);
    3. Tensiunea din fir T⃗\vec{T} (orientată în sus, de-a lungul planului înclinat, spre scripete);
    4. Forța de frecare la alunecare F⃗f\vec{F}_f (orientată în jos, de-a lungul planului, opusă sensului mișcării de urcare).

Reprezentarea forțelor care acționează asupra corpului B

(4 puncte pentru reprezentarea corectă a tuturor forțelor)

b. Reacțiunea normală a planului pe corpul B (4 puncte)

  • Pe direcția perpendiculară pe planul înclinat, corpul B se află în echilibru dinamic:
N=GBn=mBgcos⁡αN = G_{Bn} = m_B g \cos\alpha

(3 puncte)

  • Transformăm masa corpului B în kilograme: mB=200 g=0,2 kgm_B = 200\text{ g} = 0,2\text{ kg}.
  • Calcul numeric:
N=0,2 kg⋅10 m/s2⋅0,6=1,2 NN = 0,2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0,6 = 1,2\text{ N}

(1 punct pentru rezultatul final N=1,2 NN = 1,2\text{ N})

c. Valoarea forței de frecare la alunecare (3 puncte)

  • Modulul forței de frecare la alunecare este proporțional cu reacțiunea normală:
Ff=μ⋅NF_f = \mu \cdot N

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
Ff=0,5⋅1,2 N=0,6 NF_f = 0,5 \cdot 1,2\text{ N} = 0,6\text{ N}

(1 punct pentru rezultatul final Ff=0,6 NF_f = 0,6\text{ N})

d. Accelerația corpului A (4 puncte)

  • Firul fiind inextensibil și de masă neglijabilă, corpurile A și B se deplasează cu aceeași accelerație în modul: aA=aB=aa_A = a_B = a, iar tensiunea din fir este aceeași pe ambele ramuri.
  • Ecuația fundamentală a mișcării pentru corpul A (care coboară pe verticală):
mAg−T=mAam_A g - T = m_A a

(1 punct)

  • Ecuația fundamentală a mișcării pentru corpul B (care urcă pe planul înclinat):
T−GBt−Ff=mBaT - G_{Bt} - F_f = m_B a

(1 punct)

  • Unde componenta tangențială a greutății este:
GBt=mBgsin⁡αG_{Bt} = m_B g \sin\alpha

(1 punct)

  • Adunând membru cu membru cele două ecuații de mișcare, tensiunea TT se reduce:
mAg−mBgsin⁡α−Ff=(mA+mB)am_A g - m_B g \sin\alpha - F_f = (m_A + m_B) a a=mAg−mBgsin⁡α−FfmA+mBa = \frac{m_A g - m_B g \sin\alpha - F_f}{m_A + m_B}
  • Numeric:
    • mAg=0,3 kg⋅10 m/s2=3 Nm_A g = 0,3\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 = 3\text{ N}
    • mBgsin⁡α=0,2 kg⋅10 m/s2⋅0,8=1,6 Nm_B g \sin\alpha = 0,2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0,8 = 1,6\text{ N}
    • Ff=0,6 NF_f = 0,6\text{ N}
    • mA+mB=0,3 kg+0,2 kg=0,5 kgm_A + m_B = 0,3\text{ kg} + 0,2\text{ kg} = 0,5\text{ kg}
a=3−1,6−0,60,5=0,8 N0,5 kg=1,6 m/s2a = \frac{3 - 1,6 - 0,6}{0,5} = \frac{0,8\text{ N}}{0,5\text{ kg}} = 1,6\text{ m/s}^2

(1 punct pentru rezultatul final a=1,6 m/s2a = 1,6\text{ m/s}^2)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Rezolvați următoarea problemă:

Corpul din figura alăturată are masa m=200 gm = 200\text{ g} și se află inițial în repaus în punctul A. Asupra corpului începe să acționeze forța de tracțiune orizontală F=0,8 NF = 0,8\text{ N}, ca în figura alăturată. Corpul se deplasează fără frecare pe distanța d1=AB=2 md_1 = AB = 2\text{ m}, iar pe porțiunea de drum d2=BC=1,5 md_2 = BC = 1,5\text{ m} coeficientul de frecare la alunecare între corp și suprafața BC este μ=0,2\mu = 0,2. Forța FF acționează asupra corpului pe întregul traseu AC. Calculați:

a. lucrul mecanic efectuat de forța de tracțiune pe distanța AB;

b. viteza corpului în punctul B;

c. lucrul mecanic efectuat de forța de frecare care acționează asupra corpului pe distanța BC;

d. energia cinetică a corpului în punctul C.

Corpul pe suprafața orizontală AC

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea

a. Lucrul mecanic efectuat de forța de tracțiune pe distanța AB (3 puncte)

  • Forța de tracțiune este constantă și orientată paralel cu deplasarea orizontală:
LF,AB=F⋅d1L_{F,AB} = F \cdot d_1

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
LF,AB=0,8 N⋅2 m=1,6 JL_{F,AB} = 0,8\text{ N} \cdot 2\text{ m} = 1,6\text{ J}

(1 punct pentru rezultatul final LF,AB=1,6 JL_{F,AB} = 1,6\text{ J})

b. Viteza corpului în punctul B (4 puncte)

  • Aplicăm teorema variației energiei cinetice pe porțiunea AB, unde nu există frecare:
ΔEc,AB=LF,AB\Delta E_{c,AB} = L_{F,AB}

(2 puncte)

  • Corpul pornind din repaus în punctul A (vA=0  ⟹  EcA=0v_A = 0 \implies E_{cA} = 0):
ΔEc,AB=mvB22−0=mvB22\Delta E_{c,AB} = \frac{m v_B^2}{2} - 0 = \frac{m v_B^2}{2}

(1 punct)

  • Egalând cu lucrul mecanic:
mvB22=LF,AB  ⟹  vB=2LF,ABm\frac{m v_B^2}{2} = L_{F,AB} \implies v_B = \sqrt{\frac{2 L_{F,AB}}{m}}
  • Înlocuind m=200 g=0,2 kgm = 200\text{ g} = 0,2\text{ kg}:
vB=2⋅1,6 J0,2 kg=3,20,2=16=4 m/sv_B = \sqrt{\frac{2 \cdot 1,6\text{ J}}{0,2\text{ kg}}} = \sqrt{\frac{3,2}{0,2}} = \sqrt{16} = 4\text{ m/s}

(1 punct pentru rezultatul final vB=4 m/sv_B = 4\text{ m/s})

c. Lucrul mecanic efectuat de forța de frecare pe distanța BC (4 puncte)

  • Pe suprafața orizontală, reacțiunea normală este egală în modul cu greutatea:
N=mgN = mg

(1 punct)

  • Modulul forței de frecare la alunecare pe porțiunea BC este:
Ff=μN=μmgF_f = \mu N = \mu mg

(1 punct)

  • Lucrul mecanic al forței de frecare (forță rezistentă, orientată în sens opus deplasării) este:
LFf=−Ff⋅d2L_{Ff} = - F_f \cdot d_2

(1 punct)

  • Calcul numeric:
Ff=0,2⋅0,2 kg⋅10 m/s2=0,4 NF_f = 0,2 \cdot 0,2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 = 0,4\text{ N} LFf=−0,4 N⋅1,5 m=−0,6 JL_{Ff} = - 0,4\text{ N} \cdot 1,5\text{ m} = -0,6\text{ J}

(1 punct pentru rezultatul final LFf=−0,6 JL_{Ff} = -0,6\text{ J})

d. Energia cinetică a corpului în punctul C (4 puncte)

  • Aplicăm teorema variației energiei cinetice pe segmentul BC:
ΔEc,BC=Ltotal,BC\Delta E_{c,BC} = L_{\text{total},BC}

(1 punct)

  • Pe distanța BC acționează atât forța de tracțiune FF, cât și forța de frecare:
Ltotal,BC=F⋅d2+LFfL_{\text{total},BC} = F \cdot d_2 + L_{Ff}

(1 punct)

Ltotal,BC=0,8 N⋅1,5 m+(−0,6 J)=1,2 J−0,6 J=0,6 JL_{\text{total},BC} = 0,8\text{ N} \cdot 1,5\text{ m} + (-0,6\text{ J}) = 1,2\text{ J} - 0,6\text{ J} = 0,6\text{ J}
  • Variația energiei cinetice este:
ΔEc,BC=EcC−mvB22=EcC−EcB\Delta E_{c,BC} = E_{cC} - \frac{m v_B^2}{2} = E_{cC} - E_{cB}

(1 punct)

  • Cum EcB=1,6 JE_{cB} = 1,6\text{ J}:
EcC=EcB+Ltotal,BC=1,6 J+0,6 J=2,2 JE_{cC} = E_{cB} + L_{\text{total},BC} = 1,6\text{ J} + 0,6\text{ J} = 2,2\text{ J}

(1 punct pentru rezultatul final EcC=2,2 JE_{cC} = 2,2\text{ J})


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J⋅mol−1⋅K−1R = 8,31\text{ J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p⋅V=νRTp \cdot V = \nu R T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Unitatea de măsură în S.I. a raportului dintre lucrul mecanic schimbat de un gaz cu mediul exterior și variația volumului gazului este:

  • a. K\text{K}
  • b. mol\text{mol}
  • c. Pa\text{Pa}
  • d. J\text{J} (3p)

2. Într-o transformare izotermă o cantitate ν\nu de gaz ideal trece din starea 1, caracterizată de parametrii p1,V1,Tp_1, V_1, T, în starea 2, caracterizată de parametrii p2,V2,Tp_2, V_2, T. Căldura schimbată de gaz cu mediul exterior are expresia:

  • a. Q=νRTln⁡V2V1Q = \nu R T \ln\frac{V_2}{V_1}
  • b. Q=νRTln⁡V1V2Q = \nu R T \ln\frac{V_1}{V_2}
  • c. Q=−νRTln⁡p1p2Q = -\nu R T \ln\frac{p_1}{p_2}
  • d. Q=νRTln⁡p2p1Q = \nu R T \ln\frac{p_2}{p_1} (3p)

3. Un gaz este încălzit cu 250 K250\text{ K}, la presiune constantă, până la temperatura de 227∘C227^\circ\text{C}. Temperatura absolută a gazului crește de:

  • a. 1,5 ori1,5\text{ ori}
  • b. 2 ori2\text{ ori}
  • c. 2,5 ori2,5\text{ ori}
  • d. 3 ori3\text{ ori} (3p)

4. O cantitate dată de gaz ideal se destinde la presiune constantă. Pe parcursul procesului:

  • a. temperatura crește, volumul crește
  • b. temperatura scade, volumul scade
  • c. temperatura crește, volumul scade
  • d. temperatura scade, volumul crește (3p)

5. O cantitate constantă de gaz ideal suferă o transformare reprezentată în coordonate V−TV-T în figura alăturată, evoluând din starea A în starea D și trecând prin stările intermediare B și C. Starea în care gazul atinge cea mai mare valoare a temperaturii este:

  • a. A
  • b. B
  • c. C
  • d. D (3p)

Transformarea în coordonate V-T

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Raportul dintre lucrul mecanic și variația de volum are unitatea de măsură:
[LΔV]=[L][ΔV]=Jm3=N⋅mm3=Nm2=Pa (pascal)\left[\frac{L}{\Delta V}\right] = \frac{[L]}{[\Delta V]} = \frac{\text{J}}{\text{m}^3} = \frac{\text{N}\cdot\text{m}}{\text{m}^3} = \frac{\text{N}}{\text{m}^2} = \text{Pa}\ (\text{pascal})
  • Această mărime are dimensiunea fizică a presiunii.
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Într-o transformare izotermă a gazului ideal, energia internă rămâne constantă (ΔU=0\Delta U = 0).
  • Conform primului principiu al termodinamicii:
Q=L=νRTln⁡V2V1Q = L = \nu R T \ln\frac{V_2}{V_1}
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • Temperatura finală a gazului pe scara Kelvin este:
T2=t2+273,15≈227+273=500 KT_2 = t_2 + 273,15 \approx 227 + 273 = 500\text{ K}
  • Încălzirea realizându-se cu ΔT=250 K\Delta T = 250\text{ K}, temperatura inițială este:
T1=T2−ΔT=500 K−250 K=250 KT_1 = T_2 - \Delta T = 500\text{ K} - 250\text{ K} = 250\text{ K}
  • Raportul de creștere al temperaturii absolute este:
T2T1=500 K250 K=2\frac{T_2}{T_1} = \frac{500\text{ K}}{250\text{ K}} = 2
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns a (3 puncte)

  • Într-o transformare izobară (p=ct.p = \text{ct.}), conform legii Gay-Lussac:
VT=ct.  ⟹  V∼T\frac{V}{T} = \text{ct.} \implies V \sim T
  • Destinderea înseamnă creșterea volumului (V↑V \uparrow). Prin urmare, și temperatura absolută a gazului trebuie să crească (T↑T \uparrow).
  • Răspuns corect: a.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Pe graficul în coordonate V−TV-T, temperatura este reprezentată pe axa orizontală (abscisă).
  • Punctul cel mai depărtat spre dreapta (cu cea mai mare abscisă TT) corespunde stării finale D.
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Rezolvați următoarea problemă:

Un cilindru orizontal, cu pereții rigizi, are lungimea L=120 cmL = 120\text{ cm}. Un piston mobil, fără frecări, de grosime neglijabilă, împarte cilindrul în două compartimente. Un compartiment conține o cantitate ν1=0,2 mol\nu_1 = 0,2\text{ mol} de azot (μ1=28 g/mol\mu_1 = 28\text{ g/mol}) la presiunea p1=1,0⋅105 Pap_1 = 1,0 \cdot 10^5\text{ Pa}, iar celălalt conține oxigen (μ2=32 g/mol\mu_2 = 32\text{ g/mol}). Cele două gaze, considerate ideale, sunt menținute la aceeași temperatură T=500 KT = 500\text{ K}. Pistonul se află în echilibru, la distanța L1=45 cmL_1 = 45\text{ cm} de capătul din stânga al cilindrului, ca în figura alăturată.

a. Calculați masa m1m_1 de azot.

b. Calculați densitatea azotului.

c. Calculați raportul (ν1/ν2)(\nu_1 / \nu_2) dintre cantitatea de azot și cea de oxigen.

d. Pistonul este împins, spre dreapta, până ajunge la mijlocul cilindrului și este menținut în această poziție. Calculați noua valoare a presiunii azotului.

Cilindru orizontal cu piston mobil

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea

a. Masa m1m_1 de azot (3 puncte)

  • Relația dintre masa gazului, numărul de moli și masa molară:
m1=ν1⋅μ1m_1 = \nu_1 \cdot \mu_1

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
m1=0,2 mol⋅28 g/mol=5,6 g=5,6⋅10−3 kgm_1 = 0,2\text{ mol} \cdot 28\text{ g/mol} = 5,6\text{ g} = 5,6 \cdot 10^{-3}\text{ kg}

(1 punct pentru rezultatul final m1=5,6 gm_1 = 5,6\text{ g})

b. Densitatea azotului (4 puncte)

  • Din ecuația termică de stare p1V1=m1μ1RTp_1 V_1 = \frac{m_1}{\mu_1} R T, exprimăm densitatea ρ1=m1V1\rho_1 = \frac{m_1}{V_1}:
ρ1=p1⋅μ1RT\rho_1 = \frac{p_1 \cdot \mu_1}{R T}

(3 puncte)

  • Exprimăm masa molară în S.I.: μ1=28 g/mol=0,028 kg/mol\mu_1 = 28\text{ g/mol} = 0,028\text{ kg/mol}.
  • Calcul numeric:
ρ1=1,0⋅105 Pa⋅0,028 kg/mol8,31 J/(mol⋅K)⋅500 K=28004155≈0,6738 kg/m3≅0,67 kg/m3\rho_1 = \frac{1,0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 0,028\text{ kg/mol}}{8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 500\text{ K}} = \frac{2800}{4155} \approx 0,6738\text{ kg/m}^3 \cong 0,67\text{ kg/m}^3

(1 punct pentru rezultatul final ρ1≅0,67 kg/m3\rho_1 \cong 0,67\text{ kg/m}^3)

c. Raportul (ν1/ν2)(\nu_1 / \nu_2) (4 puncte)

  • Pistonul fiind mobil și fără frecări, la echilibru mecanic presiunea din cele două compartimente este aceeași:
p1=p2p_1 = p_2

(1 punct)

  • Gazele se află la aceeași temperatură TT. Scriem ecuațiile de stare pentru cele două compartimente:
    • Pentru azot (compartimentul stâng, lungime L1L_1):
p1⋅(L1S)=ν1RTp_1 \cdot (L_1 S) = \nu_1 R T

(1 punct)

  • Pentru oxigen (compartimentul drept, lungime L−L1L - L_1):
p2⋅(L−L1)S=ν2RTp_2 \cdot (L - L_1) S = \nu_2 R T

(1 punct)

  • Împărțind membru cu membru cele două ecuații:
ν1ν2=L1L−L1\frac{\nu_1}{\nu_2} = \frac{L_1}{L - L_1}
  • Înlocuind valorile L1=45 cmL_1 = 45\text{ cm} și L−L1=120 cm−45 cm=75 cmL - L_1 = 120\text{ cm} - 45\text{ cm} = 75\text{ cm}:
ν1ν2=45 cm75 cm=35=0,6\frac{\nu_1}{\nu_2} = \frac{45\text{ cm}}{75\text{ cm}} = \frac{3}{5} = 0,6

(1 punct pentru rezultatul final ν1ν2=35=0,6\frac{\nu_1}{\nu_2} = \frac{3}{5} = 0,6)

d. Noua presiune a azotului la mijlocul cilindrului (4 puncte)

  • Pistonul este deplasat la mijlocul cilindrului, unde lungimea compartimentului cu azot devine L1′=L2=120 cm2=60 cmL_1' = \frac{L}{2} = \frac{120\text{ cm}}{2} = 60\text{ cm}.
  • Temperatura azotului rămâne constantă (T=500 KT = 500\text{ K}), astfel că procesul este o destindere izotermă:
p1⋅V1=p1′⋅V1′  ⟹  p1⋅(L1S)=p1′⋅(L2S)p_1 \cdot V_1 = p_1' \cdot V_1' \implies p_1 \cdot (L_1 S) = p_1' \cdot \left(\frac{L}{2} S\right)

(3 puncte)

  • Simplificând aria secțiunii SS:
p1′=p1⋅L1L2=p1⋅L1L1′p_1' = p_1 \cdot \frac{L_1}{\frac{L}{2}} = p_1 \cdot \frac{L_1}{L_1'}
  • Calcul numeric:
p1′=1,0⋅105 Pa⋅45 cm60 cm=0,75⋅105 Pap_1' = 1,0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot \frac{45\text{ cm}}{60\text{ cm}} = 0,75 \cdot 10^5\text{ Pa}

(1 punct pentru rezultatul final p1′=0,75⋅105 Pap_1' = 0,75 \cdot 10^5\text{ Pa})


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Rezolvați următoarea problemă:

O cantitate de gaz ideal biatomic (CV=2,5RC_V = 2,5 R) parcurge ciclul termodinamic 1→2→3→11 \to 2 \to 3 \to 1 reprezentat în coordonate p−Vp-V în figura alăturată. Temperatura gazului în starea 2 este egală cu temperatura în starea 3 (T2=T3T_2 = T_3). În starea 1 gazul se află la presiunea p0=1,0⋅105 Pap_0 = 1,0 \cdot 10^5\text{ Pa} și ocupă volumul V0=2,0 LV_0 = 2,0\text{ L}. În starea 2 presiunea gazului este p2=3p0p_2 = 3p_0. Calculați:

a. căldura primită de gaz pe transformarea 1→21 \to 2;

b. variația energiei interne a gazului pe transformarea 2→32 \to 3;

c. lucrul mecanic efectuat de gaz pe transformarea 3→13 \to 1;

d. căldura schimbată de gaz pe transformarea 3→13 \to 1.

Ciclul termodinamic în coordonate p-V

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea

a. Căldura primită pe transformarea 1→21 \to 2 (4 puncte)

  • Transformarea 1→21 \to 2 este o încălzire izocoră la volumul constant V1=V0V_1 = V_0.
  • Căldura schimbată într-un proces izocor este:
Q12=νCV(T2−T1)Q_{12} = \nu C_V (T_2 - T_1)

(1 punct)

  • Din legea transformării izocore:
p2T2=p1T1  ⟹  T2=T1⋅p2p1=3T1\frac{p_2}{T_2} = \frac{p_1}{T_1} \implies T_2 = T_1 \cdot \frac{p_2}{p_1} = 3 T_1

(1 punct)

  • Din ecuația termică de stare în starea 1:
p0V0=νRT1p_0 V_0 = \nu R T_1

(1 punct)

  • Înlocuind CV=2,5RC_V = 2,5 R și T2−T1=2T1T_2 - T_1 = 2T_1:
Q12=ν⋅(2,5R)⋅(2T1)=5⋅(νRT1)=5p0V0Q_{12} = \nu \cdot (2,5 R) \cdot (2T_1) = 5 \cdot (\nu R T_1) = 5 p_0 V_0
  • Calcul numeric (V0=2,0 L=2,0⋅10−3 m3V_0 = 2,0\text{ L} = 2,0 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3):
Q12=5⋅1,0⋅105 Pa⋅2,0⋅10−3 m3=1000 J=1,0 kJQ_{12} = 5 \cdot 1,0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 2,0 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 1000\text{ J} = 1,0\text{ kJ}

(1 punct pentru rezultatul final Q12=1,0 kJQ_{12} = 1,0\text{ kJ})

b. Variația energiei interne pe transformarea 2→32 \to 3 (3 puncte)

  • Variația energiei interne pentru orice transformare a gazului ideal este:
ΔU23=νCV(T3−T2)\Delta U_{23} = \nu C_V (T_3 - T_2)

(1 punct)

  • Conform ipotezei, temperaturile stărilor 2 și 3 sunt egale:
T3=T2T_3 = T_2

(1 punct)

  • Rezultă direct:
ΔU23=0\Delta U_{23} = 0

(1 punct pentru rezultatul final ΔU23=0\Delta U_{23} = 0)

c. Lucrul mecanic efectuat pe transformarea 3→13 \to 1 (4 puncte)

  • Transformarea 3→13 \to 1 este o comprimare izobară la presiunea constantă p1=p0p_1 = p_0.
  • Lucrul mecanic în procesul izobar este:
L31=p0(V1−V3)=p0(V0−V3)L_{31} = p_0 (V_1 - V_3) = p_0 (V_0 - V_3)

(2 puncte)

  • Deoarece transformarea 2→32 \to 3 este o izotermă (T2=T3T_2 = T_3):
p2V2=p3V3  ⟹  (3p0)⋅V0=p0⋅V3  ⟹  V3=3V0p_2 V_2 = p_3 V_3 \implies (3p_0) \cdot V_0 = p_0 \cdot V_3 \implies V_3 = 3V_0

(1 punct)

  • Înlocuind în formula lucrului mecanic:
L31=p0(V0−3V0)=−2p0V0L_{31} = p_0 (V_0 - 3V_0) = -2 p_0 V_0 L31=−2⋅1,0⋅105 Pa⋅2,0⋅10−3 m3=−400 JL_{31} = -2 \cdot 1,0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 2,0 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = -400\text{ J}

(1 punct pentru rezultatul final L31=−400 JL_{31} = -400\text{ J})

d. Căldura schimbată pe transformarea 3→13 \to 1 (4 puncte)

  • Pentru o transformare izobară, căldura este dată de relația:
Q31=νCp(T1−T3)Q_{31} = \nu C_p (T_1 - T_3)

(1 punct)

  • Relația Robert Mayer leagă căldurile molare:
Cp=CV+R=2,5R+R=3,5RC_p = C_V + R = 2,5 R + R = 3,5 R

(2 puncte)

  • Cum T3=T2=3T1T_3 = T_2 = 3T_1, avem T1−T3=−2T1T_1 - T_3 = -2T_1:
Q31=ν⋅(3,5R)⋅(−2T1)=−7(νRT1)=−7p0V0Q_{31} = \nu \cdot (3,5 R) \cdot (-2T_1) = -7 (\nu R T_1) = -7 p_0 V_0
  • Calcul numeric:
Q31=−7⋅1,0⋅105 Pa⋅2,0⋅10−3 m3=−1400 J=−1,4 kJQ_{31} = -7 \cdot 1,0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 2,0 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = -1400\text{ J} = -1,4\text{ kJ}

(1 punct pentru rezultatul final Q31=−1,4 kJQ_{31} = -1,4\text{ kJ})


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Un circuit simplu este format dintr-o sursă cu tensiunea electromotoare EE și rezistența interioară rr și un consumator de rezistență variabilă, RR. Puterea debitată de sursă pe consumator are valoarea maximă când:

  • a. R=0R = 0
  • b. R=rR = r
  • c. R=r4R = \frac{r}{4}
  • d. R→∞R \to \infty (3p)

2. Un fir conductor este parcurs de un curent electric cu intensitatea I=5 mAI = 5\text{ mA}. Sarcina electrică ce traversează secțiunea transversală a firului în Δt=1 h\Delta t = 1\text{ h} are valoarea:

  • a. 5 C5\text{ C}
  • b. 3,6 C3,6\text{ C}
  • c. 18 C18\text{ C}
  • d. 5 mC5\text{ mC} (3p)

3. Unitatea de măsură în S.I. a rezistivității electrice este:

  • a. Ω⋅m\Omega\cdot\text{m}
  • b. Ω−1⋅m\Omega^{-1}\cdot\text{m}
  • c. Ω⋅m−1\Omega\cdot\text{m}^{-1}
  • d. Ω−1⋅m−1\Omega^{-1}\cdot\text{m}^{-1} (3p)

4. O baterie este formată din NN surse identice legate în serie. Fiecare sursă are tensiunea electromotoare EE și rezistența interioară rr. La bornele bateriei este conectat un rezistor cu rezistența RR. Intensitatea curentului prin una dintre surse are expresia:

  • a. I=N⋅EN⋅R+rI = \frac{N \cdot E}{N \cdot R + r}
  • b. I=NER+rI = \frac{N E}{R + r}
  • c. I=ER+N⋅rI = \frac{E}{R + N \cdot r}
  • d. I=NER+N⋅rI = \frac{N E}{R + N \cdot r} (3p)

5. Un circuit simplu conține o sursă și un rezistor cu rezistența electrică variabilă. În graficul alăturat este reprezentată tensiunea la bornele rezistorului în funcție de rezistența acestuia. Puterea dezvoltată de rezistor atunci când rezistența acestuia are valoarea R=1 ΩR = 1\ \Omega este:

  • a. 16 W16\text{ W}
  • b. 4 W4\text{ W}
  • c. 2 W2\text{ W}
  • d. 1 W1\text{ W} (3p)

Dependența tensiunii la borne de rezistența rezistorului

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Puterea debitată de o sursă pe circuitul exterior este:
P(R)=R⋅I2=R⋅(ER+r)2=E2R(R+r)2P(R) = R \cdot I^2 = R \cdot \left(\frac{E}{R + r}\right)^2 = \frac{E^2 R}{(R + r)^2}
  • Condiția de transfer maxim de putere (teorema transferului maxim de putere / adaptarea de sarcină) se obține anulând derivata puterii în raport cu RR:
dPdR=0  ⟺  R=r\frac{dP}{dR} = 0 \iff R = r
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • Sarcina electrică transportată la un curent constant II este:
q=I⋅Δtq = I \cdot \Delta t
  • Transformăm mărimile în unități S.I.: I=5 mA=5⋅10−3 AI = 5\text{ mA} = 5 \cdot 10^{-3}\text{ A}, Δt=1 h=3600 s\Delta t = 1\text{ h} = 3600\text{ s}.
  • Calcul numeric:
q=5⋅10−3 A⋅3600 s=18 Cq = 5 \cdot 10^{-3}\text{ A} \cdot 3600\text{ s} = 18\text{ C}
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Din formula rezistenței unui conductor omogen R=ρℓSR = \rho \frac{\ell}{S}:
ρ=R⋅Sℓ\rho = \frac{R \cdot S}{\ell}
  • În Sistemul Internațional:
[ρ]=[R]⋅[S][ℓ]=Ω⋅m2m=Ω⋅m[\rho] = \frac{[R] \cdot [S]}{[\ell]} = \frac{\Omega \cdot \text{m}^2}{\text{m}} = \Omega\cdot\text{m}
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Bateria este formată din NN surse identice în serie, deci tensiunea electromotoare echivalentă este Ee=N⋅EE_e = N \cdot E, iar rezistența interioară echivalentă este re=N⋅rr_e = N \cdot r.
  • Rezistoarele și sursele fiind înseriate, curentul prin circuitul principal (și implicit prin fiecare dintre surse) este:
I=EeR+re=NER+N⋅rI = \frac{E_e}{R + r_e} = \frac{N E}{R + N \cdot r}
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Din graficul U(R)U(R), citim tensiunea la bornele rezistorului pentru R=1 ΩR = 1\ \Omega:
U=4 VU = 4\text{ V}
  • Puterea electrică disipată pe rezistor este:
P=U2R=(4 V)21 Ω=161=16 WP = \frac{U^2}{R} = \frac{(4\text{ V})^2}{1\ \Omega} = \frac{16}{1} = 16\text{ W}
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Rezolvați următoarea problemă:

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Se cunosc: E=22 VE = 22\text{ V}, r=2 Ωr = 2\ \Omega, R1=6 ΩR_1 = 6\ \Omega și R2=3 ΩR_2 = 3\ \Omega. Între bornele A și B se pot conecta, pe rând, diferite elemente de circuit, fără a modifica restul rețelei electrice.

a. Calculați rezistența echivalentă a circuitului exterior sursei, dacă între bornele A și B se conectează un rezistor cu valoarea R3=18 ΩR_3 = 18\ \Omega.

b. Calculați intensitatea curentului electric care parcurge sursa dacă între bornele A și B se conectează un fir metalic cu rezistența neglijabilă.

c. Calculați tensiunea indicată de un voltmetru ideal (RV→∞R_V \to \infty) conectat între bornele A și B.

d. Între bornele A și B se conectează o a doua sursă, identică cu prima, astfel încât borna pozitivă a acesteia este conectată la borna A. Calculați intensitatea curentului electric prin rezistorul R1R_1.

Schema circuitului electric cu rezistoare

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea

a. Rezistența echivalentă când se conectează R3=18 ΩR_3 = 18\ \Omega (4 puncte)

  • Rezistoarele R1R_1 și R2R_2 sunt legate în serie pe o latură:
R12=R1+R2=6 Ω+3 Ω=9 ΩR_{12} = R_1 + R_2 = 6\ \Omega + 3\ \Omega = 9\ \Omega

(1 punct)

  • Între nodurile A și B, ramura formată din R12R_{12} este conectată în paralel cu noul rezistor R3R_3:
Re=R12⋅R3R12+R3R_e = \frac{R_{12} \cdot R_3}{R_{12} + R_3}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
Re=9 Ω⋅18 Ω9 Ω+18 Ω=16227=6 ΩR_e = \frac{9\ \Omega \cdot 18\ \Omega}{9\ \Omega + 18\ \Omega} = \frac{162}{27} = 6\ \Omega

(1 punct pentru rezultatul final Re=6 ΩR_e = 6\ \Omega)

b. Curentul prin sursă la scurtcircuitarea bornelor A și B (3 puncte)

  • Conectarea unui fir cu rezistență neglijabilă între A și B scurtcircuitează întregul circuit exterior (Re=0R_e = 0).
  • Curentul debitat de sursă este curentul de scurtcircuit:
Is=ErI_s = \frac{E}{r}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
Is=22 V2 Ω=11 AI_s = \frac{22\text{ V}}{2\ \Omega} = 11\text{ A}

(1 punct pentru rezultatul final Is=11 AI_s = 11\text{ A})

c. Tensiunea indicată de voltmetrul ideal între A și B (4 puncte)

  • Conectând voltmetrul ideal (RV→∞R_V \to \infty) între A și B, rezistența sa infinită face ca prin el să nu treacă curent. În circuitul exterior rămâne doar ramura serie R1+R2R_1 + R_2.
  • Intensitatea curentului prin circuit este:
I=ER1+R2+rI = \frac{E}{R_1 + R_2 + r}

(2 puncte)

I=22 V6 Ω+3 Ω+2 Ω=2211=2 AI = \frac{22\text{ V}}{6\ \Omega + 3\ \Omega + 2\ \Omega} = \frac{22}{11} = 2\text{ A}
  • Voltmetrul măsoară tensiunea la bornele grupării serie R1+R2R_1 + R_2:
UV=I(R1+R2)U_V = I(R_1 + R_2)

(1 punct)

UV=2 A⋅(6 Ω+3 Ω)=2 A⋅9 Ω=18 VU_V = 2\text{ A} \cdot (6\ \Omega + 3\ \Omega) = 2\text{ A} \cdot 9\ \Omega = 18\text{ V}

(1 punct pentru rezultatul final UV=18 VU_V = 18\text{ V})

d. Intensitatea prin R1R_1 la conectarea unei surse identice în paralel (4 puncte)

  • A doua sursă identică (E,rE, r) este conectată între A și B cu polul pozitiv la A, deci se află în paralel cu prima sursă.
  • Gruparea paralelă a celor două surse identice are parametrii echivalenți:
Ep=E=22 VE_p = E = 22\text{ V}

(1 punct)

rp=r2=2 Ω2=1 Ωr_p = \frac{r}{2} = \frac{2\ \Omega}{2} = 1\ \Omega

(1 punct)

  • Circuitul exterior acestei grupări este format din rezistoarele înseriate R1R_1 și R2R_2. Curentul prin R1R_1 este:
I′=EpR1+R2+rpI' = \frac{E_p}{R_1 + R_2 + r_p}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
I′=22 V6 Ω+3 Ω+1 Ω=2210=2,2 AI' = \frac{22\text{ V}}{6\ \Omega + 3\ \Omega + 1\ \Omega} = \frac{22}{10} = 2,2\text{ A}

(1 punct pentru rezultatul final I′=2,2 AI' = 2,2\text{ A})


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Rezolvați următoarea problemă:

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Pe soclul becului B1B_1 sunt înscrise valorile „7,5 V;0,5 A7,5\text{ V}; 0,5\text{ A}”. Becul B2B_2 are tensiunea nominală egală cu 6 V6\text{ V}. Ambele becuri funcționează la parametrii lor nominali. Sursa are rezistența interioară r=3 Ωr = 3\ \Omega. Calculați:

a. rezistența electrică a becului B1B_1;

b. puterea becului B2B_2;

c. energia consumată în total de cele două becuri în timp de 20 minute20\text{ minute};

d. randamentul transferului de energie de la sursă către gruparea celor două becuri.

Schema circuitului electric cu cele două becuri

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea

a. Rezistența electrică a becului B1B_1 (3 puncte)

  • Conform legii lui Ohm, rezistența becului B1B_1 la parametrii nominali este:
R1=Un1In1R_1 = \frac{U_{n1}}{I_{n1}}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
R1=7,5 V0,5 A=15 ΩR_1 = \frac{7,5\text{ V}}{0,5\text{ A}} = 15\ \Omega

(1 punct pentru rezultatul final R1=15 ΩR_1 = 15\ \Omega)

b. Puterea becului B2B_2 (4 puncte)

  • Cele două becuri sunt montate în serie, deci sunt parcurse de același curent.
  • Funcționând ambele la parametri nominali:
In2=In1=0,5 AI_{n2} = I_{n1} = 0,5\text{ A}

(1 punct)

  • Puterea nominală a becului B2B_2 este:
Pn2=Un2⋅In2P_{n2} = U_{n2} \cdot I_{n2}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
Pn2=6 V⋅0,5 A=3 WP_{n2} = 6\text{ V} \cdot 0,5\text{ A} = 3\text{ W}

(1 punct pentru rezultatul final Pn2=3 WP_{n2} = 3\text{ W})

c. Energia totală consumată de cele două becuri în 20 minute20\text{ minute} (4 puncte)

  • Puterea consumată de primul bec este:
Pn1=Un1⋅In1=7,5 V⋅0,5 A=3,75 WP_{n1} = U_{n1} \cdot I_{n1} = 7,5\text{ V} \cdot 0,5\text{ A} = 3,75\text{ W}

(1 punct)

  • Energia totală consumată de ambele becuri în intervalul Δt\Delta t este:
W=(Pn1+Pn2)⋅ΔtW = (P_{n1} + P_{n2}) \cdot \Delta t

(2 puncte)

  • Transformăm timpul în secunde: Δt=20 min=20⋅60 s=1200 s\Delta t = 20\text{ min} = 20 \cdot 60\text{ s} = 1200\text{ s}.
  • Calcul numeric:
W=(3,75 W+3 W)⋅1200 s=6,75 W⋅1200 s=8100 J=8,1 kJW = (3,75\text{ W} + 3\text{ W}) \cdot 1200\text{ s} = 6,75\text{ W} \cdot 1200\text{ s} = 8100\text{ J} = 8,1\text{ kJ}

(1 punct pentru rezultatul final W=8,1 kJW = 8,1\text{ kJ})

d. Randamentul transferului de energie de la sursă la becuri (4 puncte)

  • Randamentul circuitului este raportul dintre puterea utilă (consumată de becuri) și puterea totală debitată de sursă:
η=Pn1+Pn2Ptot\eta = \frac{P_{n1} + P_{n2}}{P_{\text{tot}}}

(2 puncte)

  • Puterea totală debitată de sursă include puterea utilă și puterea disipată pe rezistența internă:
Ptot=Pn1+Pn2+r⋅I2P_{\text{tot}} = P_{n1} + P_{n2} + r \cdot I^2

(1 punct)

  • Calculăm puterea disipată intern:
r⋅I2=3 Ω⋅(0,5 A)2=3⋅0,25=0,75 Wr \cdot I^2 = 3\ \Omega \cdot (0,5\text{ A})^2 = 3 \cdot 0,25 = 0,75\text{ W} Ptot=6,75 W+0,75 W=7,5 WP_{\text{tot}} = 6,75\text{ W} + 0,75\text{ W} = 7,5\text{ W}
  • Rezultă randamentul:
η=6,75 W7,5 W=0,90=90%\eta = \frac{6,75\text{ W}}{7,5\text{ W}} = 0,90 = 90\%

(1 punct pentru rezultatul final η=90%\eta = 90\%)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta lui Planck h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Imaginea unui om care se privește într-o oglindă plană este:

  • a. reală și se formează în planul oglinzii;
  • b. reală și se formează în spatele oglinzii;
  • c. virtuală și se formează în planul oglinzii;
  • d. virtuală și se formează în spatele oglinzii. (3p)

2. Un sistem de lentile este format din două lentile subțiri, acolate, cu distanțele focale f1f_1 și f2f_2. Convergența sistemului de lentile este:

  • a. C=f1+f2f1⋅f2C = \frac{f_1 + f_2}{f_1 \cdot f_2}
  • b. C=f1⋅f2f1+f2C = \frac{f_1 \cdot f_2}{f_1 + f_2}
  • c. C=f1−f2f1⋅f2C = \frac{f_1 - f_2}{f_1 \cdot f_2}
  • d. C=f1+f2C = f_1 + f_2 (3p)

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în SI a mărimii fizice exprimate prin produsul h⋅νh \cdot \nu este:

  • a. J⋅s\text{J}\cdot\text{s}
  • b. J⋅s−1\text{J}\cdot\text{s}^{-1}
  • c. J\text{J}
  • d. J⋅m⋅s−1\text{J}\cdot\text{m}\cdot\text{s}^{-1} (3p)

4. Fotocatodul unei celule fotoelectrice are frecvența de prag ν0=5,0⋅1014 Hz\nu_0 = 5,0 \cdot 10^{14}\text{ Hz}. Lucrul mecanic de extracție are valoarea:

  • a. 6,6⋅10−19 J6,6 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • b. 3,3⋅10−19 J3,3 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • c. 6,6⋅10−20 J6,6 \cdot 10^{-20}\text{ J}
  • d. 3,3⋅10−20 J3,3 \cdot 10^{-20}\text{ J} (3p)

5. O rază de lumină care se propagă printr-un mediu transparent cu indicele de refracție absolut n1=1,2n_1 = 1,2 trece într-un alt mediu transparent cu indicele de refracție absolut n2n_2. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența sinusului unghiului de refracție în funcție de sinusul unghiului de incidență la trecerea razei de lumină dintr-un mediu în altul. Indicele de refracție absolut al celui de-al doilea mediu este:

  • a. n2=1,45n_2 = 1,45
  • b. n2=1,55n_2 = 1,55
  • c. n2=1,65n_2 = 1,65
  • d. n2=1,75n_2 = 1,75 (3p)

Dependența sinusului unghiului de refracție în funcție de sinusul unghiului de incidență

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns d (3 puncte)

  • Oglinda plană formează imagini prin prelungirea razelor reflectate.
  • Imaginea este virtuală, dreaptă, de aceeași mărime cu obiectul și simetrică față de planul oglinzii (se formează în spatele oglinzii, la o distanță egală cu distanța obiectului față de oglindă).
  • Răspuns corect: d.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Convergența unui sistem de lentile subțiri acolate (lipite) este suma algebrică a convergențelor lentilelor componente:
C=C1+C2=1f1+1f2=f1+f2f1⋅f2C = C_1 + C_2 = \frac{1}{f_1} + \frac{1}{f_2} = \frac{f_1 + f_2}{f_1 \cdot f_2}
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns c (3 puncte)

  • Relația lui Planck exprimă energia unui foton:
E=h⋅νE = h \cdot \nu
  • În Sistemul Internațional, energia se măsoară în jouli (J\text{J}).
  • Răspuns corect: c.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Lucrul mecanic de extracție este determinat de frecvența de prag a fotocatodului:
Lex=h⋅ν0L_{\text{ex}} = h \cdot \nu_0
  • Calcul numeric:
Lex=6,6⋅10−34 J⋅s⋅5,0⋅1014 s−1=33⋅10−20 J=3,3⋅10−19 JL_{\text{ex}} = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s} \cdot 5,0 \cdot 10^{14}\text{ s}^{-1} = 33 \cdot 10^{-20}\text{ J} = 3,3 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns c (3 puncte)

  • Conform legii a doua a refracției a lui Snell-Descartes:
n1sin⁡i=n2sin⁡r  ⟹  sin⁡r=n1n2sin⁡in_1 \sin i = n_2 \sin r \implies \sin r = \frac{n_1}{n_2} \sin i
  • În graficul sin⁡r=f(sin⁡i)\sin r = f(\sin i), panta dreptei este raportul n1n2\frac{n_1}{n_2}.
  • Citind valorile de pe grafic (de exemplu, pentru sin⁡i=0,55\sin i = 0,55 corespunde sin⁡r=0,40\sin r = 0,40):
n1n2=0,400,55=811≈0,727\frac{n_1}{n_2} = \frac{0,40}{0,55} = \frac{8}{11} \approx 0,727 n2=n1⋅118=1,2⋅1,375=1,65n_2 = n_1 \cdot \frac{11}{8} = 1,2 \cdot 1,375 = 1,65
  • Răspuns corect: c.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Rezolvați următoarea problemă:

Pe un banc optic se montează o lentilă convergentă având distanța focală f=20 cmf = 20\text{ cm}. Perpendicular pe axa optică principală, la distanța de 30 cm30\text{ cm} în fața lentilei, este plasat un obiect luminos liniar cu înălțimea de 2 cm2\text{ cm}.

a. Calculați convergența lentilei.

b. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă în situația descrisă.

c. Calculați distanța dintre obiect și imaginea obiectului prin lentilă.

d. Calculați înălțimea imaginii formate de lentilă.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea

a. Convergența lentilei (4 puncte)

  • Convergența este inversul distanței focale exprimate în metri:
C=1fC = \frac{1}{f}

(3 puncte)

  • Cum f=20 cm=0,2 mf = 20\text{ cm} = 0,2\text{ m}:
C=10,2 m=5 m−1=5 δ (dioptrii)C = \frac{1}{0,2\text{ m}} = 5\text{ m}^{-1} = 5\ \delta\ (\text{dioptrii})

(1 punct pentru rezultatul final C=5 m−1C = 5\text{ m}^{-1})

b. Construcția imaginii prin lentilă (4 puncte)

  • Obiectul luminos ABAB se află la distanța ∣x1∣=30 cm|x_1| = 30\text{ cm}, situat între focarul obiect FF (20 cm20\text{ cm}) și dublul distanței focale 2F2F (40 cm40\text{ cm}).
  • Trasam cele două raze principale din vârful BB:
    1. O rază paralelă cu axa optică principală, care după refracție trece prin focarul imagine F′F';
    2. O rază care trece prin centrul optic OO, continuându-și drumul nedeviată.
  • Razele refractate se intersectează în punctul B′B', formând o imagine A′B′A'B' reală, răsturnată și mărită, situată la distanța x2=60 cmx_2 = 60\text{ cm} dincolo de lentilă.

Construcția imaginii printr-o lentilă convergentă

(4 puncte pentru realizarea corectă a construcției grafice)

c. Distanța dintre obiect și imagine (4 puncte)

  • Conform formulei fundamentale a lentilelor subțiri (în convenția carteziană x1=−30 cmx_1 = -30\text{ cm}, f=20 cmf = 20\text{ cm}):
1x2−1x1=1f\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f}

(2 puncte)

1x2=1f+1x1=120 cm−130 cm=3−260 cm=160 cm  ⟹  x2=60 cm\frac{1}{x_2} = \frac{1}{f} + \frac{1}{x_1} = \frac{1}{20\text{ cm}} - \frac{1}{30\text{ cm}} = \frac{3 - 2}{60\text{ cm}} = \frac{1}{60\text{ cm}} \implies x_2 = 60\text{ cm}
  • Distanța dd dintre obiect și imagine este:
d=x2−x1=∣x2∣+∣x1∣d = x_2 - x_1 = |x_2| + |x_1|

(1 punct)

d=60 cm−(−30 cm)=90 cmd = 60\text{ cm} - (-30\text{ cm}) = 90\text{ cm}

(1 punct pentru rezultatul final d=90 cmd = 90\text{ cm})

d. Înălțimea imaginii formate de lentilă (3 puncte)

  • Mărirea liniară transversală este definită prin raportul coordonatelor:
β=x2x1\beta = \frac{x_2}{x_1}

(1 punct)

β=60 cm−30 cm=−2\beta = \frac{60\text{ cm}}{-30\text{ cm}} = -2
  • Folosind raportul dimensiunilor transversale:
β=y2y1  ⟹  y2=β⋅y1\beta = \frac{y_2}{y_1} \implies y_2 = \beta \cdot y_1

(1 punct)

  • Pentru înălțimea obiectului y1=2 cmy_1 = 2\text{ cm}:
y2=−2⋅2 cm=−4 cmy_2 = -2 \cdot 2\text{ cm} = -4\text{ cm}
  • Înălțimea geometrică a imaginii este ∣y2∣=4 cm|y_2| = 4\text{ cm} (semnul minus confirmă orientarea răsturnată a imaginii).

(1 punct pentru rezultatul final y2=−4 cmy_2 = -4\text{ cm} / mărimea de 4 cm4\text{ cm})


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Rezolvați următoarea problemă:

Două lame transparente, cu fețele plane și paralele, sunt suprapuse ca în figura alăturată. Cele două lame au indicii de refracție n1=32≈1,22n_1 = \sqrt{\frac{3}{2}} \approx 1,22 și respectiv n2=3≈1,73n_2 = \sqrt{3} \approx 1,73. O rază de lumină atinge suprafața superioară a primei lame sub unghiul de incidență i=60∘i = 60^\circ. Indicele de refracție al aerului este naer=1,0n_{\text{aer}} = 1,0.

a. Calculați raportul dintre viteza de propagare a luminii în lama cu indicele de refracție n1n_1 și viteza de propagare a luminii în lama cu indicele de refracție n2n_2.

b. Calculați unghiul de refracție al razei de lumină la trecerea din aer în lama cu indicele de refracție n1n_1.

c. Calculați unghiul de refracție al razei de lumină la trecerea din lama cu indicele de refracție n1n_1 în lama cu indicele de refracție n2n_2.

d. Cunoscând grosimea celei de-a doua lame, e=1,73 cme = 1,73\text{ cm}, calculați distanța parcursă de raza de lumină în această lamă, până la ieșirea în aer prin fața inferioară a lamei.

Lame transparente suprapuse cu fețe plane și paralele

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea

a. Raportul vitezelor de propagare v1v2\frac{v_1}{v_2} (3 puncte)

  • Viteza de propagare a luminii într-un mediu transparent este v=cnv = \frac{c}{n}.
  • Raportul vitezelor în cele două lame este invers proporțional cu indicii de refracție:
v1v2=n2n1\frac{v_1}{v_2} = \frac{n_2}{n_1}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
v1v2=332=332=2≈1,41≅1,4\frac{v_1}{v_2} = \frac{\sqrt{3}}{\sqrt{\frac{3}{2}}} = \sqrt{\frac{3}{\frac{3}{2}}} = \sqrt{2} \approx 1,41 \cong 1,4

(1 punct pentru rezultatul final v1v2=2≅1,4\frac{v_1}{v_2} = \sqrt{2} \cong 1,4)

b. Unghiul de refracție rr la trecerea din aer în prima lamă (4 puncte)

  • Conform legii a doua a refracției la prima interfață (aer - prima lamă):
naer⋅sin⁡i=n1⋅sin⁡rn_{\text{aer}} \cdot \sin i = n_1 \cdot \sin r

(3 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice (naer=1n_{\text{aer}} = 1, i=60∘  ⟹  sin⁡60∘=32i = 60^\circ \implies \sin 60^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}, n1=32=32n_1 = \sqrt{\frac{3}{2}} = \frac{\sqrt{3}}{\sqrt{2}}):
1⋅32=32⋅sin⁡r  ⟹  sin⁡r=32⋅23=221 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{\sqrt{3}}{\sqrt{2}} \cdot \sin r \implies \sin r = \frac{\sqrt{3}}{2} \cdot \frac{\sqrt{2}}{\sqrt{3}} = \frac{\sqrt{2}}{2} r=45∘r = 45^\circ

(1 punct pentru rezultatul final r=45∘r = 45^\circ)

c. Unghiul de refracție r′r' la trecerea în a doua lamă (4 puncte)

  • Deoarece fețele lamei sunt paralele, unghiul de incidență i′i' pe suprafața de separare dintre cele două lame este egal cu unghiul de refracție din prima lamă (unghiuri alterne interne):
i′=r=45∘i' = r = 45^\circ

(1 punct)

  • Aplicăm legea refracției la a doua interfață:
n1⋅sin⁡i′=n2⋅sin⁡r′n_1 \cdot \sin i' = n_2 \cdot \sin r'

(2 puncte)

  • Înlocuind n1sin⁡i′=n1sin⁡r=naersin⁡i=32n_1 \sin i' = n_1 \sin r = n_{\text{aer}} \sin i = \frac{\sqrt{3}}{2}:
3⋅sin⁡r′=32  ⟹  sin⁡r′=12\sqrt{3} \cdot \sin r' = \frac{\sqrt{3}}{2} \implies \sin r' = \frac{1}{2} r′=30∘r' = 30^\circ

(1 punct pentru rezultatul final r′=30∘r' = 30^\circ)

d. Distanța parcursă de rază în a doua lamă (4 puncte)

  • În interiorul celei de-a doua lame de grosime ee, raza se propagă sub unghiul de refracție r′=30∘r' = 30^\circ față de normală.
  • Relația geometrică dintre grosimea ee, unghiul r′r' și distanța parcursă xx este:
cos⁡r′=ex  ⟹  x=ecos⁡r′\cos r' = \frac{e}{x} \implies x = \frac{e}{\cos r'}

(3 puncte)

  • Înlocuind e=1,73 cm≈3 cme = 1,73\text{ cm} \approx \sqrt{3}\text{ cm} și cos⁡30∘=32\cos 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}:
x=3 cm32=2 cmx = \frac{\sqrt{3}\text{ cm}}{\frac{\sqrt{3}}{2}} = 2\text{ cm}

(1 punct pentru rezultatul final x=2 cmx = 2\text{ cm})