BACEduHub
fizicaTehnologicăAnul 2024Sesiunea Iunie

Bacalaureat 2024 - Fizică Tehnologic (Varianta 3)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Unitatea de măsură în S.I. a puterii mecanice este:

  • a. W\text{W}
  • b. J\text{J}
  • c. N⋅s\text{N} \cdot \text{s}
  • d. N⋅s−1\text{N} \cdot \text{s}^{-1} (3p)

2. Vectorul viteză instantanee este orientat întotdeauna:

  • a. perpendicular pe vectorul accelerație
  • b. paralel cu vectorul accelerație
  • c. perpendicular pe traiectorie
  • d. tangent la traiectorie (3p)

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale, vectorul accelerație medie poate fi exprimat prin relația:

  • a. a⃗m=Δx⃗⋅Δt\vec{a}_m = \Delta \vec{x} \cdot \Delta t
  • b. a⃗m=Δv⃗⋅Δt\vec{a}_m = \Delta \vec{v} \cdot \Delta t
  • c. a⃗m=Δv⃗Δt\vec{a}_m = \frac{\Delta \vec{v}}{\Delta t}
  • d. a⃗m=Δx⃗Δt\vec{a}_m = \frac{\Delta \vec{x}}{\Delta t} (3p)

4. Două mobile se deplasează pe aceeași direcție. Graficul din figura alăturată prezintă dependența coordonatelor celor două mobile de timp. Distanța dintre cele două mobile la momentul t=3 st = 3\text{ s} este egală cu:

  • a. 2 m2\text{ m}
  • b. 3 m3\text{ m}
  • c. 6 m6\text{ m}
  • d. 9 m9\text{ m} (3p)

Graficul dependenței coordonatelor mobilelor de timp

5. Un resort are constanta elastică k=50 N/mk = 50\text{ N/m}. Forța deformatoare necesară pentru a menține resortul alungit cu Δℓ=10 cm\Delta\ell = 10\text{ cm} este egală cu:

  • a. 2,5 N2,5\text{ N}
  • b. 5 N5\text{ N}
  • c. 25 N25\text{ N}
  • d. 50 N50\text{ N} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns a (3 puncte)

  • Puterea mecanică reprezintă viteza de efectuare a lucrului mecanic în unitatea de timp (P=LΔtP = \frac{L}{\Delta t}).
  • În Sistemul Internațional, unitatea de măsură este:
[P]=[L][Δt]=Js=W (watt)[P] = \frac{[L]}{[\Delta t]} = \frac{\text{J}}{\text{s}} = \text{W}\ (\text{watt})
  • Răspuns corect: a.

Item 2: Răspuns d (3 puncte)

  • În orice tip de mișcare (rectilinie sau curbilinie), vectorul viteză instantanee v⃗\vec{v} este orientat întotdeauna tangent la traiectorie în punctul considerat, având sensul deplasării.
  • Răspuns corect: d.

Item 3: Răspuns c (3 puncte)

  • Accelerația medie exprimă ritmul variației vitezei în intervalul de timp corespunzător:
a⃗m=Δv⃗Δt\vec{a}_m = \frac{\Delta \vec{v}}{\Delta t}
  • Răspuns corect: c.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Citind valorile de pe graficul x(t)x(t) la momentul t=3 st = 3\text{ s}:
    • Mobilul 1 se află la coordonata x1=9 mx_1 = 9\text{ m};
    • Mobilul 2 se află la coordonata x2=3 mx_2 = 3\text{ m}.
  • Distanța dintre cele două mobile la acel moment este:
d=∣x1−x2∣=∣9 m−3 m∣=6 md = |x_1 - x_2| = |9\text{ m} - 3\text{ m}| = 6\text{ m}
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns b (3 puncte)

  • Conform legii forței elastice (în modul):
F=Fe=k⋅ΔℓF = F_e = k \cdot \Delta\ell
  • Transformând alungirea în metri (Δℓ=10 cm=0,10 m\Delta\ell = 10\text{ cm} = 0,10\text{ m}):
F=50 N/m⋅0,10 m=5 NF = 50\text{ N/m} \cdot 0,10\text{ m} = 5\text{ N}
  • Răspuns corect: b.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Sistemul din figura alăturată este format din două corpuri cu masele m1=3,0 kgm_1 = 3,0\text{ kg} și m2=1,0 kgm_2 = 1,0\text{ kg}. Corpurile sunt legate printr-un fir inextensibil de masă neglijabilă, trecut peste scripetele S lipsit de frecare și de inerție. Sistemul format din cele două corpuri se deplasează cu viteza constantă v=0,20 m/sv = 0,20\text{ m/s} sub acțiunea unei forțe orizontale F=20 NF = 20\text{ N}, ca în figura alăturată. Firul este suficient de lung pentru ca în timpul deplasării corpul cu masa m2m_2 să nu ajungă la scripete.

Sistem mecanic pe masă orizontală cu scripete

Cerințe:

  • a. Reprezentați, pe foaia de examen, toate forțele care acționează asupra corpului de masă m1m_1. (4p)
  • b. Calculați distanța parcursă de corpul de masă m1m_1 în timpul Δt=5 s\Delta t = 5\text{ s}. (3p)
  • c. Determinați valoarea tensiunii din firul care leagă cele două corpuri. (4p)
  • d. Calculați valoarea forței de frecare care acționează asupra corpului de masă m1m_1. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul II

Cerința a: Reprezentarea forțelor (4 puncte)

  • Asupra corpului de masă m1m_1, care se deplasează rectiliniu uniform pe suprafața orizontală spre dreapta, acționează:
    • Forța orizontală de tracțiune F⃗\vec{F}, orientată spre dreapta (în sensul mișcării);
    • Tensiunea din fir T⃗\vec{T}, orientată pe orizontală spre stânga (spre scripete);
    • Forța de frecare la alunecare F⃗f\vec{F}_{\text{f}}, orientată pe orizontală spre stânga (opus sensului mișcării);
    • Greutatea G⃗1\vec{G}_1, orientată vertical în jos;
    • Reacțiunea normală a suportului orizontal N⃗1\vec{N}_1, orientată vertical în sus.

Reprezentarea forțelor pe corpul m1

(4 puncte)

Cerința b: Distanța parcursă în timpul Δt=5 s\Delta t = 5\text{ s} (3 puncte)

  • Mișcarea sistemului fiind rectilinie și uniformă (v=ctv = \text{ct}):
d=v⋅Δtd = v \cdot \Delta t
  • Calcul numeric:
d=0,20 m/s⋅5 s=1,0 md = 0,20\text{ m/s} \cdot 5\text{ s} = 1,0\text{ m}

(3 puncte)

Cerința c: Tensiunea din fir (4 puncte)

  • Corpul m2m_2 este suspendat vertical și urcă cu aceeași viteză constantă v=0,20 m/sv = 0,20\text{ m/s} (a=0a = 0).
  • Ecuația de mișcare pentru corpul m2m_2 pe direcție verticală:
T−m2g=0  ⟹  T=m2gT - m_2 g = 0 \implies T = m_2 g
  • Calcul numeric:
T=1,0 kg⋅10 m/s2=10 NT = 1,0\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 = 10\text{ N}

(4 puncte)

Cerința d: Forța de frecare pe corpul m1m_1 (4 puncte)

  • Proiectând forțele care acționează asupra corpului m1m_1 pe direcția orizontală a deplasării, unde accelerația este nulă (a=0a = 0):
F−T−Ff=0  ⟹  Ff=F−TF - T - F_{\text{f}} = 0 \implies F_{\text{f}} = F - T
  • Calcul numeric:
Ff=20 N−10 N=10 NF_{\text{f}} = 20\text{ N} - 10\text{ N} = 10\text{ N}

(4 puncte)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un corp cu masa m=2,0 kgm = 2,0\text{ kg} este lansat de la baza unui plan înclinat foarte lung cu viteza v0=4,0 m/sv_0 = 4,0\text{ m/s} orientată de-a lungul planului înclinat, spre vârful acestuia. Corpul urcă pe planul înclinat până la înălțimea maximă h=0,50 mh = 0,50\text{ m}, după care revine și ajunge la baza planului înclinat cu viteza v=2,0 m/sv = 2,0\text{ m/s}. Energia potențială gravitațională se consideră nulă la baza planului înclinat.

Cerințe:

  • a. Determinați energia cinetică a corpului în momentul lansării. (4p)
  • b. Determinați energia potențială gravitațională a corpului aflat la înălțimea maximă h=0,50 mh = 0,50\text{ m}. (3p)
  • c. Determinați lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului în timpul coborârii pe planul înclinat, de la înălțimea h=0,50 mh = 0,50\text{ m} până la baza planului înclinat. (4p)
  • d. Determinați lucrul mecanic efectuat de forța de frecare din momentul lansării până în momentul revenirii la baza planului înclinat. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul III

Cerința a: Energia cinetică la lansare (4 puncte)

  • Energia cinetică inițială este dată de relația:
Ec0=mv022E_{c0} = \frac{m v_0^2}{2}
  • Calcul numeric:
Ec0=2,0 kg⋅(4,0 m/s)22=16 JE_{c0} = \frac{2,0\text{ kg} \cdot (4,0\text{ m/s})^2}{2} = 16\text{ J}

(4 puncte)

Cerința b: Energia potențială la înălțimea maximă (3 puncte)

  • Energia potențială gravitațională la înălțimea h=0,50 mh = 0,50\text{ m} față de baza planului înclinat (unde Ep=0E_p = 0):
Ep=mghE_p = m g h
  • Calcul numeric:
Ep=2,0 kg⋅10 m/s2⋅0,50 m=10 JE_p = 2,0\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0,50\text{ m} = 10\text{ J}

(3 puncte)

Cerința c: Lucrul mecanic al greutății la coborâre (4 puncte)

  • Greutatea este o forță conservativă. La coborârea de la înălțimea hh la nivelul de referință (h=0h = 0), lucrul mecanic al greutății este motor (pozitiv):
LG=−ΔEp=−(0−mgh)=mghL_G = -\Delta E_p = -(0 - m g h) = m g h
  • Calcul numeric:
LG=2,0 kg⋅10 m/s2⋅0,50 m=10 JL_G = 2,0\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0,50\text{ m} = 10\text{ J}

(4 puncte)

Cerința d: Lucrul mecanic total al forței de frecare (4 puncte)

  • Pe întregul traseu închis (urcare de la bază până la oprirea la înălțimea hh și revenire la bază), variația totală a energiei potențiale este nulă: ΔEp=0\Delta E_p = 0.
  • Conform teoremei variației energiei mecanice (sau a energiei cinetice):
Ltotal=ΔEc=Ec final−Ec0L_{\text{total}} = \Delta E_c = E_{c\,\text{final}} - E_{c0}
  • Lucrul mecanic al greutății pe drumul dus-întors este nul (LG urcare+LG coboraˆre=−mgh+mgh=0L_{G\,\text{urcare}} + L_{G\,\text{coborâre}} = -mgh + mgh = 0), deci lucrul mecanic total aparține forței de frecare:
LFf=ΔEc=mv22−mv022L_{F_{\text{f}}} = \Delta E_c = \frac{m v^2}{2} - \frac{m v_0^2}{2}
  • Calcul numeric (v=2,0 m/sv = 2,0\text{ m/s}, v0=4,0 m/sv_0 = 4,0\text{ m/s}):
Ec final=2,0 kg⋅(2,0 m/s)22=4,0 JE_{c\,\text{final}} = \frac{2,0\text{ kg} \cdot (2,0\text{ m/s})^2}{2} = 4,0\text{ J} LFf=4,0 J−16 J=−12 JL_{F_{\text{f}}} = 4,0\text{ J} - 16\text{ J} = -12\text{ J}

(4 puncte)


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J/(mol⋅K)R = 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: pV=νRTp V = \nu R T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. În timpul funcționării motorului Otto, compresia amestecului carburant poate fi considerată un proces:

  • a. izocor
  • b. adiabatic
  • c. izobar
  • d. izoterm (3p)

2. Simbolurile utilizate fiind cele din manualele de fizică, expresia matematică a principiului întâi al termodinamicii este:

  • a. ΔU=Q−L\Delta U = Q - L
  • b. ΔU=Q+L\Delta U = Q + L
  • c. Cv=Cp+RC_v = C_p + R
  • d. Cp−R=CVC_p - R = C_V (3p)

3. Unitatea de măsură în S.I. a căldurii specifice este:

  • a. J⋅mol−1⋅K−1\text{J} \cdot \text{mol}^{-1} \cdot \text{K}^{-1}
  • b. J⋅mol−1\text{J} \cdot \text{mol}^{-1}
  • c. J⋅K−1\text{J} \cdot \text{K}^{-1}
  • d. J⋅kg−1⋅K−1\text{J} \cdot \text{kg}^{-1} \cdot \text{K}^{-1} (3p)

4. O cantitate ν=1 mol\nu = 1\text{ mol} de gaz ideal, având căldura molară la volum constant CV=2RC_V = 2 R, este încălzită de la temperatura T1=250 KT_1 = 250\text{ K} până la temperatura T2=750 KT_2 = 750\text{ K}. Variația energiei interne a gazului are valoarea:

  • a. 4155 J4155\text{ J}
  • b. 8310 J8310\text{ J}
  • c. 12465 J12465\text{ J}
  • d. 16620 J16620\text{ J} (3p)

5. O cantitate de gaz ideal parcurge transformarea A→B→CA \to B \to C reprezentată în coordonate T−VT-V în figura alăturată. Valoarea maximă a temperaturii gazului este:

  • a. Tmax=150 KT_{\text{max}} = 150\text{ K}
  • b. Tmax=300 KT_{\text{max}} = 300\text{ K}
  • c. Tmax=450 KT_{\text{max}} = 450\text{ K}
  • d. Tmax=600 KT_{\text{max}} = 600\text{ K} (3p)

Transformarea A-B-C în coordonate T-V

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • În ciclul teoretic Otto în 4 timpi, compresia amestecului carburant este un proces foarte rapid, în care transferul termic cu pereții cilindrului este neglijabil, fiind modelată ca o transformare adiabatică (Q=0Q = 0).
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Conform primului principiu al termodinamicii, variația energiei interne ΔU\Delta U a unui sistem termodinamic este egală cu diferența dintre căldura primită de sistem și lucrul mecanic efectuat de acesta:
ΔU=Q−L\Delta U = Q - L
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Căldura specifică este definită prin relația c=Qm⋅ΔTc = \frac{Q}{m \cdot \Delta T}.
  • Unitatea de măsură în Sistemul Internațional:
[c]=[Q][m]⋅[ΔT]=Jkg⋅K=J⋅kg−1⋅K−1[c] = \frac{[Q]}{[m] \cdot [\Delta T]} = \frac{\text{J}}{\text{kg} \cdot \text{K}} = \text{J} \cdot \text{kg}^{-1} \cdot \text{K}^{-1}
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Variația energiei interne pentru un gaz ideal depinde exclusiv de variația temperaturii:
ΔU=νCV(T2−T1)\Delta U = \nu C_V (T_2 - T_1)
  • Calcul numeric:
ΔU=1 mol⋅(2⋅8,31 J/(mol⋅K))⋅(750 K−250 K)=16,62⋅500=8310 J\Delta U = 1\text{ mol} \cdot (2 \cdot 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K})) \cdot (750\text{ K} - 250\text{ K}) = 16,62 \cdot 500 = 8310\text{ J}
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Din diagrama T−VT-V, pe axa orizontală a temperaturii:
    • Starea A are temperatura TA=150 KT_A = 150\text{ K};
    • Starea B are temperatura TB=300 KT_B = 300\text{ K};
    • Starea C are temperatura TC=600 KT_C = 600\text{ K}.
  • Valoarea maximă atinsă de temperatură este Tmax=600 KT_{\text{max}} = 600\text{ K}.
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un cilindru orizontal, închis la ambele capete, este împărțit în două compartimente de volume egale de un perete subțire. Peretele nu permite trecerea gazului dintr-un compartiment în altul. Compartimentul din stânga al cilindrului conține ν1=3,0 mol\nu_1 = 3,0\text{ mol} de oxigen cu masa molară μ1=32 g/mol\mu_1 = 32\text{ g/mol}. În compartimentul din dreapta al cilindrului se află ν2=1,0 mol\nu_2 = 1,0\text{ mol} de azot cu masa molară μ2=28 g/mol\mu_2 = 28\text{ g/mol}, la presiunea p2=8,31⋅104 Pap_2 = 8,31 \cdot 10^4\text{ Pa}. Ambele gaze, considerate ideale, se află la temperatura T=400 KT = 400\text{ K}.

Cerințe:

  • a. Calculați masa oxigenului aflat în compartimentul din stânga al cilindrului. (4p)
  • b. Determinați numărul de molecule de azot din compartimentul din dreapta al cilindrului. (4p)
  • c. Calculați volumul ocupat de azotul aflat în compartimentul din dreapta al cilindrului. (3p)
  • d. Determinați presiunea la care se află oxigenul. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul II

Cerința a: Masa oxigenului (4 puncte)

  • Relația dintre masa gazului, cantitatea de substanță și masa molară:
m1=ν1⋅μ1m_1 = \nu_1 \cdot \mu_1
  • Calcul numeric:
m1=3,0 mol⋅32 g/mol=96 g=96⋅10−3 kg=0,096 kgm_1 = 3,0\text{ mol} \cdot 32\text{ g/mol} = 96\text{ g} = 96 \cdot 10^{-3}\text{ kg} = 0,096\text{ kg}

(4 puncte)

Cerința b: Numărul de molecule de azot (4 puncte)

  • Numărul de molecule este determinat prin intermediul numărului lui Avogadro:
N2=ν2⋅NAN_2 = \nu_2 \cdot N_A
  • Calcul numeric:
N2=1,0 mol⋅6,02⋅1023 mol−1=6,02⋅1023 moleculeN_2 = 1,0\text{ mol} \cdot 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1} = 6,02 \cdot 10^{23}\text{ molecule}

(4 puncte)

Cerința c: Volumul ocupat de azot (3 puncte)

  • Din ecuația termică de stare a gazului ideal pentru azotul din compartimentul din dreapta:
p2V2=ν2RT  ⟹  V2=ν2RTp2p_2 V_2 = \nu_2 R T \implies V_2 = \frac{\nu_2 R T}{p_2}
  • Calcul numeric:
V2=1,0 mol⋅8,31 J/(mol⋅K)⋅400 K8,31⋅104 Pa=332483100=0,04 m3=40 dm3V_2 = \frac{1,0\text{ mol} \cdot 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}) \cdot 400\text{ K}}{8,31 \cdot 10^4\text{ Pa}} = \frac{3324}{83100} = 0,04\text{ m}^3 = 40\text{ dm}^3

(3 puncte)

Cerința d: Presiunea oxigenului (4 puncte)

  • Compartimentele au volume egale (V1=V2=0,04 m3V_1 = V_2 = 0,04\text{ m}^3), iar gazele sunt la aceeași temperatură T=400 KT = 400\text{ K}.
  • Scriind ecuația de stare pentru oxigen:
p1V1=ν1RT  ⟹  p1=ν1RTV1p_1 V_1 = \nu_1 R T \implies p_1 = \frac{\nu_1 R T}{V_1}
  • Sau direct prin raportul celor două ecuații de stare (V1=V2V_1 = V_2):
p1p2=ν1ν2  ⟹  p1=p2⋅ν1ν2\frac{p_1}{p_2} = \frac{\nu_1}{\nu_2} \implies p_1 = p_2 \cdot \frac{\nu_1}{\nu_2}
  • Calcul numeric:
p1=8,31⋅104 Pa⋅3,01,0=24,93⋅104 Pa≅2,5⋅105 Pap_1 = 8,31 \cdot 10^4\text{ Pa} \cdot \frac{3,0}{1,0} = 24,93 \cdot 10^4\text{ Pa} \cong 2,5 \cdot 10^5\text{ Pa}

(4 puncte)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

O cantitate ν=1,0 mol\nu = 1,0\text{ mol} de gaz ideal biatomic, având căldura molară la volum constant CV=2,5RC_V = 2,5 R, parcurge transformarea 1→2→31 \to 2 \to 3 reprezentată în coordonate p−Vp-V în graficul din figura alăturată. În starea 1 temperatura gazului are valoarea T1=400 KT_1 = 400\text{ K}, în starea 2 presiunea gazului este p2=2p1p_2 = 2 p_1, iar în starea 3 volumul gazului este V3=2V1V_3 = 2 V_1.

Transformarea 1-2-3 în coordonate p-V

Cerințe:

  • a. Reprezentați grafic transformarea 1→2→31 \to 2 \to 3 în coordonate V−TV-T. (4p)
  • b. Calculați energia internă a gazului în starea 2. (3p)
  • c. Calculați căldura primită de gaz în transformarea 2→32 \to 3. (4p)
  • d. Calculați lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior în decursul transformării 1→2→31 \to 2 \to 3. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul III

Cerința a: Reprezentarea în coordonate V−TV-T (4 puncte)

  • Identificarea transformărilor:
    • 1→21 \to 2: Segment vertical în p−Vp-V la volum constant (V2=V1=ctV_2 = V_1 = \text{ct})   ⟹  \implies încălzire izocoră. Deoarece p2=2p1p_2 = 2 p_1, temperatura crește la T2=2T1=800 KT_2 = 2 T_1 = 800\text{ K}. În coordonate V−TV-T este un segment orizontal de la T1T_1 la 2T12 T_1, la nivelul V1V_1.
    • 2→32 \to 3: Segment orizontal în p−Vp-V la presiune constantă (p3=p2=ctp_3 = p_2 = \text{ct})   ⟹  \implies destindere izobară. Deoarece volumul crește de la V2=V1V_2 = V_1 la V3=2V1V_3 = 2 V_1, temperatura se dublează: T3=2T2=4T1=1600 KT_3 = 2 T_2 = 4 T_1 = 1600\text{ K}. În coordonate V−TV-T este un segment liniar pe dreapta ce trece prin originea axelor (VT=ct\frac{V}{T} = \text{ct}).

Diagrama V-T a succesiunii de transformări

(4 puncte)

Cerința b: Energia internă în starea 2 (3 puncte)

  • În transformarea izocoră 1→21 \to 2:
p2T2=p1T1  ⟹  T2=T1⋅p2p1=400 K⋅2=800 K\frac{p_2}{T_2} = \frac{p_1}{T_1} \implies T_2 = T_1 \cdot \frac{p_2}{p_1} = 400\text{ K} \cdot 2 = 800\text{ K}
  • Energia internă a gazului în starea 2 este:
U2=νCVT2U_2 = \nu C_V T_2
  • Calcul numeric:
U2=1,0 mol⋅(2,5⋅8,31 J/(mol⋅K))⋅800 K=20,775⋅800=16620 J≅16,6 kJU_2 = 1,0\text{ mol} \cdot (2,5 \cdot 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K})) \cdot 800\text{ K} = 20,775 \cdot 800 = 16620\text{ J} \cong 16,6\text{ kJ}

(3 puncte)

Cerința c: Căldura primită în transformarea 2→32 \to 3 (4 puncte)

  • Pentru transformarea izobară 2→32 \to 3:
Cp=CV+R=2,5R+R=3,5RC_p = C_V + R = 2,5 R + R = 3,5 R V3T3=V2T2  ⟹  T3=T2⋅V3V2=800 K⋅2V1V1=1600 K\frac{V_3}{T_3} = \frac{V_2}{T_2} \implies T_3 = T_2 \cdot \frac{V_3}{V_2} = 800\text{ K} \cdot \frac{2 V_1}{V_1} = 1600\text{ K}
  • Căldura schimbată la presiune constantă:
Q23=νCp(T3−T2)Q_{23} = \nu C_p (T_3 - T_2)
  • Calcul numeric:
Q23=1,0 mol⋅(3,5⋅8,31 J/(mol⋅K))⋅(1600 K−800 K)=29,085⋅800=23268 J≅23,3 kJQ_{23} = 1,0\text{ mol} \cdot (3,5 \cdot 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K})) \cdot (1600\text{ K} - 800\text{ K}) = 29,085 \cdot 800 = 23268\text{ J} \cong 23,3\text{ kJ}

(4 puncte)

Cerința d: Lucrul mecanic total (4 puncte)

  • Lucrul mecanic total este suma lucrurilor mecanice pe fiecare etapă:
L=L12+L23L = L_{12} + L_{23}
  • Pe transformarea izocoră 1→21 \to 2 (V=ctV = \text{ct}):
L12=0L_{12} = 0
  • Pe transformarea izobară 2→32 \to 3 (p2=ctp_2 = \text{ct}):
L23=p2(V3−V2)=νR(T3−T2)L_{23} = p_2 (V_3 - V_2) = \nu R (T_3 - T_2) L23=1,0 mol⋅8,31 J/(mol⋅K)⋅(1600 K−800 K)=8,31⋅800=6648 J≅6,6 kJL_{23} = 1,0\text{ mol} \cdot 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}) \cdot (1600\text{ K} - 800\text{ K}) = 8,31 \cdot 800 = 6648\text{ J} \cong 6,6\text{ kJ}
  • Lucrul mecanic total:
L=0+6648 J=6648 J≅6,6 kJL = 0 + 6648\text{ J} = 6648\text{ J} \cong 6,6\text{ kJ}

(4 puncte)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. La creșterea temperaturii unui conductor metalic rezistivitatea electrică a acestuia:

  • a. este constantă
  • b. crește
  • c. scade
  • d. nu variază (3p)

2. Rezistența electrică a unui conductor metalic cu rezistivitatea electrică ρ\rho, lungimea ℓ\ell și aria secțiunii transversale SS, este dată de relația:

  • a. R=ρℓSR = \rho \frac{\ell}{S}
  • b. R=ρSℓR = \rho \frac{S}{\ell}
  • c. R=ℓρ⋅SR = \frac{\ell}{\rho \cdot S}
  • d. R=Sρ⋅ℓR = \frac{S}{\rho \cdot \ell} (3p)

3. Unitatea de măsură în S.I. a energiei electrice este:

  • a. Ω\Omega
  • b. W\text{W}
  • c. J\text{J}
  • d. A\text{A} (3p)

4. Un consumator cu rezistența electrică R=10 ΩR = 10\,\Omega este parcurs de un curent electric cu intensitatea I=2 AI = 2\text{ A}. Tensiunea electrică la bornele acestui consumator are valoarea:

  • a. U=2 VU = 2\text{ V}
  • b. U=5 VU = 5\text{ V}
  • c. U=10 VU = 10\text{ V}
  • d. U=20 VU = 20\text{ V} (3p)

5. Un circuit electric simplu este compus dintr-o sursă electrică și un consumator a cărui rezistență electrică poate fi modificată. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența I=f(U)I = f(U), a intensității curentului electric din circuit în funcție de tensiunea electrică de la bornele sursei. Când tensiunea electrică de la bornele sursei are valoarea U=6 VU = 6\text{ V}, intensitatea curentului electric are valoarea:

  • a. 3 A3\text{ A}
  • b. 4 A4\text{ A}
  • c. 6 A6\text{ A}
  • d. 12 A12\text{ A} (3p)

Graficul I funcție de U pentru o sursă electrică

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Pentru metale, rezistivitatea crește liniar cu temperatura conform legii:
ρ(t)=ρ0(1+αt)\rho(t) = \rho_0(1 + \alpha t)
  • Deoarece coeficientul termic al rezistivității este pozitiv (α>0\alpha > 0), la creșterea temperaturii rezistivitatea crește.
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Rezistența electrică a unui conductor omogen și de secțiune constantă este direct proporțională cu rezistivitatea și lungimea conductorului și invers proporțională cu aria secțiunii:
R=ρℓSR = \rho \frac{\ell}{S}
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns c (3 puncte)

  • În Sistemul Internațional, energia de orice tip (inclusiv energia electrică W=U⋅I⋅tW = U \cdot I \cdot t) are ca unitate de măsură joule-ul (J\text{J}).
  • Răspuns corect: c.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Conform legii lui Ohm pentru o porțiune de circuit:
U=R⋅IU = R \cdot I
  • Calcul numeric:
U=10 Ω⋅2 A=20 VU = 10\,\Omega \cdot 2\text{ A} = 20\text{ V}
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Graficul I(U)I(U) reprezintă caracteristica externă a generatorului (U=E−Ir  ⟹  I=E−UrU = E - I r \implies I = \frac{E - U}{r}).
  • Din grafic se observă că la tensiunea U=0U = 0, curentul de scurtcircuit este Isc=6 AI_{\text{sc}} = 6\text{ A}, iar la I=0I = 0, tensiunea electromotoare este E=12 VE = 12\text{ V}.
  • Rezistența internă a sursei este:
r=EIsc=12 V6 A=2 Ωr = \frac{E}{I_{\text{sc}}} = \frac{12\text{ V}}{6\text{ A}} = 2\,\Omega
  • Pentru U=6 VU = 6\text{ V}:
I=E−Ur=12 V−6 V2 Ω=62=3 AI = \frac{E - U}{r} = \frac{12\text{ V} - 6\text{ V}}{2\,\Omega} = \frac{6}{2} = 3\text{ A}
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Bateria are tensiunea electromotoare E=240 VE = 240\text{ V} și rezistența interioară r=20 Ωr = 20\,\Omega și este formată prin legarea în serie a două generatoare electrice identice. Consumatorii au rezistențele electrice R1=20 ΩR_1 = 20\,\Omega, R2=40 ΩR_2 = 40\,\Omega, R3=30 ΩR_3 = 30\,\Omega.

Schema circuitului electric cu întrerupător

Cerințe:

  • a. Determinați tensiunea electromotoare E0E_0 a unui generator electric. (3p)
  • b. Determinați intensitatea curentului electric care trece prin baterie în situația în care întrerupătorul K este deschis. (4p)
  • c. Determinați rezistența electrică echivalentă a circuitului exterior în situația în care întrerupătorul K este închis. (4p)
  • d. Determinați indicația unui voltmetru ideal (RV→∞R_V \to \infty) conectat la bornele bateriei, în situația în care întrerupătorul K este închis. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul II

Cerința a: T.e.m. a unui generator (3 puncte)

  • Bateria este formată prin legarea în serie a două surse identice:
E=2E0  ⟹  E0=E2E = 2 E_0 \implies E_0 = \frac{E}{2}
  • Calcul numeric:
E0=240 V2=120 VE_0 = \frac{240\text{ V}}{2} = 120\text{ V}

(3 puncte)

Cerința b: Intensitatea curentului cu întrerupătorul K deschis (4 puncte)

  • Cu întrerupătorul K deschis, ramura cu rezistorul R3R_3 este decuplată. Curentul trece doar prin rezistoarele R1R_1 și R2R_2 legate în serie:
R12=R1+R2=20 Ω+40 Ω=60 ΩR_{12} = R_1 + R_2 = 20\,\Omega + 40\,\Omega = 60\,\Omega
  • Din legea lui Ohm pentru întregul circuit:
I=ER12+rI = \frac{E}{R_{12} + r}
  • Calcul numeric:
I=240 V60 Ω+20 Ω=24080=3 AI = \frac{240\text{ V}}{60\,\Omega + 20\,\Omega} = \frac{240}{80} = 3\text{ A}

(4 puncte)

Cerința c: Rezistența echivalentă exterioară cu K închis (4 puncte)

  • Cu întrerupătorul K închis, rezistorul R3R_3 este conectat în paralel cu gruparea serie R12=60 ΩR_{12} = 60\,\Omega:
1Re′=1R12+1R3  ⟹  Re′=R12⋅R3R12+R3\frac{1}{R'_e} = \frac{1}{R_{12}} + \frac{1}{R_3} \implies R'_e = \frac{R_{12} \cdot R_3}{R_{12} + R_3}
  • Calcul numeric:
Re′=60 Ω⋅30 Ω60 Ω+30 Ω=180090=20 ΩR'_e = \frac{60\,\Omega \cdot 30\,\Omega}{60\,\Omega + 30\,\Omega} = \frac{1800}{90} = 20\,\Omega

(4 puncte)

Cerința d: Tensiunea la bornele bateriei cu K închis (4 puncte)

  • Cu K închis, noua intensitate a curentului prin baterie este:
I′=ERe′+r=240 V20 Ω+20 Ω=24040=6 AI' = \frac{E}{R'_e + r} = \frac{240\text{ V}}{20\,\Omega + 20\,\Omega} = \frac{240}{40} = 6\text{ A}
  • Voltmetrul ideal conectat la bornele bateriei măsoară tensiunea la borne:
U=E−I′⋅rU = E - I' \cdot r
  • Sau direct din legea lui Ohm pentru circuitul exterior:
U=Re′⋅I′U = R'_e \cdot I'
  • Calcul numeric:
U=20 Ω⋅6 A=120 VU = 20\,\Omega \cdot 6\text{ A} = 120\text{ V}

(4 puncte)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Două becuri identice, având fiecare parametrii nominali Ub=12 VU_b = 12\text{ V} și Ib=1 AI_b = 1\text{ A}, sunt legate în paralel și conectate la bornele unei baterii având tensiunea electromotoare E=15 VE = 15\text{ V} și rezistența interioară nenulă. Becurile funcționează la parametrii nominali. Toate conductoarele de legătură au rezistența electrică neglijabilă.

Cerințe:

  • a. Desenați schema electrică a circuitului. (4p)
  • b. Calculați puterea electrică a unui bec. (3p)
  • c. Calculați energia electrică consumată împreună de cele două becuri în timp de o oră. (4p)
  • d. Calculați randamentul transferului de energie de la baterie la circuitul exterior. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul III

Cerința a: Schema electrică a circuitului (4 puncte)

  • Circuitul conține sursa reală (E,r)(E, r) conectată la cele două becuri montate în paralel pe două ramuri distincte. Curentul total debitat de sursă este suma curenților prin cele două becuri: I=I1+I2=2Ib=2 AI = I_1 + I_2 = 2 I_b = 2\text{ A}.

Schema circuitului cu două becuri legate în paralel

(4 puncte)

Cerința b: Puterea electrică a unui bec (3 puncte)

  • Becurile funcționând la parametrii nominali, puterea electrică a unui bec este:
Pb=Ub⋅IbP_b = U_b \cdot I_b
  • Calcul numeric:
Pb=12 V⋅1 A=12 WP_b = 12\text{ V} \cdot 1\text{ A} = 12\text{ W}

(3 puncte)

Cerința c: Energia consumată de cele două becuri într-o oră (4 puncte)

  • Energia consumată de un singur bec în timpul Δt=1 h=3600 s\Delta t = 1\text{ h} = 3600\text{ s} este:
Wb=Pb⋅Δt=12 W⋅3600 s=43200 JW_b = P_b \cdot \Delta t = 12\text{ W} \cdot 3600\text{ s} = 43200\text{ J}
  • Energia consumată împreună de cele două becuri identice conectate în paralel:
W=2Wb=2⋅43200 J=86400 J=86,4 kJW = 2 W_b = 2 \cdot 43200\text{ J} = 86400\text{ J} = 86,4\text{ kJ}

(4 puncte)

Cerința d: Randamentul transferului de energie (4 puncte)

  • Tensiunea la bornele grupării paralele este egală cu tensiunea la bornele sursei, adică tensiunea nominală Ub=12 VU_b = 12\text{ V}.
  • Randamentul transferului de energie de la sursă la circuitul exterior este:
η=PextPtot=Ub⋅IE⋅I=UbE\eta = \frac{P_{\text{ext}}}{P_{\text{tot}}} = \frac{U_b \cdot I}{E \cdot I} = \frac{U_b}{E}
  • Calcul numeric:
η=12 V15 V=45=0,80=80%\eta = \frac{12\text{ V}}{15\text{ V}} = \frac{4}{5} = 0,80 = 80\%

(4 puncte)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,63⋅10−34 J⋅sh = 6,63 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Unitatea de măsură în sistemul internațional a energiei unui foton este:

  • a. J−1\text{J}^{-1}
  • b. s−1\text{s}^{-1}
  • c. s\text{s}
  • d. J\text{J} (3p)

2. Imaginea unui obiect real într-o oglindă plană este:

  • a. reală și dreaptă
  • b. reală și răsturnată
  • c. virtuală și dreaptă
  • d. virtuală și răsturnată (3p)

3. Între energiile a trei fotoni există relația ε1>ε2>ε3\varepsilon_1 > \varepsilon_2 > \varepsilon_3. Relația dintre frecvențele corespunzătoare celor trei fotoni este:

  • a. ν1>ν2>ν3\nu_1 > \nu_2 > \nu_3
  • b. ν1<ν2<ν3\nu_1 < \nu_2 < \nu_3
  • c. ν1=ν2=ν3\nu_1 = \nu_2 = \nu_3
  • d. ν1>ν2<ν3\nu_1 > \nu_2 < \nu_3 (3p)

4. Graficul din figura alăturată este obținut într-un studiu experimental al efectului fotoelectric extern și prezintă dependența tensiunii de stopare a electronilor de frecvența radiației monocromatice care cade pe catod. Frecvența de prag a materialului din care este confecționat catodul are valoarea:

  • a. 8,5⋅1014 Hz8,5 \cdot 10^{14}\text{ Hz}
  • b. 7,5⋅1014 Hz7,5 \cdot 10^{14}\text{ Hz}
  • c. 6,5⋅1014 Hz6,5 \cdot 10^{14}\text{ Hz}
  • d. 5,5⋅1014 Hz5,5 \cdot 10^{14}\text{ Hz} (3p)

Tensiunea de stopare în funcție de frecvență

5. O rază de lumină cade sub unghiul de incidență i=45∘i = 45^\circ pe o suprafață reflectătoare. Unghiul format de direcția razei incidente cu direcția razei reflectate este:

  • a. 30∘30^\circ
  • b. 45∘45^\circ
  • c. 60∘60^\circ
  • d. 90∘90^\circ (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns d (3 puncte)

  • Energia cuantică a unui foton este o formă de energie, având în Sistemul Internațional unitatea de măsură joule (J\text{J}).
  • Răspuns corect: d.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • Oglinda plană formează pentru un obiect real o imagine simetrică în raport cu planul oglinzii, care este virtuală (formată la intersecția prelungirilor razelor reflectate), dreaptă și de aceeași mărime cu obiectul.
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Energia unui foton este direct proporțională cu frecvența radiației:
ε=h⋅ν  ⟹  ν=εh\varepsilon = h \cdot \nu \implies \nu = \frac{\varepsilon}{h}
  • Constanta lui Planck hh fiind strict pozitivă, relația de ordine se păstrează:
ε1>ε2>ε3  ⟹  ν1>ν2>ν3\varepsilon_1 > \varepsilon_2 > \varepsilon_3 \implies \nu_1 > \nu_2 > \nu_3
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Relația dintre tensiunea de stopare și frecvență este dată de ecuația lui Einstein:
eUs=hν−Lext=h(ν−ν0)e U_s = h \nu - L_{\text{ext}} = h(\nu - \nu_0)
  • Frecvența de prag ν0\nu_0 este frecvența pentru care tensiunea de stopare se anulează (Us=0U_s = 0). Din intersecția graficului cu axa orizontală se citește direct ν0=7,5⋅1014 Hz\nu_0 = 7,5 \cdot 10^{14}\text{ Hz}.
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Conform legii reflexiei luminii, unghiul de reflexie rr este egal cu unghiul de incidență ii:
r=i=45∘r = i = 45^\circ
  • Unghiul dintre direcția razei incidente și direcția razei reflectate (măsurat față de normală) este suma celor două unghiuri:
θ=i+r=45∘+45∘=90∘\theta = i + r = 45^\circ + 45^\circ = 90^\circ
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un obiect liniar, cu înălțimea de 1 cm1\text{ cm}, este așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subțiri, la distanța de 30 cm30\text{ cm} față de lentilă. Imaginea clară a obiectului se formează pe un ecran situat la distanța de 60 cm60\text{ cm} față de lentilă.

Cerințe:

  • a. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă în situația descrisă. (4p)
  • b. Calculați distanța focală a lentilei. (4p)
  • c. Determinați înălțimea imaginii obiectului. (4p)
  • d. Calculați convergența unui sistem optic centrat format prin alipirea a două lentile subțiri identice, fiecare lentilă având distanța focală f=20 cmf = 20\text{ cm}. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul II

Cerința a: Construcția grafică a imaginii (4 puncte)

  • Imaginea se formează pe un ecran situat de cealaltă parte a lentilei, prin urmare imaginea este reală, iar lentila este convergentă.
  • Coordonatele conform convenției de semne:
    • Obiectul: x1=−30 cmx_1 = -30\text{ cm};
    • Imaginea: x2=+60 cmx_2 = +60\text{ cm}.
  • Construcția imaginii se realizează prin trasarea a două raze provenite din vârful BB al obiectului luminos:
    • Rază paralelă cu axa optică principală, refractată prin focarul imagine F′F';
    • Rază prin centrul optic OO, care trece nedeviată.

Construcția imaginii printr-o lentilă convergentă

(4 puncte)

Cerința b: Distanța focală a lentilei (4 puncte)

  • Formula lentilelor subțiri (relația punctelor conjugate):
1x2−1x1=1f\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f}
  • Înlocuind valorile x1=−30 cmx_1 = -30\text{ cm} și x2=60 cmx_2 = 60\text{ cm}:
1f=160−1−30=160+260=360=120 cm  ⟹  f=20 cm=0,20 m\frac{1}{f} = \frac{1}{60} - \frac{1}{-30} = \frac{1}{60} + \frac{2}{60} = \frac{3}{60} = \frac{1}{20\text{ cm}} \implies f = 20\text{ cm} = 0,20\text{ m}

(4 puncte)

Cerința c: Înălțimea imaginii (4 puncte)

  • Mărirea liniară transversală este:
β=x2x1=60 cm−30 cm=−2\beta = \frac{x_2}{x_1} = \frac{60\text{ cm}}{-30\text{ cm}} = -2
  • Din definiția măririi în funcție de dimensiunile transversale:
β=y2y1  ⟹  y2=β⋅y1\beta = \frac{y_2}{y_1} \implies y_2 = \beta \cdot y_1
  • Calcul numeric (y1=1 cmy_1 = 1\text{ cm}):
y2=−2⋅1 cm=−2 cmy_2 = -2 \cdot 1\text{ cm} = -2\text{ cm}
  • Înălțimea imaginii este ∣y2∣=2 cm|y_2| = 2\text{ cm} (semnul minus confirmă faptul că imaginea este răsturnată). (4 puncte)

Cerința d: Convergența sistemului de două lentile alipite (3 puncte)

  • Convergența fiecărei lentile având f=20 cm=0,20 mf = 20\text{ cm} = 0,20\text{ m}:
C=1f=10,20 m=5 m−1=5 δC = \frac{1}{f} = \frac{1}{0,20\text{ m}} = 5\text{ m}^{-1} = 5\,\delta
  • Prin alipirea a două lentile subțiri, convergența sistemului echivalent este suma convergențelor celor două lentile:
Cs=2C=2⋅5 m−1=10 m−1=10 δC_s = 2 C = 2 \cdot 5\text{ m}^{-1} = 10\text{ m}^{-1} = 10\,\delta

(3 puncte)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

În figura alăturată este prezentată o secțiune printr-un bloc cubic confecționat dintr-un material transparent cu indicele de refracție n=32≅1,225n = \sqrt{\frac{3}{2}} \cong 1,225. Secțiunea este paralelă cu una dintre fețele cubului. O rază de lumină, care vine din aer (naer≅1n_{\text{aer}} \cong 1) și se propagă în planul figurii, cade sub unghiul de incidență i1=60∘i_1 = 60^\circ pe fața superioară a cubului.

Raza de lumină incidentă pe blocul cubic

Cerințe:

  • a. Determinați viteza de propagare a luminii în materialul transparent. (4p)
  • b. Determinați unghiul de refracție r1r_1 al razei de lumină, la intrarea în cub. (4p)
  • c. Determinați unghiul de refracție i2i_2 al razei de lumină, la ieșirea prin fața laterală AB a cubului. (4p)
  • d. Determinați deviația unghiulară a razei de lumină la trecerea prin cub (unghiul format de raza care intră în cub cu raza care iese din cub). (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul III

Cerința a: Viteza de propagare a luminii (4 puncte)

  • Viteza luminii într-un mediu optic transparent cu indicele de refracție nn:
v=cnv = \frac{c}{n}
  • Calcul numeric:
v=3⋅108 m/s1,225≅2,45⋅108 m/sv = \frac{3 \cdot 10^8\text{ m/s}}{1,225} \cong 2,45 \cdot 10^8\text{ m/s}

(4 puncte)

Cerința b: Unghiul de refracție r1r_1 la intrarea în cub (4 puncte)

  • Aplicând legea refracției pe fața superioară a cubului (la trecerea din aer în cub):
naersin⁡i1=nsin⁡r1  ⟹  sin⁡r1=sin⁡i1nn_{\text{aer}} \sin i_1 = n \sin r_1 \implies \sin r_1 = \frac{\sin i_1}{n}
  • Știind că i1=60∘i_1 = 60^\circ (sin⁡60∘=32\sin 60^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}) și n=32=32n = \sqrt{\frac{3}{2}} = \frac{\sqrt{3}}{\sqrt{2}}:
sin⁡r1=3232=32⋅23=22  ⟹  r1=45∘\sin r_1 = \frac{\frac{\sqrt{3}}{2}}{\frac{\sqrt{3}}{\sqrt{2}}} = \frac{\sqrt{3}}{2} \cdot \frac{\sqrt{2}}{\sqrt{3}} = \frac{\sqrt{2}}{2} \implies r_1 = 45^\circ

(4 puncte)

Cerința c: Unghiul de refracție i2i_2 la ieșirea prin fața laterală AB (4 puncte)

  • Fața superioară și fața laterală AB formează un unghi drept (90∘90^\circ). Din geometria triunghiului format de rază și normalele la cele două fețe, unghiul de incidență r2r_2 pe fața laterală este complementul unghiului de refracție r1r_1:
r2=90∘−r1=90∘−45∘=45∘r_2 = 90^\circ - r_1 = 90^\circ - 45^\circ = 45^\circ
  • Aplicând legea refracției la ieșirea din cub în aer:
nsin⁡r2=naersin⁡i2  ⟹  sin⁡i2=nsin⁡r2n \sin r_2 = n_{\text{aer}} \sin i_2 \implies \sin i_2 = n \sin r_2
  • Înlocuind valorile:
sin⁡i2=32⋅sin⁡45∘=32⋅22=32  ⟹  i2=60∘\sin i_2 = \sqrt{\frac{3}{2}} \cdot \sin 45^\circ = \frac{\sqrt{3}}{\sqrt{2}} \cdot \frac{\sqrt{2}}{2} = \frac{\sqrt{3}}{2} \implies i_2 = 60^\circ

(4 puncte)

Cerința d: Deviația unghiulară a razei de lumină (3 puncte)

  • Deviația suferită de rază la trecerea prin cele două suprafețe perpendiculare:
    • La fața superioară: δ1=i1−r1=60∘−45∘=15∘\delta_1 = i_1 - r_1 = 60^\circ - 45^\circ = 15^\circ;
    • La fața laterală AB: δ2=i2−r2=60∘−45∘=15∘\delta_2 = i_2 - r_2 = 60^\circ - 45^\circ = 15^\circ.
  • Raza fiind deviată în același sens la ambele refracții, deviația unghiulară totală este:
δ=δ1+δ2=(i1−r1)+(i2−r2)=15∘+15∘=30∘\delta = \delta_1 + \delta_2 = (i_1 - r_1) + (i_2 - r_2) = 15^\circ + 15^\circ = 30^\circ

(3 puncte)