BACEduHub
fizicaTehnologicăAnul 2024Simulare Națională

Bacalaureat 2024 - Fizică Tehnologic (Simulare Națională)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Alungirea absolută a unui fir elastic este:

  • a. independentă de natura materialului din care este confecționat firul
  • b. invers proporțională cu lungimea firului nedeformat
  • c. direct proporțională cu aria secțiunii transversale a firului
  • d. direct proporțională cu forța deformatoare (3p)

2. Notațiile fiind cele utilizate în manualele de fizică, accelerația medie a unui corp se definește prin relația:

  • a. a⃗med=Δr⃗⋅Δt\vec{a}_{\text{med}} = \Delta\vec{r} \cdot \Delta t
  • b. a⃗med=Δr⃗Δt\vec{a}_{\text{med}} = \frac{\Delta\vec{r}}{\Delta t}
  • c. a⃗med=Δv⃗Δt\vec{a}_{\text{med}} = \frac{\Delta\vec{v}}{\Delta t}
  • d. a⃗med=v⃗Δt\vec{a}_{\text{med}} = \frac{\vec{v}}{\Delta t} (3p)

3. Unitatea de măsură a puterii mecanice în Sistemul Internațional este:

  • a. N⋅m\text{N}\cdot\text{m}
  • b. W⋅m\text{W}\cdot\text{m}
  • c. W\text{W}
  • d. J\text{J} (3p)

4. Un corp cu masa m=0,5 kgm = 0,5\text{ kg} este lăsat să cadă liber dintr-un punct situat la înălțimea H=2 mH = 2\text{ m} față de sol. Energia cinetică a corpului, în momentul trecerii prin punctul situat la înălțimea h=1 mh = 1\text{ m}, este:

  • a. 5 J5\text{ J}
  • b. 4 J4\text{ J}
  • c. 3 J3\text{ J}
  • d. 2 J2\text{ J} (3p)

5. În figura alăturată este reprezentată grafic dependența de timp a vitezei unui mobil care se deplasează rectiliniu. Distanța străbătută de mobil în cele 10 secunde10\text{ secunde} ale mișcării este:

  • a. 200 m200\text{ m}
  • b. 150 m150\text{ m}
  • c. 100 m100\text{ m}
  • d. 50 m50\text{ m} (3p)

Dependența de timp a vitezei mobilului

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns d (3 puncte)

  • Conform legii lui Hooke, alungirea absolută Δℓ\Delta\ell a unui fir elastic supus unei forțe deformatoare FF este dată de formula:
Δℓ=F⋅ℓ0E⋅S\Delta\ell = \frac{F \cdot \ell_0}{E \cdot S}
  • Unde ℓ0\ell_0 este lungimea inițială nedeformată, SS este aria secțiunii transversale, iar EE este modulul lui Young (care depinde de natura materialului).
  • Din această relație se observă că alungirea absolută este direct proporțională cu forța deformatoare FF aplicată firului.
  • Răspuns corect: d.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • Prin definiție, accelerația medie a⃗med\vec{a}_{\text{med}} măsoară ritmul de variație al vitezei în timp:
a⃗med=Δv⃗Δt\vec{a}_{\text{med}} = \frac{\Delta\vec{v}}{\Delta t}
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns c (3 puncte)

  • Puterea mecanică reprezintă lucrul mecanic efectuat în unitatea de timp:
P=LΔtP = \frac{L}{\Delta t}
  • Unitatea de măsură în Sistemul Internațional este:
[P]=[L][Δt]=Js=W (watt)[P] = \frac{[L]}{[\Delta t]} = \frac{\text{J}}{\text{s}} = \text{W}\ (\text{watt})
  • Răspuns corect: c.

Item 4: Răspuns a (3 puncte)

  • Sistemul corp-Pământ este izolat din punct de vedere mecanic, forța de rezistență a aerului fiind neglijabilă. Prin urmare, energia mecanică totală se conservă:
Emec(H)=Emec(h)E_{\text{mec}}(H) = E_{\text{mec}}(h)
  • În punctul de plecare situat la înălțimea HH, viteza este nulă (corpul este lăsat să cadă liber):
Emec(H)=Ec0+Ep0=0+mgH=mgHE_{\text{mec}}(H) = E_{c0} + E_{p0} = 0 + mgH = mgH
  • La înălțimea hh, energia mecanică este suma energiei cinetice și a celei potențiale:
Emec(h)=Ec+mghE_{\text{mec}}(h) = E_c + mgh
  • Egalând cele două expresii obținem:
Ec=mg(H−h)E_c = mg(H - h)
  • Numeric:
Ec=0,5 kg⋅10 m/s2⋅(2 m−1 m)=5 JE_c = 0,5\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot (2\text{ m} - 1\text{ m}) = 5\text{ J}
  • Răspuns corect: a.

Item 5: Răspuns c (3 puncte)

  • În graficul vitezei în funcție de timp v(t)v(t), distanța parcursă de mobil reprezintă aria figurii geometrice delimitate de grafic și axa timpului.
  • Graficul arată o mișcare rectilinie uniform variată pe intervalul t∈[0;10 s]t \in [0; 10\text{ s}], viteza variind liniar între 00 și 20 m/s20\text{ m/s} (sau invers, descreștere liniară de la 20 m/s20\text{ m/s} la 00).
  • Aria triunghiului format este:
d=vmax⁡⋅Δt2=20 m/s⋅10 s2=100 md = \frac{v_{\max} \cdot \Delta t}{2} = \frac{20\text{ m/s} \cdot 10\text{ s}}{2} = 100\text{ m}
  • Răspuns corect: c.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Rezolvați următoarea problemă:

Două corpuri de mase m1=1 kgm_1 = 1\text{ kg} și m2=2 kgm_2 = 2\text{ kg}, aflate pe o suprafață orizontală, sunt legate între ele printr-un fir inextensibil și de masă neglijabilă. În condițiile în care se trage de corpul de masă m1m_1 cu o forță FF a cărei direcție formează unghiul α=30∘\alpha = 30^\circ cu orizontala, sistemul format de cele două corpuri se deplasează cu accelerația a=1 m/s2a = 1\text{ m/s}^2. Coeficientul de frecare la alunecare dintre cele două corpuri și suprafața orizontală este același, μ=0,2\mu = 0,2.

a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului de masă m2m_2.

b. Calculați viteza sistemului format din cele două corpuri, la momentul t=4 st = 4\text{ s} de la începerea mișcării, considerând că sistemul pornește din repaus.

c. Determinați valoarea tensiunii din firul de legătură.

d. Calculați valoarea forței de tracțiune FF.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea

a. Reprezentarea forțelor pe corpul m2m_2 (4 puncte)

  • Asupra corpului de masă m2m_2, aflat pe suprafața orizontală, acționează următoarele patru forțe:
    1. Greutatea corpului G⃗2=m2g⃗\vec{G}_2 = m_2\vec{g}, orientată vertical în jos;
    2. Reacțiunea normală a suprafeței N⃗2\vec{N}_2, orientată vertical în sus;
    3. Tensiunea din fir T⃗\vec{T}, orientată orizontal de-a lungul firului, în sensul mișcării (spre dreapta);
    4. Forța de frecare la alunecare F⃗f2\vec{F}_{f2}, orientată orizontal, în sens opus mișcării (spre stânga).

Reprezentarea forțelor care acționează asupra corpului m_2

(4 puncte pentru reprezentarea corectă a tuturor celor 4 forțe)

b. Viteza sistemului la momentul t=4 st = 4\text{ s} (3 puncte)

  • Mișcarea sistemului este rectilinie uniform accelerată cu accelerația constantă a=1 m/s2a = 1\text{ m/s}^2.
  • Pornind din repaus (v0=0v_0 = 0), legea vitezei este:
v−v0=a⋅t  ⟹  v=a⋅tv - v_0 = a \cdot t \implies v = a \cdot t

(2 puncte)

  • Calculul numeric:
v=1 m/s2⋅4 s=4 m/sv = 1\text{ m/s}^2 \cdot 4\text{ s} = 4\text{ m/s}

(1 punct pentru rezultatul final)

c. Valoarea tensiunii din firul de legătură (4 puncte)

  • Scriem principiul fundamental al dinamicii pentru corpul de masă m2m_2 pe cele două axe de coordonate:
    • Pe verticală (echilibru):
N2=m2gN_2 = m_2 g

(1 punct)

  • Forța de frecare la alunecare are modulul:
Ff2=μN2=μm2gF_{f2} = \mu N_2 = \mu m_2 g

(1 punct)

  • Pe orizontală (în sensul deplasării):
T−Ff2=m2a  ⟹  T=m2a+μm2g=m2(a+μg)T - F_{f2} = m_2 a \implies T = m_2 a + \mu m_2 g = m_2 (a + \mu g)

(1 punct)

  • Înlocuind valorile numerice:
Ff2=0,2⋅2 kg⋅10 m/s2=4 NF_{f2} = 0,2 \cdot 2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 = 4\text{ N} T=2 kg⋅1 m/s2+4 N=6 NT = 2\text{ kg} \cdot 1\text{ m/s}^2 + 4\text{ N} = 6\text{ N}

(1 punct pentru rezultatul final T=6 NT = 6\text{ N})

d. Valoarea forței de tracțiune FF (4 puncte)

  • Scriem ecuațiile de mișcare pentru corpul de masă m1m_1:
    • Pe axa verticală:
N1+Fsin⁡α−G1=0  ⟹  N1=m1g−Fsin⁡αN_1 + F\sin\alpha - G_1 = 0 \implies N_1 = m_1 g - F\sin\alpha

(1 punct)

  • Forța de frecare la alunecare pentru corpul 1 este:
Ff1=μN1=μ(m1g−Fsin⁡α)F_{f1} = \mu N_1 = \mu (m_1 g - F\sin\alpha)

(1 punct)

  • Pe axa orizontală:
Fcos⁡α−T−Ff1=m1aF\cos\alpha - T - F_{f1} = m_1 a

(1 punct)

  • Înlocuim expresia lui Ff1F_{f1}:
Fcos⁡α−T−μm1g+μFsin⁡α=m1aF\cos\alpha - T - \mu m_1 g + \mu F\sin\alpha = m_1 a F(cos⁡α+μsin⁡α)=m1a+T+μm1gF(\cos\alpha + \mu\sin\alpha) = m_1 a + T + \mu m_1 g F=m1a+T+μm1gcos⁡α+μsin⁡αF = \frac{m_1 a + T + \mu m_1 g}{\cos\alpha + \mu\sin\alpha}
  • Numeric:
    • m1a+T+μm1g=1⋅1+6+0,2⋅1⋅10=1+6+2=9 Nm_1 a + T + \mu m_1 g = 1\cdot 1 + 6 + 0,2\cdot 1\cdot 10 = 1 + 6 + 2 = 9\text{ N}
    • cos⁡30∘+0,2sin⁡30∘=32+0,2⋅0,5≈0,866+0,1=0,966\cos 30^\circ + 0,2\sin 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2} + 0,2 \cdot 0,5 \approx 0,866 + 0,1 = 0,966
F=90,966≈9,316 N≅9,3 NF = \frac{9}{0,966} \approx 9,316\text{ N} \cong 9,3\text{ N}

(1 punct pentru rezultatul final F≅9,3 NF \cong 9,3\text{ N})


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Rezolvați următoarea problemă:

O săniuță cu masa m=5 kgm = 5\text{ kg} este lăsată să alunece liber, pornind din repaus, din vârful unui plan înclinat, de la înălțimea h=20 mh = 20\text{ m} față de baza acestuia. Unghiul dintre suprafața planului înclinat și suprafața orizontală este α=30∘\alpha = 30^\circ. Săniuța ajunge la baza planului înclinat cu viteza v=16 m/sv = 16\text{ m/s}. Se consideră că energia potențială gravitațională este nulă la baza planului înclinat. Determinați:

a. energia mecanică a săniuței în starea inițială;

b. variația energiei cinetice a săniuței în timpul coborârii din vârful planului înclinat până la baza acestuia;

c. lucrul mecanic efectuat de forța de frecare care acționează asupra săniuței, la coborâre;

d. coeficientul de frecare la alunecare dintre săniuță și suprafața planului înclinat.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea

a. Energia mecanică a săniuței în starea inițială (4 puncte)

  • În starea inițială (vârful planului înclinat), energia mecanică este:
E0=Ec0+Ep0E_0 = E_{c0} + E_{p0}

(1 punct)

  • Deoarece săniuța pornește din repaus:
Ec0=0E_{c0} = 0

(1 punct)

  • Energia potențială gravitațională raportată la baza planului este:
Ep0=mghE_{p0} = mgh

(1 punct)

  • Calcul numeric:
E0=5 kg⋅10 m/s2⋅20 m=1000 J=1 kJE_0 = 5\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 20\text{ m} = 1000\text{ J} = 1\text{ kJ}

(1 punct pentru rezultatul final E0=1 kJE_0 = 1\text{ kJ})

b. Variația energiei cinetice la coborâre (3 puncte)

  • Variația energiei cinetice între starea inițială și baza planului este:
ΔEc=Ec−Ec0\Delta E_c = E_c - E_{c0}

(1 punct)

  • Energia cinetică la baza planului:
Ec=mv22E_c = \frac{mv^2}{2}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
ΔEc=5 kg⋅(16 m/s)22=5⋅2562=640 J\Delta E_c = \frac{5\text{ kg} \cdot (16\text{ m/s})^2}{2} = \frac{5 \cdot 256}{2} = 640\text{ J}

(1 punct pentru rezultatul final ΔEc=640 J\Delta E_c = 640\text{ J})

c. Lucrul mecanic efectuat de forța de frecare (4 puncte)

  • Conform teoremei variației energiei cinetice, variația energiei cinetice este egală cu lucrul mecanic total efectuat de forțele care acționează asupra săniuței pe durata coborârii:
ΔEc=Ltotal\Delta E_c = L_{\text{total}}

(1 punct)

  • Forțele care efectuează lucru mecanic sunt greutatea și forța de frecare (reacțiunea normală fiind perpendiculară pe deplasare, LN=0L_N = 0):
Ltotal=LG+LFfL_{\text{total}} = L_G + L_{Ff}

(1 punct)

  • Lucrul mecanic al greutății depinde doar de diferența de nivel:
LG=mgh=1000 JL_G = mgh = 1000\text{ J}

(1 punct)

  • Rezultă lucrul mecanic al forței de frecare:
LFf=ΔEc−LG=640 J−1000 J=−360 JL_{Ff} = \Delta E_c - L_G = 640\text{ J} - 1000\text{ J} = -360\text{ J}

(1 punct pentru rezultatul final LFf=−360 JL_{Ff} = -360\text{ J})

d. Coeficientul de frecare la alunecare μ\mu (4 puncte)

  • Lucrul mecanic al forței de frecare la coborâre de-a lungul planului de lungime ℓ\ell este:
LFf=−Ff⋅ℓL_{Ff} = - F_f \cdot \ell

(1 punct)

  • Forța de frecare este proporțională cu componenta normală a greutății:
Ff=μN=μmgcos⁡αF_f = \mu N = \mu mg\cos\alpha

(1 punct)

  • Lungimea planului înclinat se exprimă trigonometric în funcție de înălțimea hh:
ℓ=hsin⁡α\ell = \frac{h}{\sin\alpha}

(1 punct)

  • Înlocuind obținem:
LFf=−μmgcos⁡α⋅hsin⁡α=−μmghtan⁡αL_{Ff} = - \mu mg\cos\alpha \cdot \frac{h}{\sin\alpha} = - \mu \frac{mgh}{\tan\alpha} μ=−LFfmgh⋅tan⁡α=3601000⋅tan⁡30∘=0,36⋅33=0,123=3325\mu = \frac{-L_{Ff}}{mg h} \cdot \tan\alpha = \frac{360}{1000} \cdot \tan 30^\circ = 0,36 \cdot \frac{\sqrt{3}}{3} = 0,12\sqrt{3} = \frac{3\sqrt{3}}{25}
  • Valoarea aproximativă:
μ=3325≈3⋅1,73225≈0,208≅0,2\mu = \frac{3\sqrt{3}}{25} \approx \frac{3 \cdot 1,732}{25} \approx 0,208 \cong 0,2

(1 punct pentru rezultatul final μ=3325≅0,2\mu = \frac{3\sqrt{3}}{25} \cong 0,2)


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J⋅mol−1⋅K−1R = 8,31\text{ J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p⋅V=νRTp \cdot V = \nu R T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Într-o comprimare izotermă a unei cantități constante de gaz ideal:

  • a. presiunea crește
  • b. volumul crește
  • c. temperatura crește
  • d. densitatea scade (3p)

2. O cantitate ν=2 mol\nu = 2\text{ mol} de gaz ideal monoatomic (CV=1,5RC_V = 1,5 R) este comprimată adiabatic astfel încât temperatura crește de la T1=300 KT_1 = 300\text{ K} la T2=500 KT_2 = 500\text{ K}. Lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior are valoarea:

  • a. 9972 J9972\text{ J}
  • b. 4155 J4155\text{ J}
  • c. −2493 J-2493\text{ J}
  • d. −4986 J-4986\text{ J} (3p)

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice definite prin raportul Qm⋅ΔT\frac{Q}{m \cdot \Delta T} este:

  • a. JK\frac{\text{J}}{\text{K}}
  • b. Jmol⋅K\frac{\text{J}}{\text{mol}\cdot\text{K}}
  • c. Jkg⋅K\frac{\text{J}}{\text{kg}\cdot\text{K}}
  • d. Jkg\frac{\text{J}}{\text{kg}} (3p)

4. O cantitate de gaz ideal efectuează transformarea 1→2→31 \to 2 \to 3 reprezentată în coordonate p−Tp-T în figura alăturată. Relația corectă dintre volumele ocupate de gaz în cele trei stări este:

  • a. V3<V1<V2V_3 < V_1 < V_2
  • b. V2<V1<V3V_2 < V_1 < V_3
  • c. V3=V1<V2V_3 = V_1 < V_2
  • d. V1=V3<V2V_1 = V_3 < V_2 (3p)

Transformarea 1-2-3 în coordonate p-T

5. O cantitate dată de gaz ideal efectuează un proces izoterm din starea 1 în starea 2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relația corectă este:

  • a. L=p(V2−V1)L = p(V_2 - V_1)
  • b. Q=νCV(T2−T1)Q = \nu C_V (T_2 - T_1)
  • c. ΔU=0\Delta U = 0
  • d. Q=νCp(T2−T1)Q = \nu C_p (T_2 - T_1) (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns a (3 puncte)

  • În transformarea izotermă (T=ct.T = \text{ct.}), conform legii Boyle-Mariotte, produsul presiunii și al volumului este constant:
p⋅V=ct.  ⟹  p=ct.Vp \cdot V = \text{ct.} \implies p = \frac{\text{ct.}}{V}
  • La o comprimare, volumul gazului se micșorează (V↓V \downarrow), ceea ce implică faptul că presiunea crește (p↑p \uparrow).
  • De asemenea, densitatea ρ=mV\rho = \frac{m}{V} crește.
  • Răspuns corect: a.

Item 2: Răspuns d (3 puncte)

  • Într-un proces adiabatic nu există schimb de căldură cu exteriorul (Q=0Q = 0).
  • Conform primului principiu al termodinamicii:
ΔU=Q−L  ⟹  L=−ΔU\Delta U = Q - L \implies L = -\Delta U
  • Variația energiei interne depinde exclusiv de temperatură:
ΔU=νCV(T2−T1)\Delta U = \nu C_V (T_2 - T_1)
  • Lucrul mecanic este așadar:
L=−νCV(T2−T1)=−2 mol⋅1,5⋅8,31 J/(mol⋅K)⋅(500 K−300 K)L = -\nu C_V (T_2 - T_1) = -2\text{ mol} \cdot 1,5 \cdot 8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot (500\text{ K} - 300\text{ K}) L=−3⋅8,31⋅200=−4986 JL = -3 \cdot 8,31 \cdot 200 = -4986\text{ J}
  • Răspuns corect: d.

Item 3: Răspuns c (3 puncte)

  • Raportul c=Qm⋅ΔTc = \frac{Q}{m \cdot \Delta T} definește căldura specifică a unei substanțe.
  • În Sistemul Internațional:
[c]=[Q][m]⋅[ΔT]=Jkg⋅K[c] = \frac{[Q]}{[m] \cdot [\Delta T]} = \frac{\text{J}}{\text{kg}\cdot\text{K}}
  • Răspuns corect: c.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Din ecuația de stare p=(νRV)Tp = \left(\frac{\nu R}{V}\right) T, în diagrama p−Tp-T transformările izocore (V=ct.V = \text{ct.}) sunt reprezentate prin semidrepte ce trec prin originea axelor, panta fiecărei semidrepte fiind νRV\frac{\nu R}{V}.
  • Punctele 11 și 33 se află pe aceeași semidreaptă ce trece prin origine, având aceeași pantă, ceea ce înseamnă că volumele sunt egale: V1=V3V_1 = V_3.
  • Punctul 22 se află pe o semidreaptă cu panta mai mică decât cea corespunzătoare stărilor 11 și 33. Cum panta este invers proporțională cu volumul, rezultă că volumul în starea 22 este mai mare: V2>V1V_2 > V_1.
  • Așadar: V1=V3<V2V_1 = V_3 < V_2.
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns c (3 puncte)

  • Energia internă a gazului ideal depinde doar de temperatură: U=νCVTU = \nu C_V T.
  • Într-un proces izoterm, temperatura rămâne constantă (T1=T2T_1 = T_2), prin urmare variația energiei interne este strict nulă:
ΔU=νCV(T2−T1)=0\Delta U = \nu C_V (T_2 - T_1) = 0
  • Răspuns corect: c.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Rezolvați următoarea problemă:

O incintă cu pereți rigizi are volumul V=2,493 LV = 2,493\text{ L} și conține oxigen (μ1=32 g/mol\mu_1 = 32\text{ g/mol}), la presiunea p1=2,0⋅105 Pap_1 = 2,0 \cdot 10^5\text{ Pa} și temperatura T=300 KT = 300\text{ K}. Un cilindru cu piston mobil conține heliu (μ2=4 g/mol\mu_2 = 4\text{ g/mol}), la presiunea p0=1,0⋅105 Pap_0 = 1,0 \cdot 10^5\text{ Pa} și aceeași temperatură TT. Inițial pistonul se află la distanța ℓ=50 cm\ell = 50\text{ cm} de capătul cilindrului. Aria secțiunii transversale a cilindrului este S=24,93 cm2S = 24,93\text{ cm}^2. Incinta este conectată la cilindru printr-un tub de volum neglijabil prevăzut cu un robinet R, inițial închis, ca în figura alăturată. Determinați:

a. numărul de atomi de heliu aflați inițial în cilindru;

b. cantitatea de oxigen din incintă;

c. distanța pe care trebuie deplasat pistonul astfel încât presiunea heliului să devină p1=2⋅105 Pap_1 = 2 \cdot 10^5\text{ Pa} considerând că temperatura rămâne constantă;

d. masa molară a amestecului de gaze obținut în urma deschiderii robinetului.

Incinta cu oxigen conectată la cilindrul cu heliu

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea

a. Numărul de atomi de heliu aflați inițial în cilindru (4 puncte)

  • Volumul inițial ocupat de heliu în cilindru este:
V2=S⋅ℓV_2 = S \cdot \ell

(1 punct)

  • Calculul numeric al volumului (în unități S.I.):
S=24,93 cm2=24,93⋅10−4 m2,ℓ=50 cm=0,5 mS = 24,93\text{ cm}^2 = 24,93 \cdot 10^{-4}\text{ m}^2, \quad \ell = 50\text{ cm} = 0,5\text{ m} V2=24,93⋅10−4 m2⋅0,5 m=12,465⋅10−4 m3=1,2465⋅10−3 m3V_2 = 24,93 \cdot 10^{-4}\text{ m}^2 \cdot 0,5\text{ m} = 12,465 \cdot 10^{-4}\text{ m}^3 = 1,2465 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3
  • Cantitatea de substanță (numărul de moli) de heliu se calculează din ecuația Clapeyron-Mendeleev:
ν2=p0V2RT\nu_2 = \frac{p_0 V_2}{R T}

(1 punct)

ν2=1,0⋅105 Pa⋅1,2465⋅10−3 m38,31 J/(mol⋅K)⋅300 K=124,652493=0,05 mol\nu_2 = \frac{1,0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 1,2465 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3}{8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 300\text{ K}} = \frac{124,65}{2493} = 0,05\text{ mol}
  • Numărul de atomi de heliu este:
N2=ν2⋅NAN_2 = \nu_2 \cdot N_A

(1 punct)

N2=0,05 mol⋅6,02⋅1023 atomi/mol=0,301⋅1023≈3⋅1022 atomiN_2 = 0,05\text{ mol} \cdot 6,02 \cdot 10^{23}\text{ atomi/mol} = 0,301 \cdot 10^{23} \approx 3 \cdot 10^{22}\text{ atomi}

(1 punct pentru rezultatul final N2=3⋅1022 atomiN_2 = 3 \cdot 10^{22}\text{ atomi})

b. Cantitatea de oxigen din incintă (3 puncte)

  • Pentru oxigenul din incinta rigidă (V=2,493 L=2,493⋅10−3 m3V = 2,493\text{ L} = 2,493 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3):
ν1=p1VRT\nu_1 = \frac{p_1 V}{R T}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
ν1=2,0⋅105 Pa⋅2,493⋅10−3 m38,31 J/(mol⋅K)⋅300 K=498,62493=0,2 mol\nu_1 = \frac{2,0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 2,493 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3}{8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 300\text{ K}} = \frac{498,6}{2493} = 0,2\text{ mol}

(1 punct pentru rezultatul final ν1=0,2 mol\nu_1 = 0,2\text{ mol})

c. Distanța pe care trebuie deplasat pistonul (4 puncte)

  • Comprimarea heliului se face la temperatură constantă (T=ct.T = \text{ct.}).
  • Legea transformării izoterme pentru masa de heliu dă:
p0V2=p1V2′  ⟹  p0(S⋅ℓ)=p1⋅S(ℓ−x)p_0 V_2 = p_1 V_2' \implies p_0 (S \cdot \ell) = p_1 \cdot S(\ell - x)

(3 puncte)

  • Simplificând prin aria secțiunii SS:
p0ℓ=p1(ℓ−x)  ⟹  ℓ−x=ℓp0p1p_0 \ell = p_1 (\ell - x) \implies \ell - x = \ell \frac{p_0}{p_1} x=ℓ(1−p0p1)x = \ell \left(1 - \frac{p_0}{p_1}\right)
  • Înlocuind valorile numerice:
x=50 cm⋅(1−1,0⋅1052,0⋅105)=50 cm⋅(1−0,5)=25 cmx = 50\text{ cm} \cdot \left(1 - \frac{1,0 \cdot 10^5}{2,0 \cdot 10^5}\right) = 50\text{ cm} \cdot (1 - 0,5) = 25\text{ cm}

(1 punct pentru rezultatul final x=25 cmx = 25\text{ cm})

d. Masa molară a amestecului de gaze (4 puncte)

  • Masa molară a amestecului este raportul dintre masa totală și cantitatea totală de substanță:
μam=mamνam\mu_{\text{am}} = \frac{m_{\text{am}}}{\nu_{\text{am}}}

(1 punct)

  • Masa amestecului este suma maselor celor două componente:
mam=m1+m2=ν1μ1+ν2μ2m_{\text{am}} = m_1 + m_2 = \nu_1 \mu_1 + \nu_2 \mu_2

(1 punct)

  • Cantitatea totală de substanță este:
νam=ν1+ν2\nu_{\text{am}} = \nu_1 + \nu_2

(1 punct)

  • Înlocuind valorile:
    • mam=0,2 mol⋅32 g/mol+0,05 mol⋅4 g/mol=6,4 g+0,2 g=6,6 gm_{\text{am}} = 0,2\text{ mol} \cdot 32\text{ g/mol} + 0,05\text{ mol} \cdot 4\text{ g/mol} = 6,4\text{ g} + 0,2\text{ g} = 6,6\text{ g}
    • νam=0,2 mol+0,05 mol=0,25 mol\nu_{\text{am}} = 0,2\text{ mol} + 0,05\text{ mol} = 0,25\text{ mol}
μam=6,6 g0,25 mol=26,4 g/mol\mu_{\text{am}} = \frac{6,6\text{ g}}{0,25\text{ mol}} = 26,4\text{ g/mol}

(1 punct pentru rezultatul final μam=26,4 g/mol\mu_{\text{am}} = 26,4\text{ g/mol})


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Rezolvați următoarea problemă:

O cantitate ν=28,31 mol≈0,24 mol\nu = \frac{2}{8,31}\text{ mol} \approx 0,24\text{ mol} de gaz ideal monoatomic (CV=1,5RC_V = 1,5 R) suferă succesiunea de transformări cvasistatice, după cum urmează:

  • 1→21 \to 2: încălzire izocoră până la dublarea presiunii;
  • 2→32 \to 3: destindere izotermă până în starea în care p3=p1p_3 = p_1;
  • 3→13 \to 1: comprimare izobară până în starea inițială.

În procesul 1→21 \to 2 gazul primește căldura Q12=600 JQ_{12} = 600\text{ J}. Se consideră că ln⁡2≈0,7\ln 2 \approx 0,7.

a. Reprezentați grafic în coordonate p−Vp-V procesul ciclic 1→2→3→11 \to 2 \to 3 \to 1.

b. Determinați valoarea temperaturii gazului în starea 1.

c. Determinați valoarea energiei interne a gazului în starea 2.

d. Calculați lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior într-un ciclu termodinamic.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea

a. Reprezentarea grafică a ciclului în coordonate p−Vp-V (4 puncte)

  • Analiza stărilor termodinamice:
    • Starea 1: (p1,V1,T1)(p_1, V_1, T_1);
    • 1→21 \to 2: transformare izocoră (V2=V1V_2 = V_1) până la p2=2p1  ⟹  T2=2T1p_2 = 2p_1 \implies T_2 = 2T_1;
    • 2→32 \to 3: transformare izotermă (T3=T2=2T1T_3 = T_2 = 2T_1) până la p3=p1p_3 = p_1. Conform legii transformării izoterme: p2V2=p3V3  ⟹  2p1V1=p1V3  ⟹  V3=2V1p_2 V_2 = p_3 V_3 \implies 2p_1 V_1 = p_1 V_3 \implies V_3 = 2V_1;
    • 3→13 \to 1: transformare izobară la presiunea p1p_1 de la volumul V3=2V1V_3 = 2V_1 la V1V_1.

Diagrama p-V a ciclului termodinamic 1-2-3-1

(4 puncte pentru reprezentarea corectă a celor trei transformări cu sensurile indicate)

b. Temperatura gazului în starea 1 (4 puncte)

  • În transformarea izocoră 1→21 \to 2, căldura primită este:
Q12=νCV(T2−T1)Q_{12} = \nu C_V (T_2 - T_1)

(2 puncte)

  • Deoarece V1=ct.V_1 = \text{ct.} și p2=2p1p_2 = 2p_1, conform legii lui Charles:
T2=2T1T_2 = 2T_1

(1 punct)

  • Căldura devine:
Q12=ν⋅(1,5R)⋅(2T1−T1)=1,5(νR)T1Q_{12} = \nu \cdot (1,5 R) \cdot (2T_1 - T_1) = 1,5 (\nu R) T_1
  • Din enunț avem ν=2R  ⟹  νR=2 J/K\nu = \frac{2}{R} \implies \nu R = 2\text{ J/K}. Înlocuind:
600 J=1,5⋅2 J/K⋅T1=3T1  ⟹  T1=6003 K=200 K600\text{ J} = 1,5 \cdot 2\text{ J/K} \cdot T_1 = 3 T_1 \implies T_1 = \frac{600}{3}\text{ K} = 200\text{ K}

(1 punct pentru rezultatul final T1=200 KT_1 = 200\text{ K})

c. Energia internă a gazului în starea 2 (3 puncte)

  • Energia internă a gazului ideal monoatomic în starea 2 este:
U2=νCVT2U_2 = \nu C_V T_2

(2 puncte)

  • Cum T2=2T1=400 KT_2 = 2T_1 = 400\text{ K} și CV=1,5RC_V = 1,5 R:
U2=ν⋅1,5R⋅400=1,5⋅(νR)⋅400=1,5⋅2⋅400=1200 JU_2 = \nu \cdot 1,5 R \cdot 400 = 1,5 \cdot (\nu R) \cdot 400 = 1,5 \cdot 2 \cdot 400 = 1200\text{ J}

(1 punct pentru rezultatul final U2=1200 JU_2 = 1200\text{ J})

d. Lucrul mecanic total pe ciclu (4 puncte)

  • Lucrul mecanic total schimbat într-un ciclu este suma lucrurilor mecanice pe fiecare etapă:
Ltotal=L12+L23+L31L_{\text{total}} = L_{12} + L_{23} + L_{31}

(1 punct)

  • Calculul pe fiecare ramură:
    • L12=0L_{12} = 0 (transformare izocoră, volumul este constant);
    • Pentru destinderea izotermă 2→32 \to 3 (T2=400 KT_2 = 400\text{ K}, V3V2=2\frac{V_3}{V_2} = 2):
L23=νRT2ln⁡V3V2=νRT2ln⁡2L_{23} = \nu R T_2 \ln\frac{V_3}{V_2} = \nu R T_2 \ln 2

(1 punct)

L23=2 J/K⋅400 K⋅0,7=560 JL_{23} = 2\text{ J/K} \cdot 400\text{ K} \cdot 0,7 = 560\text{ J}
  • Pentru comprimarea izobară 3→13 \to 1 (p1=ct.p_1 = \text{ct.}):
L31=p1(V1−V3)=νR(T1−T3)=νR(T1−2T1)=−νRT1L_{31} = p_1(V_1 - V_3) = \nu R (T_1 - T_3) = \nu R (T_1 - 2T_1) = -\nu R T_1

(1 punct)

L31=−2 J/K⋅200 K=−400 JL_{31} = -2\text{ J/K} \cdot 200\text{ K} = -400\text{ J}
  • Lucrul mecanic total pe ciclu este:
Ltotal=0+560 J−400 J=160 JL_{\text{total}} = 0 + 560\text{ J} - 400\text{ J} = 160\text{ J}

(1 punct pentru rezultatul final L=160 JL = 160\text{ J})


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. O grupare serie formată din NN rezistoare având rezistențe electrice egale este conectată la o sursă de tensiune constantă. Acestei grupări i se adaugă, în serie, încă un rezistor identic. Intensitatea curentului prin sursă:

  • a. scade
  • b. rămâne constantă
  • c. crește de NN ori
  • d. scade de NN ori (3p)

2. Două rezistoare având rezistențele electrice R1R_1, respectiv R2R_2 sunt conectate în serie la bornele unei baterii cu tensiunea electromotoare EE și rezistența interioară rr. Intensitatea curentului care străbate bateria este direct proporțională cu:

  • a. EE
  • b. rr
  • c. R1R_1
  • d. R2R_2 (3p)

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, rezistența electrică RR a unui conductor metalic depinde de temperatură conform relației:

  • a. R=R01+αtR = \frac{R_0}{1 + \alpha t}
  • b. R=R01−αtR = \frac{R_0}{1 - \alpha t}
  • c. R=R0(1−αt)R = R_0 (1 - \alpha t)
  • d. R=R0(1+αt)R = R_0 (1 + \alpha t) (3p)

4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența de timp a intensității curentului electric printr-un conductor metalic. Sarcina electrică ce traversează secțiunea transversală a conductorului în intervalul de timp [5 s;12 s][5\text{ s}; 12\text{ s}] este egală cu:

  • a. 480 C480\text{ C}
  • b. 280 C280\text{ C}
  • c. 480 mC480\text{ mC}
  • d. 280 mC280\text{ mC} (3p)

Dependența intensității curentului electric de timp

5. Unitatea de măsură pentru tensiunea electrică, exprimată în funcție de unități de măsură din S.I., este:

  • a. J⋅A−1⋅s\text{J}\cdot\text{A}^{-1}\cdot\text{s}
  • b. J⋅A⋅s\text{J}\cdot\text{A}\cdot\text{s}
  • c. J⋅A−1⋅s−1\text{J}\cdot\text{A}^{-1}\cdot\text{s}^{-1}
  • d. J⋅A⋅s−1\text{J}\cdot\text{A}\cdot\text{s}^{-1} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns a (3 puncte)

  • Rezistența echivalentă inițială a celor NN rezistoare identice de rezistență RR legate în serie este Re1=N⋅RR_{e1} = N \cdot R.
  • Intensitatea curentului la tensiune constantă UU este I1=UNRI_1 = \frac{U}{N R}.
  • Adăugând încă un rezistor în serie, rezistența echivalentă devine Re2=(N+1)R>Re1R_{e2} = (N + 1) R > R_{e1}.
  • Noua intensitate este I2=U(N+1)R<I1I_2 = \frac{U}{(N + 1) R} < I_1, așadar intensitatea curentului prin sursă scade.
  • Răspuns corect: a.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Conform legii lui Ohm pentru întregul circuit, intensitatea curentului debitat de baterie este:
I=ER1+R2+rI = \frac{E}{R_1 + R_2 + r}
  • Se observă că intensitatea II este direct proporțională cu tensiunea electromotoare EE.
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Variația rezistenței electrice a conductoarelor metalice cu temperatura pe intervale moderate este liniară:
R=R0(1+αt)R = R_0 (1 + \alpha t)
  • Unde R0R_0 este rezistența la 0∘C0^\circ\text{C}, iar α\alpha este coeficientul de temperatură al rezistivității.
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Sarcina electrică ce trece printr-o secțiune transversală este egală cu aria suprafeței delimitate de graficul I(t)I(t) și axa timpului:
q=∫t1t2I(t) dtq = \int_{t_1}^{t_2} I(t)\, dt
  • Pe intervalul de timp specificat [5 s;12 s][5\text{ s}; 12\text{ s}], intensitatea curentului este constantă și egală cu I=40 mA=40⋅10−3 AI = 40\text{ mA} = 40 \cdot 10^{-3}\text{ A}, iar durata este Δt=12 s−5 s=7 s\Delta t = 12\text{ s} - 5\text{ s} = 7\text{ s}.
  • Calculul sarcinii:
q=I⋅Δt=40 mA⋅7 s=280 mCq = I \cdot \Delta t = 40\text{ mA} \cdot 7\text{ s} = 280\text{ mC}
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns c (3 puncte)

  • Tensiunea electrică reprezintă lucrul mecanic efectuat pentru deplasarea unității de sarcină:
U=Lq=LI⋅ΔtU = \frac{L}{q} = \frac{L}{I \cdot \Delta t}
  • În unități fundamentale din S.I.:
[U]=[L][I]⋅[Δt]=JA⋅s=J⋅A−1⋅s−1[U] = \frac{[L]}{[I] \cdot [\Delta t]} = \frac{\text{J}}{\text{A}\cdot\text{s}} = \text{J}\cdot\text{A}^{-1}\cdot\text{s}^{-1}
  • Răspuns corect: c.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Rezolvați următoarea problemă:

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Sursa are tensiunea electromotoare E=6 VE = 6\text{ V} și rezistența interioară r=10 Ωr = 10\ \Omega. Rezistențele electrice ale rezistoarelor din circuit sunt: R1=20 ΩR_1 = 20\ \Omega, R2=40 ΩR_2 = 40\ \Omega, R3=10 ΩR_3 = 10\ \Omega. Ampermetrul este considerat ideal (RA≅0 ΩR_A \cong 0\ \Omega). Inițial întrerupătorul K1K_1 este deschis.

a. Calculați rezistența echivalentă a circuitului exterior sursei.

b. Determinați valoarea tensiunii indicate de un voltmetru ideal (RV→∞R_V \to \infty) conectat la bornele rezistorului R1R_1.

c. Rezistorul R1R_1 este confecționat dintr-un fir având lungimea ℓ=20 m\ell = 20\text{ m} și aria secțiunii transversale S=0,40 mm2S = 0,40\text{ mm}^2. Calculați valoarea rezistivității electrice a materialului din care este confecționat firul.

d. La închiderea întrerupătorului K1K_1 ampermetrul indică trecerea unui curent cu intensitatea I=80 mAI = 80\text{ mA}. Calculați rezistența electrică a rezistorului RR.

Schema circuitului electric cu rezistoare

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea

a. Rezistența echivalentă a circuitului exterior cu K1K_1 deschis (4 puncte)

  • Cu întrerupătorul K1K_1 deschis, prin ramura rezistorului RR nu trece curent electric.
  • Rezistoarele R1R_1, R2R_2 și R3R_3 sunt conectate în serie:
Re=R1+R2+R3R_e = R_1 + R_2 + R_3

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
Re=20 Ω+40 Ω+10 Ω=70 ΩR_e = 20\ \Omega + 40\ \Omega + 10\ \Omega = 70\ \Omega

(1 punct pentru rezultatul final Re=70 ΩR_e = 70\ \Omega)

b. Tensiunea la bornele rezistorului R1R_1 (4 puncte)

  • Conform legii lui Ohm pentru întregul circuit, intensitatea curentului din circuit este:
I1=ERe+rI_1 = \frac{E}{R_e + r}

(2 puncte)

I1=6 V70 Ω+10 Ω=6 V80 Ω=0,075 AI_1 = \frac{6\text{ V}}{70\ \Omega + 10\ \Omega} = \frac{6\text{ V}}{80\ \Omega} = 0,075\text{ A}
  • Tensiunea indicată de voltmetrul ideal conectat la bornele lui R1R_1 este:
U1=I1⋅R1U_1 = I_1 \cdot R_1

(1 punct)

U1=0,075 A⋅20 Ω=1,5 VU_1 = 0,075\text{ A} \cdot 20\ \Omega = 1,5\text{ V}

(1 punct pentru rezultatul final U1=1,5 VU_1 = 1,5\text{ V})

c. Rezistivitatea electrică a firului din care este făcut R1R_1 (3 puncte)

  • Rezistența unui conductor cilindric este dată de formula:
R1=ρℓS  ⟹  ρ=R1⋅SℓR_1 = \rho \frac{\ell}{S} \implies \rho = \frac{R_1 \cdot S}{\ell}

(2 puncte)

  • Transformăm aria secțiunii în m2\text{m}^2: S=0,40 mm2=0,40⋅10−6 m2S = 0,40\text{ mm}^2 = 0,40 \cdot 10^{-6}\text{ m}^2.
  • Calcul numeric:
ρ=20 Ω⋅0,40⋅10−6 m220 m=0,40⋅10−6 Ω⋅m=4⋅10−7 Ω⋅m\rho = \frac{20\ \Omega \cdot 0,40 \cdot 10^{-6}\text{ m}^2}{20\text{ m}} = 0,40 \cdot 10^{-6}\ \Omega\cdot\text{m} = 4 \cdot 10^{-7}\ \Omega\cdot\text{m}

(1 punct pentru rezultatul final ρ=4⋅10−7 Ω⋅m\rho = 4 \cdot 10^{-7}\ \Omega\cdot\text{m})

d. Rezistența electrică a rezistorului RR (4 puncte)

  • La închiderea întrerupătorului K1K_1, rezistorul RR este legat în paralel cu rezistorul R1R_1.
  • Curentul debitat de sursă prin circuitul principal (măsurat de ampermetru) este I=80 mA=0,08 AI = 80\text{ mA} = 0,08\text{ A}.
  • Conform legii lui Ohm pe întregul circuit:
I=ERe′+r  ⟹  Re′+r=EI=6 V0,08 A=75 ΩI = \frac{E}{R_e' + r} \implies R_e' + r = \frac{E}{I} = \frac{6\text{ V}}{0,08\text{ A}} = 75\ \Omega

(1 punct)

Re′=75 Ω−10 Ω=65 ΩR_e' = 75\ \Omega - 10\ \Omega = 65\ \Omega
  • Noua rezistență echivalentă exterioară este formată din gruparea paralelă RpR_p înseriată cu R2R_2 și R3R_3:
Re′=Rp+R2+R3  ⟹  Rp=Re′−R2−R3=65 Ω−40 Ω−10 Ω=15 ΩR_e' = R_p + R_2 + R_3 \implies R_p = R_e' - R_2 - R_3 = 65\ \Omega - 40\ \Omega - 10\ \Omega = 15\ \Omega

(1 punct)

  • Relația grupării în paralel a rezistoarelor R1R_1 și RR:
1Rp=1R1+1R\frac{1}{R_p} = \frac{1}{R_1} + \frac{1}{R}

(1 punct)

1R=1Rp−1R1=115−120=4−360=160 Ω  ⟹  R=60 Ω\frac{1}{R} = \frac{1}{R_p} - \frac{1}{R_1} = \frac{1}{15} - \frac{1}{20} = \frac{4 - 3}{60} = \frac{1}{60\ \Omega} \implies R = 60\ \Omega

(1 punct pentru rezultatul final R=60 ΩR = 60\ \Omega)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Rezolvați următoarea problemă:

Circuitul electric din figura alăturată este alimentat la o baterie alcătuită din n=5n = 5 generatoare identice înseriate, având fiecare tensiunea electromotoare E=20 VE = 20\text{ V} și rezistența interioară r=4 Ωr = 4\ \Omega. Becul montat în circuit (B) are tensiunea nominală Un=50 VU_n = 50\text{ V} și puterea nominală Pn=25 WP_n = 25\text{ W}. Întrerupătorul (K) este deschis, iar becul funcționează la parametri nominali. Determinați:

a. rezistența electrică a becului în timpul funcționării la parametri nominali;

b. puterea totală dezvoltată de bateria de generatoare;

c. energia electrică absorbită de rezistorul de rezistență RR în timp de 10 minute10\text{ minute};

d. randamentul transferului de energie de la baterie la circuitul exterior după închiderea întrerupătorului (K).

Schema circuitului electric cu baterie de generatoare și bec

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea

a. Rezistența electrică a becului la funcționare nominală (3 puncte)

  • Rezistența becului se exprimă în funcție de valorile nominale de tensiune și putere:
Pn=Un2RB  ⟹  RB=Un2PnP_n = \frac{U_n^2}{R_B} \implies R_B = \frac{U_n^2}{P_n}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
RB=(50 V)225 W=250025=100 ΩR_B = \frac{(50\text{ V})^2}{25\text{ W}} = \frac{2500}{25} = 100\ \Omega

(1 punct pentru rezultatul final RB=100 ΩR_B = 100\ \Omega)

b. Puterea totală dezvoltată de baterie (4 puncte)

  • Becul funcționează la parametri nominali, așadar curentul prin circuit este intensitatea nominală a becului:
I=In=PnUn=25 W50 V=0,5 AI = I_n = \frac{P_n}{U_n} = \frac{25\text{ W}}{50\text{ V}} = 0,5\text{ A}

(1 punct)

  • Tensiunea electromotoare echivalentă a bateriei de n=5n = 5 generatoare legate în serie este:
Ee=n⋅E=5⋅20 V=100 VE_e = n \cdot E = 5 \cdot 20\text{ V} = 100\text{ V}

(1 punct)

  • Puterea totală debitată de baterie este:
Ptotal=Ee⋅IP_{\text{total}} = E_e \cdot I

(1 punct)

Ptotal=100 V⋅0,5 A=50 WP_{\text{total}} = 100\text{ V} \cdot 0,5\text{ A} = 50\text{ W}

(1 punct pentru rezultatul final Ptotal=50 WP_{\text{total}} = 50\text{ W})

c. Energia electrică absorbită de rezistorul RR în 10 minute10\text{ minute} (4 puncte)

  • Cu întrerupătorul K deschis, rezistorul RR este legat în serie cu becul RBR_B și cu bateria având rezistența interioară totală re=n⋅r=5⋅4 Ω=20 Ωr_e = n \cdot r = 5 \cdot 4\ \Omega = 20\ \Omega.
  • Din legea lui Ohm pentru întregul circuit:
I=EeR+RB+n⋅rI = \frac{E_e}{R + R_B + n\cdot r}

(2 puncte)

0,5 A=100 VR+100 Ω+20 Ω  ⟹  R+120=1000,5=200  ⟹  R=80 Ω0,5\text{ A} = \frac{100\text{ V}}{R + 100\ \Omega + 20\ \Omega} \implies R + 120 = \frac{100}{0,5} = 200 \implies R = 80\ \Omega
  • Energia electrică consumată de rezistorul RR în intervalul Δt=10 min=600 s\Delta t = 10\text{ min} = 600\text{ s} este:
WR=R⋅I2⋅ΔtW_R = R \cdot I^2 \cdot \Delta t

(1 punct)

WR=80 Ω⋅(0,5 A)2⋅600 s=80⋅0,25⋅600=20⋅600=12000 J=12 kJW_R = 80\ \Omega \cdot (0,5\text{ A})^2 \cdot 600\text{ s} = 80 \cdot 0,25 \cdot 600 = 20 \cdot 600 = 12000\text{ J} = 12\text{ kJ}

(1 punct pentru rezultatul final WR=12 kJW_R = 12\text{ kJ})

d. Randamentul după închiderea întrerupătorului (K) (4 puncte)

  • La închiderea întrerupătorului K, becul este scurtcircuitat (șuntat), în circuitul exterior rămânând conectat doar rezistorul de rezistență RR.
  • Randamentul transferului de energie de la baterie către circuitul exterior este raportul dintre puterea utilă (disipată pe RR) și puterea totală debitată de baterie:
η=PutilPtotal=R⋅I′2(R+n⋅r)⋅I′2=RR+n⋅r\eta = \frac{P_{\text{util}}}{P_{\text{total}}} = \frac{R \cdot I'^2}{(R + n\cdot r) \cdot I'^2} = \frac{R}{R + n\cdot r}

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
η=80 Ω80 Ω+5⋅4 Ω=80100=0,8=80%\eta = \frac{80\ \Omega}{80\ \Omega + 5 \cdot 4\ \Omega} = \frac{80}{100} = 0,8 = 80\%

(1 punct pentru rezultatul final η=80%\eta = 80\%)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,63⋅10−34 J⋅sh = 6,63 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. O rază de lumină ajunge pe suprafața de separare dintre două medii transparente, omogene, cu indicii de refracție n1n_1 și n2n_2 (n2>n1n_2 > n_1), venind din mediul cu indicele de refracție n1n_1 sub unghiul de incidență ii. Afirmația corectă este:

  • a. raza refractată este perpendiculară cu suprafața de separare a celor două medii
  • b. unghiul de refracție este mai mic decât unghiul de incidență
  • c. unghiul de refracție este mai mare decât unghiul de incidență
  • d. raza refractată este paralelă cu suprafața de separare a celor două medii (3p)

2. Un obiect luminos, liniar, este așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subțiri. Mărirea liniară transversală este β\beta, iar coordonata obiectului față de lentilă este x1x_1. Distanța focală a lentilei poate fi scrisă sub forma:

  • a. f=x1⋅β1−βf = x_1 \cdot \frac{\beta}{1 - \beta}
  • b. f=x1⋅1β−1f = x_1 \cdot \frac{1}{\beta - 1}
  • c. f=x1⋅(β−1)f = x_1 \cdot (\beta - 1)
  • d. f=x1⋅1−ββf = x_1 \cdot \frac{1 - \beta}{\beta} (3p)

3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin raportul c/νc / \nu dintre viteza luminii în vid și frecvența radiației este:

  • a. s\text{s}
  • b. m\text{m}
  • c. J⋅s\text{J}\cdot\text{s}
  • d. s−1\text{s}^{-1} (3p)

4. Pe suprafața unui metal, având lucrul mecanic de extracție Lex=6,0⋅10−19 JL_{\text{ex}} = 6,0 \cdot 10^{-19}\text{ J}, cade un fascicul de lumină cu frecvența ν=1,0⋅1015 Hz\nu = 1,0 \cdot 10^{15}\text{ Hz}. Energia cinetică a celui mai rapid fotoelectron extras este aproximativ egală cu:

  • a. 6⋅10−19 J6 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • b. 6⋅10−15 J6 \cdot 10^{-15}\text{ J}
  • c. 0,6⋅10−15 J0,6 \cdot 10^{-15}\text{ J}
  • d. 0,6⋅10−19 J0,6 \cdot 10^{-19}\text{ J} (3p)

5. În figura alăturată este reprezentată caracteristica curent-tensiune obținută cu ajutorul unui dispozitiv experimental pentru studiul efectului fotoelectric extern. Intensitatea curentului electric de saturație este egală cu:

  • a. 2 A2\text{ A}
  • b. 1 A1\text{ A}
  • c. 0,5 A0,5\text{ A}
  • d. −1 A-1\text{ A} (3p)

Caracteristica curent-tensiune la efectul fotoelectric extern

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Legea refracției a lui Snell-Descartes este:
n1sin⁡i=n2sin⁡r  ⟹  sin⁡r=n1n2sin⁡in_1 \sin i = n_2 \sin r \implies \sin r = \frac{n_1}{n_2} \sin i
  • Deoarece lumina trece într-un mediu mai dens optic (n2>n1n_2 > n_1), raportul indicilor este subunitar: n1n2<1\frac{n_1}{n_2} < 1.
  • Rezultă sin⁡r<sin⁡i\sin r < \sin i, ceea ce înseamnă că unghiul de refracție este mai mic decât unghiul de incidență (r<ir < i). Raza refractată se apropie de normală.
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Definiția măririi liniare transversale pentru o lentilă subțire este:
β=x2x1  ⟹  x2=βx1\beta = \frac{x_2}{x_1} \implies x_2 = \beta x_1
  • Formula fundamentală a lentilelor subțiri este:
1x2−1x1=1f\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f}
  • Înlocuind x2=βx1x_2 = \beta x_1:
1βx1−1x1=1f  ⟹  1−ββx1=1f  ⟹  f=βx11−β=x1⋅β1−β\frac{1}{\beta x_1} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f} \implies \frac{1 - \beta}{\beta x_1} = \frac{1}{f} \implies f = \frac{\beta x_1}{1 - \beta} = x_1 \cdot \frac{\beta}{1 - \beta}
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • Raportul cν\frac{c}{\nu} definește lungimea de undă λ\lambda a radiației luminoase în vid:
λ=cν\lambda = \frac{c}{\nu}
  • Unitatea de măsură în Sistemul Internațional este:
[λ]=[c][ν]=m/ss−1=m (metru)[\lambda] = \frac{[c]}{[\nu]} = \frac{\text{m/s}}{\text{s}^{-1}} = \text{m}\ (\text{metru})
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Conform ecuației lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern:
hν=Lex+Ec,max⁡  ⟹  Ec,max⁡=hν−Lexh\nu = L_{\text{ex}} + E_{c,\max} \implies E_{c,\max} = h\nu - L_{\text{ex}}
  • Calculăm energia fotonului incident:
hν=6,63⋅10−34 J⋅s⋅1,0⋅1015 s−1=6,63⋅10−19 Jh\nu = 6,63 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s} \cdot 1,0 \cdot 10^{15}\text{ s}^{-1} = 6,63 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • Energia cinetică maximă este:
Ec,max⁡=6,63⋅10−19 J−6,0⋅10−19 J=0,63⋅10−19 J≈0,6⋅10−19 JE_{c,\max} = 6,63 \cdot 10^{-19}\text{ J} - 6,0 \cdot 10^{-19}\text{ J} = 0,63 \cdot 10^{-19}\text{ J} \approx 0,6 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Intensitatea curentului de saturație IsI_s este valoarea maximă constantă (palierul orizontal) pe care o atinge curentul fotoelectric la tensiuni anodice acceleratoare mari.
  • Citind direct pe axa ordonatelor a graficului I(U)I(U) la palierul de saturație, obținem:
Is=2 AI_s = 2\text{ A}
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Rezolvați următoarea problemă:

Un obiect liniar este așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subțiri convergente, astfel încât pe un ecran se formează imaginea clară și mărită a obiectului. Convergența lentilei este C=203 m−1C = \frac{20}{3}\text{ m}^{-1}, iar distanța de la lentilă la imagine este de 3 ori mai mare decât distanța de la lentilă la obiect.

a. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii obiectului prin lentilă.

b. Calculați distanța focală a lentilei.

c. Determinați distanța de la obiect la lentilă.

d. Imaginea are înălțimea de 6 cm6\text{ cm}. Calculați înălțimea obiectului.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea

a. Construcția imaginii prin lentilă (4 puncte)

  • Obiectul real ABAB este plasat între FF și 2F2F (∣x1∣∈(f,2f)|x_1| \in (f, 2f)).
  • Trasam două raze caracteristice din vârful obiectului BB:
    1. O rază paralelă cu axa optică principală, care după refracție trece prin focarul imagine F′F';
    2. O rază care trece prin centrul optic OO al lentilei, care traversează lentila nedeviată.
  • La intersecția acestor raze se formează vârful B′B' al imaginii. Imaginea A′B′A'B' este reală, răsturnată și mărită, formându-se dincolo de 2F′2F' (x2>2fx_2 > 2f).

Construcția imaginii printr-o lentilă convergentă

(4 puncte pentru realizarea completă și corectă a construcției optice)

b. Distanța focală a lentilei (3 puncte)

  • Distanța focală ff este inversul convergenței lentilei:
f=1Cf = \frac{1}{C}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
f=1203 m−1=320 m=0,15 m=15 cmf = \frac{1}{\frac{20}{3}\text{ m}^{-1}} = \frac{3}{20}\text{ m} = 0,15\text{ m} = 15\text{ cm}

(1 punct pentru rezultatul final f=15 cmf = 15\text{ cm})

c. Distanța de la obiect la lentilă (4 puncte)

  • Imaginea fiind recepționată pe ecran, este o imagine reală formată în spatele lentilei (x2>0x_2 > 0), în timp ce obiectul este real, plasat în fața lentilei (x1<0x_1 < 0).
  • Condiția ca distanța de la lentilă la imagine să fie de 3 ori mai mare decât distanța de la lentilă la obiect se scrie algebric:
x2=−3x1x_2 = -3 x_1

(1 punct)

  • Înlocuim în formula punctelor conjugate a lentilelor subțiri:
1x2−1x1=1f\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f}

(2 puncte)

1−3x1−1x1=1f  ⟹  −43x1=1f\frac{1}{-3x_1} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f} \implies -\frac{4}{3x_1} = \frac{1}{f} x1=−4f3=−4⋅15 cm3=−20 cmx_1 = -\frac{4f}{3} = -\frac{4 \cdot 15\text{ cm}}{3} = -20\text{ cm}
  • Distanța de la obiect la lentilă este ∣x1∣=20 cm|x_1| = 20\text{ cm}.

(1 punct pentru rezultatul final x1=−20 cmx_1 = -20\text{ cm} / distanța d=20 cmd = 20\text{ cm})

d. Înălțimea obiectului (4 puncte)

  • Mărirea liniară transversală este:
β=x2x1\beta = \frac{x_2}{x_1}

(1 punct)

β=60 cm−20 cm=−3\beta = \frac{60\text{ cm}}{-20\text{ cm}} = -3

(1 punct)

  • Folosind raportul înălțimilor:
β=y2y1\beta = \frac{y_2}{y_1}

(1 punct)

  • Imaginea fiind răsturnată, coordonata imaginii este y2=−6 cmy_2 = -6\text{ cm}. Înălțimea obiectului este:
y1=y2β=−6 cm−3=2 cmy_1 = \frac{y_2}{\beta} = \frac{-6\text{ cm}}{-3} = 2\text{ cm}

(1 punct pentru rezultatul final y1=2 cmy_1 = 2\text{ cm})


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Rezolvați următoarea problemă:

O lamă din sticlă cu indicele de refracție nst=2≈1,41n_{\text{st}} = \sqrt{2} \approx 1,41 are fețe plane și paralele și este situată în aer (na=1n_a = 1). În punctul S se plasează o sursă punctiformă care emite lumină în toate direcțiile. O rază de lumină monocromatică SI se propagă ajungând pe suprafața de separare sticlă-aer sub unghiul de incidență i=30∘i = 30^\circ (ca în figura alăturată). Lama are grosimea h=1,5 cmh = 1,5\text{ cm}.

a. Calculați viteza de propagare a luminii în sticlă.

b. Determinați unghiul de refracție al razei de lumină pe fața superioară a lamei.

c. Calculați distanța SI parcursă de lumină.

d. Calculați valoarea minimă a unghiului de incidență al unei raze pe fața superioară a lamei astfel încât raza de lumină să nu poată ieși din lamă prin fața superioară.

Lama de sticlă cu fețe plane și paralele

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea

a. Viteza de propagare a luminii în sticlă (4 puncte)

  • Prin definiția indicelui absolut de refracție:
nst=cvst  ⟹  vst=cnstn_{\text{st}} = \frac{c}{v_{\text{st}}} \implies v_{\text{st}} = \frac{c}{n_{\text{st}}}

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
vst=3⋅108 m/s2=3⋅1081,414 m/s≈2,12⋅108 m/s≅2,1⋅108 m/sv_{\text{st}} = \frac{3 \cdot 10^8\text{ m/s}}{\sqrt{2}} = \frac{3 \cdot 10^8}{1,414}\text{ m/s} \approx 2,12 \cdot 10^8\text{ m/s} \cong 2,1 \cdot 10^8\text{ m/s}

(1 punct pentru rezultatul final vst≅2,1⋅108 m/sv_{\text{st}} \cong 2,1 \cdot 10^8\text{ m/s})

b. Unghiul de refracție pe fața superioară a lamei (4 puncte)

  • Aplicăm legea a doua a refracției la interfața sticlă-aer (punctul de incidență I):
nst⋅sin⁡i=na⋅sin⁡r′n_{\text{st}} \cdot \sin i = n_a \cdot \sin r'

(3 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice:
2⋅sin⁡30∘=1⋅sin⁡r′  ⟹  sin⁡r′=2⋅12=22\sqrt{2} \cdot \sin 30^\circ = 1 \cdot \sin r' \implies \sin r' = \sqrt{2} \cdot \frac{1}{2} = \frac{\sqrt{2}}{2} r′=arcsin⁡(22)=45∘r' = \arcsin\left(\frac{\sqrt{2}}{2}\right) = 45^\circ

(1 punct pentru rezultatul final r′=45∘r' = 45^\circ)

c. Distanța SI parcursă de rază în sticlă (3 puncte)

  • În triunghiul dreptunghic format de segmentul SISI (ipotenuză), grosimea lamei hh (cateta alăturată unghiului de incidență ii) și proiecția orizontală:
cos⁡i=hSI  ⟹  SI=hcos⁡i\cos i = \frac{h}{SI} \implies SI = \frac{h}{\cos i}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
SI=1,5 cmcos⁡30∘=1,532 cm=33 cm=3 cm≈1,732 cm≅1,7 cmSI = \frac{1,5\text{ cm}}{\cos 30^\circ} = \frac{1,5}{\frac{\sqrt{3}}{2}}\text{ cm} = \frac{3}{\sqrt{3}}\text{ cm} = \sqrt{3}\text{ cm} \approx 1,732\text{ cm} \cong 1,7\text{ cm}

(1 punct pentru rezultatul final SI≅1,7 cmSI \cong 1,7\text{ cm})

d. Unghiul minim de incidență pentru reflexie totală (4 puncte)

  • Fenomenul de reflexie totală apare atunci când unghiul de refracție devine 90∘90^\circ, lumina nemaiputând părăsi mediul mai dens optic.
  • Condiția de unghi limită ℓ\ell la interfața sticlă-aer este:
nst⋅sin⁡ℓ=na⋅sin⁡90∘n_{\text{st}} \cdot \sin\ell = n_a \cdot \sin 90^\circ

(3 puncte)

  • Deoarece sin⁡90∘=1\sin 90^\circ = 1 și na=1n_a = 1:
sin⁡ℓ=nanst=12=22\sin\ell = \frac{n_a}{n_{\text{st}}} = \frac{1}{\sqrt{2}} = \frac{\sqrt{2}}{2} ℓ=45∘\ell = 45^\circ

(1 punct pentru rezultatul final imin⁡=ℓ=45∘i_{\min} = \ell = 45^\circ)