BACEduHub
fizicaTehnologicăAnul 2022Sesiunea August

Bacalaureat 2022 - Fizică Tehnologic (Varianta 5)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Un mobil aflat în mișcare rectilinie în lungul axei OxOx trece prin punctul de coordonată x0x_0 la momentul t0t_0 și prin punctul de coordonată xx la momentul tt. Viteza medie a mobilului în intervalul de timp Δt=t−t0\Delta t = t - t_0 este:

  • a. vm=x−x0t−t0v_m = \frac{x - x_0}{t - t_0} (3p)
  • b. vm=t−t0x−x0v_m = \frac{t - t_0}{x - x_0}
  • c. vm=x0t0v_m = \frac{x_0}{t_0}
  • d. vm=x/t+x0/t02v_m = \frac{x/t + x_0/t_0}{2}

2. Un corp este ridicat cu viteză constantă pe un plan înclinat cu unghiul α\alpha față de orizontală, sub acțiunea unei forțe de tracțiune paralele cu planul înclinat. Coeficientul de frecare la alunecare între corp și plan este μ\mu. Randamentul planului înclinat este:

  • a. sin⁡αsin⁡α+μ\frac{\sin\alpha}{\sin\alpha + \mu}
  • b. cos⁡αcos⁡α+μ\frac{\cos\alpha}{\cos\alpha + \mu}
  • c. cos⁡αsin⁡α+μcos⁡α\frac{\cos\alpha}{\sin\alpha + \mu\cos\alpha}
  • d. sin⁡αsin⁡α+μcos⁡α\frac{\sin\alpha}{\sin\alpha + \mu\cos\alpha} (3p)

3. Unitatea de măsură în S.I. a puterii mecanice poate fi scrisă în forma:

  • a. J/s\text{J/s} (3p)
  • b. W/s\text{W/s}
  • c. J⋅s\text{J}\cdot\text{s}
  • d. W⋅s\text{W}\cdot\text{s}

4. Trei fire elastice au în stare nedeformată aceeași lungime și aceeași arie a secțiunii transversale. Firele sunt confecționate din materiale diferite. În graficul alăturat este reprezentată dependența lungimii firelor de forța deformatoare. Relația corectă între modulele de elasticitate longitudinală E1E_1, E2E_2 respectiv E3E_3 ale celor trei materiale este:

Dependența lungimii firelor de forța deformatoare

  • a. E3<E2<E1E_3 < E_2 < E_1
  • b. E3<E1<E2E_3 < E_1 < E_2
  • c. E2<E1<E3E_2 < E_1 < E_3
  • d. E1<E2<E3E_1 < E_2 < E_3 (3p)

5. O forță constantă având modulul F=50 NF = 50\text{ N} acționează asupra unui punct material care se deplasează rectiliniu pe o distanță d=4 md = 4\text{ m}. Forța formează un unghi α=60∘\alpha = 60^\circ cu vectorul deplasare. Lucrul mecanic efectuat de forță este:

  • a. 50 J50\text{ J}
  • b. 100 J100\text{ J} (3p)
  • c. 173 J173\text{ J}
  • d. 200 J200\text{ J}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns a (3 puncte)

  • Viteza medie în mișcarea rectilinie unidimensională este raportul dintre deplasarea efectuată Δx=x−x0\Delta x = x - x_0 și durata Δt=t−t0\Delta t = t - t_0:
vm=x−x0t−t0v_m = \frac{x - x_0}{t - t_0}
  • Răspuns corect: a.

Item 2: Răspuns d (3 puncte)

  • Lucrul mecanic util la ridicarea corpului pe verticală la înălțimea h=ℓsin⁡αh = \ell \sin\alpha este:
Lu=mgh=mgℓsin⁡αL_u = m g h = m g \ell \sin\alpha
  • Forța de tracțiune paralelă cu planul necesară deplasării cu viteză constantă este:
F=Gt+Ff=mgsin⁡α+μmgcos⁡αF = G_t + F_{\text{f}} = m g \sin\alpha + \mu m g \cos\alpha
  • Lucrul mecanic consumat de forța de tracțiune pe lungimea ℓ\ell a planului:
Lc=F⋅ℓ=mgℓ(sin⁡α+μcos⁡α)L_c = F \cdot \ell = m g \ell (\sin\alpha + \mu \cos\alpha)
  • Randamentul planului înclinat este:
η=LuLc=mgℓsin⁡αmgℓ(sin⁡α+μcos⁡α)=sin⁡αsin⁡α+μcos⁡α\eta = \frac{L_u}{L_c} = \frac{m g \ell \sin\alpha}{m g \ell (\sin\alpha + \mu \cos\alpha)} = \frac{\sin\alpha}{\sin\alpha + \mu \cos\alpha}
  • Răspuns corect: d.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Puterea mecanică reprezintă viteza de efectuare a lucrului mecanic:
P=LΔt  ⟹  [P]=[L][Δt]=Js=WP = \frac{L}{\Delta t} \implies [P] = \frac{[L]}{[\Delta t]} = \frac{\text{J}}{\text{s}} = \text{W}
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Conform legii lui Hooke, alungirea firului elastic este:
Δℓ=ℓ−ℓ0=Fℓ0ES  ⟹  ℓ=ℓ0+(ℓ0ES)F\Delta \ell = \ell - \ell_0 = \frac{F \ell_0}{E S} \implies \ell = \ell_0 + \left(\frac{\ell_0}{E S}\right) F
  • Panta dreptei ℓ(F)\ell(F) este invers proporțională cu modulul de elasticitate longitudinală: panta=ℓ0ES\text{panta} = \frac{\ell_0}{E S}.
  • Cu cât panta este mai mare, cu atât modulul de elasticitate EE este mai mic.
  • Din grafic se observă că dreapta corespunzătoare firului 1 are panta cea mai mare, urmată de 2, iar firul 3 are panta cea mai mică. Prin urmare:
E1<E2<E3E_1 < E_2 < E_3
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns b (3 puncte)

  • Formula lucrului mecanic al unei forțe constante:
L=F⋅d⋅cos⁡αL = F \cdot d \cdot \cos\alpha
  • Înlocuind valorile numerice:
L=50 N⋅4 m⋅cos⁡60∘=200⋅0,5=100 JL = 50\text{ N} \cdot 4\text{ m} \cdot \cos 60^\circ = 200 \cdot 0,5 = 100\text{ J}
  • Răspuns corect: b.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Corpul din figura alăturată are masa m=2 kgm = 2\text{ kg} și este prins la capătul unui resort de constantă elastică k=40 N/mk = 40\text{ N/m}, fixat la celălalt capăt. Pentru a menține resortul alungit cu Δℓ\Delta\ell, se trage de corp cu o forță constantă orizontală F=8 NF = 8\text{ N}. În această poziție corpul este în repaus pe o porțiune fără frecare a unei suprafețe orizontale.

Corp legat de resort pe suprafață orizontală

  • a. Calculați valoarea forței de apăsare exercitată de corp asupra suprafeței.
  • b. Determinați alungirea Δℓ\Delta\ell a resortului.
  • c. Corpul se desprinde de resort. Calculați valoarea accelerației corpului, după desprinderea de resort, în timpul deplasării pe porțiunea fără frecare a suprafeței orizontale, sub acțiunea forței FF.
  • d. Corpul desprins de resort își continuă deplasarea pe suprafața orizontală, sub acțiunea forței FF, pe o porțiune cu frecare. Calculați coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și suprafața orizontală dacă, pe această porțiune, corpul se mișcă uniform.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea

a. Forța de apăsare asupra suprafeței orizontale (3 puncte)

  • Pe direcție verticală, corpul este în repaus sub acțiunea greutății G⃗\vec{G} și a reacțiunii normale N⃗\vec{N}:
N=GN = G

(1 punct)

G=mgG = m g

(1 punct)

  • Forța de apăsare normală exercitată de corp asupra suprafeței este egală în modul cu reacțiunea normală (principiul acțiunii și reacțiunii):
N=2 kg⋅10 m/s2=20 NN = 2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 = 20\text{ N}

(1 punct - rezultat final N=20 NN = 20\text{ N})

b. Alungirea Δℓ\Delta\ell a resortului (4 puncte)

  • În starea de repaus pe porțiunea fără frecare, forța de tracțiune orizontală F⃗\vec{F} este echilibrată de forța elastică din resort F⃗e\vec{F}_e:
F=FeF = F_e

(2 puncte)

  • Expresia forței elastice este dată de legea lui Hooke:
Fe=k⋅Δℓ  ⟹  Δℓ=FkF_e = k \cdot \Delta\ell \implies \Delta\ell = \frac{F}{k}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
Δℓ=8 N40 N/m=0,2 m=20 cm\Delta\ell = \frac{8\text{ N}}{40\text{ N/m}} = 0,2\text{ m} = 20\text{ cm}

(1 punct - rezultat final Δℓ=20 cm\Delta\ell = 20\text{ cm})

c. Accelerația corpului după desprinderea de resort (4 puncte)

  • După desprinderea de resort, pe porțiunea fără frecare, singura forță orizontală este forța FF. Conform principiului al II-lea al mecanicii:
F=m⋅a  ⟹  a=FmF = m \cdot a \implies a = \frac{F}{m}

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
a=8 N2 kg=4 m/s2a = \frac{8\text{ N}}{2\text{ kg}} = 4\text{ m/s}^2

(1 punct - rezultat final a=4 m/s2a = 4\text{ m/s}^2)

d. Coeficientul de frecare la alunecare pe porțiunea rugoasă (4 puncte)

  • Pe porțiunea cu frecare corpul se mișcă rectiliniu și uniform (a=0a = 0), ceea ce înseamnă că rezultanta forțelor orizontale este nulă:
F−Ff=0  ⟹  Ff=F=8 NF - F_{\text{f}} = 0 \implies F_{\text{f}} = F = 8\text{ N}

(2 puncte)

  • Relația forței de frecare la alunecare:
Ff=μ⋅N  ⟹  μ=FfNF_{\text{f}} = \mu \cdot N \implies \mu = \frac{F_{\text{f}}}{N}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
μ=8 N20 N=0,4\mu = \frac{8\text{ N}}{20\text{ N}} = 0,4

(1 punct - rezultat final μ=0,4\mu = 0,4)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un balon meteorologic coboară vertical cu viteza constantă v=6,0 m/sv = 6,0\text{ m/s}. La înălțimea h=18,2 mh = 18,2\text{ m} față de sol, din balon se desprinde un corp cu masa m=100 gm = 100\text{ g}. Interacțiunea corpului de masă mm cu aerul se consideră neglijabilă. Energia potențială gravitațională se consideră nulă la nivelul solului.

  • a. Calculați energia cinetică a corpului de masă mm, în momentul desprinderii sale din balon.
  • b. Calculați lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului din momentul desprinderii până în momentul în care acesta atinge solul.
  • c. Calculați înălțimea la care se află corpul atunci când energia sa potențială este egală cu energia sa cinetică.
  • d. Determinați valoarea vitezei corpului în momentul imediat anterior atingerii solului.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea

a. Energia cinetică în momentul desprinderii (3 puncte)

  • La desprindere, corpul are viteza balonului v=6,0 m/sv = 6,0\text{ m/s} și masa m=100 g=0,1 kgm = 100\text{ g} = 0,1\text{ kg}:
Ec=mv22E_c = \frac{m v^2}{2}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
Ec=0,1 kg⋅(6,0 m/s)22=0,1⋅362=1,8 JE_c = \frac{0,1\text{ kg} \cdot (6,0\text{ m/s})^2}{2} = \frac{0,1 \cdot 36}{2} = 1,8\text{ J}

(1 punct - rezultat final Ec=1,8 JE_c = 1,8\text{ J})

b. Lucrul mecanic efectuat de greutate până la sol (4 puncte)

  • Greutatea acționează pe direcția coborârii pe o distanță egală cu înălțimea hh:
LG=mghL_G = m g h

(3 puncte)

  • Înlocuind datele:
LG=0,1 kg⋅10 m/s2⋅18,2 m=18,2 JL_G = 0,1\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 18,2\text{ m} = 18,2\text{ J}

(1 punct - rezultat final LG=18,2 JL_G = 18,2\text{ J})

c. Înălțimea la care energia potențială este egală cu energia cinetică (4 puncte)

  • Energia mecanică totală la momentul desprinderii:
E=Ec+Ep=mv22+mgh=1,8 J+18,2 J=20 JE = E_c + E_p = \frac{m v^2}{2} + m g h = 1,8\text{ J} + 18,2\text{ J} = 20\text{ J}

(1 punct)

  • În absența forțelor de rezistență din partea aerului, energia mecanică totală se conservă: E′=E=20 JE' = E = 20\text{ J}.
  • În starea intermediară în care energia cinetică este egală cu energia potențială (Ec′=Ep′E_c' = E_p'):
Ec′=Ep′  ⟹  E′=Ep′+Ep′=2Ep′=20 J  ⟹  Ep′=10 JE_c' = E_p' \implies E' = E_p' + E_p' = 2 E_p' = 20\text{ J} \implies E_p' = 10\text{ J}

(1 punct)

  • Exprimând energia potențială gravitațională la înălțimea h′h':
Ep′=mgh′  ⟹  h′=Ep′mgE_p' = m g h' \implies h' = \frac{E_p'}{m g}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
h′=10 J0,1 kg⋅10 m/s2=10 mh' = \frac{10\text{ J}}{0,1\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2} = 10\text{ m}

(1 punct - rezultat final h′=10 mh' = 10\text{ m})

d. Viteza corpului imediat înainte de impactul cu solul (4 puncte)

  • La nivelul solului (h=0h = 0), energia potențială devine nulă (Ep′′=0E_p'' = 0), întreaga energie mecanică a corpului fiind exclusiv cinetică:
E′′=Ec′′=20 JE'' = E_c'' = 20\text{ J}

(1 punct)

E=mv22+mgh=20 JE = \frac{m v^2}{2} + m g h = 20\text{ J}

(1 punct)

Ec′′=mv′′22E_c'' = \frac{m v''^2}{2}

(1 punct)

  • Rezultă:
mv′′22=20 J  ⟹  v′′=2⋅20 J0,1 kg=400=20 m/s\frac{m v''^2}{2} = 20\text{ J} \implies v'' = \sqrt{\frac{2 \cdot 20\text{ J}}{0,1\text{ kg}}} = \sqrt{400} = 20\text{ m/s}

(1 punct - rezultat final v′′=20 m/sv'' = 20\text{ m/s})


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J/(mol⋅K)R = 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația pV=νRTp V = \nu R T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Într-o butelie, închisă ermetic, se află o cantitate dată de gaz ideal. Prin încălzire, energia internă a gazului crește cu 4 kJ4\text{ kJ}. Căldura primită de gaz este:

  • a. 4 kJ4\text{ kJ} (3p)
  • b. 3 kJ3\text{ kJ}
  • c. −4 kJ-4\text{ kJ}
  • d. −3 kJ-3\text{ kJ}

2. Căldura necesară pentru a încălzi o masă m=2 kgm = 2\text{ kg} de apă (ca=4200 J/(kg⋅K)c_{\text{a}} = 4200\text{ J}/(\text{kg}\cdot\text{K})) de la t1=10∘Ct_1 = 10^\circ\text{C} la t2=20∘Ct_2 = 20^\circ\text{C} este:

  • a. 42 kJ42\text{ kJ}
  • b. 84 kJ84\text{ kJ} (3p)
  • c. 0,16 MJ0,16\text{ MJ}
  • d. 2,37 MJ2,37\text{ MJ}

3. Un corp având capacitatea calorică CC este încălzit cu ΔT\Delta T. Unitatea de măsură a mărimii fizice exprimate prin produsul dintre capacitatea calorică CC și variația temperaturii ΔT\Delta T este:

  • a. J⋅K\text{J}\cdot\text{K}
  • b. K\text{K}
  • c. mol\text{mol}
  • d. J\text{J} (3p)

4. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, într-o transformare izotermă a unei cantități constante de gaz ideal este valabilă relația:

  • a. L=−ΔUL = -\Delta U
  • b. Q=ΔUQ = \Delta U
  • c. ΔU=0\Delta U = 0 (3p)
  • d. L=0L = 0

5. În figura alăturată este reprezentată dependența de temperatură a volumului ocupat de o cantitate constantă de gaz ideal. Presiunea gazului în starea de echilibru termodinamic A este pA=100 kPap_A = 100\text{ kPa}. Presiunea gazului în starea de echilibru termodinamic B este:

Dependența volumului de temperatură V(T)

  • a. 100 kPa100\text{ kPa} (3p)
  • b. 103 kPa10^3\text{ kPa}
  • c. 104 kPa10^4\text{ kPa}
  • d. 105 kPa10^5\text{ kPa}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns a (3 puncte)

  • Butelia fiind rigidă și închisă ermetic, transformarea se realizează la volum constant (V=const.V = \text{const.}, deci L=0L = 0).
  • Conform principiului I al termodinamicii:
Q=ΔU+L=ΔU=4 kJQ = \Delta U + L = \Delta U = 4\text{ kJ}
  • Răspuns corect: a.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Căldura necesară încălzirii apei:
Q=m⋅ca⋅Δt=2 kg⋅4200 J/(kg⋅K)⋅(20−10) KQ = m \cdot c_{\text{a}} \cdot \Delta t = 2\text{ kg} \cdot 4200\text{ J}/(\text{kg}\cdot\text{K}) \cdot (20 - 10)\text{ K} Q=2⋅4200⋅10=84000 J=84 kJQ = 2 \cdot 4200 \cdot 10 = 84000\text{ J} = 84\text{ kJ}
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Produsul C⋅ΔTC \cdot \Delta T reprezintă căldura QQ:
Q=C⋅ΔT  ⟹  [C⋅ΔT]=[Q]=JQ = C \cdot \Delta T \implies [C \cdot \Delta T] = [Q] = \text{J}
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Pentru gazul ideal, energia internă depinde doar de temperatură (U=νCVTU = \nu C_V T). Într-o transformare izotermă (T=const.T = \text{const.}, ΔT=0\Delta T = 0):
ΔU=0\Delta U = 0
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Pe graficul V(T)V(T), dreapta care trece prin originea axelor (0,0)(0, 0) reprezintă o transformare izobară (p=const.p = \text{const.}, conform legii Gay-Lussac VT=const.\frac{V}{T} = \text{const.}).
  • Deoarece ambele stări A și B aparțin acestei drepte:
pB=pA=100 kPap_B = p_A = 100\text{ kPa}
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

O masă m=280 gm = 280\text{ g} de azot molecular (μ=28 g/mol\mu = 28\text{ g/mol}) ocupă, în starea inițială, volumul V1V_1 la temperatura T1=500 KT_1 = 500\text{ K} și presiunea p1=831 kPap_1 = 831\text{ kPa}. Gazul, considerat ideal, se comprimă la temperatură constantă, până la înjumătățirea volumului, iar apoi este încălzit la presiune constantă, până la volumul inițial V1V_1. Determinați:

  • a. numărul moleculelor de azot ce alcătuiesc gazul;
  • b. volumul inițial ocupat de gaz;
  • c. densitatea maximă a gazului în cursul transformărilor;
  • d. raportul dintre temperatura minimă și temperatura maximă a gazului în cursul transformărilor.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea

a. Numărul moleculelor de azot (3 puncte)

  • Cantitatea de substanță de azot molecular este:
ν=mμ=280 g28 g/mol=10 mol\nu = \frac{m}{\mu} = \frac{280\text{ g}}{28\text{ g/mol}} = 10\text{ mol}
  • Numărul total de molecule se calculează prin înmulțire cu numărul lui Avogadro:
N=ν⋅NA=mμNAN = \nu \cdot N_A = \frac{m}{\mu} N_A

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
N=10 mol⋅6,02⋅1023 mol−1=6,02⋅1024N = 10\text{ mol} \cdot 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1} = 6,02 \cdot 10^{24}

(1 punct - rezultat final N=6,02⋅1024N = 6,02 \cdot 10^{24})

b. Volumul inițial ocupat de gaz (4 puncte)

  • Din ecuația termică de stare Clapeyron-Mendeleev pentru starea inițială 1:
p1V1=mμRT1  ⟹  V1=mRT1μp1p_1 V_1 = \frac{m}{\mu} R T_1 \implies V_1 = \frac{m R T_1}{\mu p_1}

(3 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice (m=280 gm = 280\text{ g}, μ=28 g/mol\mu = 28\text{ g/mol}, p1=831 kPa=8,31⋅105 Pap_1 = 831\text{ kPa} = 8,31 \cdot 10^5\text{ Pa}, T1=500 KT_1 = 500\text{ K}, R=8,31 J/(mol⋅K)R = 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K})):
V1=10 mol⋅8,31 J/(mol⋅K)⋅500 K8,31⋅105 Pa=5000105 m3=5⋅10−2 m3=50 LV_1 = \frac{10\text{ mol} \cdot 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}) \cdot 500\text{ K}}{8,31 \cdot 10^5\text{ Pa}} = \frac{5000}{10^5}\text{ m}^3 = 5 \cdot 10^{-2}\text{ m}^3 = 50\text{ L}

(1 punct - rezultat final V1=5⋅10−2 m3V_1 = 5 \cdot 10^{-2}\text{ m}^3)

c. Densitatea maximă a gazului în cursul transformărilor (4 puncte)

  • Densitatea gazului este ρ=mV\rho = \frac{m}{V}. Masa m=280 g=0,28 kgm = 280\text{ g} = 0,28\text{ kg} fiind constantă, densitatea este maximă în starea în care volumul este minim:
ρmax⁡=ρ2=mV2\rho_{\max} = \rho_2 = \frac{m}{V_2}

(2 puncte)

  • În transformarea izotermă 1→21 \to 2, gazul este comprimat până la V2=V12V_2 = \frac{V_1}{2}:
V2=V12=5⋅10−2 m32=2,5⋅10−2 m3V_2 = \frac{V_1}{2} = \frac{5 \cdot 10^{-2}\text{ m}^3}{2} = 2,5 \cdot 10^{-2}\text{ m}^3

(1 punct)

  • Calcul numeric:
ρmax⁡=0,28 kg2,5⋅10−2 m3=11,2 kg/m3\rho_{\max} = \frac{0,28\text{ kg}}{2,5 \cdot 10^{-2}\text{ m}^3} = 11,2\text{ kg/m}^3

(1 punct - rezultat final ρmax⁡=11,2 kg/m3\rho_{\max} = 11,2\text{ kg/m}^3)

d. Raportul dintre temperatura minimă și cea maximă (4 puncte)

  • Analiza temperaturilor în cursul transformărilor:
    • În transformarea izotermă 1→21 \to 2: T2=T1=500 KT_2 = T_1 = 500\text{ K}.
    • În transformarea izobară 2→32 \to 3 (p2=const.p_2 = \text{const.}), volumul crește de la V2=V12V_2 = \frac{V_1}{2} la V3=V1=2V2V_3 = V_1 = 2 V_2:
V2T2=V3T3  ⟹  T3=T2⋅V3V2=500 K⋅2=1000 K\frac{V_2}{T_2} = \frac{V_3}{T_3} \implies T_3 = T_2 \cdot \frac{V_3}{V_2} = 500\text{ K} \cdot 2 = 1000\text{ K}

(1 punct)

  • Temperatura minimă a procesului este Tmin⁡=T1=T2=500 KT_{\min} = T_1 = T_2 = 500\text{ K}, iar temperatura maximă este Tmax⁡=T3=1000 KT_{\max} = T_3 = 1000\text{ K}:
Tmin⁡=T1=T2,Tmax⁡=T3T_{\min} = T_1 = T_2, \quad T_{\max} = T_3

(2 puncte)

  • Raportul cerut este:
Tmin⁡Tmax⁡=500 K1000 K=0,5\frac{T_{\min}}{T_{\max}} = \frac{500\text{ K}}{1000\text{ K}} = 0,5

(1 punct - rezultat final Tmin⁡Tmax⁡=0,5\frac{T_{\min}}{T_{\max}} = 0,5)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

O cantitate ν=283,1 mol≅2,4⋅10−2 mol\nu = \frac{2}{83,1}\text{ mol} \cong 2,4 \cdot 10^{-2}\text{ mol} de gaz ideal monoatomic (CV=1,5RC_V = 1,5 R) evoluează conform transformării ciclice A→B→C→D→AA \to B \to C \to D \to A reprezentate în coordonate p−Vp - V în graficul alăturat.

Transformarea ciclică A-B-C-D-A în coordonate p-V

  • a. Calculați temperatura gazului în starea de echilibru termodinamic B.
  • b. Determinați variația energiei interne a gazului în procesul B→CB \to C.
  • c. Determinați căldura cedată de gaz mediului exterior în procesul D→AD \to A.
  • d. Determinați lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea

a. Temperatura gazului în starea B (3 puncte)

  • Din graficul p−Vp - V, parametrii stării B sunt:
pB=150 kPa=150⋅103 Pa,VB=1 dm3=10−3 m3p_B = 150\text{ kPa} = 150 \cdot 10^3\text{ Pa}, \quad V_B = 1\text{ dm}^3 = 10^{-3}\text{ m}^3
  • Ecuația Clapeyron-Mendeleev în starea B:
pBVB=νRTB  ⟹  TB=pBVBνRp_B V_B = \nu R T_B \implies T_B = \frac{p_B V_B}{\nu R}

(2 puncte)

  • Calcul numeric cu ν=283,1 mol\nu = \frac{2}{83,1}\text{ mol} și R=8,31 J/(mol⋅K)R = 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}):
νR=283,1⋅8,31=0,2 J/K\nu R = \frac{2}{83,1} \cdot 8,31 = 0,2\text{ J/K} TB=150⋅103 Pa⋅10−3 m30,2 J/K=1500,2=750 KT_B = \frac{150 \cdot 10^3\text{ Pa} \cdot 10^{-3}\text{ m}^3}{0,2\text{ J/K}} = \frac{150}{0,2} = 750\text{ K}

(1 punct - rezultat final TB=750 KT_B = 750\text{ K})

b. Variația energiei interne în procesul B→CB \to C (4 puncte)

  • Pentru gazul ideal monoatomic (CV=1,5RC_V = 1,5 R), variația energiei interne depinde exclusiv de stările inițială și finală:
ΔUBC=νCV(TC−TB)=1,5(νRTC−νRTB)=1,5(pCVC−pBVB)\Delta U_{BC} = \nu C_V (T_C - T_B) = 1,5 (\nu R T_C - \nu R T_B) = 1,5 (p_C V_C - p_B V_B)

(3 puncte)

  • Din grafic, parametrii stării C sunt: pC=200 kPa=200⋅103 Pap_C = 200\text{ kPa} = 200 \cdot 10^3\text{ Pa} și VC=3 dm3=3⋅10−3 m3V_C = 3\text{ dm}^3 = 3 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3:
pCVC=200⋅103⋅3⋅10−3=600 Jp_C V_C = 200 \cdot 10^3 \cdot 3 \cdot 10^{-3} = 600\text{ J} pBVB=150⋅103⋅10−3=150 Jp_B V_B = 150 \cdot 10^3 \cdot 10^{-3} = 150\text{ J}
  • Înlocuind valorile:
ΔUBC=1,5⋅(600 J−150 J)=1,5⋅450 J=675 J\Delta U_{BC} = 1,5 \cdot (600\text{ J} - 150\text{ J}) = 1,5 \cdot 450\text{ J} = 675\text{ J}

(1 punct - rezultat final ΔUBC=675 J\Delta U_{BC} = 675\text{ J})

c. Căldura cedată de gaz în procesul D→AD \to A (4 puncte)

  • Procesul D→AD \to A este o comprimare izobară la presiunea constantă pA=pD=100 kPa=105 Pap_A = p_D = 100\text{ kPa} = 10^5\text{ Pa}:
QDA=νCp(TA−TD)Q_{DA} = \nu C_p (T_A - T_D)

(1 punct)

  • Căldura molară la presiune constantă pentru gazul monoatomic:
Cp=CV+R=1,5R+R=2,5RC_p = C_V + R = 1,5 R + R = 2,5 R

(1 punct)

  • Exprimând prin produsul pVp V:
QDA=CpR(pAVA−pDVD)=2,5(pAVA−pDVD)Q_{DA} = \frac{C_p}{R} (p_A V_A - p_D V_D) = 2,5 (p_A V_A - p_D V_D)

(1 punct)

  • Cu VA=1 dm3=10−3 m3V_A = 1\text{ dm}^3 = 10^{-3}\text{ m}^3 și VD=3 dm3=3⋅10−3 m3V_D = 3\text{ dm}^3 = 3 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3:
QDA=2,5⋅105 Pa⋅(10−3 m3−3⋅10−3 m3)=2,5⋅(−200 J)=−500 JQ_{DA} = 2,5 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot (10^{-3}\text{ m}^3 - 3 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3) = 2,5 \cdot (-200\text{ J}) = -500\text{ J}
  • Căldura cedată de gaz mediului exterior este ∣QDA∣=500 J|Q_{DA}| = 500\text{ J} (semnul minus confirmă cedarea căldurii).

(1 punct - rezultat final QDA=−500 JQ_{DA} = -500\text{ J}, respectiv Qced=500 JQ_{\text{ced}} = 500\text{ J})

d. Lucrul mecanic total schimbat în ciclu (4 puncte)

  • Lucrul mecanic total al ciclului este suma lucrurilor mecanice pe fiecare ramură:
Ltotal=LAB+LBC+LCD+LDAL_{\text{total}} = L_{AB} + L_{BC} + L_{CD} + L_{DA}

(1 punct)

  • Procesele A→BA \to B și C→DC \to D fiind izocore, LAB=0L_{AB} = 0 și LCD=0L_{CD} = 0.
  • Pentru transformarea liniară B→CB \to C, lucrul mecanic este aria trapezului de sub dreaptă:
LBC=pB+pC2(VC−VB)=(150+200)⋅103 Pa2⋅(3−1)⋅10−3 m3=175⋅2=350 JL_{BC} = \frac{p_B + p_C}{2} (V_C - V_B) = \frac{(150 + 200) \cdot 10^3\text{ Pa}}{2} \cdot (3 - 1) \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 175 \cdot 2 = 350\text{ J}

(1 punct)

  • Pentru comprimarea izobară D→AD \to A:
LDA=pA(VA−VD)=100⋅103 Pa⋅(1−3)⋅10−3 m3=−200 JL_{DA} = p_A (V_A - V_D) = 100 \cdot 10^3\text{ Pa} \cdot (1 - 3) \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = -200\text{ J}

(1 punct)

  • Lucrul mecanic total este:
Ltotal=350 J+(−200 J)=150 JL_{\text{total}} = 350\text{ J} + (-200\text{ J}) = 150\text{ J}

(sau geometric, egal cu aria interioară a trapezului A−B−C−DA-B-C-D: (pB−pA)+(pC−pD)2(VC−VA)=50+1002⋅103⋅2⋅10−3=150 J\frac{(p_B - p_A) + (p_C - p_D)}{2} (V_C - V_A) = \frac{50 + 100}{2} \cdot 10^3 \cdot 2 \cdot 10^{-3} = 150\text{ J})

(1 punct - rezultat final Ltotal=150 JL_{\text{total}} = 150\text{ J})


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Numărul ecuațiilor independente ce se obțin prin aplicarea legii I a lui Kirchhoff într-o rețea cu 2 noduri este egal cu:

  • a. 00
  • b. 11 (3p)
  • c. 22
  • d. 33

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, rezistența electrică a unui conductor metalic depinde de temperatură conform expresiei matematice:

  • a. R=R0+R0⋅α⋅tR = R_0 + R_0 \cdot \alpha \cdot t (3p)
  • b. R=R0−R0⋅α⋅tR = R_0 - R_0 \cdot \alpha \cdot t
  • c. R=R0⋅α⋅tR = R_0 \cdot \alpha \cdot t
  • d. R=R0⋅tR = R_0 \cdot t

3. Simbolurile mărimilor fizice și ale unităților de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică. Unitatea de măsură a mărimii fizice exprimate prin produsul R⋅I2⋅ΔtR \cdot I^2 \cdot \Delta t este:

  • a. V⋅Ω\text{V}\cdot\Omega
  • b. A⋅Ω\text{A}\cdot\Omega
  • c. W\text{W}
  • d. J\text{J} (3p)

4. Un radiator electric are puterea nominală de 2 kW2\text{ kW}. Energia electrică consumată de radiatorul electric într-un interval de timp de 50 min50\text{ min} este:

  • a. 60 kJ60\text{ kJ}
  • b. 100 kJ100\text{ kJ}
  • c. 6 MJ6\text{ MJ} (3p)
  • d. 10 MJ10\text{ MJ}

5. În figura alăturată este reprezentată intensitatea curentului ce străbate un consumator în funcție de tensiunea aplicată la bornele lui. Rezistența electrică a consumatorului este:

Grafic I(U) pentru consumator

  • a. 0,5 Ω0,5\,\Omega (3p)
  • b. 2 Ω2\,\Omega
  • c. 5 Ω5\,\Omega
  • d. 20 Ω20\,\Omega
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Pentru o rețea electrică cu NN noduri, numărul de ecuații independente furnizate de prima teoremă a lui Kirchhoff este N−1N - 1.
  • Pentru N=2N = 2:
Nec=2−1=1N_{\text{ec}} = 2 - 1 = 1
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Variația rezistenței cu temperatura în aproximație liniară este dată de R=R0(1+αt)=R0+R0αtR = R_0 (1 + \alpha t) = R_0 + R_0 \alpha t, unde R0R_0 este rezistența la 0∘C0^\circ\text{C}, iar α\alpha este coeficientul de temperatură al rezistivității.
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Expresia RI2ΔtR I^2 \Delta t reprezintă legea lui Joule pentru energia disipată sub formă de căldură:
[RI2Δt]=[PΔt]=W⋅s=J[R I^2 \Delta t] = [P \Delta t] = \text{W}\cdot\text{s} = \text{J}
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Energia electrică consumată este:
W=P⋅Δt=2 kW⋅50 min=2000 W⋅(50⋅60 s)=2000⋅3000=6⋅106 J=6 MJW = P \cdot \Delta t = 2\text{ kW} \cdot 50\text{ min} = 2000\text{ W} \cdot (50 \cdot 60\text{ s}) = 2000 \cdot 3000 = 6 \cdot 10^6\text{ J} = 6\text{ MJ}
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Din legea lui Ohm pentru o porțiune de circuit:
R=UIR = \frac{U}{I}
  • Citind oricare punct de pe caracteristica curent-tensiune (de exemplu U=2 V,I=4 AU = 2\text{ V}, I = 4\text{ A} sau U=4 V,I=8 AU = 4\text{ V}, I = 8\text{ A}):
R=2 V4 A=0,5 ΩR = \frac{2\text{ V}}{4\text{ A}} = 0,5\,\Omega
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

O sursă de tensiune este formată prin legarea în serie a n1=4n_1 = 4 baterii identice. Fiecare baterie este caracterizată de valorile E0=4,5 VE_0 = 4,5\text{ V} și r0=0,5 Ωr_0 = 0,5\,\Omega. Sursa de tensiune alimentează o grupare paralel formată din n2=5n_2 = 5 rezistoare identice, fiecare având rezistența electrică RR. Intensitatea curentului electric ce străbate sursa este I=1 AI = 1\text{ A}. Determinați:

  • a. tensiunea electromotoare a sursei și rezistența interioară a sursei;
  • b. rezistența electrică a unui rezistor;
  • c. tensiunea la bornele unui rezistor;
  • d. intensitatea curentului prin sursa de tensiune dacă o baterie este conectată cu polaritate inversă.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea

a. Tensiunea electromotoare și rezistența interioară a sursei (4 puncte)

  • La legarea în serie a n1n_1 generatoare identice, parametrii echivalenți ai sursei sunt:
Ee=n1⋅E0E_e = n_1 \cdot E_0

(1 punct)

re=n1⋅r0r_e = n_1 \cdot r_0

(1 punct)

  • Calcul numeric pentru n1=4n_1 = 4:
Ee=4⋅4,5 V=18 VE_e = 4 \cdot 4,5\text{ V} = 18\text{ V}

(1 punct)

re=4⋅0,5 Ω=2 Ωr_e = 4 \cdot 0,5\,\Omega = 2\,\Omega

(1 punct)

(2 puncte - rezultate finale Ee=18 VE_e = 18\text{ V} și re=2 Ωr_e = 2\,\Omega)

b. Rezistența electrică RR a unui rezistor (4 puncte)

  • Conform legii lui Ohm pentru circuitul simplu:
I=EeRe+re  ⟹  Re+re=EeII = \frac{E_e}{R_e + r_e} \implies R_e + r_e = \frac{E_e}{I}

(1 punct)

  • Înlocuind valorile cunoscute:
Re+2 Ω=18 V1 A=18 Ω  ⟹  Re=16 ΩR_e + 2\,\Omega = \frac{18\text{ V}}{1\text{ A}} = 18\,\Omega \implies R_e = 16\,\Omega
  • Gruparea externă este alcătuită din n2=5n_2 = 5 rezistoare egale legate în paralel:
Re=Rn2  ⟹  R=n2⋅ReR_e = \frac{R}{n_2} \implies R = n_2 \cdot R_e

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
R=5⋅16 Ω=80 ΩR = 5 \cdot 16\,\Omega = 80\,\Omega

(1 punct - rezultat final R=80 ΩR = 80\,\Omega)

c. Tensiunea la bornele unui rezistor (3 puncte)

  • Rezistoarele fiind legate în paralel, tensiunea la bornele fiecărui rezistor este egală cu tensiunea pe întregul circuit exterior:
U=I⋅Re=I⋅Rn2U = I \cdot R_e = I \cdot \frac{R}{n_2}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
U=1 A⋅16 Ω=16 VU = 1\text{ A} \cdot 16\,\Omega = 16\text{ V}

(sau prin relația U=Ee−Ire=18 V−1 A⋅2 Ω=16 VU = E_e - I r_e = 18\text{ V} - 1\text{ A} \cdot 2\,\Omega = 16\text{ V})

(1 punct - rezultat final U=16 VU = 16\text{ V})

d. Curentul prin sursă la inversarea unei baterii (4 puncte)

  • Dacă una dintre baterii este legată în opoziție, tensiunea sa electromotoare se scade, în timp ce rezistența ei internă rămâne conectată în serie:
Ee′=(n1−1)E0−E0=(n1−2)E0E_e' = (n_1 - 1) E_0 - E_0 = (n_1 - 2) E_0

(2 puncte)

  • Cu n1=4n_1 = 4:
Ee′=(4−2)⋅4,5 V=2⋅4,5 V=9 VE_e' = (4 - 2) \cdot 4,5\text{ V} = 2 \cdot 4,5\text{ V} = 9\text{ V}
  • Rezistența internă totală rămâne re=2 Ωr_e = 2\,\Omega. Curentul prin sursă devine:
I′=Ee′Re+reI' = \frac{E_e'}{R_e + r_e}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
I′=9 V16 Ω+2 Ω=918=0,5 AI' = \frac{9\text{ V}}{16\,\Omega + 2\,\Omega} = \frac{9}{18} = 0,5\text{ A}

(1 punct - rezultat final I′=0,5 AI' = 0,5\text{ A})


Subiectul al III-lea (15 puncte)

O baterie cu tensiunea electromotoare E=9 VE = 9\text{ V} și rezistența interioară r=1 Ωr = 1\,\Omega alimentează un rezistor cu rezistența electrică RR. Rezistorul este confecționat dintr-un fir metalic cu lungimea ℓ=8 m\ell = 8\text{ m} și aria secțiunii transversale S=0,16 mm2S = 0,16\text{ mm}^2. Puterea electrică totală dezvoltată de baterie este Ptotal=9 WP_{\text{total}} = 9\text{ W}. Determinați:

  • a. intensitatea curentului electric prin rezistor;
  • b. rezistivitatea materialului din care este confecționat rezistorul;
  • c. puterea electrică dezvoltată pe circuitul exterior;
  • d. randamentul circuitului electric.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea

a. Intensitatea curentului electric prin rezistor (3 puncte)

  • Puterea electrică totală debitată de sursă este:
Ptotal=E⋅I  ⟹  I=PtotalEP_{\text{total}} = E \cdot I \implies I = \frac{P_{\text{total}}}{E}

(2 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice:
I=9 W9 V=1 AI = \frac{9\text{ W}}{9\text{ V}} = 1\text{ A}

(1 punct - rezultat final I=1 AI = 1\text{ A})

b. Rezistivitatea materialului conductorului (4 puncte)

  • Din legea lui Ohm pentru întregul circuit determinăm rezistența electrică RR:
I=ER+r  ⟹  R+r=EI  ⟹  R=EI−rI = \frac{E}{R + r} \implies R + r = \frac{E}{I} \implies R = \frac{E}{I} - r

(1 punct)

R=9 V1 A−1 Ω=8 ΩR = \frac{9\text{ V}}{1\text{ A}} - 1\,\Omega = 8\,\Omega
  • Relația geometrică a rezistenței:
R=ρℓS  ⟹  ρ=R⋅SℓR = \rho \frac{\ell}{S} \implies \rho = \frac{R \cdot S}{\ell}

(2 puncte)

  • Transformând secțiunea transversală în unități S.I.: S=0,16 mm2=0,16⋅10−6 m2S = 0,16\text{ mm}^2 = 0,16 \cdot 10^{-6}\text{ m}^2:
ρ=8 Ω⋅0,16⋅10−6 m28 m=0,16⋅10−6 Ω⋅m=1,6⋅10−7 Ω⋅m\rho = \frac{8\,\Omega \cdot 0,16 \cdot 10^{-6}\text{ m}^2}{8\text{ m}} = 0,16 \cdot 10^{-6}\,\Omega\cdot\text{m} = 1,6 \cdot 10^{-7}\,\Omega\cdot\text{m}

(1 punct - rezultat final ρ=1,6⋅10−7 Ω⋅m\rho = 1,6 \cdot 10^{-7}\,\Omega\cdot\text{m})

c. Puterea electrică pe circuitul exterior (4 puncte)

  • Puterea utilă dezvoltată pe rezistorul exterior RR:
P=R⋅I2P = R \cdot I^2

(3 puncte)

  • Înlocuind numeric:
P=8 Ω⋅(1 A)2=8 WP = 8\,\Omega \cdot (1\text{ A})^2 = 8\text{ W}

(1 punct - rezultat final P=8 WP = 8\text{ W})

d. Randamentul circuitului electric (4 puncte)

  • Randamentul transferului de putere este raportul dintre puterea utilă exterioară și puterea totală debitată:
η=PPtotal=R⋅I2E⋅I=RR+r\eta = \frac{P}{P_{\text{total}}} = \frac{R \cdot I^2}{E \cdot I} = \frac{R}{R + r}

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
η=8 Ω8 Ω+1 Ω=89≅0,889≅89%\eta = \frac{8\,\Omega}{8\,\Omega + 1\,\Omega} = \frac{8}{9} \cong 0,889 \cong 89\%

(1 punct - rezultat final η≅89%\eta \cong 89\%)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Unitatea de măsură în S.I. a produsului dintre viteza de propagare a luminii și convergența unei lentile este aceeași cu unitatea de măsură a:

  • a. indicelui de refracție al unui mediu
  • b. vitezei luminii în vid
  • c. frecvenței luminii (3p)
  • d. energiei unui foton

2. În graficul alăturat este reprezentată dependența sinusului unghiului de refracție de sinusul unghiului de incidență pentru o rază de lumină care trece din mediul 1 în mediul 2. Indicele de refracție relativ al mediului 2 față de mediul 1 este:

Grafic sin r în funcție de sin i

  • a. 0,70,7
  • b. 1,51,5 (3p)
  • c. 1,61,6
  • d. 2,52,5

3. O radiație monocromatică, incidentă pe suprafața unui catod, produce efect fotoelectric extern. Numărul electronilor emiși în unitatea de timp prin efect fotoelectric extern depinde:

  • a. direct proporțional de energia unui foton incident pe catod, dacă numărul fotonilor incidenți este constant
  • b. invers proporțional de energia unui foton incident pe catod, dacă numărul fotonilor incidenți este constant
  • c. direct proporțional de numărul fotonilor incidenți pe catod în unitatea de timp (3p)
  • d. invers proporțional de numărul fotonilor incidenți pe catod în unitatea de timp

4. Două lentile subțiri având distanțele focale f1f_1 și respectiv f2f_2 formează un sistem optic centrat în care distanța dintre lentile este nulă. Distanța focală echivalentă a sistemului este:

  • a. f1+f2f_1 + f_2
  • b. f1−f2f_1 - f_2
  • c. f1f2f1+f2\frac{f_1 f_2}{f_1 + f_2} (3p)
  • d. 2f1f2f1+f2\frac{2 f_1 f_2}{f_1 + f_2}

5. O radiație monocromatică alcătuită din fotoni având energia ε=4,0⋅10−19 J\varepsilon = 4,0 \cdot 10^{-19}\text{ J} este incidentă pe un catod caracterizat de lucrul mecanic de extracție L=3,4⋅10−19 JL = 3,4 \cdot 10^{-19}\text{ J}. Energia cinetică maximă a electronilor emiși prin efect fotoelectric extern este:

  • a. 0,6⋅10−19 J0,6 \cdot 10^{-19}\text{ J} (3p)
  • b. 3,4⋅10−19 J3,4 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • c. 4,0⋅10−19 J4,0 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • d. 7,4⋅10−19 J7,4 \cdot 10^{-19}\text{ J}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Analizând unitățile de măsură:
[v⋅C]=[v]⋅[C]=ms⋅m−1=1s=s−1=Hz[v \cdot C] = [v] \cdot [C] = \frac{\text{m}}{\text{s}} \cdot \text{m}^{-1} = \frac{1}{\text{s}} = \text{s}^{-1} = \text{Hz}
  • Hertzul (Hz\text{Hz}) este unitatea de măsură a frecvenței.
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Conform legii refracției:
n1sin⁡i=n2sin⁡r  ⟹  n21=n2n1=sin⁡isin⁡rn_1 \sin i = n_2 \sin r \implies n_{21} = \frac{n_2}{n_1} = \frac{\sin i}{\sin r}
  • Din grafic, pentru sin⁡i=0,6\sin i = 0,6 corespunde sin⁡r=0,4\sin r = 0,4:
n21=0,60,4=1,5n_{21} = \frac{0,6}{0,4} = 1,5
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns c (3 puncte)

  • Conform primei legi experimentale a efectului fotoelectric extern (legea lui Stoletov), intensitatea curentului fotoelectric de saturație (și deci numărul de fotoelectroni emiși în unitatea de timp) este direct proporțională cu fluxul luminos incident (numărul de fotoni incidenți pe catod în unitatea de timp).
  • Răspuns corect: c.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Convergența unui sistem de două lentile subțiri alipite (distanță nulă) este suma convergențelor lentilelor componente:
C=C1+C2  ⟹  1f=1f1+1f2=f1+f2f1f2  ⟹  f=f1f2f1+f2C = C_1 + C_2 \implies \frac{1}{f} = \frac{1}{f_1} + \frac{1}{f_2} = \frac{f_1 + f_2}{f_1 f_2} \implies f = \frac{f_1 f_2}{f_1 + f_2}
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Din ecuația fotoelectrică a lui Einstein:
ε=L+Ec,max⁡  ⟹  Ec,max⁡=ε−L\varepsilon = L + E_{c,\max} \implies E_{c,\max} = \varepsilon - L
  • Calcul numeric:
Ec,max⁡=4,0⋅10−19 J−3,4⋅10−19 J=0,6⋅10−19 JE_{c,\max} = 4,0 \cdot 10^{-19}\text{ J} - 3,4 \cdot 10^{-19}\text{ J} = 0,6 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

O lentilă subțire convergentă are distanța focală f=40 cmf = 40\text{ cm}. Ea formează pe un ecran imaginea unui obiect luminos liniar așezat perpendicular pe axa optică principală. Distanța dintre obiect și lentilă este de 60 cm60\text{ cm}.

  • a. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă în situația descrisă.
  • b. Determinați convergența lentilei.
  • c. Calculați distanța dintre lentilă și ecran.
  • d. Calculați mărirea liniară transversală dată de lentilă în situația descrisă.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea

a. Desenul construcției imaginii prin lentilă (4 puncte)

Construcția imaginii reale prin lentilă convergentă

(4 puncte - construcția corectă a razelor de lumină și a imaginii reale răsturnate)

b. Convergența lentilei (3 puncte)

  • Convergența este inversul distanței focale exprimate în metri (f=40 cm=0,4 mf = 40\text{ cm} = 0,4\text{ m}):
C=1fC = \frac{1}{f}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
C=10,4 m=2,5 m−1=2,5 \deltaC = \frac{1}{0,4\text{ m}} = 2,5\text{ m}^{-1} = 2,5\text{ \delta}

(1 punct - rezultat final C=2,5 m−1C = 2,5\text{ m}^{-1})

c. Distanța dintre lentilă și ecran (4 puncte)

  • Obiectul este real, aflat la distanța de 60 cm60\text{ cm} în fața lentilei: x1=−60 cmx_1 = -60\text{ cm}.
  • Ecuația lentilelor subțiri:
1x2−1x1=1f  ⟹  1x2=1f+1x1\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f} \implies \frac{1}{x_2} = \frac{1}{f} + \frac{1}{x_1}

(3 puncte)

  • Înlocuind numeric:
1x2=140−160=3−2120=1120 cm  ⟹  x2=120 cm\frac{1}{x_2} = \frac{1}{40} - \frac{1}{60} = \frac{3 - 2}{120} = \frac{1}{120\text{ cm}} \implies x_2 = 120\text{ cm}
  • Ecranul pe care se formează imaginea clară este situat la distanța de 120 cm120\text{ cm} după lentilă.

(1 punct - rezultat final x2=120 cmx_2 = 120\text{ cm})

d. Mărirea liniară transversală (4 puncte)

  • Mărirea liniară transversală este definită ca raportul coordonatelor pe axa optică:
β=x2x1\beta = \frac{x_2}{x_1}

(3 puncte)

  • Înlocuind valorile x2=120 cmx_2 = 120\text{ cm} și x1=−60 cmx_1 = -60\text{ cm}:
β=120 cm−60 cm=−2\beta = \frac{120\text{ cm}}{-60\text{ cm}} = -2
  • Semnul negativ arată că imaginea este răsturnată, iar valoarea absolută ∣β∣=2|\beta| = 2 arată că imaginea este de două ori mai mare decât obiectul.

(1 punct - rezultat final β=−2\beta = -2)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

În figura alăturată, sursa punctiformă de lumină S se află pe fundul unui bazin plin cu apă. Bazinul este mărginit, în dreapta, de un zid înalt. O rază de lumină emisă de sursă către suprafața apei ajunge în punctul A și suferă atât fenomen de reflexie, cât și fenomen de refracție. Punctul B se află pe fundul bazinului, pe aceeași verticală cu punctul A. Se cunosc: adâncimea apei h=4 mh = 4\text{ m}, lungimile segmentelor SB=3 mSB = 3\text{ m}, AC=4 mAC = 4\text{ m}, indicele de refracție al apei n=43n = \frac{4}{3} și indicele de refracție al aerului naer=1n_{\text{aer}} = 1.

Sursă de lumină pe fundul bazinului

  • a. Reprezentați într-un desen pe foaia de examen raza reflectată și raza refractată în punctul A.
  • b. Calculați viteza luminii în apă.
  • c. Determinați înălțimea HH, față de C, la care raza refractată întâlnește zidul.
  • d. Calculați valoarea pe care ar trebui să o aibă sinusul unghiului de incidență pentru ca, după refracție, raza de lumină să se propage de-a lungul suprafeței de separare apă – aer.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea

a. Reprezentarea razelor reflectată și refractată (4 puncte)

Reprezentarea razelor reflectată și refractată la suprafața apei

(4 puncte - reprezentarea corectă a razelor reflectată și refractată în punctul A)

b. Viteza luminii în apă (3 puncte)

  • Relația dintre viteza luminii în vid cc și indicele de refracție absolut al apei nn:
n=cv  ⟹  v=cnn = \frac{c}{v} \implies v = \frac{c}{n}

(2 puncte)

  • Calcul numeric cu c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s} și n=43n = \frac{4}{3}:
v=3⋅108 m/s43=94⋅108 m/s=2,25⋅108 m/sv = \frac{3 \cdot 10^8\text{ m/s}}{\frac{4}{3}} = \frac{9}{4} \cdot 10^8\text{ m/s} = 2,25 \cdot 10^8\text{ m/s}

(1 punct - rezultat final v=2,25⋅108 m/sv = 2,25 \cdot 10^8\text{ m/s})

c. Înălțimea HH pe zid la care ajunge raza refractată (4 puncte)

  • În triunghiul dreptunghic format de fundul apei și verticala ABAB (AB=h=4 mAB = h = 4\text{ m}, SB=3 mSB = 3\text{ m}), lungimea drumului optic în apă este:
SA=SB2+h2=32+42=5 mSA = \sqrt{SB^2 + h^2} = \sqrt{3^2 + 4^2} = 5\text{ m}
  • Sinusul unghiului de incidență ii (format de raza incidentă SASA cu normala ABAB):
sin⁡i=SBSB2+h2=35=0,6\sin i = \frac{SB}{\sqrt{SB^2 + h^2}} = \frac{3}{5} = 0,6

(1 punct)

  • Legea refracției la suprafața apei:
nsin⁡i=naersin⁡r  ⟹  43⋅35=1⋅sin⁡r  ⟹  sin⁡r=45=0,8n \sin i = n_{\text{aer}} \sin r \implies \frac{4}{3} \cdot \frac{3}{5} = 1 \cdot \sin r \implies \sin r = \frac{4}{5} = 0,8

(1 punct)

  • Calculăm cos⁡r\cos r și tangenta unghiului de refracție:
cos⁡r=1−sin⁡2r=1−0,64=0,6\cos r = \sqrt{1 - \sin^2 r} = \sqrt{1 - 0,64} = 0,6 tg r=sin⁡rcos⁡r=0,80,6=43\text{tg}\, r = \frac{\sin r}{\cos r} = \frac{0,8}{0,6} = \frac{4}{3}
  • În triunghiul dreptunghic format de normala în A, suprafața apei și zid, unghiul format de raza refractată cu normala (verticală) este rr, distanța pe orizontală este AC=4 mAC = 4\text{ m}, iar distanța pe verticală este HH:
sin⁡r=ACAC2+H2  ⟺  tg r=ACH\sin r = \frac{AC}{\sqrt{AC^2 + H^2}} \iff \text{tg}\, r = \frac{AC}{H}

(1 punct)

  • Rezultă:
43=4 mH  ⟹  H=3 m\frac{4}{3} = \frac{4\text{ m}}{H} \implies H = 3\text{ m}

(1 punct - rezultat final H=3 mH = 3\text{ m})

d. Sinusul unghiului de incidență pentru refracție razantă (4 puncte)

  • Condiția ca raza de lumină să se propage de-a lungul suprafeței de separare (refracție razantă) corespunde unui unghi de refracție r=90∘r = 90^\circ (unghiul limită de reflexie totală i=ℓi = \ell):
nsin⁡i′=naersin⁡90∘n \sin i' = n_{\text{aer}} \sin 90^\circ

(3 puncte)

  • Cum sin⁡90∘=1\sin 90^\circ = 1 și naer=1n_{\text{aer}} = 1:
43sin⁡i′=1  ⟹  sin⁡i′=34=0,75\frac{4}{3} \sin i' = 1 \implies \sin i' = \frac{3}{4} = 0,75

(1 punct - rezultat final sin⁡i′=0,75\sin i' = 0,75)