BACEduHub
fizicaTehnologicăAnul 2022Sesiunea Iunie

Bacalaureat 2022 - Fizică Tehnologic (Varianta 1)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Un corp cade pe verticală în câmp gravitațional uniform. Dacă viteza corpului este constantă în timp, atunci:

  • a. energia mecanică a corpului este constantă în timp;
  • b. energia potențială a corpului crește în timp;
  • c. rezultanta tuturor forțelor care acționează asupra corpului este nulă; (3p)
  • d. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului între două poziții diferite ale corpului este nul.

2. O forță de tracțiune FF acționează asupra unui corp, efectuând lucrul mecanic LL în timpul Δt\Delta t. Puterea mecanică medie dezvoltată de forța de tracțiune este:

  • a. P=FΔtP = \frac{F}{\Delta t}
  • b. P=LΔtP = \frac{L}{\Delta t} (3p)
  • c. P=L⋅ΔtP = L \cdot \Delta t
  • d. P=F⋅ΔtP = F \cdot \Delta t

3. Mărimea fizică a cărei unitate de măsură poate fi exprimată prin produsul N⋅m⋅s−1\text{N}\cdot\text{m}\cdot\text{s}^{-1} este:

  • a. masa
  • b. accelerația
  • c. energia mecanică
  • d. puterea mecanică (3p)

4. Un corp de masă m=3 kgm = 3\text{ kg} coboară pe un plan înclinat cu unghiul α=60∘\alpha = 60^\circ față de orizontală. Valoarea coeficientului de frecare dintre corp și suprafața planului înclinat este μ=0,4\mu = 0,4. Valoarea forței de frecare dintre corp și suprafața planului înclinat este:

  • a. 12 N12\text{ N}
  • b. 10 N10\text{ N}
  • c. 6 N6\text{ N} (3p)
  • d. 3 N3\text{ N}

5. Viteza unui corp variază în timp conform graficului din figura alăturată.

Graficul vitezei în funcție de timp

Durata mișcării corpului cu viteză constantă este de:

  • a. 2 s2\text{ s}
  • b. 3 s3\text{ s} (3p)
  • c. 4 s4\text{ s}
  • d. 9 s9\text{ s}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Conform principiului I al mecanicii (principiul inerției), un corp își păstrează starea de repaus sau de mișcare rectilinie uniformă (v⃗=const.\vec{v} = \text{const.}, deci accelerația a⃗=0\vec{a} = 0) dacă și numai dacă rezultanta tuturor forțelor aplicate este nulă:
R⃗=∑F⃗=m⋅a⃗=0\vec{R} = \sum \vec{F} = m \cdot \vec{a} = 0
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Puterea mecanică medie reprezintă raportul dintre lucrul mecanic efectuat LL și durata intervalului de timp Δt\Delta t în care a fost efectuat:
P=LΔtP = \frac{L}{\Delta t}
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Analizând unitățile de măsură:
N⋅m=J  ⟹  N⋅m⋅s−1=J⋅s−1=W\text{N}\cdot\text{m} = \text{J} \implies \text{N}\cdot\text{m}\cdot\text{s}^{-1} = \text{J}\cdot\text{s}^{-1} = \text{W}
  • Wattul (W\text{W}) este unitatea de măsură a puterii în Sistemul Internațional.
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Reacțiunea normală a planului înclinat este egală cu componenta normală a greutății:
N=Gn=m⋅g⋅cos⁡αN = G_n = m \cdot g \cdot \cos\alpha
  • Forța de frecare la alunecare are expresia:
Ff=μ⋅N=μ⋅m⋅g⋅cos⁡αF_f = \mu \cdot N = \mu \cdot m \cdot g \cdot \cos\alpha
  • Calcul numeric cu cos⁡60∘=0,5\cos 60^\circ = 0,5:
Ff=0,4⋅3 kg⋅10 m/s2⋅0,5=6 NF_f = 0,4 \cdot 3\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0,5 = 6\text{ N}
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns b (3 puncte)

  • Din graficul v(t)v(t), porțiunea orizontală (în care viteza rămâne constantă la v=12 m/sv = 12\text{ m/s}) este cuprinsă între momentele t1=2 st_1 = 2\text{ s} și t2=5 st_2 = 5\text{ s}.
  • Durata mișcării uniforme este:
Δt=t2−t1=5 s−2 s=3 s\Delta t = t_2 - t_1 = 5\text{ s} - 2\text{ s} = 3\text{ s}
  • Răspuns corect: b.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Se consideră sistemul din figura alăturată. Cele două corpuri, de mase m=2,0 kgm = 2,0\text{ kg}, respectiv M=8,0 kgM = 8,0\text{ kg}, sunt legate prin intermediul unui fir inextensibil și de masă neglijabilă. Firul este trecut peste un scripete fără frecări și lipsit de inerție, aflat în vârful unui plan înclinat fix, care formează unghiul α=30∘\alpha = 30^\circ cu orizontala. Asupra corpului de masă mm acționează o forță F⃗\vec{F}, orientată de-a lungul planului înclinat, ca în figură. Corpul de masă MM coboară accelerat, cu accelerația a=1,0 m/s2a = 1,0\text{ m/s}^2. Toate frecările sunt neglijabile.

Sistemul de corpuri pe planul înclinat

  • a. Reprezentați toate forțele care acționează asupra corpului de masă mm.
  • b. Calculați valoarea tensiunii din fir.
  • c. Determinați valoarea forței de reacțiune normală care acționează asupra corpului de masă mm din partea planului înclinat.
  • d. Determinați valoarea forței FF.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul II

a. Reprezentarea forțelor pe corpul mm (4 puncte)

  • Asupra corpului de masă mm acționează:
    1. Greutatea corpului G⃗m\vec{G}_m, orientată vertical în jos;
    2. Forța de reacțiune normală N⃗\vec{N}, orientată perpendicular pe plan în sus;
    3. Tensiunea din fir T⃗\vec{T}, orientată de-a lungul planului în sus (spre scripete);
    4. Forța F⃗\vec{F}, aplicată corpului de-a lungul planului înclinat, orientată în jos.

Reprezentarea forțelor pe corpul de masă m

(4 puncte)

b. Valoarea tensiunii din fir (4 puncte)

  • Pentru corpul suspendat de masă MM care coboară accelerat cu accelerația a=1,0 m/s2a = 1,0\text{ m/s}^2, ecuația fundamentală a dinamicii pe verticală este:
GM−T=M⋅aG_M - T = M \cdot a

(2 puncte)

  • Greutatea corpului MM:
GM=M⋅gG_M = M \cdot g

(1 punct)

  • Calcul numeric:
T=M⋅(g−a)=8,0 kg⋅(10 m/s2−1,0 m/s2)=8,0⋅9=72 NT = M \cdot (g - a) = 8,0\text{ kg} \cdot (10\text{ m/s}^2 - 1,0\text{ m/s}^2) = 8,0 \cdot 9 = 72\text{ N}

(1 punct)

c. Valoarea forței de reacțiune normală (3 puncte)

  • Pe direcție perpendiculară pe suprafața planului înclinat, corpul mm este în echilibru:
N=GnN = G_n

(1 punct)

  • Componenta normală a greutății:
Gn=m⋅g⋅cos⁡αG_n = m \cdot g \cdot \cos\alpha

(1 punct)

  • Calcul numeric:
N=2,0 kg⋅10 m/s2⋅cos⁡30∘=20⋅32=103 N≅17 NN = 2,0\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot \cos 30^\circ = 20 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 10\sqrt{3}\text{ N} \cong 17\text{ N}

(1 punct)

d. Valoarea forței FF (4 puncte)

  • Corpul mm urcă accelerat de-a lungul planului cu aceeași accelerație a=1,0 m/s2a = 1,0\text{ m/s}^2. Ecuația mișcării pe direcția planului este:
T−Gt−F=m⋅aT - G_t - F = m \cdot a

(2 puncte)

  • Componenta tangențială a greutății:
Gt=m⋅g⋅sin⁡αG_t = m \cdot g \cdot \sin\alpha

(1 punct)

  • Izolăm forța FF și calculăm:
F=T−m⋅g⋅sin⁡α−m⋅aF = T - m \cdot g \cdot \sin\alpha - m \cdot a F=72 N−2,0 kg⋅10 m/s2⋅sin⁡30∘−2,0 kg⋅1,0 m/s2F = 72\text{ N} - 2,0\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot \sin 30^\circ - 2,0\text{ kg} \cdot 1,0\text{ m/s}^2 F=72−20⋅0,5−2=72−10−2=60 NF = 72 - 20 \cdot 0,5 - 2 = 72 - 10 - 2 = 60\text{ N}

(1 punct)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un corp de masă m=0,6 kgm = 0,6\text{ kg} este lăsat să alunece, pornind din repaus, din punctul A, situat la înălțimea H=1,25 mH = 1,25\text{ m}, ca în figura alăturată. Pe porțiunile curbate AB și CD frecările sunt neglijabile. Pe porțiunea orizontală BC, de lungime d=2,25 md = 2,25\text{ m}, coeficientul de frecare este μ=0,2\mu = 0,2. Punctul D se află la înălțimea h=0,6 mh = 0,6\text{ m}. Energia potențială gravitațională se consideră nulă la nivelul suprafeței BC. Determinați:

Traseul corpului A-B-C-D

  • a. energia potențială a corpului în punctul A;
  • b. valoarea vitezei corpului la prima trecere prin punctul B;
  • c. lucrul mecanic efectuat de greutate în timpul deplasării corpului din A în D;
  • d. valoarea vitezei corpului în punctul D.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul III

a. Energia potențială a corpului în punctul A (3 puncte)

  • Formula energiei potențiale gravitaționale:
EpA=m⋅g⋅HE_{pA} = m \cdot g \cdot H

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
EpA=0,6 kg⋅10 m/s2⋅1,25 m=7,5 JE_{pA} = 0,6\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 1,25\text{ m} = 7,5\text{ J}

(1 punct)

b. Viteza corpului la prima trecere prin punctul B (4 puncte)

  • Teorema variației energiei cinetice pe porțiunea AB (pe care frecările sunt neglijabile):
ΔEc=Ltotal\Delta E_c = L_{\text{total}}

(1 punct)

ΔEc=m⋅vB22−0\Delta E_c = \frac{m \cdot v_B^2}{2} - 0

(1 punct)

  • Singura forță ce efectuează lucru mecanic este greutatea:
Ltotal=m⋅g⋅HL_{\text{total}} = m \cdot g \cdot H

(1 punct)

  • Calculăm viteza vBv_B:
m⋅vB22=m⋅g⋅H  ⟹  vB=2⋅g⋅H=2⋅10⋅1,25=25=5 m/s\frac{m \cdot v_B^2}{2} = m \cdot g \cdot H \implies v_B = \sqrt{2 \cdot g \cdot H} = \sqrt{2 \cdot 10 \cdot 1,25} = \sqrt{25} = 5\text{ m/s}

(1 punct)

c. Lucrul mecanic efectuat de greutate între A și D (4 puncte)

  • Forța gravitațională fiind conservativă, lucrul mecanic depinde exclusiv de diferența de nivel dintre starea inițială și starea finală:
LG,A→D=m⋅g⋅(H−h)L_{G, A \to D} = m \cdot g \cdot (H - h)

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
LG,A→D=0,6 kg⋅10 m/s2⋅(1,25 m−0,6 m)=6⋅0,65=3,9 JL_{G, A \to D} = 0,6\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot (1,25\text{ m} - 0,6\text{ m}) = 6 \cdot 0,65 = 3,9\text{ J}

(1 punct)

d. Viteza corpului în punctul D (4 puncte)

  • Teorema variației energiei cinetice între punctele A și D:
m⋅vD22−0=LG,A→D+LFf\frac{m \cdot v_D^2}{2} - 0 = L_{G, A \to D} + L_{F_f}

(2 puncte)

  • Lucrul mecanic al forței de frecare pe porțiunea orizontală BC:
LFf=−μ⋅m⋅g⋅dL_{F_f} = -\mu \cdot m \cdot g \cdot d

(1 punct)

  • Calcul numeric:
LFf=−0,2⋅0,6 kg⋅10 m/s2⋅2,25 m=−2,7 JL_{F_f} = -0,2 \cdot 0,6\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 2,25\text{ m} = -2,7\text{ J} 0,6⋅vD22=3,9 J−2,7 J=1,2 J  ⟹  0,3⋅vD2=1,2  ⟹  vD2=4 m2/s2  ⟹  vD=2 m/s\frac{0,6 \cdot v_D^2}{2} = 3,9\text{ J} - 2,7\text{ J} = 1,2\text{ J} \implies 0,3 \cdot v_D^2 = 1,2 \implies v_D^2 = 4\text{ m}^2/\text{s}^2 \implies v_D = 2\text{ m/s}

(1 punct)


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J⋅mol−1⋅K−1R = 8,31\text{ J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p⋅V=ν⋅R⋅Tp \cdot V = \nu \cdot R \cdot T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară pentru a modifica temperatura unui kilogram de substanță cu un kelvin este:

  • a. capacitatea calorică
  • b. căldura molară
  • c. căldura specifică (3p)
  • d. puterea calorică

2. Densitatea unui gaz ideal, având masa molară μ\mu, aflat la presiunea pp și temperatura TT, se poate determina pe baza expresiei:

  • a. ρ=pμ⋅R⋅T\rho = \frac{p}{\mu \cdot R \cdot T}
  • b. ρ=p⋅Tμ⋅R\rho = \frac{p \cdot T}{\mu \cdot R}
  • c. ρ=μ⋅Rp⋅T\rho = \frac{\mu \cdot R}{p \cdot T}
  • d. ρ=p⋅μR⋅T\rho = \frac{p \cdot \mu}{R \cdot T} (3p)

3. Unitatea de măsură, în S.I., a energiei interne a unui gaz ideal este:

  • a. K\text{K}
  • b. J\text{J} (3p)
  • c. J⋅mol−1\text{J}\cdot\text{mol}^{-1}
  • d. Pa⋅mol−1\text{Pa}\cdot\text{mol}^{-1}

4. O cantitate de gaz ideal biatomic este comprimată adiabatic. Lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul este L=−600 JL = -600\text{ J}. Căldura schimbată de gaz cu mediul exterior este:

  • a. Q=600 JQ = 600\text{ J}
  • b. Q=450 JQ = 450\text{ J}
  • c. Q=0 JQ = 0\text{ J} (3p)
  • d. Q=−600 JQ = -600\text{ J}

5. În graficul din figura alăturată este reprezentat, în coordonate V−TV - T, procesul termodinamic 1→2→31 \to 2 \to 3 descris de o cantitate constantă de gaz ideal.

Graficul procesului 1-2-3 în coordonate V-T

Știind că T1=4T3T_1 = 4 T_3, iar T3T_3 reprezintă temperatura gazului în starea 3, relația corectă este:

  • a. T2=T14T_2 = \frac{T_1}{4} (3p)
  • b. T1=T2T_1 = T_2
  • c. T2=T32T_2 = \frac{T_3}{2}
  • d. T1=2T3T_1 = 2 T_3
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Prin definiție, căldura specifică cc reprezintă căldura necesară pentru a varia temperatura unității de masă (1 kg1\text{ kg}) cu un grad (1 K1\text{ K}):
c=Qm⋅ΔTc = \frac{Q}{m \cdot \Delta T}
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns d (3 puncte)

  • Din ecuația termică de stare a gazului ideal:
p⋅V=ν⋅R⋅T=mμ⋅R⋅T  ⟹  ρ=mV=p⋅μR⋅Tp \cdot V = \nu \cdot R \cdot T = \frac{m}{\mu} \cdot R \cdot T \implies \rho = \frac{m}{V} = \frac{p \cdot \mu}{R \cdot T}
  • Răspuns corect: d.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • Energia internă UU este o formă de energie, iar unitatea de măsură a oricărei forme de energie în Sistemul Internațional este Joule-ul (J\text{J}).
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Prin definiție, într-o transformare adiabatică sistemul termodinamic este izolat adiabatic de mediul exterior, neexistând schimb de căldură:
Q=0 JQ = 0\text{ J}
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Din graficul V−TV-T, segmentul 2→32 \to 3 este perpendicular pe axa temperaturii, reprezentând o transformare izotermă:
T2=T3T_2 = T_3
  • Înlocuind în relația din ipoteză T1=4T3T_1 = 4 T_3, obținem direct:
T1=4T2  ⟹  T2=T14T_1 = 4 T_2 \implies T_2 = \frac{T_1}{4}
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un cilindru este separat în două compartimente cu ajutorul unui perete fix, de grosime neglijabilă, ca în figura alăturată. Primul compartiment are volumul VV și conține 160 g160\text{ g} de oxigen (μ1=32 g/mol\mu_1 = 32\text{ g/mol}), iar al doilea compartiment are volumul 3V3V și conține 84 g84\text{ g} de azot (μ2=28 g/mol\mu_2 = 28\text{ g/mol}). Gazele din cele două compartimente se află la aceeași temperatură. Se consideră că cele două gaze sunt gaze ideale.

Cilindrul compartimentat

  • a. Determinați cantitatea de oxigen.
  • b. Calculați numărul moleculelor de azot.
  • c. Determinați raportul dintre presiunea oxigenului și cea a azotului în starea inițială.
  • d. Se înlătură peretele astfel încât cele două gaze se amestecă. Calculați masa molară a amestecului.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul II

a. Cantitatea de oxigen (3 puncte)

  • Formula cantității de substanță (numărul de moli):
ν1=m1μ1\nu_1 = \frac{m_1}{\mu_1}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
ν1=160 g32 g/mol=5 moli\nu_1 = \frac{160\text{ g}}{32\text{ g/mol}} = 5\text{ moli}

(1 punct)

b. Numărul de molecule de azot (4 puncte)

  • Cantitatea de azot:
ν2=m2μ2=84 g28 g/mol=3 moli\nu_2 = \frac{m_2}{\mu_2} = \frac{84\text{ g}}{28\text{ g/mol}} = 3\text{ moli}

(2 puncte)

  • Relația dintre numărul de molecule și numărul de moli:
N2=ν2⋅NAN_2 = \nu_2 \cdot N_A

(1 punct)

  • Calcul numeric:
N2=3 moli⋅6,02⋅1023 mol−1≅1,8⋅1024 moleculeN_2 = 3\text{ moli} \cdot 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1} \cong 1,8 \cdot 10^{24}\text{ molecule}

(1 punct)

c. Raportul presiunilor oxigenului și azotului (4 puncte)

  • Ecuațiile de stare pentru cele două gaze la temperatura comună TT:
p1⋅V=ν1⋅R⋅T  ⟹  p1=ν1⋅R⋅TVp_1 \cdot V = \nu_1 \cdot R \cdot T \implies p_1 = \frac{\nu_1 \cdot R \cdot T}{V} p2⋅(3V)=ν2⋅R⋅T  ⟹  p2=ν2⋅R⋅T3Vp_2 \cdot (3V) = \nu_2 \cdot R \cdot T \implies p_2 = \frac{\nu_2 \cdot R \cdot T}{3V}

(3 puncte)

  • Raportul celor două presiuni:
p1p2=ν1⋅R⋅TVν2⋅R⋅T3V=3⋅ν1ν2=3⋅53=5\frac{p_1}{p_2} = \frac{\frac{\nu_1 \cdot R \cdot T}{V}}{\frac{\nu_2 \cdot R \cdot T}{3V}} = \frac{3 \cdot \nu_1}{\nu_2} = \frac{3 \cdot 5}{3} = 5

(1 punct)

d. Masa molară a amestecului (4 puncte)

  • Masa molară a amestecului este raportul dintre masa totală și cantitatea totală de substanță:
μamestec=mamestecν\mu_{\text{amestec}} = \frac{m_{\text{amestec}}}{\nu}

(1 punct)

  • Cantitatea totală:
ν=ν1+ν2=5 moli+3 moli=8 moli\nu = \nu_1 + \nu_2 = 5\text{ moli} + 3\text{ moli} = 8\text{ moli}

(1 punct)

  • Masa totală:
mamestec=m1+m2=160 g+84 g=244 gm_{\text{amestec}} = m_1 + m_2 = 160\text{ g} + 84\text{ g} = 244\text{ g}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
μamestec=244 g8 moli=30,5 g/mol\mu_{\text{amestec}} = \frac{244\text{ g}}{8\text{ moli}} = 30,5\text{ g/mol}

(1 punct)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

O cantitate dată de gaz ideal poliatomic (CV=3RC_V = 3 R) se află în starea 1, la presiunea p1=105 Pap_1 = 10^5\text{ Pa} și volumul V1=10 LV_1 = 10\text{ L}. Gazul este supus procesului ciclic 1→2→3→11 \to 2 \to 3 \to 1 reprezentat în coordonate p−Vp - V, în figura alăturată. Presiunea gazului în starea 2 este p2=5p1p_2 = 5 p_1. În procesul 1→21 \to 2 temperatura gazului este constantă. Considerați că ln⁡5≅1,6\ln 5 \cong 1,6.

Ciclul termodinamic în coordonate p-V

  • a. Reprezentați grafic procesul ciclic 1→2→3→11 \to 2 \to 3 \to 1 în coordonate V−TV - T.
  • b. Determinați variația energiei interne în transformarea 3→13 \to 1.
  • c. Calculați valoarea căldurii schimbate de gaz cu mediul exterior în transformarea 2→32 \to 3.
  • d. Calculați valoarea lucrului mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior în transformarea 1→21 \to 2.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul III

a. Reprezentarea grafică a ciclului în coordonate V−TV - T (3 puncte)

  • Identificăm cele trei transformări ale ciclului:
    • 1→21 \to 2: comprimare izotermă (T1=T2=const.T_1 = T_2 = \text{const.}), volumul scade de la V1V_1 la V2=V15V_2 = \frac{V_1}{5} (segment vertical orientat în jos);
    • 2→32 \to 3: destindere izobară la p2=5p1p_2 = 5 p_1, volumul crește de la V2V_2 la V3=V1V_3 = V_1, iar temperatura crește de la T1T_1 la T3=5T1T_3 = 5 T_1 (segment de dreaptă a cărei prelungire trece prin originea axelor);
    • 3→13 \to 1: răcire izocoră la volumul constant V1=V3V_1 = V_3, temperatura scăzând de la T3T_3 la T1T_1 (segment orizontal orientat spre stânga).

Diagrama ciclului în coordonate V-T

(3 puncte)

b. Variația energiei interne în transformarea 3→13 \to 1 (4 puncte)

  • Transformarea 3→13 \to 1 este o răcire izocoră:
ΔU31=ν⋅CV⋅(T1−T3)\Delta U_{31} = \nu \cdot C_V \cdot (T_1 - T_3)

(1 punct)

  • Relația dintre temperaturile T3T_3 și T1T_1 (deoarece V3=V1V_3 = V_1 și p3=p2=5p1p_3 = p_2 = 5 p_1):
T3=5⋅T1T_3 = 5 \cdot T_1

(1 punct)

  • Din ecuația termică de stare în starea 1:
ν⋅R⋅T1=p1⋅V1\nu \cdot R \cdot T_1 = p_1 \cdot V_1

(1 punct)

  • Calculăm ΔU31\Delta U_{31} cu CV=3RC_V = 3 R:
ΔU31=ν⋅(3R)⋅(T1−5T1)=−12⋅νRT1=−12⋅p1⋅V1\Delta U_{31} = \nu \cdot (3 R) \cdot (T_1 - 5 T_1) = -12 \cdot \nu R T_1 = -12 \cdot p_1 \cdot V_1 ΔU31=−12⋅105 Pa⋅10⋅10−3 m3=−12000 J=−12 kJ\Delta U_{31} = -12 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 10 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = -12000\text{ J} = -12\text{ kJ}

(1 punct)

c. Căldura schimbată de gaz în transformarea 2→32 \to 3 (4 puncte)

  • Transformarea 2→32 \to 3 este o încălzire izobară la presiunea p2=5p1p_2 = 5 p_1:
Q23=ν⋅Cp⋅(T3−T2)Q_{23} = \nu \cdot C_p \cdot (T_3 - T_2)

(1 punct)

  • Deoarece transformarea 1→21 \to 2 este izotermă:
T2=T1T_2 = T_1

(1 punct)

  • Relația Robert Mayer pentru căldura molară la presiune constantă:
Cp=CV+R=3R+R=4RC_p = C_V + R = 3 R + R = 4 R

(1 punct)

  • Calcul numeric:
Q23=ν⋅(4R)⋅(5T1−T1)=16⋅νRT1=16⋅p1⋅V1Q_{23} = \nu \cdot (4 R) \cdot (5 T_1 - T_1) = 16 \cdot \nu R T_1 = 16 \cdot p_1 \cdot V_1 Q23=16⋅105 Pa⋅10⋅10−3 m3=16000 J=16 kJQ_{23} = 16 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 10 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 16000\text{ J} = 16\text{ kJ}

(1 punct)

d. Lucrul mecanic în transformarea 1→21 \to 2 (4 puncte)

  • Lucrul mecanic într-o transformare izotermă este:
L12=ν⋅R⋅T1⋅ln⁡(V2V1)L_{12} = \nu \cdot R \cdot T_1 \cdot \ln\left(\frac{V_2}{V_1}\right)

(2 puncte)

  • Legea Boyle-Mariotte pe transformarea izotermă 1→21 \to 2:
p1⋅V1=p2⋅V2  ⟹  V2V1=p1p2=15p_1 \cdot V_1 = p_2 \cdot V_2 \implies \frac{V_2}{V_1} = \frac{p_1}{p_2} = \frac{1}{5}

(1 punct)

  • Calculăm lucrul mecanic:
L12=p1⋅V1⋅ln⁡(15)=−p1⋅V1⋅ln⁡5L_{12} = p_1 \cdot V_1 \cdot \ln\left(\frac{1}{5}\right) = -p_1 \cdot V_1 \cdot \ln 5 L12=−105 Pa⋅10−2 m3⋅1,6=−1600 J=−1,6 kJL_{12} = -10^5\text{ Pa} \cdot 10^{-2}\text{ m}^3 \cdot 1,6 = -1600\text{ J} = -1,6\text{ kJ}

(1 punct)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Randamentul unui circuit electric simplu este egal cu:

  • a. raportul dintre t.e.m. a generatorului și tensiunea la bornele circuitului exterior
  • b. raportul dintre puterea transferată circuitului exterior și puterea totală debitată de generator în întregul circuit (3p)
  • c. raportul dintre energia disipată în circuitul interior generatorului și energia disipată în circuitul exterior
  • d. raportul dintre rezistența internă a generatorului și rezistența circuitului exterior

2. Un conductor metalic liniar are lungimea ℓ\ell și aria secțiunii transversale SS, iar rezistivitatea materialului din care este confecționat este ρ\rho. Expresia rezistenței electrice RR este:

  • a. R=ρ−1⋅ℓ⋅SR = \rho^{-1} \cdot \ell \cdot S
  • b. R=ρ−1⋅ℓ⋅S−1R = \rho^{-1} \cdot \ell \cdot S^{-1}
  • c. R=ρ⋅ℓ⋅S−1R = \rho \cdot \ell \cdot S^{-1} (3p)
  • d. R=ρ⋅ℓ⋅SR = \rho \cdot \ell \cdot S

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură a mărimii fizice exprimate prin raportul WI2⋅R\frac{W}{I^2 \cdot R} este:

  • a. J\text{J}
  • b. s\text{s} (3p)
  • c. V\text{V}
  • d. W\text{W}

4. Un bec electric funcționează la parametri nominali. În două ore de funcționare neîntreruptă energia consumată de bec este W=288 kJW = 288\text{ kJ}. Puterea nominală a becului este:

  • a. P=40 WP = 40\text{ W} (3p)
  • b. P=80 WP = 80\text{ W}
  • c. P=144 WP = 144\text{ W}
  • d. P=160 WP = 160\text{ W}

5. Un conductor metalic este străbătut de un curent a cărui intensitate variază în timp ca în graficul alăturat.

Graficul intensității curentului în funcție de timp

Intensitatea curentului ce străbate conductorul în intervalul de timp [2 s;6 s][2\text{ s}; 6\text{ s}] este egală cu:

  • a. 3,2 A3,2\text{ A}
  • b. 1,6 A1,6\text{ A}
  • c. 3,2 mA3,2\text{ mA} (3p)
  • d. 1,6 mA1,6\text{ mA}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Randamentul circuitului electric simplu reprezintă raportul dintre puterea utilă (transferată circuitului exterior) și puterea totală debitată de generator:
η=PutilPtotal=U⋅IE⋅I=UE=RR+r\eta = \frac{P_{\text{util}}}{P_{\text{total}}} = \frac{U \cdot I}{E \cdot I} = \frac{U}{E} = \frac{R}{R + r}
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • Rezistența electrică a unui conductor omogen este direct proporțională cu lungimea sa și invers proporțională cu aria secțiunii transversale:
R=ρ⋅ℓS=ρ⋅ℓ⋅S−1R = \rho \cdot \frac{\ell}{S} = \rho \cdot \ell \cdot S^{-1}
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • Din legea Joule-Lenz, energia disipată este W=R⋅I2⋅ΔtW = R \cdot I^2 \cdot \Delta t.
  • Izolând timpul obținem:
Δt=WR⋅I2\Delta t = \frac{W}{R \cdot I^2}
  • În consecință, unitatea de măsură în Sistemul Internațional este secunda (s\text{s}).
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns a (3 puncte)

  • Transformăm timpul de funcționare în secunde:
t=2 ore=2⋅3600 s=7200 st = 2\text{ ore} = 2 \cdot 3600\text{ s} = 7200\text{ s}
  • Puterea nominală a becului este:
P=Wt=288⋅103 J7200 s=2880007200=40 WP = \frac{W}{t} = \frac{288 \cdot 10^3\text{ J}}{7200\text{ s}} = \frac{288000}{7200} = 40\text{ W}
  • Răspuns corect: a.

Item 5: Răspuns c (3 puncte)

  • Din graficul I(t)I(t), pe palierul orizontal cuprins între t=2 st = 2\text{ s} și t=6 st = 6\text{ s}, intensitatea curentului electric are valoarea constantă:
I=3,2 mAI = 3,2\text{ mA}
  • Răspuns corect: c.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Se consideră circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată. Rezistențele electrice ale rezistoarelor sunt: R1=20 ΩR_1 = 20\ \Omega, R2=40 ΩR_2 = 40\ \Omega, R3=30 ΩR_3 = 30\ \Omega și R4=24 ΩR_4 = 24\ \Omega. Tensiunea electromotoare a bateriei este E=72 VE = 72\text{ V}, iar rezistența interioară rr este necunoscută. Instrumentele de măsură montate în circuit sunt considerate ideale (RA≅0 ΩR_A \cong 0\ \Omega; RV→∞R_V \to \infty). Intensitatea curentului indicată de ampermetru este IA=1,5 AI_A = 1,5\text{ A}. Determinați:

Schema circuitului electric

  • a. tensiunea indicată de voltmetru;
  • b. rezistența echivalentă a grupării rezistoarelor R1R_1, R2R_2 și R3R_3;
  • c. valoarea intensității curentului ce străbate rezistorul R3R_3;
  • d. valoarea rezistenței interioare rr a bateriei.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul II

a. Tensiunea indicată de voltmetru (4 puncte)

  • Voltmetrul ideal este conectat în paralel pe rezistorul R4R_4, măsurând tensiunea la bornele acestuia:
UV=IA⋅R4U_V = I_A \cdot R_4

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
UV=1,5 A⋅24 Ω=36 VU_V = 1,5\text{ A} \cdot 24\ \Omega = 36\text{ V}

(1 punct)

b. Rezistența echivalentă a grupării R1,R2,R3R_1, R_2, R_3 (3 puncte)

  • Rezistoarele R1R_1 și R2R_2 sunt legate în serie:
R12=R1+R2=20 Ω+40 Ω=60 ΩR_{12} = R_1 + R_2 = 20\ \Omega + 40\ \Omega = 60\ \Omega

(1 punct)

  • Gruparea serie R12R_{12} se află în paralel cu rezistorul R3R_3:
Rp=R12⋅R3R12+R3R_p = \frac{R_{12} \cdot R_3}{R_{12} + R_3}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
Rp=60 Ω⋅30 Ω60 Ω+30 Ω=180090=20 ΩR_p = \frac{60\ \Omega \cdot 30\ \Omega}{60\ \Omega + 30\ \Omega} = \frac{1800}{90} = 20\ \Omega

(1 punct)

c. Intensitatea curentului prin rezistorul R3R_3 (4 puncte)

  • Tensiunea la bornele grupării paralele RpR_p este comună ramurilor:
I1⋅R12=I3⋅R3I_1 \cdot R_{12} = I_3 \cdot R_3

(2 puncte)

  • Conform primei teoreme a lui Kirchhoff în nodul de ramificație:
IA=I1+I3I_A = I_1 + I_3

(1 punct)

  • Deoarece R12=2⋅R3R_{12} = 2 \cdot R_3 (60 Ω=2⋅30 Ω60\ \Omega = 2 \cdot 30\ \Omega), curentul se distribuie invers proporțional cu rezistențele:
I3=2⋅I1  ⟹  I1+2I1=1,5 A  ⟹  3I1=1,5 A  ⟹  I1=0,5 AI_3 = 2 \cdot I_1 \implies I_1 + 2 I_1 = 1,5\text{ A} \implies 3 I_1 = 1,5\text{ A} \implies I_1 = 0,5\text{ A} I3=1 AI_3 = 1\text{ A}

(1 punct)

d. Valoarea rezistenței interioare rr (4 puncte)

  • Rezistența totală a circuitului exterior este:
Re=Rp+R4=20 Ω+24 Ω=44 ΩR_e = R_p + R_4 = 20\ \Omega + 24\ \Omega = 44\ \Omega

(1 punct)

  • Legea lui Ohm pentru întregul circuit:
IA=ERe+rI_A = \frac{E}{R_e + r}

(2 puncte)

  • Calculăm rezistența interioară:
Re+r=EIA=72 V1,5 A=48 ΩR_e + r = \frac{E}{I_A} = \frac{72\text{ V}}{1,5\text{ A}} = 48\ \Omega r=48 Ω−44 Ω=4 Ωr = 48\ \Omega - 44\ \Omega = 4\ \Omega

(1 punct)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Valoarea intensității curentului electric indicate de ampermetrul ideal (RA≅0 ΩR_A \cong 0\ \Omega) este I=0,75 AI = 0,75\text{ A}. Rezistorul, de rezistență R=96 ΩR = 96\ \Omega, este conectat în paralel cu gruparea serie a două becuri identice. Parametrii nominali ai unui bec sunt Pb=6 WP_b = 6\text{ W} și Ub=12 VU_b = 12\text{ V}. Becurile funcționează la parametri nominali. Determinați:

Schema circuitului electric cu becuri

  • a. intensitatea curentului electric ce străbate un bec;
  • b. rezistența electrică a unui bec;
  • c. puterea electrică disipată pe rezistor;
  • d. energia electrică consumată de circuitul exterior bateriei în intervalul de timp Δt=5 min\Delta t = 5\text{ min}.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul III

a. Intensitatea curentului ce străbate un bec (3 puncte)

  • Becurile funcționează la parametrii nominali, astfel că:
Pb=Ub⋅IbP_b = U_b \cdot I_b

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
Ib=PbUb=6 W12 V=0,5 AI_b = \frac{P_b}{U_b} = \frac{6\text{ W}}{12\text{ V}} = 0,5\text{ A}

(1 punct)

b. Rezistența electrică a unui bec (4 puncte)

  • Relația rezistenței în funcție de puterea și tensiunea nominală:
Rb=Ub2PbR_b = \frac{U_b^2}{P_b}

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
Rb=(12 V)26 W=1446=24 ΩR_b = \frac{(12\text{ V})^2}{6\text{ W}} = \frac{144}{6} = 24\ \Omega

(1 punct)

c. Puterea electrică disipată pe rezistor (4 puncte)

  • Cele două becuri fiind legate în serie și funcționând la regim nominal, tensiunea la bornele grupării lor este:
U=2⋅Ub=2⋅12 V=24 VU = 2 \cdot U_b = 2 \cdot 12\text{ V} = 24\text{ V}

(1 punct)

  • Rezistorul RR este conectat în paralel cu gruparea becurilor, deci tensiunea la bornele sale este aceeași: UR=U=24 VU_R = U = 24\text{ V}.
  • Puterea disipată pe rezistor:
PR=U2RP_R = \frac{U^2}{R}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
PR=(24 V)296 Ω=57696=6 WP_R = \frac{(24\text{ V})^2}{96\ \Omega} = \frac{576}{96} = 6\text{ W}

(1 punct)

d. Energia electrică consumată de circuitul exterior (4 puncte)

  • Tensiunea la bornele circuitului exterior este U=24 VU = 24\text{ V}. Curentul total indicat de ampermetru este I=0,75 AI = 0,75\text{ A}.
  • Energia electrică consumată în intervalul Δt=5 min=5⋅60 s=300 s\Delta t = 5\text{ min} = 5 \cdot 60\text{ s} = 300\text{ s}:
W=U⋅I⋅ΔtW = U \cdot I \cdot \Delta t

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
W=24 V⋅0,75 A⋅300 s=18⋅300=5400 J=5,4 kJW = 24\text{ V} \cdot 0,75\text{ A} \cdot 300\text{ s} = 18 \cdot 300 = 5400\text{ J} = 5,4\text{ kJ}

(1 punct)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Imaginea formată de o oglindă plană pentru un obiect real este:

  • a. reală
  • b. virtuală (3p)
  • c. răsturnată
  • d. micșorată

2. Viteza de propagare a luminii într-un mediu optic transparent este vv. Indicele de refracție absolut al acestui mediu optic poate fi exprimat prin relația:

  • a. n=cvn = \frac{c}{v} (3p)
  • b. n=vcn = \frac{v}{c}
  • c. n=v+cvn = \frac{v + c}{v}
  • d. n=v−cvn = \frac{v - c}{v}

3. O radiație electromagnetică are frecvența ν\nu. Unitatea de măsură a mărimii exprimate prin raportul cν\frac{c}{\nu} este:

  • a. m\text{m} (3p)
  • b. s\text{s}
  • c. s−1\text{s}^{-1}
  • d. m−1\text{m}^{-1}

4. Un sistem optic centrat este format prin alipirea a două lentile subțiri având convergențele C1=10 m−1C_1 = 10\text{ m}^{-1} și C2=−4 m−1C_2 = -4\text{ m}^{-1}. Convergența acestui sistem optic are valoarea:

  • a. 14 m−114\text{ m}^{-1}
  • b. 10 m−110\text{ m}^{-1}
  • c. 8 m−18\text{ m}^{-1}
  • d. 6 m−16\text{ m}^{-1} (3p)

5. Energia cinetică maximă a electronilor extrași prin efect fotoelectric extern depinde de frecvența radiației incidente conform graficului din figura alăturată.

Graficul energiei cinetice maxime în funcție de frecvență

În aceste condiții, lucrul mecanic de extracție are valoarea:

  • a. 0,99⋅10−19 J0,99 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • b. 3,30⋅10−19 J3,30 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • c. 7,26⋅10−19 J7,26 \cdot 10^{-19}\text{ J} (3p)
  • d. 8,25⋅10−19 J8,25 \cdot 10^{-19}\text{ J}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Oglinda plană formează pentru un obiect real o imagine virtuală (aflată simetric în spatele oglinzii), dreaptă și egală în dimensiuni cu obiectul.
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Prin definiție, indicele de refracție absolut al unui mediu optic este raportul dintre viteza de propagare a luminii în vid cc și viteza de propagare în mediul respectiv vv:
n=cvn = \frac{c}{v}
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Raportul cν\frac{c}{\nu} reprezintă lungimea de undă a radiației electromagnetice în vid:
λ=cν\lambda = \frac{c}{\nu}
  • Unitatea de măsură a lungimii de undă în Sistemul Internațional este metrul (m\text{m}).
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Pentru două lentile subțiri alipite, convergența sistemului optic este suma algebrică a convergențelor celor două lentile:
C=C1+C2=10 m−1+(−4 m−1)=6 m−1C = C_1 + C_2 = 10\text{ m}^{-1} + (-4\text{ m}^{-1}) = 6\text{ m}^{-1}
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns c (3 puncte)

  • Conform ecuației fotoelectrice a lui Einstein:
Ec,max⁡=h⋅ν−LextE_{c,\max} = h \cdot \nu - L_{\text{ext}}
  • La pragul fotoelectric, Ec,max⁡=0E_{c,\max} = 0, de unde Lext=h⋅ν0L_{\text{ext}} = h \cdot \nu_0.
  • Din grafic, frecvența de prag este ν0=11⋅1014 Hz\nu_0 = 11 \cdot 10^{14}\text{ Hz}.
  • Calculăm lucrul mecanic de extracție:
Lext=6,6⋅10−34 J⋅s⋅11⋅1014 s−1=72,6⋅10−20 J=7,26⋅10−19 JL_{\text{ext}} = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s} \cdot 11 \cdot 10^{14}\text{ s}^{-1} = 72,6 \cdot 10^{-20}\text{ J} = 7,26 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • Răspuns corect: c.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un obiect luminos este plasat în fața unei lentile convergente subțiri, perpendicular pe axa optică principală. Distanța dintre obiect și lentilă este −x1=50 cm-x_1 = 50\text{ cm}. Convergența lentilei este C=10 m−1C = 10\text{ m}^{-1}.

  • a. Calculați distanța focală a lentilei.
  • b. Calculați distanța dintre lentilă și imaginea obiectului prin lentilă.
  • c. Determinați mărirea liniară transversală.
  • d. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă, pentru obiectul considerat, în situația descrisă de problemă.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul II

a. Distanța focală a lentilei (3 puncte)

  • Relația dintre distanța focală și convergență:
f=1Cf = \frac{1}{C}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
f=110 m−1=0,1 m=10 cmf = \frac{1}{10\text{ m}^{-1}} = 0,1\text{ m} = 10\text{ cm}

(1 punct)

b. Distanța dintre lentilă și imagine (4 puncte)

  • Formula fundamentală a lentilelor subțiri:
1x2−1x1=C\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = C

(3 puncte)

  • Coordonata obiectului este x1=−50 cm=−0,5 mx_1 = -50\text{ cm} = -0,5\text{ m}, iar C=1f=110 cmC = \frac{1}{f} = \frac{1}{10\text{ cm}}:
1x2−1−50 cm=110 cm  ⟹  1x2=110−150=5−150=450=225 cm−1\frac{1}{x_2} - \frac{1}{-50\text{ cm}} = \frac{1}{10\text{ cm}} \implies \frac{1}{x_2} = \frac{1}{10} - \frac{1}{50} = \frac{5 - 1}{50} = \frac{4}{50} = \frac{2}{25}\text{ cm}^{-1} x2=252 cm=12,5 cmx_2 = \frac{25}{2}\text{ cm} = 12,5\text{ cm}

(1 punct)

c. Mărirea liniară transversală (4 puncte)

  • Formula măririi liniare transversale:
β=x2x1\beta = \frac{x_2}{x_1}

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
β=12,5 cm−50 cm=−14=−0,25\beta = \frac{12,5\text{ cm}}{-50\text{ cm}} = -\frac{1}{4} = -0,25

(1 punct)

d. Construcția imaginii prin lentilă (4 puncte)

  • Se trasează axa optică principală și lentila convergentă (cu focarele F1F_1 și F2F_2 la 10 cm10\text{ cm} de centrul optic).
  • Pentru obiectul ABAB situat la x1=−50 cmx_1 = -50\text{ cm}:
    1. O rază paralelă cu axa optică se refractă prin focarul imagine F2F_2;
    2. O rază prin centrul optic OO își continuă direcția nedeviată.
  • La intersecția razelor refractate se obține imaginea reală, răsturnată și micșorată A′B′A'B'.

Construcția imaginii prin lentila convergentă

(4 puncte)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un bloc de sticlă cu indicele de refracție n=3≅1,73n = \sqrt{3} \cong 1,73 are secțiunea ABCDABCD dreptunghiulară, ca în figura alăturată. Blocul este plasat în aer (naer=1n_{\text{aer}} = 1). O rază de lumină monocromatică este incidentă pe suprafața ABAB în punctul EE, sub unghiul i=60∘i = 60^\circ față de normala la suprafață. Propagarea razei de lumină are loc în planul ABCDABCD. Raza de lumină se refractă în punctul EE, străbate blocul de sticlă, se reflectă în punctul FF, după care intersectează baza CDCD. Se cunosc: AB=4 cmAB = 4\text{ cm} și AD=33 cm≅5,2 cmAD = 3\sqrt{3}\text{ cm} \cong 5,2\text{ cm}, iar AE=EBAE = EB.

Secțiunea prin blocul de sticlă

Determinați:

  • a. măsura unghiului rr, format de raza refractată cu normala la suprafață în punctul EE;
  • b. distanța dintre punctele EE și FF;
  • c. distanța dintre punctele FF și CC;
  • d. distanța dintre punctul CC și punctul în care raza de lumină intersectează baza CDCD.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul III

a. Măsura unghiului de refracție rr (4 puncte)

  • Legea refracției la suprafața de separare aer-sticlă în punctul EE:
naer⋅sin⁡i=n⋅sin⁡rn_{\text{aer}} \cdot \sin i = n \cdot \sin r

(3 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice (naer=1n_{\text{aer}} = 1, i=60∘i = 60^\circ, n=3n = \sqrt{3}):
1⋅sin⁡60∘=3⋅sin⁡r  ⟹  32=3⋅sin⁡r  ⟹  sin⁡r=121 \cdot \sin 60^\circ = \sqrt{3} \cdot \sin r \implies \frac{\sqrt{3}}{2} = \sqrt{3} \cdot \sin r \implies \sin r = \frac{1}{2} r=30∘r = 30^\circ

(1 punct)

b. Distanța dintre punctele EE și FF (4 puncte)

  • Punctul EE fiind mijlocul laturii ABAB:
EB=AB2=4 cm2=2 cmEB = \frac{AB}{2} = \frac{4\text{ cm}}{2} = 2\text{ cm}

(1 punct)

  • În triunghiul dreptunghic △EBF\triangle EBF (dreptunghic în BB), unghiul format de raza refractată EFEF cu latura BCBC (paralelă cu normala în EE) este r=30∘r = 30^\circ.
  • Din relația trigonometrică:
sin⁡r=EBEF\sin r = \frac{EB}{EF}

(2 puncte)

  • Calculăm distanța EFEF:
EF=EBsin⁡r=2 cmsin⁡30∘=2 cm0,5=4 cmEF = \frac{EB}{\sin r} = \frac{2\text{ cm}}{\sin 30^\circ} = \frac{2\text{ cm}}{0,5} = 4\text{ cm}

(1 punct)

c. Distanța dintre punctele FF și CC (3 puncte)

  • În triunghiul dreptunghic △EBF\triangle EBF, cateta BFBF se determină prin tangenta unghiului rr:
tan⁡r=EBBF  ⟹  BF=EBtan⁡r\tan r = \frac{EB}{BF} \implies BF = \frac{EB}{\tan r}

(1 punct)

BF=2 cmtan⁡30∘=213=23 cmBF = \frac{2\text{ cm}}{\tan 30^\circ} = \frac{2}{\frac{1}{\sqrt{3}}} = 2\sqrt{3}\text{ cm}
  • Lungimea laturii BCBC este egală cu AD=33 cmAD = 3\sqrt{3}\text{ cm}. Distanța FCFC este:
FC=BC−BFFC = BC - BF

(1 punct)

FC=33 cm−23 cm=3 cm≅1,73 cmFC = 3\sqrt{3}\text{ cm} - 2\sqrt{3}\text{ cm} = \sqrt{3}\text{ cm} \cong 1,73\text{ cm}

(1 punct)

d. Distanța de la punctul CC la punctul de intersecție cu baza CDCD (4 puncte)

  • Fie GG punctul în care raza reflectată intersectează baza CDCD.
  • Normala la suprafața BCBC în punctul FF este perpendiculară pe BCBC (orizontală). Unghiul de incidență pe fața BCBC este:
i′=90∘−r=90∘−30∘=60∘i' = 90^\circ - r = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ

(1 punct)

  • Conform legii reflexiei, unghiul de reflexie este:
r′=i′=60∘r' = i' = 60^\circ

(1 punct)

  • În triunghiul dreptunghic △FCG\triangle FCG (dreptunghic în CC), unghiul CFG^\widehat{CFG} este complementul unghiului de reflexie r′r' față de normală: CFG^=90∘−r′=30∘=r\widehat{CFG} = 90^\circ - r' = 30^\circ = r.
  • Relația trigonometrică:
tan⁡r=CGFC  ⟹  CG=FC⋅tan⁡r\tan r = \frac{CG}{FC} \implies CG = FC \cdot \tan r

(1 punct)

  • Calcul numeric:
CG=3 cm⋅tan⁡30∘=3⋅13=1 cmCG = \sqrt{3}\text{ cm} \cdot \tan 30^\circ = \sqrt{3} \cdot \frac{1}{\sqrt{3}} = 1\text{ cm}

(1 punct)